Sunteți pe pagina 1din 4

Observarea statistica

Planul lectiei
1.
Observarea statistica: definire, clasificari;
2.
Surse de date statistice;
3.
Programul observarii statistice;
4.
Metode de observare statistica special organizate;
5.
Erorile observarii statistice. Controlul datelor statistice.
1. Observarea statistica: definire, clasificari
Observarea denumita si culegerea (inregistrarea) datelor reprezinta prima etapa a procesului de
cercetare statistica.
In sensul cel mai general, observarea statistica consta in culegerea unitara a datelor despre unele
caracteristici in prealabil stabilite de la unitatile care au fost incluse in obiectivul de cercetare statistica, dupa
un program riguros elaborat.
La efectuarea observarii statistice trebuie sa se tina seama de unele recomandari generale ca:
-

datele culese cu privire la insusirile proprii fenomenului observat trebuie sa fie autentice;

caracterizarea colectivitatilor supuse studiului se bazeaza pe observatii culese pentru fiecare


unitate componenta a colectivitatii sau pentru o parte sufficient de mare a acestora;

datele obtinute prin observarea statistica trebuie sa indeplineasca atat conditia de volum cat si
de calitate;

datele statistice trebuie sa se prezinte ca un material informativ complet si unitar atat sub
aspectul organizatoric cat si al continutului.

Existenta mai multor metode de observare statistica prezentand particularitati de continut si


metodologie face posibila clasificarea lor in functie de mai multe criterii.
Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numarului de unitati in procesul
de observare. In functie de aceasta, intalnim observari totale si observari partiale. Observarea
totala presupune inregistrarea dupa criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare - de la toate
unitatile colectivitatii. Tinand seama de posibilitatile de obtinere a informatiei, observarile totale sunt:
recensamantul si raportarile statistice cunoscute si sub denumirea de dari de seama. Observarile
partialepresupun ca datele se obtin numai de la o parte a unitatilor colectivitatii, parte care poate sa fie
reprezentativa sau nu in raport cu intreaga colectivitate.
Un alt criteriu de clasificare are in vedere modul in care este caracterizat fenomenul. Din acest punct
de vedere se intalnesc observari statice si observari dinamice. Observatiile statice sunt folosite pentru a
culege date cu privire la volumul si structura unei colectivitati statice delimitata ca volum si circumscrisa in
aceleasi conditii de timp, adica la un moment dat. Observarile dinamiceau ca obiect inregistrarea unui proces
ce evolueaza in timp. In cadrul observarilor statice se includ recensamintele si in general orice inventariere
statistica indiferent de colectivitatea la care se refera, iar celelalte observari statistice totale sau partiale, care
inregistreaza fenomenele in continua lor transformare sunt observari cu caracter dinamic.
Din punct de vedere al modului de organizare observarile statistice pot fi observari cu caracter
permanent, deci, in mod sistematic intra date statistice in sistemul informational si observari speciale care
vin sa completeze pe cele permanente, organizandu-se de fiecare data cand este necesar.
Din punct de vedere al timpului de efectuare se pot intalni observari curente, periodice si unice.
La selectare metodei de culegere a datelor se tine seama de natura fenomenelor studiate, de modul
de organizare a activitatii agentilor economici, de posibilitatile de inregistrare a fenomenelor, de mijloacele
tehnice de prelucrare existente la un moment dat.
2. Surse de date statistice

preluarea datelor din documente de evidenta primara, documente contabile si financiare,


documente de personal, documente de stare civila, documente vamale etc. in care au fost
inregistrate in alte scopuri;

extragerea datelor necesare din publicatii statistice (Anuarul statistic al Romaniei, Buletine
statistice lunare sau trimestriale pe diverse domenii);

organizarea unor inregistrari speciale de catre organismele de statistica.

3. Programul observarii statistice


Culegerea datelor necesita numeroase operatii efectuate in conformitate cu programul special
elaborat care trebuie sa cuprinda o serie de probleme metodologie si organizatorice.
Principalele probleme, care trebuie rezolvate pentru realizarea unei observari statistice, se refera la:
scopul observarii; obiectul observarii; programul observarii propriu-zise: unitatea de observare; timpul si locul
observarii; formularele; instructiunile; problemele organizatorice necesare desfasurarii normale a operatiei de
culegere a datelor.
Scopul observarii se determina in functie de necesitatile specifice de informatii pentru domeniul in
care se organizeaza cercetarea si care se incadreaza in scopul general al acesteia. Corespunzator obiectivului
final urmarit de cercetarea statistica respectiva se pot delimita obiectivele partiale care, in cazul observarii
statistice, se vor referi concret la volumul si calitatea datelor necesare.
Obiectul observarii il formeaza colectivitatea de fenomene despre care urmeaza sa se culeaga date
statistice. Colectivitatea supusa observarii trebuie delimitata ca volum, in timp si spatiu, indiferent daca este o
colectivitate statica sau o colectivitate dinamica. De remarcat este faptul ca nu intotdeauna obiectul cercetarii
coincide cu obiectul observarii. Astfel, in cazul cand se foloseste o observare partiala, colectivitatea observata
este mai mica decat colectivitatea totala. Indiferent insa, de felul observarii utilizate este necesar ca atunci
cand caracterizarea finala se refera la intreaga colectivitate sa se defineasca nu numai colectivitatea partiala pentru care se culeg datele - ci si cea totala pentru care se generalizeaza rezultatele. In cazul fenomenelor cu
un grad mai mare de complexitate, colectivitatea se structureaza pe subcolectivitati cu un grad mai mare de
omogenitate. Aceste subcolectivitati pot fi observate separat sau impreuna cu intregul ansamblu.
Programul propriu-zis al observarii este format din totalitatea caracteristicilor pentru care urmeaza
sa se culeaga date de la toate unitatile colectivitatii. Programul observarii se concretizeaza in intrebari care
sunt inscrise in formulare statistice si la care trebuie sa se obtina raspunsuri cu privire la nivelul de dezvoltare
sau la forma lor de manifestare. De mentionat faptul ca, in programul observarii trebuie sa se includa acele
caracteristici care prezinta interes pentru cercetarea statistica si sunt esentiale, adica raspund direct
obiectivului stabilit. Intocmirea corecta a unui program de observare este nerealizabila fara consultarea
specialistilor din domeniul care face obiectul observarii.
Unitatea de observare poate sa fie simpla sau complexa. Definirea unitatilor de observare,
indiferent de felul lor, trebuie sa se faca pe baza unor elemente clare, care sa permita intelegerea unitara a
notiunii respective de catre toate persoanele care culeg datele. De regula, definirea unitatii trebuie sa fie
insotita de exemple de manifestare concreta sub care se pot intalni diferite cazuri. De asemenea, la definirea
unei unitati de observare trebuie sa se tina seama si de felul colectivitatii (statice sau dinamice). Astfel,
unitatile colectivitatii statice exista la momentul dat ca entitati de sine statatoare, bine determinate, cu o
dimensiune precisa. Spre deosebire de acestea, unitatile colectivitatilor dinamice (fenomenele apar, se
dezvolta, dispar in decursul unei perioade) pot fi inregistrate numai pe intervalul respectiv, numarul lor la un
anumit moment fiind lipsit de sens. La definirea unitatii de observare trebuie sa se tina seama si de necesitatea
de a asigura comparabilitatea datelor pe plan teritorial si in dinamica.
Timpul observarii. Pentru efectuarea unitara a observarii statistice trebuie sa se precizeze
atat timpul la care se refera dateleculese, cat si timpul cand se face inregistrarea. Timpul la care se refera
datele nu trebuie confundat cu timpul inregistrarii. De regula, timpul observarii este considerat acela la care se
refera datele culese si poate fi un singur moment (pentru inregistrarile statice) sau o perioada (pentru
inregistrarile dinamice). Alegerea timpului observarii se face in functie de felul observarii, de particularitatile
obiectului si mai ales de scopul cercetarii statistice. Exista si situatii cand timpul observarii coincide cu timpul
cand se inregistreaza datele, cum este cazul fotografierii zilei de lucru a muncitorului. Un alt aspect caruia
trebuie sa i se acorde o mare importanta se refera la alegerea timpului observarii. In practica statistica, ca timp
al observarii se alege perioada in care colectivitatile prezinta gradul cel mai ridicat de stabilitate. De remarcat
faptul ca in prelucrarea ulterioara a datelor nu apare decat timpul la care se refera datele.
Locul observarii este precizat in program cu scopul de a gasi mai usor unitatile de observare. El
coincide, de regula, cu locul producerii fenomenelor. Cazul in care locul inregistrarii difera de locul producerii
fenomenului se intalneste in special cand observarea statistica se realizeaza prin preluarea datelor din diferite
surse deja existente (alte forme de evidenta, publicatii etc.).
Formulare si instructiuni. Pentru a realiza o observare unitara este necesar ca formularele pe care
se culeg datele statistice sa fie intocmite pe baza programului observarii, astfel incat sa se poata da raspunsuri
la toate caracteristicile. In practica se folosesc doua tipuri de formulare: fisa si lista. In fise se trec datele cu
privire la o singura unitate de observare, conform programului. Fisa se foloseste cand programul de observare

este mai bogat si cand unitatile de inregistrare sunt mai raspandite in spatiu. Intr-o lista se inscriu raspunsurile
la caracteristicile din program pentru mai multe unitati de observare statistica concentrate in spatiu. In unele
situatii se pot folosi si combinat cele doua tipuri de formulare. De exemplu, la recensamintele de populatie se
intocmeste cate o fisa pentru fiecare familie, iar persoanele care locuiesc in colectivitati numeroase (camine,
armata, spitale) sunt inregistrate in liste. Normele metodologice si tehnice privind completarea formularelor
sunt imprimate direct pe ele sau separat in brosuri speciale. Aceste instructiuni de completare a formularelor
trebuie sa fie cat mai scurte, dar complete, asigurand intelegerea uniforma pentru toti observatorii statistici.
Formularele trebuie sa fie intocmite in asa fel incat sa permita codificarea raspunsurilor la intrebari, in vederea
prelucrarii ulterioare a datelor folosind o tehnica de calcul adecvata.
Masurile organizatorice au drept scop asigurarea unor conditii cat mai bune pentru desfasurarea
observarii statistice. Intre masurile organizatorice necesare desfasurarii normale a unei observari statistice
amintim: stabilirea listelor si hartilor necesare identificarii tuturor unitatilor de la care urmeaza sa se culeaga
date statistice; efectuarea instructajului cu toti observatorii, pentru ca sa se asigure de la inceput o intelegere
unitara a tuturor aspectelor legate de observarea respectiva; operatiile de tiparire si difuzare a formularelor
aprobate in prealabil de forurile competente; masuri referitoare la controlul modului cum se desfasoara
observarea statistica si cum se transmit formularele de inregistrare. Cand datele se culeg direct de la populatie
este necesar sa se faca popularizarea actiunii prin presa, radio si televiziune pentru a informa populatia asupra
continutului si scopului observarii respective.
4. Metode de observare statistica special organizate
Principalele metode de observare statistica special organizate sunt: recensamantul, raportarile sondajul
statistic, ancheta statistica, monografia etc.
Recensamantul este cea mai veche metoda de observare totala si reprezinta fotografierea
fenomenelor la un moment dat numit moment critic fata de care ne raportam atunci cand culegem datele.
Recensamintele reprezinta observari cu caracter periodic,periodicitatea recunoscuta pe plan national si
international fiind de 5-10 ani. La alcatuirea programului observarii trebuie sa se tina seama de scopul
recensamantului. In acelasi timp pentru a putea surprinde mutatiile de structura trebuie sa
asiguram comparabilitateadatelor pe plan national si international. In acest scop, se elaboreaza un numar mare
de nomenclatoare folosind intr-o mare masura recomandarile statistice O.N.U. Pentru buna reusita a
recensamantului se organizeaza un recensamant de proba cu care ocazie se verifica daca normele pe un
recenzor sunt bine stabilite si in timpul preconizat se poate obtine intreaga cantitate de informatie.
Recensamintele populatiei reprezinta modelul general pentru observarile de acest tip. Ele reprezinta operatii de
mare amploare si durata de pregatire de 1-2 ani. Prin analogie se pot folosi recensaminte si in alte domenii ca
de exemplu: anual, populatia de varsta scolara si cu optiunile corespunzatoare; anual, recensamantul
animalelor. Intr-un sens mai larg orice inventariere poate sa fie considerata ca un recensamant statistic.
Sondajul statistic face parte din metodele de observare cu caracter partial. Pentru ca sa putem
substitui observarea totala prin cea partiala esantionul trebuie sa indeplineasca conditia de reprezentativitate.
Prin reprezentativitate intelegem ca esantionul sa reproduca intr-un numar sufficient de mare de unitati
structura intregii colectivitati (populatii). Sondajul statistic este o metoda riguroasa care se bazeaza pe
principiile teoriei probabilitatilor potrivit careia putem obtine nu numai caracterizarea statistica a fenomenelor,
dar putem calcula si erorile probabile de estimare a tendintelor generale pe baza datelor de esantion.
Ancheta statistica este o metoda de observare partiala cu deosebirea ca numai cu totul intamplator
poate sa indeplineasca conditia de reprezentativitate. Ea se bazeaza pe completarea benevola a chestionarelor,
ceea ce inseamna ca pe baza rezultatelor ei putem aprecia unele tendinte generale fara sa putem face o
estimare riguroasa a parametrilor colectivitatii totale.
Monografia este o observare partiala care se realizeaza la o unitate complexa sau pentru o problema
care intereseaza. De exemplu, se poate intocmi monografia unui oras, municipiu, intreprindere. Rezulta ca o
monografie statistica inseamna o caracterizare aprofundata a unitatilor complexe studiate. Ea se realizeaza de
catre o echipa mixta de specialisti care participa la toate trei etapele: observarea datelor, prelucrarea lor,
analiza si interpretarea rezultatelor.
5. Erorile observarii statistice. Controlul datelor statistice
Erorile de observare reprezinta abateri ale dateler inregistrate de la marimea concreta, reala a
caracteristicilor cuprinse in programul observarii. Aceste erori de inregistrare sunt cu atat mai numeroase cu
cat cercetarea este de mai mare amploare si cuprinde un program amplu de observare.
Erorile de observare intamplatoare au caracter aleator si survin, de regula, datorita lipsei de
concentrare a persoanei care efectueaza inregistrarea, copierea sau codificarea datelor. Desi apar relative
frecvent, acest tip de erori influenteaza doar in mica masura acuratetea rezultatelor de ansamblu; explicatia
acestui efect redus este data de faptul ca erorile intamplatoare se manifesta sub forma unor abateri (atat
pozitive, cat si negative) de la valorile reale, compensandu-se pentru colectivitati de dimensiuni mari.

Erorile de observare sistematice au o incidenta redusa, dar afecteaza intr-o masura insemnata
autenticitatea datelor culese. Ele provin, de regula, din interpretarea incorecta a instructiunilor de culegere a
datelor , neintelegerea scopului observarii sau necunoasterea unor notiuni; acestea conduc la inscrierea
repetata in formularele observarii a unor informatii neconforme cu realitatea. Amploarea erorilor sistematice
este direct proportionala cu volumul colectivitatii observate. Erorile observarii sistematice pot fi prevenite
printr-o mai buna instruire a personalului care efectueaza observarea si pot fi diminuate prin aplicarea riguroasa
a controlului aritmetic si logic. Pentru eliminarea erorilor, datele statistice sunt supuse unui control care poate fi
de volum, cantitativ-numeric sau logic.
Controlul de volum presupune ca la centrul de prelucrare sa se verifice daca au sosit toate formularele,
cu toate rubricile completate.
Controlul aritmetic consta in refacerea prin sondaj a unor calcule de obtinere a unor indicatori inscrisi
in formular.
Controlul calitativ vizeaza verificarea relatiilor cantitative existente intre marimile economice, a marjei
de valori admisibile pentru anumiti indicatori si concordanta intre valorile acelor fenomene intre care exista
legaturi de interdependenta.