TULBURĂRI ALE

FUNCŢIILOR SISTEMULUI
RESPIRATOR
• Aspecte generale
• Factori etiologici şi favorizanţi
• Culegerea de date privind tulburarea funcţiilor sistemului
respirator
• Tulburări ale respiraţiei legate de reducerea posibilităţilor de
mobilizare
• Tulburări ale clearance-ului căilor aeriene
• Tulburări legate de scăderea schimbului de gaze
• Tulburări respiratorii legate de alergeni
• Boli ale sistemului respirator (diagnostic medical)
– Infecţii respiratorii acute
a. Infecţii ale căilor respiratorii
b. Pneumonia
c. Pleurita şi pleurezia
d. Principii de tratament ale infecţiilor sistemului respirator
e. Plan de îngrijire în infecţii respiratorii
– Tuberculoza pulmonară
– Fibroza chistică
– Pneumotorax
– Astmul bronşic
– Cancerul bronhopulmonar
 1. Aspecte generale
• Sistemul respirator permite prin structura şi funcţia sa
preluarea oxigenului din aer şi eliminarea CO2. În
practica nursing asistenta medicală trebuie să
urmărească 3 aspecte esenţiale:
– ventilaţia - care în timpul inspirului asigură aportul de O2, iar în
expir eliminarea C02;
– curăţarea aerului inspirat - prin mecanisme specifice situate în
cavitatea nazală (cili, umezire, strănut), în laringe, trahee şi
bronhii (cili, secreţia mucoasei, tuse);
– mecanisme de adaptare în caz de hipoxie - polipnee, dispnee,
coordonate de centrii respiratori.
 2. Factori etiologici şi favorizanţi
Factori etiologici:
• infecţii
• secreţie traheobronşică scăzută sau excesivă
• scăderea elasticităţii ţesutului pulmonar (bronşite
cronice, bătrâni)
• scăderea complianţei pulmonare - acumularea de lichid
(pleurezii) sau aer (pneumotorax) în cavitatea pleurală
• scăderea ţesutului pulmonar funcţional: emfizem,
atelectazie, tumori, excizie chirurgicală
• alergia căilor respiratorii
• hipertrofia sau edem al amigdalelor, vegetaţiilor
adenoide, laringe
• tulburări neuromusculare.
Factori favorizanţi:
• traumatisme cu interesarea toracelui, căilor
respiratorii
• durere, anxietate
• oboseală
• obstrucţie mecanică
• poziţie necorespunzătoare
• traheostomie
• medicamente - narcotice, sedative
• umiditate extremă
• scăderea concentraţiei de O2 în aer
• tulburări ale percepţiei.
Factori legaţi de vârstă
- nou-născut:
• prematuritate (prin deficit de surfactant, imaturitatea
centrilor respiratori)
• greutate mică la naştere
- copil
• vărsături cu aspiraţie secundară
• laringită edematoasă
• astm alergic
• fibroză chistică
- vârstnic
• scade surfactantul, elasticitatea ţesuturilor,
mobilitatea, promptitudinea reflexelor.
 3. Culegerea de date privind
tulburarea funcţiilor sistemului
respirator
Tulburarea funcţiilor respiratorii se manifestă pe
plan clinic şi biologic cu câteva caracteristici definitorii:
• modificarea frecvenţei şi profunzimii respiraţiei
• mişcări asimetrice ale toracelui
• tusea, dispneea, ortopneea
• bătăi ale aripioarelor nazale
• raluri bronşice, crepitante, subcrepitante
• wheezing
• valori anormale ale gazelor sanguine (O2, CO2)
• anxietate.
3.1. Culegerea datelor subiective

• istoricul simptomelor respiratorii - ex. durere,

dispnee, tuse, declanşate de?, accentuate de?
• simptome ale altor aparate
– gastrointestinal: greţuri, vărsături, anorexie
– cardio-circulator: angina pectorală, edeme, tahi- sau
bradicardia
– sistem nervos: cefalee, astenie
– sistem osteomuscular: hipotonie, astenie
• efecte asupra stilului de viaţă - ocupaţia,
adaptarea în societate, funcţia sexuală
• identificarea factorilor etiologici şi favorizanţi ai
tulburării:
– infecţii anterioare
– fumat - câte pachete/ţigări pe zi ?
– alergii la medicamente, mâncare, polen, praf
– traumatisme: torace, abdomen, căi respiratorii
– durere după intervenţii chirurgicale, traheostomii
– factori din mediu: poluare, locul de muncă, acasă
– căldură sau frig extreme
• informaţii despre medicaţia curentă:
medicamente, doze, durata, efect
3.2. Culegerea datelor obiective
Culegerea datelor obiective presupune observarea
pacientului şi culegerea unor date privind sistemul
respirator şi circulator (cele 2 sisteme sunt în
interrelaţie).
Date obiective sunt şi rezultatele examenelor
paraclinice.
a) Date obiective în legătură cu funcţionarea sistemului
respirator:
1. caracteristici ale respiraţiei
– rata/min (scăzută/crescută)
– ritm - regulat, neregulat
– profunzime (scăzută/crescută)
– asimetrică
– variabilă
– tipul de respiraţie.
 TIP RATĂ RITM PROFUNZIME
Normal 15-25 Regulat Normală
Tahipnee Rapidă Variabil Variabilă/scăzută
Bradipnee Scăzută Variabil Normală/crescută
Apnee Absentă Neregulat Variabilă
Hiperpnee Crescută Regulat Crescută
R. Küssmaul Variabilă Variabil Crescut
R. Chyene Stokes Variabilă Variabil Alternanţă apnee
cu hiperpnee
- alte caracteristici:
• cu wheezing
• cu bătăi ale aripioarelor nazale
• cu tiraj subcostal, intercostal, suprasternal
• cu participarea muşchilor respiratori accesorii (gât, abdomen)
• raport I/E modificat
2. tusea - uscată, productivă, dureroasă, lătrătoare,
3. sputa - culoare, cantitate, miros.
4. zgomote respiratorii:
- murmur vezicular (diminuat, absent)
- raluri (bronşice, crepitante, de transmisie)
5. culoarea tegumentelor:
- buze, lob ureche
- extremităţi
- mucoasa bucală
b) Date obiective în legătură cu funcţionarea
sistemului cardiovascular:
• puls, T.A.,
• culoarea tegumentelor: normale, palide, roşii,
cianotice
c) Explorări paraclinice
• privind funcţionalitatea sistemului respirator
• privind localizarea şi întinderea leziunilor
• privind etiopatogenia bolii
 b) Reducerea/eliminarea factorilor etiologici:

Imposibilitatea menţinerii poziţiei corespunzătoare:

• de preferat poziţia de decubit lateral
• dacă e necesară poziţia decubit dorsal, trebuie
verificată permeabilitatea orofaringiană
• prevenirea căderii limbii (limba să nu obstrueze căile
respiratorii)
• poziţie proclivă (capătul patului ridicat) dacă nu este
contraindicată
• igiena cavităţii bucale
• prevenirea aspiraţiei:
– aspiraţia secreţiilor bucofaringiene
– reevaluarea frecventă a poziţiei anatomice corecte
– poziţie decubit lateral după masă
2. Tusea ineficientă:
• instruirea persoanei să utilizeze metode
de tuse controlată potrivite
– respiraţii profunde şi rare în ortostatism
– respiraţia diafragmatică
– inspir profund - se ţine 3-5 sec. apoi se
tuşeşte profund prin expir forţat.
3. Durerea sau frica de durere:
a) Evaluarea tratamentului antialgic
• dacă s-a administrat suficient tratament antialgic
• se apreciază efectul terapeutic
• se notează momentul în care durerile au cedat, când se
recomandă exerciţii de respiraţie adâncă şi tuse
b) Suport emoţional:
• să se explice importanţa tusei când durerea scade
• asiguraţi persoana că sutura este în siguranţă şi că
durerea scade în timpul mişcării dacă fixează incizia cu
mâna sau cu o pernă.
c) Durere a căilor respiratorii superioare după intubaţie:
• umidifierea aerului
• gargară cu ser fiziologic la 2 - 4 ore
• utilizarea anestezicului local înainte de tuse
• examinarea bucofaringiană pentru observarea
modificărilor (roşeaţă, secreţii)
• urmărirea temperaturii
• se explică faptul că este o problemă de scurtă durată
după intubaţie
d) Menţinerea unei poziţii a corpului care să prevină
contracţiile şi durerile musculare - perne suplimentare
în zona afectată
e) Secreţii vâscoase:
• hidratare adecvată
• umidifierea aerului inspirat
4. Oboseală, slăbiciune.
• plan pentru programul de tuse adaptat programului de
activitate/odihnă al pacientului
• stimularea persoanei să respire profund
5. Deficit de cunoştinţe
• evaluarea cunoştinţelor şi raţionamentelor privind
tusea, respiraţia
• educaţia pentru sănătate - principii
• încurajarea eforturilor individuale
6. Tuse cronică
• reducerea substanţelor iritante din aer
• administrarea calmantelor pentru tuse, expectorante
• umidifierea aerului
 Tulburări legate de scăderea
schimbului de gaze

• statusul unei persoane care are ca

problemă (actuală sau potenţială),
scăderea schimbului de gaze (O2 şi
CO2) între alveole şi capilarele sanguine
pulmonare (pneumonie, emfizem).
 1. Factori etiologici:

• infecţii
• secreţie traheobronşică redusă sau excesivă
• scăderea elasticităţii ţesutului pulmonar (bronşite
cronice, bătrâni)
• scăderea complianţei pulmonare - acumularea de lichid
(pleurezii) sau aer (pneumotorax) în cavitatea pleurală
• scăderea ţesutului pulmonar funcţional: emfizem,
atelectazie, tumori, excizie chirurgicală
• alergia căilor respiratorii
• hipertrofia sau edem al amigdalelor, vegetaţiilor
adenoide, laringe
• tulburări neuromusculare.
 2. Factori mai rar implicaţi:

• traumatisme cu interesarea toracelui, căilor respiratorii

• durere, anxietate
• oboseală
• obstrucţie mecanică
• poziţie necorespunzătoare
• traheostomie
• Medicamente - narcotice, sedative
• umiditate extremă
• scăderea concentraţiei de 02 în aer
• tulburări ale percepţiei.
3. Factori legaţi de vârstă
• nou-născut
– prematuritate (prin deficit de surfactant,
imaturitatea centrilor respiratori
– greutate mică la naştere
• copil
– vărsături cu aspiraţie secundară
– laringită edematoasă
– astm alergic
– fibroză chistică
• vârstnic
- scade surfactantul, elasticitatea ţesuturilor,
mobilitatea, reflexele pot fi întârziate.
 Culegerea datelor
Semne şi simptome definitorii:
• cianoza
• scăderea concentraţiei de O2 şi creşterea CO2 sanguin
• letargie, oboseală
• creşterea rezistenţei vasculare pulmonare (presiune
crescută în artera pulmonară şi ventriculul drept)
• dacă boala este cronică diametrul antero-posterior al
toracelui este mărit
• tahicardie, scade motilitatea gastrică.
 Obiective nursing:

• Învăţarea persoanei să-şi conserve energia şi

să controleze simptomele.
• Menţinerea unui nivel optim de activitate.
• Prevenirea/tratarea infecţiei pulmonare.
• Scăderea efortului respirator ajutând
persoana să înveţe să-şi controleze mişcările
respiratorii şi postura pentru a creşte eficienţa
ventilaţiei.
 Intervenţii nursing:

• administrarea medicaţiei recomandate de medic

• igienă pulmonară adecvată:
– tuse, drenaj postural, umiditatea aerului
– administrarea medicamentelor în aerosoli
– învăţarea metodelor de eficientizare a tusei
• învăţarea tehnicilor de ameliorare a ventilaţiei
(ex: respiraţia diafragmatică)
• asigurarea nutriţiei adecvate
– mese mici şi frecvente (pentru a nu reduce
amplitudinea mişcărilor diafragmului şi pentru că
digestia unei mese foarte bogate necesită consum
de energie)
– evitarea alimentelor care produc meteorism
abdominal
– încurajarea consumului de lichide dacă nu există
restricţii în aport
• asigurarea unui nivel optim de activitate
– creşterea gradată a activităţii
– cunoaşterea limitelor la efort (plasarea unui scaun
la baie, în curte)
– suport emoţional şi social
• completarea nivelului de cunoştinţe
– evaluarea nivelului de înţelegere asupra administrării
tratamentului, dietei
– explicarea susceptibilităţii la infecţii a pacienţilor cu boli
cronice pulmonare, necesitatea detectării precoce a
simptomelor (ex: aspectul sputei)
– să se discute despre necesitatea evitării aerului poluat,
fumatului,
– umiditatea excesivă
– mod de viaţă adaptat
– dieta - bogată în calorii, vitamina C, proteine şi lichide
– orientarea pacientului către organizaţii sau literatură care
pot ajuta persoanele cu boli cronice.
7. Tulburări respiratorii determinate de alergeni
(rinită, astm bronşic)

a) Culegerea datelor
• subiective
– dificultăţi în respiraţie, "sete" de aer
– pacientul ştie că este alergic
– înţepătură de insectă
• obiective
– wheezing, dispnee
– tuse, strănut
– rinoree apoasă, lăcrimare
– erupţie cutanată, eritem, edem (faţă, mâini)
• evaluarea cauzelor;
– alergie cronică - cunoscută
– înţepătură de insecte
– alergen necunoscut
b) Obiectivele intervenţiilor:
• evitarea alergenilor
• înţelegerea aspectelor emoţionale ale
manifestărilor alergice
• administrarea imediată a medicaţiei în
forme severe de alergie
c) Aspecte ale educaţiei pentru sănătate
 1. Pentru alergie cronică la mucegai:

• evitaţi hambarele, frunzele, buruienile,

vegetaţia putredă, lemnele de foc,
plantele de casă, pivniţele, pădurile,
locuinţe insalubre.
• evitaţi produsele învechite sau marinate
(pâine, faină, brânză, fructe, legume)
• menţineţi pereţii casei uscaţi şi curaţi
 2. Pentru alergie la praf:

• înlăturaţi praful în special în dormitor

• goliţi camera
• curăţaţi lemnăria şi podeaua
• înlăturaţi praful şi aspiraţi bine zilnic şi faceţi o
curăţenie generală o dată pe săptămână
• reduceţi mobilierul din dormitor la minim
• alegeţi un gen de podea dată cu ceară
• nu folosiţi draperii sau perdele
• utilizaţi toaleta la minimum, păstraţi-o la fel de
curată ca şi dormitorul
• utilizaţi dormitorul doar pentru dormit
• nu utilizaţi jucării pufoase
• ţineţi la distanţă animalele sau blănurile
• nu folosiţi cuverturi sau pături pufoase,
bumbacul este de preferat
• spălaţi frecvent lenjeria
• înlăturaţi praful din întreaga casă
• utilizaţi aburii sau apa fierbinte
• utilizaţi aerul condiţionat
• evitaţi să intraţi într-o cameră în timp ce este
curăţată
• purtaţi o mască în timpul curăţeniei
 3. Pentru alergia la polen

• reduceţi cât mai mult expunerea la copaci înfloriţi

• utilizaţi aerul condiţionat cu filtre electrostatice
• rămâneţi în casă în zilele cu vânt
• utilizaţi aerul condiţionat în maşini şi evitaţi călătoriile
lungi
• evitaţi mirosurile puternice (parfumurile)
• nu beţi băuturi de la gheaţă sau mâncare rece (poate
cauza spasme)
• încercaţi să plecaţi în vacanţă în perioada când există o
mai mare concentraţie de polen, în zone cu un nivel
redus de polen
• aveţi grijă la medicamente fără prescripţia medicului
cum sunt antihistaminicele, ele pot avea efecte
secundare
4. Evitarea insectelor care înţeapă
(albine, viespi)
• nu purtaţi haine în culori strălucitoare
• legaţi-vă părul la spate, evitaţi parfumurile (de
păr)
• purtaţi şosete şi pantofi
• evitaţi pajiştile, arborii uscaţi în sezonul cald
• procuraţi-vă un spray pentru insecte pe care
să-l aveţi la îndemână
• dacă se apropie vreo albină, rămâneţi nemişcat
sau îndepărtaţi-vă încet
Intervenţii nursing în caz de înţepătură de
insectă la un pacient alergic

Pentru alergii severe cu simptome respiratorii sau

dacă cineva a avut o reacţie anterioară severă la o
înţepătură, urmaţi indicaţiile:
• îndepărtaţi acul
• evitaţi panica
• aplicaţi gheaţă imediat pe locul înţepăturii
• administraţi imediat tratament (cortizon,
antihistaminice)
• îndepărtaţi-vă către cea mai apropiată unitate
spitalicească
 5. Instrucţiuni generale pentru alergii
necunoscute

• verificarea alimentelor sau

medicamentelor nou introduse
• evitarea (eliminarea):
– peştelui sau uleiului de peşte
– nucilor, ciocolatei
– ouălor, alimentelor care conţin ouă
– laptelui şi alimentelor ce conţin lapte