Sunteți pe pagina 1din 3

Consideram ca discursul lui Kant este baza de pornire in incercarea de a

intelege anumite preferinte pe care oameniii le-au dezvoltat de-a lungul


timpului.Kant isi bazeaza discursul pe judecata pe care cineva o are asupra
unui obiect, si nu pe obiectul in sine, pentru ca obiectul in sine nu poate fi
inteles pe deplin de om, ci poate doar capata anumite nuante dupa ce a fost
trecut prin filtrul interior al fiecarui individ.Asadar o facultate mintala este
directionata catre obiect, ceea ce implica conceptia caracteristica a
obiectului.In lumina viziunii lui Kant, scopul discursului lui Scruton este
intelegerea conceptelor in care se inscrie interesul pentru arhitectura vizand
natura relatiei dintre receptor si obiectul receptat in forma ei cea mai
abstracta, generala.Ce ne face sa preferam un obiect in defavoarea altuia?
Desi Kant sustine ca deductia frumosului este un organism autonom, care se
detaseaza de inteligibil, Scruton incearca sa creeze o punte de legatura intre
inteligibil si discursul vizibil.El reuseste asta abordand perspectiva filosofica
asupra chestiunii estetice si identifica astfel 5 trasaturi generale(carora le
acorda un statut incert).O prima trasatura asa cum o prezinta Scruton este
UTILITATEA FUNCTIONALA:
El aduce in prim plan functiunea ca element vital al existentei arhitecturii.In
ce masura componenta functionala a unui obicect de arhitectura
interfereaza cu receptarea lui estetica? Necesitatea estetica este satisfacuta
prin intermediul functiunii - ca instrument de exploatare , de a ajunge la
produsul final: arhitectura.Facand o conexiune mai palpabila pentru a putea
explica fenomenul : asa cum ai nevoie ( pentru a traii civilizat ) de un
instrument intermediar cu care sa satisfaci simpla nevoie de hrana, la fel
functiunea este intermediara asimilarii frumosului.Vom aprecia intotdeauna
esteticul printr-o perspectiva functionala.Se poate deschide o discutie legata
de mijloace si produsul final : Collingwood face o distinctie clara intre arta si
produsul de artizanat.Arta nu presupune o preconceptie a scopului pentru a
ajunge la o forma de expresie.Expresia este inclusa in insasi existenta
obiectului de arta, in timp ce produsul de artizanat presupune un parcurs
coerent al unui sistem de mijloace.Arhitectura pentru ca are un scop
predeterminat, asadar o functiune bine definita, se inscrie in sfera
artizanatului; dar pentru ca trebuie sa raspunda unei necesitati estetice,
apartine artelor, deci este o sinteza !
CARACTERUL PUTERNIC LOCALIZAT:
Allan Carlson in "The appreciation of architecture" spune ca "este esential
pentru a aprecia esteticul sa se creze o relatie atat emotionala, cat si
senzoriala intre cel care apreciaza si obiectul apreciatiei". Fiecare individ este

influentat definitiv de spatiul in care a crescut sau de cel in care traieste.In


"House,form and culture" Rapport vorbeste despre locul care creaza
numeroase posibilitati la nivel de expresie care sunt substantial limitate de
matricea culturala.Aceasta limitare este cel mai tipic aspect pentru locuinte
si asezarile unei culturi.El aminteste de faptul ca forma este indisolubil legata
de conditiile particulare ale locului precum: clima, tehnicile constructive,
situatia economica, sociala, culturala, etc.Oricat da mult s-ar fi deteriorat
legatura noastra actuala cu forma de traditie care exista in trecut, ea tot
exista undeva in subconstient si asta ne schimba filtrul perceptiei.Nu poti
implementa abuziv elemente straine mediului in care construiesti.Chiar daca
de-a lungul timpului s-a observat succesul unor anumite tipuri de spatii, ele
trebuie integrate si adaptate noului context pentru ca altfel oamenii se vor
simtii instrainati de locul respectiv.
TRASATURA TEHNICA - filmulet: Mon Oncle/Jaques Tati (omului ii trebuie
timp sa se adapteze noului mediu)
Asa cum spune si Scruton, evolutia tehnologica apare mereu ca o surpriza iar
intensitatea la care ea este asimiliata ramane constanta indiferent de
momentul producerii ei: fie ca este vorba de descoperirea b.a, fie ca este
vorba despre noua estetica produsa de fatadele robotizate.Estetica actuala
este o rezultanta a descoperirilor tehnologice, ea nefiind nici sursa nici scop!
CARACTERUL PUBLIC
Arhitectura este o arta de ansamblu , care e lecturata la nivelul unei
macrostructuri urbane si nu doar la nivelul unui element structural- cum ar fi
fatada.
-discutie despre parcurgerea spatiilor si importanta intregirii lui
Raportat la celelalte arte, arhitectul este intotdeauna constrans de
necesitatea de a fi obicectiv.El aseaza in prim plan cerintele orasului,
rezultatea in urma unei analize ample, iar in plan secund ramanand nevoia
sa de expresie/exprimare artistica.
Orasul creaza premisele manifestarilor artistice cu caracter urban pentru ca
oamenii simt ca acel spatiu le apartine intr-o anumita masura, oferind
oportunitatea de participare activa la compunerea imaginii urbane. Ideea ca
fatadele ar apartine colectivitatii este reversibila in sensul ca oamenii in
egala masura apartin orasului. Fie ca vrei sa semnalizezi prezenta unei
anumite functiuni, fie ca vrei sa 'acoperi' neajunsurile unui tesul neintregit,

fie ca vrei sa transmiti un mesaj, estetica orasului este o rezultanta a relatiei


complexe dintre om si spatiul public locuit!
DIMENSIUNEA MEMORIALA

In "Silence and Light" Louis Kahn vorbeste, la un moment dat, despre un


tanar arhitect care observa ca o data cu prima linie trasa pe hartie visul
inchipuit de el isi pierde savoarea.Asta se intampla din cauza ca "omul este
mult mai mare decat operele sale" si "nu ajunge niciodata sa exprime in
totalitate aspiratiile sale".
Eu cred ca din aceasta conditie de 'frustrare' a omului se nasc continuu
aceste incercari de a imbunatatii mediul construit.In toata aceasta poveste a
estetica are un rol decisiv pentru ca estetica este frumos, iar frumosul asa
cum spune Hegel "are caracter liberal-ea inseamna a lasa obiectle in sine
libere si infinite".
Este (estetica) cel mai evident element cu caracter artistic al arhitecturii,
desi are in dedesubturi o serie de reguli si limitari.Cat despre toate
contrazicerile intre filosofi: "am invatat in timp ca o intrebare buna are mai
multa importanta decat un raspuns stralucitor" (Kahn).