Alimentatia copilului de 1 an

La multi ani!
La multi ani! Ce-a fost greu a trecut, ce e si mai greu (dar si mult mai frumos) abia incepe! O gluma nereusita, ai zice, insa te asteapta multe de acum incolo, pe orice plan. La varsta de 1
an,bebelusul tau devine un copil care vrea sa inceapa sa manance ca restul familiei. Un copil de 1 an poate avea chiar si 8 dintisori, in vreme ce altii nu au nici macar unul singur.
Unii dintre ei merg deja de 2-3 luni, iar altii sunt in stadiul de a porni de-a busilea. Aceste diferente in dezvoltare sunt normale, ceea ce inseamna ca si diferenta de apetit intre copii ti se va
1.
2.
3.
4.
5.
6.

parea mai usor de inteles.

Laptele
Pofta de mancare
Gustarile dulci
Adio bebelusie: canuta cu cioc si mancarea parintilor!
Masa in familie
Noutati in alimentatia copilului de 1 an

Laptele
Copilul tau inca are nevoie de lapte in jur de 500 ml/ zi. Medicii pediatrii si nutritionisti recomanda calaptele de vaca sa fie introdus in dieta copilului abia dupa implinirea varstei de
1 an, ideal dupa cea de-a doua aniversare. Pana atunci (varsta de 1-2 ani), laptele de san (in principal) sau formula sunt acceptate in meniul bebelusului.
Laptele
Odata ce copilul incepe sa bea laptele de vaca, trebuie sa-i oferi intodeauna lapte gras (3,5% grasime) si nu degresat (grasimea ajuta la mielinizarea celulelor nervoase). In plus, incearca

sa incluzi in alimentatia copilului portii mici din fiecare dintre grupele alimentare:
paine, cereale, orez sau paste

legume

fructe

carne, peste, oua

iaurt si branza (furnizeaza aceiasi nutrienti ca si laptele, asa ca l-ar putea inlocui cu succes, cu reducerea cantitatii echivalente din laptele consumat de copil de-a lungul unei
zile)
Copilul nu trebuie sa manance cate un aliment din fiecare grupa alimentara. Majoritatea copiilor mananca aceleasi si aceleasi mancaruri. Unii dintre ei servesc doar orezul la o masa sau
banana la cealalta, nimic ingrijorator. Insa trebuie sa te asiguri ca pe parcursul a 1-2 zile, copilul gusta/ mananca din alimentele apartinand fiecareia dintre grupele enumerate mai
sus. In timp, totul o sa fie bine tinand cont ca ii oferi o masa variata care sa-i satisfaca toate cerintele nutritionale.

Pofta de mancare
Apetitul copilului va scadea in urmatoarele 6 luni. El a crescut foarte mult intr-un anumit interval de timp si-a dublat greutatea de la nastere pana la 5-6 luni si si-a triplat-o pana a
implinit 1 an. Acum, rata de crestere este mai mica decat in primul an de viata, iar apetitul este in scadere. Nu trebuie sa interpretezi aceasta lipsa de apetit ca semn de boala.Copilul este
ocupat cu mersul si vorbitul pana spre 3 ani, este normal sa nu-l preocupe o strachina de mancare.
Este mai bine sa nu fortezi copilul sa manance anumite mancaruri si, mai ales, cantitati mai mari decat poate si doreste (mereu ne incapatanam sa-i oferim pana si ultima lingurita de
mancare). Atunci cand copiii sunt obligati sa manance anumite alimente, pot invata sa le displaca tocmai pe acelea.Adopta o atitudine mai relaxata, ofera-i un aliment si lasa-i
libertatea de a-l incerca sau nu; evita sa-ti faci un obicei din a inlocui, mitui sau implora copilul sa manance ceea ce ii servesti. Copilul singur este cel care decide cantitatea de mancare de
care are nevoie, asa ca nu ii supraincarca farfuria. Cu siguranta nu va sta flamand: cand il inteteste foamea, mananca si pietre!
Iar daca doreste mai mult, iti va da de inteles. Aminteste-ti ca una dintre cele mai apasatoare probleme ale societatii actuale este supraconsumul, mancarea mult prea multa, si acesta este
un obicei deprins inca din copilarie.

Tot ce-i dulce mult imi place!

Gustarile dulci
Copiii se nasc cu o predispozitie pentru gustul dulce. Desi un mic desert din cand in cand este permis, evita sa cazi in capcana dulciurilor. In aceasta categorie se inscrie si sucul de fructe,
care trebuie sa fie intotdeauna din fructe proaspat stoarse de catre tine, si nu cumparat din comert. Iar daca paharul de suc nu lipseste din alimentatia zilnica a copilului, limiteaza-i aportul
la maxim 150ml: contine destul de mult zahar (fructoza este tot zahar), ii scade pofta de mancare si poate cauza chiar si diaree.
Daca exista membrii in familie alergici la alimente (alune, nuci, fructe de padure), evita sa le oferi copilului sau sa le folosesti in mancare. Mierea se va folosi doar dupa ce copilul
implineste 1 an, datorita unei bacterii la care adultii sunt imuni, dar care poate provoca botulism (o boala paralitica severa, chiar fatala) la copiii mici.

Adio bebelusie: canuta cu cioc si mancarea parintilor!

La varsta de 1 an, majoritatea copiilor, nu toti insa, pot bea din canuta cu cioc. Cei care nu o fac este pentru ca nu li s-a prezentat inca canuta cea noua. Este vremea sa renuntam de tot
la biberon, inclusiv laptele se ofera in canuta. Daca alaptezi, toate celelalte lichide pe care le bea copilul (apa, ceai, suc de fructe) vor fi puse in cana cu cioc. Citeste despre caria de
biberon.
De acum, copilul poate manca linistit din mancarea parintilor. Cand gatesti, pune deoparte pentru copilul de 1 an o portie de mancare, inainte de a o sara sau condimenta puternic.
Paseaza-i-o cu furculita sau marunteste-o cu cutitul (mai ales carnea mai tare), pentru a o putea mesteca. Unii copii mesteca bine mancarea la vasta de 1 an, insa unii dintre ei, mai ales
cei fara dinti, refuza sa manance alimentele taiate in bucatele, preferand inca mancarea-pasta. Este si o modalitate prin care copilul, refuzand sa mestece,semnalizeaza ca sistemul lui
digestiv nu este capabil inca sa digere alimentele servite in bucatele si nu pasta. Legumele crude pot constitui si ele pericol de innecare, de aceea vor fi pregatite la abur sau fierte 2-3
minute in apa clocotita.
Ofera-i si lui o lingurita; chiar daca nu o va manui corect si va imprastia mancare peste tot, il va ajuta sa se obisnuiasca cu folosirea tacamurilor (asigura-te ca si voi, parintii, ii oferiti un
exemplu bun in acest sens)

Masa in familie
Copilul de 1 an mananca din mancarea parintilor
Parintii sunt cei care invata copilul despre obiceiurile sanatoase in ceea ce priveste alimentatia. Pe masura ce cresc, copiii privesc in jurul lor la alegerile alimentare pe care le fac cei din
casa. Copiii copieaza multe obiceiuri, comportamente, placeri si mai ales aversiuni. Cand alegi sa mananci ceva in detrimentul altui aliment, actiunile tale vorbesc de la sine,

asadar, alege intotdeauna alimentele sanatoase pentru a-ti ajuta copilul sa dezvolte o preferinta pentru mancarea nutritiva:
Mancati corect in familie, fara prajeli, dulciuri in exces si alcool
Evita sa vorbesti despre alimente care iti displac.

Sa nu presupui din start ca cel mic va respinge mancarea pe care ai gatit-o, ofera-i lui sansa de a decide

Incearca mereu retete si mancaruri noi: propuneti sa gatesti un fel de mancare nou in fiecare saptamana.
Daca copilul nu mananca la ora mesei, ramai calma. La urmatoarea masa, serveste-i mancarea pe care ai pregatit-o pentru acea masa. Gustarile dintre mese trebuie sa fie si
ele nutritive, nu deserturi.

Nu fa caz din refuzul lui de a manca ce-i servesti. Unora dintre ei le place sa foloseasca lipsa de apetit ca modalitate de atragere a atentiei
Incurajeaza copilul sa te ajute in planificarea si pregatirea mesei si a gustarilor
Mesele trebuie sa fie servite la ore regulate (+/- 30 minute): 3 mese principale (mic dejun, pranz, cina) si 2 gustari (dimineata si seara)
Cumpara alimente sanatoase. Parintii decid ceea ce mananca copilul. Copilul decide cat mananca.
Ofera-i cat mai putine dulciuri cu putinta, mai ales din cele cumparate. Dezvolta-i gustul pentru alimentul natural, in defavoarea aromelor sintetice.
Fa ca timpul petrecut la masa sa fie unul placut, o reuniune in familie
Unui mofturos, mancarea trebuie prezentata cat mai atragator: feliile de banana pot forma un zambet, buchetelele de broccoli si conopida pot forma un copacel cu tulpina din
fasii de morcov, alaturi de carnea sau pestele maruntite care sunt o poteca sau un rau (daca turnam si sos deasupra), alaturi de un munte din piure de cartofi sau cartofi dulci.
Sandvisurile pot fi taiate in forme cat mai amuzante: inimioare, forme geometrice, etc

Noutati in alimentatia copilului de 1 an

Albusul de ou
Oul intreg dupa varsta de 1 an
Oul se afla in lista celor 8 alergeni care provoaca aproximativ 90% dintre alergiile alimentare raportate la copii mici, insa numai albusul de ou este cel vinovat pentru aceasta incluziune si
nu galbenusul.
Galbenusul nu contine proteinele care declanseaza alergia la ou, cazurile de alergie la galbenus fiind extrem de rare. Pe de alta parte, albusul de ou contine 4 proteine considerate a fi una
mai alergena decat alta. Studiile arata ca majoritatea copiilor scapa de alergia la oua pana la varsta de 5 ani.

Simptomele alergiei la albusul de ou includ:

rinita alergica

astmul

dermatita

diareea

tulburari gastrointestinale

urticarie

greata

sindrom alergic oral (simtome care apar la nivelul gurii, buzelor si gatului)

voma

respiratie greoaie
De aceea, este foarte important sa respectam regula celor 4 zile de asteptare dupa ce introducem un aliment nou in dieta copilului.
Asadar, desi bogat in proteine, vitamina D si multe alte vitamine si minerale, oul se va oferi intreg abia dupa vasta de 1 an (galbenusul poate fi oferit in intervalul 7-10 luni).
Mierea
Mierea dupa varsta de 1 an
Nu numai ca este plina de zahar, insa poate contine spori deClostridium botulinum, o bacterie care desi inofensiva pentru adulti, poate provoca botulism in cazul copiilor mici, cu efecte
secundareprecum constipatie, lipsa apetitului si letargie. Desi unii medici sfatuiesc mamicile sa ofere miere bebelusilor mai mari de 8 luni,majoritatea pediatrilor recomanda amanarea
introducerii mierii in alimentatia copilului pana la varsta de 1 an.
Clostridium botulinum traieste in sol si in praf, insa poate contamina si alte alimente, de regula cele conservate in mediul casnic, si in special mierea. Asadar, nu numai mierea poate
provoca botulism, ci si conservele facute in casa si care nu sunt corect sterilizate (la minim 120 grade si fierte 10 minute inainte de a fi consumate).
Mierea trebuie evitata pe cat posibil pana la implinirea varstei de 1 an. In aceasta categorie intra orice aliment in care mierea se gaseste ca si ingredient. Pe masura ce copilul
creste, corpul sau invata sa faca fata mai bine bacteriilor, inclusiv a celei care provoaca botulismul.

Cand i-ati dat prima data copilului albus de ou si miere? Mananca cu lingurita? Ati renuntat la biberon?

Idei de meniuri pentru copilul de 1-3 ani

Idei de meniuri pentru copilul de 1-3 ani

Hranirea unui copil de de 1-2 ani poate fi, de multe ori, o provocare pentru proaspetele mamici si nu numai. Insa, trebuie sa ne asiguram ca ii oferim alimente din fiecare grupa alimentara
pentru a-i asigura necesarul de vitamine si minerale, proteine, glucide si lipide.
Incepand cu varsta de 1 an ii putem servi copilului aceeasi mancare ca si restului familiei, avand grija sa-i maruntim sau tocam hrana in cubulete mici pentru a nu se inneca. Tot acum este
timpul sa introducem mierea si albusul de ou in alimentatia copilului de 1 an.
Asociatia Americana de Pediatrie recomanda ca macar una din mesele de peste zi sa reuneasca toata familia, ceea ce de obicei se intampla seara, la cina. Oferiti-i copilului de 1 an un
exemplu bun, servind doar alimente si mancaruri sanatoase, fara prajeli, dulciuri in exces si alcool. Fructele vor fi desertul fiecaruia dintre cei prezenti la masa. Daca cel mic este
un mofturos, poti incerca sa pui farfurii goale pe masa si sa-i lasi pe ceilalti sa se serveasca singuri. Vazand ca fiecare isi pune cate ceva in farfurie si mananca cu pofta, si piticul nostru va
fi tentat sa aiba o farfurie plina in fata.
Mic dejunul trebuie sa fie intodeauna unul sanatos. Nu se da nimic dulce copilului la micul dejun, este un inceput nereusit al zilei, creste nivelul insulinei si foamea se instaleaza mai
repede, iar copilul poate refuza pranzul in favoarea altor gustari.
Se poate servi in jurul orei 9.30, dupa portia de lapte (de san sau formula) servita copilului dimineata devreme, la trezire. Un mic dejun sanatos asigura o dimineata activa si vesela.
Variantele sanatoase si gustoase ale micului dejun includ fructele proaspete (sau sub forma de suc proaspat stors, insa se va evita pe cat posibil), iaurtul, cerealele integrale (ovaz, fulgi de
porumb) alaturi de 1 pahar de lapte.
Pranzul poate sa contina orez sau paine alaturi de legumele cu carne. Variantele sanatoase de pranz includ ciorba cu carne si taietei sau peste/ carne cu legume. Pranzul se serveste in
jurul orei 13.30, inainte de somnul de dupa-amiaza.
Cina trebuie sa fie mai usoara decat pranzul, asa ca vom prefera pastele cu branza sau fructe, supele usoare, mai ales ca servirea ei se face spre seara, in jurul orei 19.00.
Gustarile nu inseamna desert, ci trebuie sa fie tot alegeri sanatoase cu valoare nutritionala pentru copilul in crestere. Ca si gustari ii poti servi iaurturi si produse lactate (betisoare de
cascaval), budinci de fructe, fructe pasate sau cubulete, sucuri de fructe si legume (maxim 150ml suc proaspat stors pe zi, de preferinta se va dilua cu cat mai mult cu apa). Gustarile au
rolul lor, deloc de neglijat, pentru ca cel mic are nevoie de aportul nutritional pe care acestea il ofera ca sa se joace si invete. De aceea trebuie evitate deserturile care ofera calorii goale,
doar aport energetic si nu nutritional. O gustare este o masa mai mica, insa copilul va fi incurajat sa stea in scaunul de masa pentru a evita pericolul innecarii cu mancare.
Teoretic, medicii pediatrii recomanda 2 gustari pe zi (daca si programul de somn al copilului permite): una de dimineata, servita in jurul orei 11, iar cea de-a doua seara sau dupa-amiaza
tarziu, dupa somnul de pranz, in jurul orei 16.30.
Mananc singurica!
Iata si cateva exemple de mese ce pot fi servite copiilor de 1-3 ani:
Idei de mic dejun sanatos pentru copilul de 1-3 ani
Idei de pranz sanatos pentru copilul de 1-3 ani
Idei de cina sanatoasa pentru copilul de 1-3 ani
Idei de gustari pentru copilul de 1-3 ani
Idei de deserturi facute in casa pentru copilul de 1-3 ani

Mici sfaturi:
Incearca sa-i prezinti mancarea intr-un mod cat mai atragator, care sa-i starneasca macar interesul de a incerca sa guste.

Noteaza-ti care este felul de mancare preferat dintr-o anumita perioada, vor fi amintiri placute peste ani!
Gateste fara prajeli, inlocuie uleiul la calit cu putina apa

Prepara mancarea la foc mic, cu capac (inabusit) sau la cuptor

Evita dulciurile din comert, fa in casa placinte cu fructe sau legume, clatite pe care le poti umple cu spanac si branzica de vaci (vei fi surprinsa de gustul lor bun)

Evita mezelurile si alimentele conservate, afumate: contin doar carne de cea mai slaba calitate, sare, apa si o multime de conservanti si potentiatori de gust
Fa compot in casa, din fructe de sezon, atat cat sa va ajunga pentru ziua respectiva: apa fiarta in care pui mere, pere gutui si pe care o indulcesti cu miere.

Inlocuieste zaharul din prajituri cu zahar brun

Apa trebuie sa fie lichidul preferat in potolirea setei familiei; sucul de fructe contine mult zahar (chiar si cel facut in casa) si putine fibre, nu ajuta digestia mai deloc

ALIMENTATIA COPILULUI MIC (1-3 ANI)

Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de alimentatia bebelusului din lunile 11-12, fiind considerata o trecere catre alimentatia
adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe masura maturarii functiei digestive, respectiv renale, in paralel cu dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a
dentitiei temporare.
Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa varsta de 1 an este semnificativ incetinit fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric este mai
redus. In medie copilasii cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12 cm pe an, pentru o crestere armonioasa fiind nevoie de o alimentatie diversificata care sa includa toate
principiile

nutritionale.

Alimentatia in primii ani de viata reprezinta o fundatie durabila pentru deprinderea unor obiceiuri alimentare sanatoase si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce
urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme
ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar pana la aparitia problemelor de greutate mai este doar
un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul
comportament alimentar.
In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi ( de exemplu pentru un copilas de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport
hidric in medie de 100 ml/kgcorp/zi. Acestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile ; atata timp cat un copil este
activ, se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta curba corespunzatoare varstei si sexului, inseamna ca necesarul ii este
asigurat si nu este nevoie sa-l indopati cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de mancare. La modul orientativ, portia unui copil mic reprezinta un sfert din cea a unui
adult.
Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru intre Proteine, Glucide ( hidrati de carbon) si Lipide ( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre ( articol
detaliat), Vitamine ( articol detaliat) si Minerale. Nu exista un regim standard, apetitul si nevoile energetice ( numarul de calorii) fiind variabil astfel incat dieta trebuie adaptata
fiecarui copilas in parte; mai mult apetitul devine capricios la aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are nevoie in permanenta de ceva
nou.
Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru varsta evitand atat carentele cat mai ales excesul.
1. PROTEINELE

rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;

ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand 4,1 kcal;

in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram, jumatate de origine animala, jumatate provenind din vegetale ( cereale, legume,
fructe);

prin decompunere in organism elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia 8 fiind esentiali ( adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie
adusi direct din alimentatie);

cele cu valoare biologica mare ( de calitate) sunt proteinele de origine animala ( lapte, oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana
nu este indicata copiilor;

a)carnea:

pui,gaina, curcan, peste , vita,iepure, ficat de pui 40-60 g zilnic;

poate fi oferita la masa de pranz sau cina ( daca este refuzata poate fi camuflata sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte);

carnea de porc,miel, oaie, vanatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile si conservele de tip pate!!!!

b)ouale:

alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de 2-3 ori /saptamana), de gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate
termic;pot fi oferite si oua de prepelita insa nu se recomanda ca acestea sa fie consumate crude(celebrele cure de imunizare);

dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie ( mai ales la cei cu antecedente de alergii) si albusul de ou;

c)lactatele:

laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa depaseasca 400-500 ml/zi ; se recomanda in continuare formulele de lapte praf
adaptate varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici
organismului;la cei alaptati se continua alaptarea, calitatile laptelui de mama raman aceleasi si dupa varsta de 1 an;

iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca,capra, urda, riccota, mozarella(bulgari), smantana,unt ( consumat ca atare nu prajit);

se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata ( le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai
sanatoase si nu contin aditivi);

150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci

branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!

2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)

au un important rol energetic si structural ( creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe
de tipul amidonului din cereale ( grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu
trebuie sa depaseasca 10 g/zi;

ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand 4,1 kcal;
in medie sunt necesare 10-12 g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie lenta ( mentin un nivel constant al glicemiei)
de tipul celor care exista in cereale, legume, fructe;

painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina integrala ( painea neagra) in cantitate de 2 felii/zi, la
fel orezul, grisul,pastele ( mai ales cele integrale); de asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare
mai consistenta;

cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta
energie piticului pana la masa de pranz; de asemenea este benefic adaosul de seminte(in, chia, canepa, dovleac crud, etc), la piureul de fructe sau la produsele
lactate consumate ca si gustari ( iaurt, branza de vaci);

dulciurile ( ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie
la sucurile de fructe din comert acestea continand o cantiatate foarte mare de zahar; in general se recomanda prajiturile de casa : chec, prajitura cu fructe ,
cozonac, branzoici etc. ciocolata nu trebuie administrata sub varsta de 3 ani.

fructe: in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut( capsuni, fructe
de padure, etc); o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite
proaspete ( piureuri, sucuri) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte, prajituri.

legumele : preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai mare diversitate

3. LIPIDELE ( grasimile)

foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai ales in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului,
precum si in absorbtia unor vitamine ( vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal;

trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica

exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate

a)grasimile saturate:

provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;

se recomanda indepartarea grasimii vizibile (slanina), respectiv a grasimii subcutanate ( pielea) de la carnea de pasare;

laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;

untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D insa consumat ca atare ( pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o
salata) nu folosit la prajeli.

Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in alimentatia copiilor.
b)grasimile mononesaturate:

uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi
adaugat la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi grasi de care organismul are mare nevoie
insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie );

c)grasimile polinesaturate:

pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele
gras ( somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o
mare cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine ( D, A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la
suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;

uleiul de floarea soarelui poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa optati pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata
prin prajire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;

Mezelurile,( articol detaliat), afumaturile, carnea tocata , branza topita, margarina, produsele de patiserie ( foietaje) nu-si justifica utilizarea in dieta unui copil de 1-3
ani , fiind cu atat mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare sunt mai complexe.
Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic dejun 20-25 %, gustarea 1 10-15%, pranzul 30% , gustarea 2 10-15%, cina2025% care trebuie sa includa toate cele 5 grupe de alimente:

grupa I : lactate pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi ( untul, smantana)

grupa II : carne, peste, organe, oua furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului
continut in vegetale

grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline, floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi

grupa IV : cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare

grupaV : fructele ( 100-150 g/zi) si legumele ( 200-300 g/zi) : crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza
legumele acestea pot fi camuflate sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.

Ideal ar fi ca toate aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti
mancareaaceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta; de asemenea le face placere sa se serveasca, sa manance singuri ( chiar daca nu prea
reusesc) si trebuie sa-i incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut cu refuzuri ,
plansete si multa truda din partea dumneavoastra.
La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa , apetitul si preferintele lui vor determina consumul zilnic. La aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de
tipul soldateilor, experimenteaza lingurita, furculita, canita; trebuie incurajati si ajutati astfel incat spre varsta de 3 anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca
singuri masa. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential,
puterea exemplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase.

Dintre alimentele interzise bebelusului ( articol detaliat) se pot introduce treptat in cantitati progresiv crescande : sarea ( 1 g/zi crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3
ani),zaharul ( maxim 10 g/zi), albusul de ou, mierea de albine ( la micul dejun pe o tartina cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului), fructele de padure ( cu precautie la cei
cu antecedente alergice).
In schimb ramane o interdictie clara pentru:

mezeluri, conserve de carne, peste, pate

carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat

margarina

ciocolata

condimente de tipul vegeta

laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)

Practic:
a)mic dejun :

200-250 ml lapte ( formula adaptata varstei sau lapte de mama) eventual cu o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate de casa;
lapte cu cereale(ideal brute);
200-250 ml lapte(formula sau lapte de mama)+ omleta ( dintr-un ou) + o felie paine;

b)gustarea 1:

fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu seminte, cereale; nu se recomanda sucurile de fructe intre mese;

iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale, seminte adaugate;

branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

c)pranz:

supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) 100-150ml;nu se adauga paine la supa, aceasta aduce calorii
suplimentare si va duce la refuzul piureului;

carne( pui,gaina, curcan ,iepure vita, peste, ficat) 40-60 g sau 1 oua fiert incorporate in piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta,
sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) 100 g ; pot fi servite alaturi si bucatele de legume crude:rosie, castravete,
ardei gras pentru a incuraja si consumul de legume crude;

desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.

gustarea 2:

fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu cereale/seminte;

iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;

branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

mamaliga cu branza si smantana 100-120 g + lapte 200ml

budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte

cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte

cina:

Cele mai frecvente greseli:

excesul de lapte(peste 700ml pe zi este considerat exces, dezavantajul major fiind refuzul altor alimente, necesarul de calorii fiind acoperit insa din punct de
vedere calitativ nu sunt asigurati nutrientii necesari);

abandonarea produselor proaspete;

excesul de proteine( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile dulci:carbogasoase/necarbogasoase);

rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora intre mese;

folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat de mici;

impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie psihogena (din ce in ce mai frecventa la varste mici);

Sfaturi practice:

respectati orarul meselor;

mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor activitati ( de exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);

portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive;

nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese si nici rontaieli pana la masa urmatoare;

folosisti sistemul de recompensa ( ex: mergem la masa ca apoi sa putem merge in parc la joaca, etc);

oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.

Ursc toate clieele despre iertare.

Cunosc fiecare citat, fiecare sfat, fiecare prere social pentru c am cutat rspunsurile n
literatur. Am citit toate postrile de pe bloguri, dedicate acestui subiect delicat. ns nimic nu a
ajutat. Cu toate acestea, tiu c distana dintre a spune a ierta i sentimentul mpcrii cu sine
poate fi parcurs n timp scurt. Eu tiu.
Iertarea este o jungl de neptruns pentru cei care caut dreptatea. nsui ideea c
cineva ar putea scpa nepedepsit pentru ceea ce a fcut, cauzeaz durere. Nu vrem s ne
pstrm minile curate petele de snge ale rufctorilor no tri nu ne sperie. Noi vrem
dreptate. Noi vrem ca ei s simt ceea ce am simit i noi. Durere.
Dac ieri s-ar prea c te trdezi pe tine nsui. Nu vrem s pierdem lupta pentru
dreptate. Ura ne arde n interior i ne otrvete sufletul. Toi tim asta, ns oricum nu vrem s
pierdem controlul asupra situaiei. Furia devine parte din noi att n inim, n creier, ct i n
plmni. Acest sentiment eu l cunosc. Eu tot am trit aceste senza ii atunci cnd ura circula prin
vene cu aceeai vitez ca i sngele.
ns trebuie s tim c furia este o emoie instrumental. Suntem furio i pentru c vrem
dreptate. Pentru c credem c aceast emoie ne va aduce foloase. Pentru c credem c dac
vom fi mai furioi vom avea mai multe schimbri. Furia ns nu n elege c trecutul nu mai poate
fi schimbat iar rul a fost deja fcut. Ea ne spune c rzbunarea va aduce lucrurile la normal.
S fii furios ar fi de parc ai rupe coaja de pe o ran care sngereaz creznd c astfel nu vei
rmne cu cicatrice. De parc persoana care ne-a rnit va veni ntr-o zi i ne va vindeca rana n
aa fel nct nu va rmne nici un semn. Adevrul despre furie este urmtorul: acesta nseamn
s renuni la vindecare. Ne este fric c atunci cnd rana se va cicatriza va trebui s
trim cu acest semn pe sufletul nostru. ns noi nu vrem asta.
Atunci cnd totul fierbe n interior, iertarea pare imposibil. Ne-am dori s iertm, pentru c
mintea ne spune c aceasta este alegerea corect. Vrem lini te, mpcarea care vine n urma
iertrii. Vrem eliberare. Vrem ca aceast furtun din interiorul nostru s nceteze, ns nu putem
face nimic.
Pentru c cel mai important lucru despre iertare nu l-a rostit nimeni: iertarea nu
schimb nimic. Ea nu este o radier care terge tot ce s-a ntmplat. Ea nu anuleaz durerea
cu care am trit i nu ne va aduce linitea imediat. Cutarea lini tii interioare este o cale lung.
Iertarea este ceea ce nu va permite s ne deshidratm n drumul pe care l avem de parcurs.

Iertarea nseamn s renunm la sperana c trecutul poate fi schimbat. Adic s

nelegem c totul s-a terminat, praful s-a aezat i ceea ce a fost distrus nu va mai fi niciodat
cum a fost. Asta nseamn s acceptm faptul c minunile nu se vor mai ntmpla. Da, uraganul
a trecut nemilos, ns noi trebuie s ne continum via a n ora ul distrus. i nici o furie nu l va
construi de la temelie. Asta va trebui s o facem noi.
Iertarea nseamn s ne asumm responsabilitatea nu pentru distrugere, ci pentru reconstruire.
E o decizie care ne va readuce linitea n suflet.
Iertarea nu nseamn c cei care ne-au rnit nu mai sunt vinovai. Asta nu nseamn c
noi trebuie s prietenim cu ei, s-i simpatizm. Asta nseamn c noi vom recunoa te c ei au
lsat urme n viaa noastr, iar noi vom fi nevoii s trim cu ele. Vom nceta s mai a teptm
acea persoan care se va ntoarce i va pune lucrurile la locurile lor. Vom ncepe s ne lecuim
rnile, indiferent de ct de mari vor fi cicatricile.
Iertarea nu nseamn c nedreptatea a nvins. Este vorba despre crearea propriei drept i,
propriei karme i a propriului destin. Este vorba despre decizia de a te ridica n picioare fiind
decis c nu vei mai fi nefericit din cauza trecutului. Iertarea nseamn c cicatricile noastre nu ne
vor influena viitorul.
Iertarea nu nseamn c te dai btut. Ea nseamn c ai decis s i aduni forele i s
mergi mai departe.

Cnd regele Solomon s-a ntors din muni, dup apusul soarelui, cei aduna i la poale l-au ntrebat:
Eti sursa noastr de inspiraie. Cuvintele tale ne ating inima. Iar nelepciunea ta ne lumineaz mintea. Suntem flmnzi s te
ascultm. Spune-ne: Cine suntem noi?
El le-a zmbit i le-a rspuns?
Voi suntei lumina universului. Voi suntei stelele. Voi sunte i altarul credinei. n fiecare dintre voi este un univers. Grmdi i n elepciunea n
inim, ascultai-v inima, ascultai prin dragostea voastr.
Care este sensul vieii?
Viaa este un drum, un scop i o victorie. Viaa este un dans al iubirii. Misiunea voastr este s nflori i. S FII e un dar pentru toat lumea. Via a
voastr este istoria omenirii. De asta via a este mai frumoas dect orice teorie. Creeaz din via a ta o srbtoare, pentru c asta este adevrata ei
valoare. Viaa este compus din prezent. Iar sensul prezentului este s trie ti n prezent.
De ce ne urmrete necazul?
Ceea ce ai semnat, aceea vei culege. Nefericirile sunt alegerile noastre. Srcia este crea ia omului. Iar nemul umirea este fructul neglijen ei.
nvinovind pe cineva, i pierzi puterea. Nefericit este acel care nu se cunoa te. Srac devine acel care pierde timpul n zadar. Nu permite mul imii s
i omoare sufletul.
Cum s trecem peste nefericiri?

 Nu te analiza. Nu te compara i nu te mprti . Mulumete pentru tot ce ai. Bucur-te pentru c bucuria creaz minuni. Iube te-te, pentru c cei care
se iubesc pe sine, i iubesc toi. Roag-te cnd eti fericit i ghinionul te va evita.
Care este drumul ctre fericire?
Fericii sunt cei care iubesc, fericii sunt cei care mulumesc. Ferici ii triesc n armonie. Ferici ii vd adevrata frumuse e a lumii. Ferici ii se bucur
de soare. Fericiii sunt gata s primeasc soarele n brae. Ferici ii sunt liberi. Ferici ii iart.
Cum s trim n lumin?
Savurai fiecare pictur a vieii, o via trit n zadar va da na tere nefericirii. i s tii c ceea ce se afl n interior, aceea se afl i n exterior.
Lumea este sumbr pentru c inima este sumbr. Fericirea este apusul soarelui.
Cum s trim n armonie?
Triete simplu. Nu f ru nimnui. Nu invidia. Las ca ndoielile s treac i nu cuta altele noi. Druie te- i via a frumosului. Creaz pentru art, dar
nu pentru recunoatere. D via trecutului, uitndu-l. Adu n lume ceva nou. Umple-l cu iubire. Acolo unde este iubire acolo este i Dumnezeu.

Sfaturile unui miliardar: Roman Abramovich i spune cum s

devii un om de succes
1. Cele mai mari probleme apar n cap. Problemele nu sunt rezultatele unor aciuni, greeli sau scpri pe care le fac al i oameni. Ele apar din
cauza viciilor noastre. Analizeaz-i comportamentul i vei vedea cum vor disprea toate problemele.
2. Nu te grbi s faci concluzii. Omul cu un asemenea comportament i poate ngreuna via a prin dou metode. Prima s i ia rolul de prezictor,
gndind c tie cum decurg lucrurile, astfel scpnd situaia de sub control, ncolcindu-se n idei i astfel, lund decizii gre ite. A doua metod s
cread c cunoate foarte bine persoana, fiind sigur de cum va proceda acesta ntr-o situa ie anumit. Niciodat nu vei cunoa te o persoan att de
bine nct s fii n stare s afirmi care vor fi aciunile ei viitoare. Asta este o cauz a distrugerii celor mai multor rela ii.
3. Nu exagera. Obiceiul de a face din nar armsar mpinge omul de pe drumul de a lua decizii corecte, lipsindu-l de ra ionament. Prin urmare,
omul face nenumrate greeli. S i faci griji pentru nimicuri este absurd, mai ales pentru c aceast creaz stri nervoase incredibile.
4. Nu te ascunde dup standarde. Viaa dup reguli, de cele mai multe ori este foarte ncrcat. Omul permanent se afl sub presiune din cauza eu
trebuie, sunt obligat, astfel mpiedicndu-se s obin ceva nou n via. Mai ru este atunci cnd ncearc s le propun altora regulile i standardele
sale, impunndu-i principiile, crendu-i astfel imaginea unui om penibil.
5. Nu fugi dup stereotipuri. Nu trebuie s gndeti ca toi ceilali. Negativismul i critica permanent i va duce lumea pe apa smbetei i te va face
s gndeti greit. Relaia subiectiv pe care o ai cu cei din jur te va mpiedica c vezi adevrata valoare, respectiv te va face s- i pierzi propriile valori.
Privete lumea cu ochii ti i vei vedea ct de diferit este.
6. Nu fi pesimist i nu alerga dup idealuri. Viaa nu poate fi descris ca fiind doar negru sau alb i nici nu poate fi totul sau nimic. n fuga dup
idealuri, individul poate pierde tot ce are. Nu vei obine nimic dac i vei imagina ntotdeauna serviciul perfect sau rela ia perfect.
7. Nu deveni obsedat. Faptul c n viaa ta ai avut dou nereuite nu nseamn c va fi ntotdeauna a a. Precum i o reu it nea teptat nu nseamn
un succes. Orice eveniment, fie el bun sau mai puin nu vorbe te despre o stabilitate. Tot ce se petrece n via a ta e doar rezultatul ac iunilor tale, nimic
mai mult. Iar asta nseamn c totul este n minile tale.
8. Nu te gndi la ce cred alii despre tine. Nu crede niciodat c oamenilor, cei pe care i ai n jurul tu, le pas de aciunile tale i i fac griji pentru
tine. n cele mai multe cazuri, fiecrui om i pas doar de sine i de problemele sale. De asta indiferen a din partea altor oameni nu are nici o legtur
cu tine. Nu-i f pe oameni s te comptimeasc sau s i zmbeasc n fa . Aceast minciun te va face s te sim i i mai neajutorat.
9. Nu lua decizii atunci cnd eti plin de emoii. De cele mai multe ori, factorii care declan eaz emo iile sunt irita iile, oboseala i boala. i s- i
construieti un viitor bazat pe emoii, este absolut gre it. Sentimentele nu trebuie s fie puse naintea ac iunilor. Doar ac iunile tale i pot oferi emo ii.
Att.
10. Nu dispera. Nu i pierde cumptul din cauza a dou-trei momente neplcute. Nu te epuiza din cauza negativismului. Omul care se gnde te doar
la ru, ru primete. Pesimistul se gndete doar la e ecuri, vznd doar negativul n jur. Gnde te pozitiv, accept toate greut ile i e ecurile cu
zmbet. nva din greeli i cu siguran viaa te va premia.

11. Nu tri n trecut. Gndurile despre trecut, despre suprri i ratri, nu i vor permite s te dezvol i, oprindu- i astfel via a. ntorcndu-te n
trecut, te impui s simi din nou acele momente negative din via a ta, chinuindu-te i obosindu-te. Nu te nvinui pentru gre elile pe care le-ai fcut n
trecut. Acum nelegi c ceea ce a fost odat nu se va mai repeta. Trie te cu ziua de mine. Gnde te-te la viitor.

5 lucruri pe care s nu le faci niciodat pentru un brbat

1. S-l ajui financiar
Chiar dac brbatul se plnge c are greuti, nu trebuie s fugi imediat s i cau i al doilea loc de munc pentru a-l ajuta s ias din aceast situa ie.
Asta va fi cea mai mare greeal din cauza creia sufer foarte multe femei.

2. S-i oferi cadouri scumpe

Uit de asta! Mai bine i-ai drui brbatului tu cldur, ncredere i priviri de admira ie. Nu i drui cadouri scumpe pentru c asta va transforma rela ia
voastr n folosire unul de cellalt.

3. S-i asculi problemele i s-l comptimeti

Sunt unii brbai crora le place foarte mult s se plng femeilor. De obicei, ace tia nu le sunt nici mcar so i. Iar femeile cred c dac i va asculta
durerea, l va comptimi, relaia lor va deveni mai puternic. ns asta cu brba ii nu func ioneaz. Pur i simplu acest brbat va veni regulat la tine s
se plng, s-i spun problemele, iar tu i vei oferi umrul pe care acesta se va putea descrca, ns s ias la plimbare i s se distreze, el va merge
cu alte femei. Am ntlnit n via a mea un astfel de individ. O perioad foarte lung l ascultam, ncercam s-l ncurajez, l comptimeam, i credeam c
relaia dintre noi este att de profund. Dar mai mult dect ni te bocite masculine nu era nimic. Iar ntr-o bun zi, n care ascultam alte necazuri de-ale
lui, i-am zis pur i simplu: Nu-i nimic, eti brbat mare, i vei rezolva cumva problemele.
mi aduc aminte c atunci am avut un sentiment impresionant, c am fcut ceva corect. Iar el i-a cerut scuze i a spus c sigur se poate descurca i
singur, i mi-a mulumit pentru c i-am amintit de asta. Atunci cnd brbatul tu se afl ntr-o situa ie dificil, nu ncerca s-l desco i s afli ce s-a
ntmplat, nu l comptimi. Comptimirea njosete brbatul.
D-i timp i las-l n pace. El le va rezolva pe toate. Cu ct mai calm vei fi tu, cu att mai repede el i va rezolva problemele i va avea mai mult
ncredere n el. Iar dac soul tu i poveste te despre greut i, tot ce trebuie s faci este s-l ntrebi despre ele, dar n nici un caz s-i dai sfaturi. Este
foarte important s-i acorzi ntrebrile n aa fel nct s strne ti n el dorin a de a reu i s fac totul singur.
Exemplu:
Dar cum s-ar putea s rezolvi aceast problem?
Dar cum crezi, sunt soluii pentru a rezolva aceast problem?
Ce se poate de fcut n aceast situaie?
Acord-i ntrebrile linitit i las toate deciziile pe seama soului. Ac ionnd astfel, i demonstrezi lui c l sus ii, c sunte i mpreun i c ai ncredere n
forele lui. De fapt, brbaii au nevoie de probleme, lecii de via pentru c acestea sunt ceea ce le formeaz personalitatea ca brba i.

4. S-i dai sfaturi i recomandri

UIT DE ASTA! Dac brbatul te ntreab cum s procedeze, spune-i c el tie mai bine care-i situa ia. S-i dai un sfat, nseamn s iei o parte din
responsabilitate asupra ta. Hai s lsm asta brbailor. Ei au mai mult nevoie.

5. S-l mbrbtezi

tiu c multe femei ncearc s-i dea cri, s includ lecii de via cu volum. De obicei, asta treze te doar iritare i neplcere. Asemenea lucruri nu
trebuie fcute. Mai efectiv ar fi s fii tu nsu i fericit i plin de via , s nve i s vorbe ti cu oamenii, s fii un licr de lumin n via a lor. Atunci cei din
jurul tu te vor ntreba ce faci pentru a arta aa.
NS, dac brbatul te va ruga s-i povesteti despre curaj, spiritualizare, nu trebuie s-i asumi rolul de Guru i s meditezi mpreun cu el. Dup
asta el te va respecta cu siguran pentru c e ti un nv tor bun, dar va uita c e ti femeie. De aceea, zmbim i spunem: Scumpul meu, nu pot si explic pentru c nici eu nu tiu prea multe. Lec iile astea le-am ascultat. Ascult i tu dac te intereseaz.
Prin urmare, nu vei lua o poziie autoritar i nu vei pune presiune asupra lui prin inteligena ta. n asta i const n elepciunea femeii.
Sunt multe modaliti prin care poi s ncurajezi brbatul iubit. ns cea mai important dintre ele este cea care stabile te un echilibru n interior.
Gnd bun:El va face fa. Iar eu voi fi alturi de el i mi voi ndeplini rolul de femeie iubitoare.
Gnd distrugtor: El nu va reui fr mine, doar eu pot s-l ajut.. Cu un a a gnd, i vei scoate brbatul dintr-o groap, iar el imediat va cdea n
alta.

10 fraze care transform copilul tu ntr-un adult complexat

Cum s i faci copilul s devin eminent? Desigur, ai putea s l compari cu un coleg de clas mai bun. Cum s- i calmezi copilul dac face o criz de
isterie n public? Desigur, s-i promii c va sim i atingerea curelei acas. De foarte multe ori, anume la aceste metode geniale apeleaz prin ii. Iar
atunci cnd copii lor devin aduli timizi i incapabili s reu easc n via , ncep s se gndeasc care ar fi cauza. Chiar i o simpl fraz, spus ntr-un
mod grosolan i jignitor poate afecta psihicul omului mic, de aceea atunci cnd comunici cu odrasla ta, trebuie s alegi cuvintele cu aten ie. Iar unele
fraze, din contra, ar trebui uitate pentru totdeauna de mame i tai.

La vrsta ta eram eminent printre colegi

De la natere i pn aproape de ase ani, mama i tata sunt zeii copilului, iar asta tiu to i. Ei contribuie la crearea unei rela ii a copilului fa de sine i
fa de lumea nconjurtoare. Anume n aceast fraz se observ concuren a dintre printe i copil, pentru c odat spus, este ca i cum i-ai dat de
neles copilului tu c el niciodat nu va ajunge la nivelul tu, orict de mult nu ar munci. Copii care cresc cu asemenea fraze, de regul, toat via a vor

10

demonstra familiei c ei sunt buni. Spunndu-i asemenea fraze, riti s declan ezi dezvoltarea pr ii narcisiste din psihicul copilului tu, care l
determin s obin anume scopuri n via. Problema este c el nu realizeaz aceste scopuri pentru sine, dar pentru mama i tata, pentru ca ei s vad
de ce este n stare copilul lor. Crescnd, asemenea copii niciodat nu se vor bucura de succesul lor, fericirea i va cuprinde doar atunci cnd prin ii i vor
recunoate capacitile, ns el nu o va face.

Tu eti puiorul meu, maimuica mea, porcuorul meu

Cte i mai cte cuvinte de alint folosesc prinii. La nceputul vie ii sale, biatul sau fata ta va accepta orice cuvnt pe care i-l spui fr ca s critice,
pentru c el sau ea are ncredere n tine. Spune-i copilului c este prost, n loc s-i spui dac ai nevoie de ajutor, spune-mi, i el va crede asta. i voi
da un exemplu: o mam, ntr-un moment de educa ie i-a numit biatul la . n consecin , de fiecare dat cnd copilul fcea cuno tin cu al i copii se
prezenta: Bun, m numesc Andrei i sunt la. Cnd auzi asemenea lucruri, ar fi bine s te gnde ti dac i educi corect copilul i care este influen a
ta asupra lui. Pentru c numele copilului tu este prezentarea lui n lume. n unele familii se ntmpl ca copilul s aib foarte multe nume de alint
vesele, din pcate! Din pcate, pentru c numele copilului tu trebuie s fie ntotdeauna pe primul plan, pentru c asta este modul n care el se va
prezenta n societate. Dac i numeti dese ori biatul sau fata drcu or sau pui or, nici nu observi cum ncet-ncet i distrugi numele pe care i l-ai dat la
natere.

Uite, Adela are 10 la lucrarea de control, dar tu ai 8

Cei mai muli dintre prini rostesc aceast fraz avnd inten ii bune. Asta deoarece au avut asemenea ntmplri n copilria lor i, drept justificare,
spun nu e nimic grav i mie aa mi s-a spus, dar am crescut, i uite ce bravo sunt!. Ei, ns, au uitat ct de dureros erau momente cnd mama sau
tata i ntorceau spatele i i repro au: Alina e mai bun dect tine. Este o experien foarte dureroas pentru copilul tu. Copilului ntotdeauna i este
neplcut cnd este comparat cu cineva dintre prietenii si sau cu cineva dintre colegi. Ajungnd mari, ei continu s se compare cu cei de vrsta lor, i,
de fiecare dat, acel cineva este mai bun.

Dac te mai compori aa, eu nu te mai iubesc

Sau pot s te iubesc doar atunci cnd vreau eu. Dup aceast fraz copilul va ncerca din toate puterile s fie corect, el i va nainta anumite cerin e
pe care le va ndeplini, ignorndu-i dorin ele i visele, dar fcnd tot posibilul s fie pe placul prin ilor. Pn la urm, copilul nu va exista. n via a
adult el va ncerca tot timpul s fie pe placul celor din jur: Eu vreau s fiu iubit, iar pentru asta voi face tot posibilul. Eu nu voi avea dorin e, pentru c
cei din jurul meu au!.

Nu m f de ruine!
Cu alte cuvinte, printele spune: Tu eti ruinea mea. Copii care aud deseori asemenea fraze i doresc ca toi s-i vad cum sunt ei de fapt, i fac
orice pentru a obine atenia celor din jur. Iar dac primesc prea mult aten ie, nu tiu ce s fac cu ea. Ei se ascund, se nchid n sine i se pierd. Acest
copil parc nu ar avea o alegere, el poate fi doar ruinea cuiva. Spunnd o asemenea fraz, i traumezi propriul copil.

Eti fix ca mama/tatl tu!

Cu siguran aceast fraz ilustreaz relaia dintre prin i, care nu sunt mul umi i de via a comun pe care o au i pe care o impun copilului. Adic,
prinii nu vorbesc despre problemele pe care el au n rela ia lor, dar i transmit mesaje prin intermediul copilului. ns toate aceste cuvinte jignitoare
rmn n copilul vostru. Dac mama spune copilului c acesta este la fel de ncp nat ca tatl su, nseamn c tata este un brbat ru cu care nu
poi s ai limb comun. Iar acum gndete-te, va dori copilul s devin un asemenea brbat ca tatl su?

Dac nu mnnci terciul i legumele, vei fi slab i prost!

Aveam o amic creia n copilrie i se spunea: dac nu i mnnci felia de pine, ea te va urmri toat noaptea. Orict de haios ar suna asta, ns ei i
era fric de pine, i aa prinii au primit un efect invers. Asemenea fraze e o simpl manipulare. Ele sunt foarte folosite de bunici i bunei, care au
suferit de foame n copilrie. O asemenea fraz poate strni fric n copilul tu sau poate crea o rela ie dificil n ceea ce prive te mncarea, etc.

Dac te vei comporta urt, te vom da iganilor

Este o alta fraz care spune direct c minorul este apreciat doar dac este pe placul prin ilor. Printele i transmite copilului: Nu fi tu nsu i, fii a a cum
ne place nou. Crescnd, aceti copii nu tiu ce i doresc i ncearc s le fie pe plac tuturor.

11

Acas te ateapt cureaua!

Asta este despre faptul c prinii pot face orice cu copilul lor, indiferent de sentimentele acestuia. n orice secunda, mama sau tata se transform n
printele-tiran care pedepsete i iart. Copii care aud deseori asemenea fraze n adresa lor, vor avea probleme de comunicare cu efii, asta deoarece
figura printelui se compar cu cea a efului, iar lui i va fi fric de conductor i totodat va ncerca s i fac pe plac, pentru ca s nu fie pedepsit.

Pleac, s nu te vd i s nu te aud!
i traduc: Mi-ai distrus viaa! Tu nu trebuia s te na ti! Iar n consecin , ace ti copii cresc cu un puternic sentiment de vinov ie fa de prin i,
pentru c el i-a ncurcat s-i triasc viaa ferici i. Trebuie s fii atent cu asemenea fraze. i de fiecare dat cnd vrei s spui ceva copilului tu, trebuie
s te gndeti foarte bine. Muli aduli nu aud ceea ce spun, ns le-ar fi de mare folos uneori s se aud dintr-o parte.
Acum exist foarte multe gadget-uri, nregistreaz- i discursul i ascult cum vorbe ti cu copilul tu, ce fel de cuvinte i spui. Te asigur c vei descoperi
multe lucruri noi, iar cele mai multe dintre ele, deloc plcute.

Autor: Svetlana Merkulova

12