CURS NR.

MONITORIZAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL.

PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU
OPERATIE.COMPLICATIILE POSTOPERATORII

MONITORIZAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL

Prin monitorizare (moneo= a supraveghea) se

intelege supravegherea continua a functiilor vitale

a pacientului operat, prin determinarea
unor
parametrii caracteristici acestora, precum si a
unor probe biologice
Avantajele monitorizarii sunt:
- permite adaptarea continua a tratamentului
administrat la starea biologica a bolnavului.
- permite depistarea precoce a unor complicatii si
luarea
de
masuri
terapeutice
imediate.

MONITORIZAREA HEMODINAMICA

Presupune

suprvegherea
parametrilor
aparatului cardiovascular: frecventa cardiaca,
tensiuneaarteriala,
alura
ventriculara,
presiunea venoasa centrala.
Se poate realiza prin metode neinvazive:
masurarea TA, FC, EKG.

MONITORIZAREA HEMODINAMICA

In conditiile in care acestea se dovedesc insuficiente, se pot

utiliza metode invazive:
Cateterismul arterial cu masurarea TA continue (in cazul
pacientilor socati, cei cu risc crescut supusi la interventii mari,
anestezii cu hipotensiune controlata, cei ce necesita recoltarea
frecventa de sange arterial, pacienti cu hiperventilatie
controlata)
Cateterismul venos central cu masurarea PVC (determinarea
statusului de hidratare, determinarea unei disfunctii a VD,
tamponada cardiaca)
Cateterismul artereri pulmonare cu masurarea presiunilor din
circulatia pulmonara (in caz de soc, oligurie, la pacientii cu risc
operator crescut, interventii pe cord sau vasele mari,
politraumatisme, arsuri grave, complicatii c-v postoperatorii,
ARDS, IM complicat cu edem pulmonar, HT pulmonara )

MONITORIZAREA RESPIRATORIE
Va urmari buna functionare a aparatul respirator. Astfel se

va realiza o monitorizare clinica continua care va evalua

frecventa si amplitudinea respiratiilor, tipul de respiratie
spontana.
O deosebita importanta in aprecierea functiei respiratorii
o are radiografia pulmonara, care poate furniza precoce,
informatii pretioase privind anumite prcocese patologice
instalate postoperator, si care pot afecta evolutia
pacientului(pneumonie de aspiratie, pneumotorax post
instalare cateter central, plamani de staza, etc,).
La pacientul cu insuficienta respiratorie, care respira
spontan se vor urmari si capacitatea vitala si gazele
sanguine.

MONITORIZAREA RESPIRATORIE
La pacientul ventilat artificial se va urmari atat functia

ventilatorului, cat si functia respiratorie a pacientului:

Controlul

aparatului
Monitorizarea de baza a functiei respiratorii
Gazele respiratorii
Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de gaze

Monitorizarea respiratorie va urmari:

Masurarea

volumelor si capacitatilor pulmonare

Masurarea CO2 endexpirator
Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de gaze
Monitorizarea gazelor sanguine
Masurarea continutului de oxigen al sangelui
Pulsoximetria

MONITORIZAREA SNC

Consta

in observarea prezentei unor semne

neurologice de focar precum si in evaluarea starii de
constienta ( pacient treaz, pacient somnolent, sopor)
sau daca e cazul constatarea comei. In cazul
pecientului comatos va fi apreciat gradul comei pe
baza scorului Glasgow(motricitate oculara, raspuns
motor, raspuns verbal).
Pentru aprecierea statusului neurologic se poate
recurge la:
EEG
CT cerebral
Masurarea presiunii intracraniene
Punctia lombara si examinarea LCR

MONITORIZAREA FUNCTIEI RENALE

Apreciaza functionarea aparatului

urinar:
curba diurezei cu debitul urinar, densitatea
urinei . De asemenea vor fi efectuate periodic
analizele de laborator care vor testa functia
glomerulara (uree, creatinina, clearance
creatinina) precum si functia tubulara (functia
de excretie a Na, indexul de insuficienta
renala)

MONITORIZAREA APARATULUI DIGESTIV

In

special
la
pacientii
cu
interventii
chirurgicale
pe
abdomen
presupune
observarea
continua
a
aspectului
abdomenului( normal, destins, etc), a unei
eventuale staze gastrice prin prezenta
vomismentelor( daca e este cazul se va monta
sonda nazo-gastrica), aspectul plagilor
operatorii, urmarirea tuburilor de dren si a
secretiilor prezente pe acestea.(cantitate,
aspect).

MONITORIZAREA METABOLICA

La pacientului chirurgical consta in:

estimarea catabolismului
evaluarea metabolismului bazal
monitorizarea temperaturii, curba febrila.

MONITORIZAREA ECHILIBRULUI
FLUIDO-COAGULANT SI ACIDO-BAZIC
Prin

efectuarea unor teste de laborator

(hemograma desfasurata, timp de sangerare,
timp de coagulare, timp de trombina, de
tromboplastina, timp tromboplastinic partial,
determinarea fibrinogenului, pH sangvin, PO2,
PCO2, ionograma: Na, K, Cl,Ca etc.)

Pe langa monitorizarea permanenta a

parametrilor descrisi, indiferent de
amploarea operatiei, bolavii chirugicali
beneficiaza de ingrijiri speciale:
combaterea durerii postoperatorii
terapia sedativa
combaterea varsaturilor si a parezei intestinale
profilaxia bolii tromboembolice
terapia antimicrobiana daca este cazul
ingrijirea regiunii operate
ingrijiri specifice fiecarui tip de interventie

chirurgicala

PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU OPERATIE

PREGATIREA PSIHICA
Are o mare importanta in evolutia acestuia, si
in linii mari ea consta in:
mentinerea moralului pacientului
explicarea bolii si a interventiei ce urmeaza a fi

efectuata, pe intelesul bolnavului

explicarea modului cum va decurge operatia si
alternativele acesteia
administrarea de sedative si tranchilizante
explicarea tipului anesteziei

PREGATIREA PSIHICA
Cat de mare va fi trauma psihica sau cit de

stresat va fi din cauza fricii de operatie, de

boala,
depinde
in
primul
rind
de
personalitatea, de structura psihica a fiecarui
pacient
In plan psihologic, anxietatea domina aproape
pe tot parcursul actului chirurgical si medical
Stresul psihic preoperator, medical, poate
avea consecinte atat asupra reactivitatii
bolnavului chirurgical cat si asupra evolutiei
sale postoperatorii

PREGATIREA PSIHICA
Etapa

postoperatorie este caracterizata prin

disconfort mixt, fizic si psihic, intre cele doua
existand o legatura directa, foarte stransa
Psihologul are in vedere cistigarea increderii in
eficacitatea operatiei si in vindecare; orienteaza
pacientul pentru a-i creste increderea in medic, in
proceduri, in rezultate. Asigura suport emotional
pentru acomodarea cu spitalul, operatia, medicul,
situatia. Psihologul mediaza si relatia cu familia.
Foloseste experienta altor persoane, cazuri
similare rezolvate prin operatie, sau prin
interventia respectiva.

PREGATIREA PSIHICA

Psihologul pregateste pacientul si stabileste

impreuna cu medicul momentul potrivit

pentru
comunicarea
unor
informatii
importante,
necesitatea
interventiei,
riscuri,eventuale mutilari etc. Se suprima tot
ceea ce ar putea produce bolnavului starea de
neliniste. Contribuie la crearea unei relatii
terapeutice intre medic, pacient, familie in
scopul realizarii obiectivelor medicale si a
intereselor pacientului.

PREGATIREA BIOLOGICA
Pregatirea biologica a bolnavilorcenecesita interventii

chirurgicale vizeaza atatcercetarea constantelor

hemostatice, cat si tratamentul unor eventuale tare
biologice cear puteaingreuna evolutia postoperatorie
favorabila
Bolnavii denutriti necesita diagnosticarea tulburarilor
metabolice ce determina aceasta stare. Reechilibrarea
trebuie facuta pe toate liniile metabolice.
Bolnavii anemici necesita o investigare atenta pentru
cunoasterea cauzei anemiei. Intr-o anemie acuta
posthemoragica, echilibrareaestescurta. Bolnavii cu
anemii cronice, datorate unei afectiuni chirurgicale
(cancere) necesita o echilibrare maiatenta.

PREGATIREA BIOLOGICA

Anemiile

cronice de cauza nechirurgicala

necesita tratament medical specific panala
echilibrare, in cazul in care afectiunea
chirurgicala nuesteo urgenta.
Pregatirea bolnavilor cu tulburari de coagulare
se face dupa precizarea caracterului tulburarii
respective prin cercetarea probelor de
coagulare.
Pregatirea
bolnavilor
digestivi
vizeaza
reechilibrarea proteicasi hidroelectrolitica.

PREGATIREA BIOLOGICA
Pregatirea bolnavilor cardiacivaavea in

vedere adaptabilitatea dificila a acestora la

modificarile hemodinamice ce au loc in timpul
si ulterior actului operator. In momentul in
care afeciunile cardiace sunt compensate
acesti bolnavi nu mai necesita o pregatire
speciala, ci doar o monitorizare atenta a
funciilor cardiace intra-si postoperator de
catre medicul de anestezie-terapie inlensiva.

PREGATIREA BIOLOGICA

Pregatirea bolnavilor pulmonari

trebuiesatinaseama de functia respiratorie a

pacientilor(capacitalea vitala, VEMS), de tipul
unei eventuale insuficienterespiratorii
(obstructivesau restrictive). Ca urmare a
identificarii acestor factori, bolnavii
beneficiazade gimnasticarespiratorie presi
postoperator, medicatieantitusiva, mucolitica,
bronhodilatatoare.

PREGATIREA BIOLOGICA

Pregatirea bolnavului hepaticesteextrem de

importantadeoarece
ficatul
este
un
organesentialin mentinerea homeostaziei
organismului,
iar
administrarea
intra-si
postoperatorie
a
drogurilor
anestezice
necesare
interventiei
chirurgicale
pot
determina
diverse
grade
de
insuficientahepaticacu urmari nefaste asupra
organismului.

PREGATIREA BIOLOGICA
Pregatirea bolnavilor renali necesitacunoasterea

exactaa capacitatii de excretierenala.Prin dozarea

constantelor sanguine specifice (uree, creatinina,
acid uric), a probelor functionale renalesi analiza
urinei
se
poate
aprecia
gradul
de
insuficientarenalaacutasau cronica.
Pregatirea bolnavului diabetic trebuiesaaibain
vedere datele obtinute deexamenele cliniceside
laboratorsi se va face selectiv, dupacum este
vorba
de
un
diabetcompensat
sau
decompensatside urgentainterventieice trebuie
efectuata.

PREGATIREA CHIRURGICALA
Masurile de igiena uzuala constau in:
spalare generala (la dus sau spalare la pat cu apa si sapun)
raderea larga a parului de pe regiunea care va fi operata
regiunea pe care se va opera, va fi dezinfectata cu alcool
sau cu derivati de iod, dupa care va fi acoperita cu un
pansament steril ce va fi inlaturat pe masa de operatie,
unde zona respectiva va fi dezinfectata
Curatirea cavitatii bucale si tratarea infectiilor nasofaringiene
Clisma preoperatorie (acest lucru, nu este indicat
intotdeauna, mai ales la bolnavii cu tranzit regulat intrucat
oclisma oboseste bolnavul si il poate chiar deshidrata)

PREGATIREA CHIRURGICALA

Pregatirea aparatului sau organului pe care se

intervine se face specific, pentru fiecare in

parte.
In cazul interventiilor pe aparatul respirator,
bolnavul va fi aspirat de secretiile bronsice si
se
va
urmari
diminuarea
lor,
prin
medicamente bronho-litice si expectorante

PREGATIREA CHIRURGICALA

Bolnavul cu o afectiune pe tubul digestiv, va fi pregatit

in raport de segmentul care va fi operat:

esofagul va fi aspirat si spalat, inainte de operatie, pentru

a preveni refluxul in arborele respirator in perioada de

inductie.
in cazul interventiilor pe stomac, daca acesta isi goleste
continutul este suficient ca bolnavul sa nu ingere
alimente in seara dinaintea operatiei si in dimineata
respectiva. Daca golirea stomacului se face cu dificultate
sau deloc (asa cum se intampla in cazul stenozelor
pilorice), in seara dinaintea interventiei, se va face o
spalatura gastrica, cu solutie bicarbonatata (40/00), dupa
care, bolnavul nu mai ingera nimic .

PREGATIREA CHIRURGICALA

In

cazul unei perforatii gastrice sau ocluzii

intestinale, se va proceda la aspiratia continutului
gastric, pe o sonda, atat inainte cat si in timpul
interventiei.
Pregatirea colonului si rectului va avea in vedere
evacuarea continutului lor. Golirea continutului se
va incepe cu 24 de ore inainte. In tot acest timp
bolnavul va primi unregim alimentarcu putine
reziduri (hidric). Pregatirea ideala si moderna a
colonului si rectului se face prin administrare de
solutii hipertone, in preziua interntiei sau cu 2 zile
inainte, sub o urmarire medicala riguroasa.

PREGATIREA CHIRURGICALA

Preparate administrate:
manitol, sol. 10% (1 500-2 500 ml), in 5-6 prize la fiecare 20
minute. Metoda este contraindicata la gravide, in colite, in
stenoze colo-rectale sau la bolnavi deshidratati. Bolnavul va
fi perfuzat cu solutii izotone pentru a-i mentine volemia.
Fortrans (pe baza de polietilen-glicol), se vor utiliza 4 plicuri
ce se dizolva in 4 litri de apa.
X-prep este laxativ obtinut din pulpa fructului de Senna
Alexandrina. Bolnavul poate ingera la micul dejun sau la
pranz, alimente usor digerabile dupa care va
ingera
continutul flaconului impreuna cu 2-3 litrii de apa.
Pentru interventiile in sfera genitala, toaleta vaginala cu
solutii si entual o mesa imbibata in solutie iodata slab sau
Betadina.

PREGATIREA CHIRURGICALA

Ultima parte a pregatirii se desfasoara in sala de operatie.

Obligatoriu trebuie facuta o ultima verificare a aparaturii ce va

fi folosita: bisturiul electric, trusa de celioscopie, aspiratorul,
aparatele de sutura mecanica, inventarul instrumentarului
necesar.
Odata ce pacientul a ajuns in sala, doua aspecte sunt
fundamentale:
1. daca a fost adus pacientul ce trebuie operat.
2. verificarea partii corecte de operat (la hernii, san, amputatii

etc). De asemenea se va verifica pozitia corecta a pacientului pe

masa de operatie, precum si disponibilitatea eventualelor anexe
ale acesteia.

Montarea sondeiurinaresi eventual a unei aspiratii naso-

gastrice, necesara in postoperator, se fac de asemenea in sala

de operatie, de preferinta dupa intubarea pacientului, pentru
confortul acestuia.

PREGATIREA CHIRURGICALA

In urgentele majore, in care intreaga pregatire

preoperatorie se desfasoara in sala de operatie,

aceasta este de tip terapie intensiva si este
coordonata de medicul anestezist reanimator. Ea
urmareste asigurarea functiilor vitale ale pacientului:
Functia

respiratorie este mentinuta constant prin

respiratie mecanica cu intubatie oro-traheala. Situatiile
ce necesita traheostomia de urgenta pentru intubatie
sunt exceptionale.
Functia cardio-circulatorie necesita transfuzii si perfuzii
administrate pe mai multe cai venoase, dintre care cel
putin una trebuie sa fie o cale venoasa centrala.

COMPLICATIILE POSTOPERATORII
Reprezinta un eveniment nedorit si negativ in

evolutia bolnavului operat, responsabil de o

morbiditate aparte, uneori imprevizibila si
dificil de controlat.
Odata aparute, complicatiile postoperatorii au
mai multe consecinte:
influentare negativa a vindecarii bolnavului;
risc de mortalitate;
implicatii sociale, profesionale, economice,

juridice.

COMPLICATIILE POSTOPERATORII
Complicatiile pot fi determinate de mai multi

factori, si tin de:

actul operator propriu-zis, fistule anastomotice,

etc. ;
actul anestezic pneumonie de aspiratie, etc.;
dezechilibre generale prilejuite de operatie sau
de anestezie, boala tromboembolica, etc.;
leziuni si alterari functionale numeroase in
traumatisme.

In

majoritatea
responsabilitatea
este
psihologic chirurgului.

cazurilor,
atribuita

COMPLICATIILE POSTOPERATORII
CLASIFICARE
Dupa factorul temporal:
complicatii imediate
complicatii precoce
complicatii tardive

Dupa localizare si mod de manifestare:

complicatii locale
complicatii generale
Dupa gravitate:
complicatii minore;
complicatii majore;
complicatii letale.

COMPLICATIILE POSTOPERATORII
Clasificare fiziopatologica:
complicatii mecanice;
complicatii functionale;
complicatii septice.
Clasificare etiopatogenica:
complicatii dependente de actul operator;
complicatii dependente de actul anestezic;
complicatii dependente de boala de baza (chirurgie oncologica,

etc.);
complicatii
dependente
de
boli
coexistente
(boli
cardiovasculare, diabet, etc.);
complicatii dependente de calitatea materialelor folosite in
operatie;
complicatii dependente de tratamentul si ingrijirea fizica de
dupa interventie.

COMPLICATII POSTOPERATORII IMEDIATE

Hemoragie postoperatorie:
cauze: defecte de hemostaza, hemostaza dificila
(disectie in tesuturi tumorale sau necrotice, in
conditii de septicitate, icter prelungit, ciroza
hepatica, hematoame retroperitoneale), incidente
sau greseli de tehnica (derapare de ligatura, etc.),
hipotensiune sau soc intraoperator, tratament
anticoagulant exagerat;
tablou clinic: drenaj sanghinolent abundent, anemie
acuta, soc hipovolemic, hipoxie, hipotermie,
tulburari de coagulare, deficite imunologice,
suferinte tisulare (miocardice, renale, cerebrale);

COMPLICATII POSTOPERATORII IMEDIATE

Hemoragie din plaga operatorie:
cauze: hemostaza insuficienta, sangerari din
punctele de sutura, incidente in transportul
bolnavilor, trezire agitata din anestezie
(hipermotilitate, tuse, greturi);
consecinte: anemie, hipotensiune, constituire a
hematomului plagii; suprainfectare; evisceratie;
compromitere a plastiei peretelui abdominal;
atitudine
terapeutica:
hemostaza,
drenaj
aspirativ, antibioticoterapie.

COMPLICATII POSTOPERATORII IMEDIATE

Evisceratie postoperatorie (abdominala, toracica)

precoce:
cauze:

hemoragii, hematoame locale, anemie,

hipoproteinemie, incidente in transportul bolnavului
la salon; obezitate, meteorism abdominal, folosire
de materiale de sutura inadecvate, perete
abdominal compromis prin focare septice vechi sau
reinterventii, trezire agitata din anestezie.
atitudine terapeutica: reinterventie ,deschidere
completa a plagii,
reinchidere cu fire totale
eventual sprijinite pe bourdon-uri (tuburi de cauciuc
paralele cu incizia operatorie).

COMPLICATII POSTOPERATORII IMEDIATE

Soc

postoperator (hipovolemic,
toxicoseptic, anafilactic).
Hipotermie postoperatorie:

cardiogen

IMA,

cauze: ambient rece (sub 21C), durata mare a interventiei,

pierderi mari de sange si lichide, perfuzii sau transfuzii prea

reci, spalari intraperitoneale cu lichide insuficient incalzite.
tablou clinic: paloare, tegumente reci, uscate, stare
confuzionala la trezire, frisonare (contractii musculare
dureroase),
facies
caracteristic
(buze
cianotice,
contractate);
consecinte: tahicardie, polipnee, durere postoperatorie
accentuata, urmate de febra ridicata, artralgii, lombalgii
intense;
risc
de
pneumonie
postoperatorie.

COMPLICATII POSTOPERATORII IMEDIATE

Trezire si detubare dificila:

cauze: spasme laringiene, apnee prelungita,
obstructie respiratorie cu secretii abundente.
manifestare:
agitatie,
panica,
confuzie,
smulgere de drenuri;
conduita: aspirare atenta a cailor respiratorii
inainte de detubare, oxigenare corecta,
analgezie buna, supraveghere blanda a trezirii.

COMPLICATII POSTOPERATORII IMEDIATE

Aspiratie de continut gastric in caile respiratorii:

consecinte: inflamatie chimica a cailor respiratorii
(bronhospasm, edem pulmonar), pneumonie
septica de aspiratie (sindrom Mendelson)
tablou clinic (dramatic): hTA, confuzie, cianoza,
dispnee, tahicardie, febra
tratament (in salon de reanimare): intubare,
monitorizare functii vitale, oxigenoterapie, a HHC,
antibioticoterapie, aspiratie si toaleta bronsica.

COMPLICATII POSTOPERATORII GENERALE

PRECOCE SI TARDIVE
Hemoragie

postoperatorie prin tulburari

generale ale hemostazei
Boala tromboembolica postoperatorie
Complicatii pulmonare postoperatorii:
bronhopneumonie (obisnuit apare in ziua 3-5

postoperatorie);
pneumotorax postoperator.

COMPLICATII POSTOPERATORII GENERALE

PRECOCE SI TARDIVE
Complicatii neurologice postoperatorii:
delir si stari de confuzie; cauze: varsta inaintata,
durerea, deshidratarea, dependenta de alcool,
unele
droguri
(antialgice,
tranchilizante,
barbiturice
coma hipoglicemica
encefalopatie portala, cauze: dupa shunt-uri
porto-sistemice tronculare, dar posibil si la cirotici
neoperati (in caz de hemoragii digestive

COMPLICATII POSTOPERATORII GENERALE

PRECOCE SI TARDIVE
Complicatii septice ale plagilor chirurgicale (supuratii

ale plagii):
clasificare a plagilor: curate, contaminate, infectate;
conditii favorizante: hemostaza incorecta, hematom al

plagii, vascularizatie precara a tesuturilor, prezenta

materialelor de sutura, drenaj incorect, durata mare a
interventiei, factori generali (anemie, hipoproteinemie,
diabet, neoplasm, iradiere, etc.);
atitudine terapeutica curativa (in compartiment de
septici): deschidere a plagii, cu lavaj antiseptic si
pansament schimbat de cate ori este nevoie; durata
vindecari
=
2-3
saptamani

COMPLICATII PARTICULARE IN CHIRURGICA

GATULUI

Hemoragie postoperatorie si hematom compresiv.

Obstructie traheala cu secretii si mucozitati
Traheomalacie (trahee moale, colaps traheal): in

gusi mari, compresive.

Leziuni ale nervilor recurenti.
Hipoparatiroidism postoperator: hipocalcemie;
manifest la 24-48 ore; manifestat prin parestezii,
pana la tetanie.

COMPLICATII PARTICULARE IN CHIRURGICA GATULUI

Criza tireotoxica: este maxima la 48-72 ore dupa

tiroidectomia partiala pentru afectiuni hipertiroidizante;

cantitati mari de tiroxina si catecolamine in circulatie;
tratament: combatere a hiperpirexiei, combatere a
tahicardiei
si
protejare
miocardica
(Propranolol,
tonicardiace,
oxigenoterapie),
combatere
a
hipertiroxinemiei (solutii iodate orale - Lugol - sau
perfuzabile, antitiroidiene de sinteza, sedare totala cu
hipnotice, tranchilizante si neuroleptice).
Fistule
cervicale
postoperatorii
dupa
chirurgia
esofagului: apar la 5-7 zile dupa plastia de esofag cu
anastomoza
cervicala
(esogastrica,
esocolica,
faringogastrica, faringocolica, etc.).

COMPLICATII PARTICULARE IN CHIRURGIA

TORACELUI

Hemoragie si hemotorace postoperator.

Fistule postoperatorii intratoracice dupa chirurgie

esogastrica: sunt complicatii grave, ce apar

precoce (in primele 3-5 zile postoperator) sau
tardiv (dupa ziua 10).

COMPLICATII PARTICULARE IN CHIRURGIA

ABDOMENULUI
Hemoperitoneu postoperator.
Coleperitoneu postoperator.
Fistule
digestive
postoperatorii

(dezuniri
anastomotice partiale sau totale): produse prin
defecte de cicatrizare a suturilor digestive; produse
de vicii de tehnica sau factori favorizanti locali si
generali; conduita: de la abstentie in conditii de
reechilibrare intensiva pana la reinterventie.
Dilatatie gastrica acuta.

COMPLICATII PARTICULARE IN CHIRURGIA

ABDOMENULUI
Ileus postoperator:
favorizat de vagotomiile tronculare, iritatiile peritoneale
(hemoperitoneu, coleperitoneu, peritonita, timpi septici
prelungiti, ascita infectata, corpi straini intraperitoneali),
focare iritative (fistule, abcese, pancreatita acuta,
colecistita acuta postoperatorie, inflamatii anexiale),
hematoame
retroperitoneale,
evisceratii
blocate,
accidente vasculare postoperatorii (infarct mezenteric,
IMA, accident vascular cerebral), dezechilibre biologice
(hipopotasemie, hipoglicemie, uremie), droguri (atropina)
atitudine: inlaturare a focarului intraperitoneal, combatere
a starii hipersimpaticotonice.

Icter postoperator (functional, mecanic)