I

HRAN&
UN ACT CARE PNIVE$TE

itwnraen rrutrgA

Dragii mei, ceeace vi voi spunedespre

nutrifie estedeceamai mareimportantd,gi foarte
putini oameni,chiar gi printre cei mai instruifi qi
avansafi,cunoscacestelucruri.Lainceput,bineingeles,veli gisi cf, nu estepreainteresant,dar
ascultdndu-md,
gimai alesincepdndsApunefiin
practicl acesteadeviruri,vefi fi obligali sirecunoagte[ici ele vi pot imbogifi, infrumusefagi
ff ansformapropriaexistentd.
Si presupunemci, datoritdunor anumite
imprejurari,afi fost lipsili dehrani timp decflteva
zile: suntefiatdtde sldbili incdtnu putetimerge
saufacevreomigcare.Chiardaci suntelibogali
sauinstruifi, toatecunogtinlelegi avereanu mai
valoreazinimic, in comparafiecu o bucati de
pdine sauun fruct pe carecinevavi le aduce.
Dejava simtitireinsufle1if odati cu primainghi[ituri. Oare acestanu esteun lucru minunat?
Aceasti inghifituri a pus in acfiune at0tea

12

Yoga nutri(iei

mecanisme gi forfe incdt o viafd intreagi nu

ne-ar ajungesa le enumerim.
Dar, v-a[i oprit vreodati si reflectafi la puterea elementelor confinute in hrana qi la faptul
ci, pentru a vd pune pe picioare, o masd va fi
mereumai folositoaredecdtgdndurile,sentimentele sauvoinla voastra?...Aceasti.hrani, careia
nu ii acordafi dec6t o importanfi instructiva gi
nu o importanfAinblectualf,, conqtienta,estesingura in mdsuri sf, vi redeaenergia gi sinltatea.
Ve[i putea continua sa aclionali, sa vorbili, sa
sim1itri,si gdndi{i datoritl ei. in lucrdrile 1or,
Inilialii au acordato mareimportanfi cercetirilor
referitoare la nutrifie. Ei au descoperitcf, hrana,
care este pregdtiti in laboratoareledivine cu o
inlelepciunenespusa,con[ineelementelemagice
capabilesi conservesau si restabileascasinitatea,nu numai fizicir ci qi psihici, qi sd aduca
cele mai mari revelatii. D;r ca sd putefi profita
de acesteelemente,este necesars[ indeplinili
anumitecondilii.
Evident, sepoateconstatacf, lumeaintreagA
puneproblemahraneipe primulloc. Togiincearci
si rezolve mai intdi aceasti problemi, Iucreazit
zllnic in aceastadireclie, chiar luptd pentru ea multe ftzboaie qi revolufii qi-au aflat aici originile! Dar aceasti atitudineprivind hrananu este
inca'dec0t un instinct pe care oamenii il au in

Yoga nutri{iei

13

comun cu animalele; ei nu au ingeles inci

importangaspirituala a procesului de hrdnire, ei
nu gtiu inci cum sl se hrdneascd.Observafi-i la
masi: ei mestecdhrana in mod mecanic, inconqtient, inghit fird si mestece,iqi vdnturd in cap
qi in iniml gdnduri qi sentimente haotice, gi
uneori se ceartachiarin timpul mesei.Astfel, ei
igi deregleazl funcfionareapropriului organism:
nici un proces nu se mai desff,qoaracorect, nici
digestia,nici secrefiile,nici eliminareatoxinelor.
De mii de ani. oamenii seimbolnivesc fdri
sa qtie ca raul provine din felul lor de a se hrlni.
Uita;i-va la ceea ce se intdmpld intr-o familie:
inainteamesei,nimeni nu seadreseazicelorlalli,
fiecare stAin colgulsiu qi citeqte,asculttrradioul
sau megtere$tecate ceva... Dar imediat ce se
ageazdla masi, tofi au sa-qispunacdteceva,si-qi
reglezeconturile, sd vorbeasca,sa discute, si se
certe. Dupn o asemeneamasi trebuie sd te
odihnegti sau chiar si dormi, cici te simfi somnolent, greoi, iar aceia care trebuie sa lucreze o
fac fird chef qi entuziasm. in ,rreme ce, acela
care a qtiut si se hraneascdcorect, rimdne lucid
qi bine dispus.
Mi vefi intreba: ,,Dar atunci, cum trebuie
si tre hrinim?..." Vi voi vorbi in felul in careun
Iniiiat infelege acestproces al nutrifiei.
Er incepe intai sa se reculeagtr,legAndu-se

14

Yoga nutri[iei

Yoga nutriliei

15

de Creator, el nu vorbe$te,mananci in linigte,

ca str-qi ofere cele mai bune condilii pentru a'
primi elementele pregdtite in laboratoarele
naturii.

adevaratstomac;ea absoarbeparticulele eterice

ale hranei,energiilecel mai fine qi mai putemice,
iar materialele cele mai primitive sunt trimise
apoi in stomac.

Nu trebuie si considerim liniqteadin timpul

mesei numai ca pe un obicei cobordt dintr-o
mdnistire: un infelept, un Iniliat minAnci in
liniqte.Cdnd gusti prima inghilitura, el incearci
sAo mestecein chip congtient,cdt mai mult timp
posibil, pOnacdnd aceastaii dispare din guri
inainte chiar de a fi inghilit. Stareain care ne
afllm c0nd lutrm prima inghiliturd este de o
extreml importanfa.Trebuiedeci sf,ne preg4tim
si o facem in cele mai bune condigii, deoarece
aceasteprimd inghifituri declangeazlin interior
toate mecanismele.Nu trebuie si uitali ci momentul cel mai important al unui proces sau al
unei acfiuni esteinceputul ei, el este acela care
di semnalul pentru declangareaforgelor, iar
acesteforp nu seoprescdin drum, ele merg pini
la caplt. Dactr incepegiintr-o stare armonioasi,
tot restul va decurgearmonios.

Gura confine aparateextrem de perfecfionate, glande situate pe limbl qi sub limbi care
au ca sarcini si captezeparticulele eterice ale
hranei.De cdteori nu afi facut aceastiexperienfa!
Erafi infometafi, aproape neinsuflefifi, gi a1i
inceput si m6ncafi...De la primele inghilituri,
inainte ca hrana si fie digerati, v-a[i simgit deja
restabilili, reinsuflefifi. Cum s-a petrecut acest
lucru at0t de repede?Organismul a absorbitdeja
energiile,elementeleetericecaremerg si alimentezesistemulnervos,tocmai datoritdgurii.

Trebuie sl mdncim cu calm gi sAmestecim

bine, pentru fav oizareadigestiei,bineingeles,dar
gi pentru un alt motiv: acelacL gura, care este
primul organ care primeEtehrana,estelaboratorul cel mai important, fiind gi cel mai spiritualizat. Gura joacd pe un plan mai subtil rolul unui

Nu trebuie si rimdneli uimili cdnd va vorbescdespreelementeleetericepe care trebuie si

le extrageli din hrani. De exemplu, un fruct este
constituit din materii solide, lichide, gazoase,
eterice.Toata lumea cunoa$tebine materialele
solide qi lichide. Mult mai pu[ini se ocupd de
parfumuri care sunt mai subtile gi aparfin domeniului aerului.Cnt desprelaturaeterici careeste
legatade culorile fructului, qi mai ales de viafa
sa, acestaesteun domeniunesocotitqi complet
neglijat, dar care este totuqi de cea mai mare
importanfi, deoareceomul iqi hrdneqtecorpurile

16

Yoga nutriliei

sale subtile mulfumiH particulelor eterice ale

alimentelor
Omul nu posedanumai un corp fizic ci, qi
alte corpuri mai subtile, sediile funcgiilor sale
psihice qi spirituale(corpurile eteric,astral,mental, cauzd.,budic, atmic), qi se pune problema
ca el sa reuqeascisi afle cum si-qi alimenteze
acestecorpuri subtile care, din carza neqtiinfei
lui, ram0n adeseaf[ri hranx. Omul gtie aproape
tot ceeace poateoferi corpului saufizic (eu spun:
aproape,deoarecemajoritateaoamenilor consumf, came, ceeace estedaunitor pentru sdnitatea
lor fizica qi psihicd),darel nu qtiesi-qi alimenteze
celelaltecorpuri: corpuleteric(saucorpul vital),
corpul astral (sediul sentimentelorqi al emofiilor), corpul mental (sediul intelectului), qi cu atlt
mai pufin celelalte corpuri superioare'
bine aliV-aqspuneca trebuies5mestecaEi
mentele, dar mastica(ia priveqte numai corpul
fizic. Pentru corpul eteric, trebuie si adaugim
respirafia. La fel cum aerul intretine flacdra
focului ca si il
$dti cA ffebuie si sufla[i asupra
reinsuflegifi - respirafiile profunde din timpul
mesei produc o combustiemai buni' Digestia
9i reflexia;
esteo combustiela fel ca gi respiraEia
numai gradul de calduri qi puritatea materiei
diferi de laun procesla celllalt' Deci, minc6nd'

Yoga nutri{iei

17

trebuie s[ v[ oprili din cdndin cdnd qi sarespirali

profund, astfel ca aceastAcombustie si permitl
corpului eteric sA exffaga hrana din particulele
cele mai subtile. Corpul eteric este purttrtorul
vita[tatii, al memoriei qi sensibilitafi, 9i veli
beneficia astfel de o buntr dezvoltare a sa'
Corpul astral se hraneqtecu sentimente,cu
emofii, deci cu elementecare sunt alcituite dintr-o
materie mult mai fin6 decdt particulele eterice'
Oprindu-vi cdtevamomentecu iubire asupraalimentelor,vefi preglti corpul astral saextragi din
ele particule mai pretioase dec6t particulele
eterice. Cdnd corpul astral a absorbit acesteelemente,el aretoateposibilit{ile strtrezeasci sentimente de un nivel extrem de inalt: iubirea intregii lumi, senzaliade fericire, de pace,de trAire
in armonie cu Natura.
Din nefericire,oamenii suntpe cale sipiardtr
din ce in ce mai mult acea$ti senzafie:ei nu mai
simt aceasti protecfie, aceasti bunivoin[6'
aceastdiubire, aceastf,prietenie a obiectelor' a
copacilor, amunfilor, a stelelor; ei sunttemdtori'
tulburafi, qi chiar atunci cdnd sunt la ei acas6'in
siguranfi, chiar qi in timpul somnului' ei au
impresia ci sunt ameninfafi' Aceasta este o
impresie subiectivi, deoarecenu sunt at0t de
ameninlali, dar in interiorul lor ceva se sfdrAmd

18

Yoga nutri[iei

qi ei nu se mai simt protejati de Mama Naturi

deoarececorpul lor astral nu qi-a primit hrana.
Hranifi-vi corpul astralqi vefi trii o senz4tie
binefacere
de
de nedescriscarevi va impinge s[
vtr exprimafi generozitateagi buntrvoinga.Dacf,
avefi de rezolvat probleme importante, vefi qti
sf, vtr aritafi deschigi, infelegitori gi si facefi
concesii.
Un Inigiat se concentreazhasupra hranei
pentru a-qi hrani corpul sau mental, el inchide
chiar qi ochii ca si se concentrezemai bine.
Flranareprezintapentruel o manifestarea Divinitifi, iar el se striduiegte si o studiezesub toate
aspectele:de unde vine, ceea ce confine, care
sunt calitAfile care ii corespund, ce entitAf se
ocupi de ea, clci fiingele invizibile lucreazl
asuprafiecdrui copac, a fiecarei plante. Cu spiritul absorbit in acestereflectiri, el extrage din
hrani elementesuperioareaceloracare segasesc
in planul astral.$i astfel aparin cazul lui claritatea gi inlelegerea profundi a viegii qi a lumii.
Duptro masdluatiin asemeneacondilii, el pleaci
cu o ingelegereatdtde luminoasdaevenimentelor
incdt este gata sf, infaptuiasca cele mai mari
lucriri cu ajutorul gdndului.
Cei mai mulgi oameni igi inchipuie ci este
suficient si citeasca,si studiezeca sa-qidezvolte
capacitagileintelectuale.Nu, studiul,reflexia sunt

Yoga nutri[iei

19

activitali indispensabiledar insuficiente; corpul

mental trebuiesi fie qi el hrdnitin timpul meselor
ca sa devini rezistent qi susceptibil la eforturi
prelungite.Corpurile astral gi mental sunt supor_
turile, unul al sentimentului, celilalt al gdndirii,
iar acestedoui corpuri au nevoie s6 primeasci o
hrani adecvati pentru ca omul si-qi poatl asuma
responsabiliHfile sale in domeniul afectiv gi
intelectual.
in afara corpurilor eteric, astral gi mental,
omul posedaalte corpuri cu o esenfi mai spiri_
tualizati: corpurile cauzal,budicgi atmic, sediile
judecdlii, ale sufletului qi spiritului care trebuie
la rdndul lor hrinite. Le puteli hrani lisdndu-vd
stribituli de un sentimentde recunoqtin[ain faga
Creatorului.Acest sentimentde recunoqtinp,pe
careoantenii il pierd din ce in ce mai mult, vd va
deschideporfile celesteprin care veli primi cele
mai mari binecuv6ntAri.tn acel moment, totul
vi se va descoperiqi vefi vedea,veli simfi, vegi
trdi! Recuno$tinfaeste capabili sd transforme
materiaprimitiviin lumina, in bucurie,gi trebuie
si invifam sd o folosim.
Daci veli reuqi si vd alimentafi cele trei
corpuri superioare,particulele subtile pe care
le-agicaptatastfel vor fi distribuite pestetot, in
creier, in plexul solar, ih toate organele. Vegi
incepesarealizafici avefi alte nevoi, alte bucurii,

Yoganutri[,ei

deo naturi superioarl,gi astfelvi sevor deschi,lea

celemai mari posibilitati.
Dupi ce ati terminatde m6ncat,nu trebuie
si tncepefiimediatweo discu[iesausi depunr:1i
weun efort fiziq. Dar nici nu estebine si'ri
intindegipe un fotoliu sauintr-un scauntfunpJe
o orf, saudoui. Daci v[ veli culca, in realiurte
nu vefi reugisi v[ odihnili deloc,vf,veli tngretna
organismul,ve[i deveni mai lenegi. Cdnd a1i
terminatdemflncat,rimfuiegilinigtifi un moment
ficfurd ctteva respiralii pfofunde care vi vor
permiteo mai buni repartifiea energiilor in organism; vi veti simfi atunci extrem de bine
dispugi,capabili si depunefiorice fel de efbrt.
Nu este suficient si tncepeli masa intr-o
forml convenabili, trebuie si o gi Archeiafiln
cel mai bun chip posibil ca si oferifi un impuls
eficient diferitelor activititi ce vi soliciti. Nu
uitali niciodatAcL fiecare activitateigi ire propriul inceputiar acestinceputreprezinti un momentesenfial.

La ora actual6,oameniitulburafi de o viap

zbuciumaticauti feluritemijloaceca si-gi regtrseasciunechilibru,ei practici yoga,zen,meditafia transcendentald,
sauinva[d sd serelaxeze.
Eu nu vreau si spun ci toate acesteanu sunt
folositoare,nu, daf,eu am glsit un exerciliumai
simplu gi mai eficace:acelade a lnvifa cum si
mtrndnc.
Cf,ndmdndncioricum,ln zgomot,lnnervozitate,?ngrabd,
in disculii aprinse,oarela cemai
foloseqteapoi faptul c[ mergi si meditezisausd
practici yo5dl Ce corinedie!De ce nu vrem str
lngelegemctrzilnic, dedoul ori saude trei ori pe
zi, avemcutofii ocaziVsi facemun exerciliu de
destindere,de concentrare,de armonizarea
tuturar celulelor organismuluinostru?
Dacdeuvi cer si vi sndduigisi mfurcaflin
th$te (nu numai sdnu vorbili, dar si nu facegi
nisi.un zgomotcu tac6murile),mestecindmult
timp fiecarehghitituri, ficdnd din cdndtn cdnd

24

Yoga nutri[iei

catevarespirafii profunde, dar mai ales concerltrAndu-vl asupra hranei gi mullumind Cerului
pEntru aceasti bogafie, vefi face niqte exercifii
aparent nesemnificative, dar extrem de importantepentru a atingeadevaratastipAnire de sine.
Stapinirea acestormicilucruri vi va oferi posibilitatea si le stip0niEipe cele mari. C0nd vid pe
cineva neglijent sau neindemdnaticin cele mai
mici treburi, observ cu uquringi ci persoanain
cauzlra tr6it in dezordinein trecut,iar toateaceste
deficienfe se vor reflecta negativ in viitorul ei.
Concluzia este simpl6: toate lucrurile se leaga.
Evident, estegreu si taci in timpul meselor
ca si te concentrezinumai asuprahranei...Iar
daci ajungi si taci sau sa-[i stipf,neqti gesturile
exterioare,incepi si faci zgomotin interior...Sau,
qi mai mult, daci ajungi strte ugureziin interior,
g0ndul risci sd zboareaiurea.Iata de ce vd spun
ci procesulnutrigieiesteo yoga, deoarecegtiinfa
de a te hrini cere atenfie,concentrare,stipAnire
de sine.
Dar ca si vi putefi concentragdndul in timpul meselor, trebuie si avefi deja obiqnuin{a sd
il stdpdnili in viala curentf,.Daca suntefi mereu
atenfi sinu vd lisafi invadafi de gdnduri sausentimentenegative,in acelmoment,da,terenuleste
preg[tit qi vf, va fi uqor.Veli spune:,,Atunci tre-

Yoga nutri[iei

25

buie si ne pregitim intreaga viata numai ca str

putem mdnca a$acum trebuie?" Da qi nu...
Toate problemele vielii nu pot fi rezolvate
numai prin simplul fapt cf, qtim sA ne hrdnim
corect. Vom lua masa ca punct de plecare, dar
existi qi alte lucruri importante cdrora trebuie le
acordamimportanfiin timpul zilei. Eunu aqdori
si mi ingelegeli gregit. Trebuie sa fi$ atenfi qi
vigilenli intreaga zi qi sa pistrafi aceasti atenfie
qi vigilenfi in timpul meselor.
O masi esteo ceremoniemagica mullumiti
cdreiahranatrebuie s[ setransformein sf,ndtate,
in forfi, in iubire, in lumini. Observafi-vi: cdnd
atrimfincat intr-o stare de agitalie, de furie, de
revolti, intreaga zi vi vefi manifesta cu riceal6,
cu nervozitate,cu patimi, iar dacl avefi probleme
grele de rezolvat,balanfaseva aplecamereuspre
parteanegativi. Ve[i tncercaapoi si vi justifica[i,
spunindu-v6: ,,Ce vrei batrAne,eu nu pot nimic,
sunt nervos", $i luali medicamente ca si vi
calmafi, ceeace nu va foloseqteprea mult. tnv6[a[i sd mdncafi ca si vi ametiordrgistareasistemului vostru nervos.
Atunci cAndvtr gasiti in faEahranei, trebuie
si lisa(i totul deoparte,chiar qi cele mai importante afaceri, deoarececel mai important lucru
estesdinvafa[i savi hrAnif dupf,regulile divine.
Dacdv-a[i hrinit corect,restul seva ordonafoarte

I
i

i
I
I

26

Yoganutriliei

rapid. O hrdnire corecti ne permite si cdqtigdm

mult timp qi sd facem o mare economiede
forfe.
Sanu va imaginaficl vefi putearezolvamai
ugor
qi mai repedeproblemele,afldndu_viintr_o
stare
de febrilitate gi de tensiune; dimpotrivd, vefi
scdpaobiecteledin mdna,veli rosti cuvinte nepo_
trivite, veli jigni oamenii qi apoi vefi petrece
zile
intregi ca si reparafi daunele
Cei mai mulfi oameni nu vid ci cele mai
neinsemnateactivit4f ale vielii zilnice au totugi
o ma^resemnificafie gi atunci estegreu sd ii faci
si infeleagi cd mesele pot deveni pentru ei
o
ocazie de a-qi dezvolta inteligenfa, iubirea gi
voinfa. Togi cred ca inteligengase dezvolta prin
studiu, sauin cazuriextremeprin incerceri(cdnd
suntefi in dificultate, se treze$te in voi
o
aptitudine careva impinge s6gnndigica st gdsigi
mijlocul eficient de a scapa)...Iar inima o
dezvolli cdnd ai o nevasti, copii pe care trebuie
sdii protejezi,saii ajugi.Aici, in timpul meselor,
folosegti inima? Gdndi[-va!...
$i voinla, cind
facem eforturi frzice,sport,etc. Ei bine, nu, aceia
carejudeci astfel nu au inleles nimic.
in timpul meselor trebuie si incepem sa ne
ocupdm de ceea ce este esenfial, adici sd ne
dezvoltim inima, intelectul gi voinfa. Da, penffu
cd nu tofi vor reugi s6 studiezein biblioteci sau
la universitate,nu toli vor aveao sofie saucopii

Yoganutri{iei

27

gi nu vor aveapoateprea multe ocazli strdepunl

eforturi fizice. Dar tofi oamenii sunt obligafi str
mandnce...
Deci, privigi: vreli sdv6 dezvoltagiintelectul?
Ei bine, veti aveaaceastaocazieatunci cind vefi
folosi fiecare dintre obiectelede pe mas*. tncercali si le lua{i firi si le lovili saufirf, a-i deranja
pe cei din jur, acestafiind un bun exercifiu de
atenfie qi de prudenp. Cand vid ci oamenii fac
zgomot cu vesela sau o trdntescde pf,mdnt,imi
dau seamadeja de lipsa lor de inteligenfl. Ei sunt
posesorii mai multor diplome universitare gi
totuqi eu cred ctr ei au mari lacune intelectuale'
Da, la ce sunt folositoare diplomele daci nu eqti
in staresi apreciezi distanlele?
Si presupunemctr dorim si mutam un pattar'
dar nu vedem bine la ce distanfi se afl6 acesta
de unul din obiectele din jurul s6u, qi astfel il
lovim. Este un mic detaliu, dar el ne aratl un
defect care se va manifesta intr-o formi mai
gravi.in viafi. Aceste mici stAngicii din timpul
meselor anunftrcl in via[a de zi cu zi unii vor
pricinui multe pagube. Ele sunt indicii ci
acestoraIe lipseqteo anumiti atenlie interioartr,
qi putem vedeadeja ta o mici scari cee4ce ei
vor face in momenteleimportante ale existenfei
lor: ei vor vorbi qi vor acfionaff,rf, atenfie,tulbu-

28

nutri[iei

rdndu-i pe ceilalli, lovindu-i, iar apoi vor trece

ani de suferinla pentru a reparatoate greqelile. t,
Privili, eu scot o sticla din frigider qi, inainte
de a mi servi, trebuie si ma g0ndescca ea este'
umedd gi daci nu o qterg,imi poate alunecadin
m0n6 gi poate sparge un pahar sau o farfurie.
Deci, trebuie sa qterg sticla, asigurOndu-mdci
ea nu-mi va putea alunecadin mina. Acelagi
lucru este valabil pentru toate obiectele de pe
masf, sau din via[6... Dacd un obiect scapa
viziunii voastre, conqtiingeivoastre,voi nu vefi
mai fi stip0ni pe situagieqi acestanu vi va mai
asculta.Pentru a domina un obiect, trebuie sa il
dominali maiint0i cu ajutorulgdndului;dacinu
reugili, nu vefi mai controla niciodatd situafia,
nu veli mai fi stdpdnii ei.
inainte de a va a$ezala masi, incercafi sl
vedegidaci nu cumva lipseqteceva,pentru a nu
fi nevoigi sa va ridicafi de mai multe ori ca str
aducefiun cufit sauo farfirrie, sausaiea...Acesta
esteun lucru pe care l-am observatde multe ori
atunci cdnd am fost invitat undeva: de douizeci
de ori, gazdaafost obigatd si seridice pentru ci
a uitat sf,punApe masdcdnduna,cAndalta.... $i
totugi qtim foarte bine ceea ce este necesar sd
punem pe masa pentru ca aceleagigesturi se
repeta zilnic. Ei bine, nu, nu ne dam seama,qi
intreagaviafa continuim in acelaqiritm, intreaga

\1 qa nutritiei

29

viafi uitam, continudnd si intrerupem mesele

pentru a cf,utaceeace am uitat. intotdeauna lipseqteceva, gi acestaeste semnul cl gi in alte
domenii ale viefii suntem la fel de neatenfi, de
neglijenli. Atunci, cum putem sacredemctrvom
repurta vreun succes?
Pentru a vtr dezvolta inima, vegi evita sl
facefi zgomot qi si ii deranjali pe ceilalli care,la
r0ndul lor, au nevoie sf, se liniqteascl, si se concentreze,si mediteze.Mulfi gdndesc:,,Ceilalli?
Oare ce bine imi pot ei face?" $i iatd de ce lumea
intreagf, estein pericol: pentru cf, nu ne gflndim
deloc la ceilaltri. Oamenii sunt incapabili si
traiascaimpreunl, pentru ci nu au nici un pic de
respect,nici o atengieunii fafd de ceilalfi. Cdnd
mdncam impreuni ?ntdlnim o ocazie minunatl
de a ne dezvolta qi a ne lf,rgi conqtiin[a.
Semnul evolufiei unei fiinfe umane este
conqtiinfa apartenenfeiei la un itrtreg mult mai
vast care ii oferi posibilitatea si vegheze si nu
iqi tulbure armonia prin activitatea ei, prin
gdndurile qi sentimentele ei, prin zgomotul ei
interior. Vegispune:,,Cum, zgomotul interior?"
ira, orice zgomot esterezultatul unui dezacord,
qi zgomotul pe care noi il producem in interior
prin tulburarile nostre, prin revoltele noastre,
tulbura atrnosferanoastri psihic6. Acela care a

30

Yoganutri[iei

ficut acest zgomot nu qtie cA acest lucru este

dlunator chiar pentru el insugi, qi ci intr-o bunl
zi acest zgomot se va transforma intr-o boal'A
psihici sau fizici.
Cdndincepefi sdvl hrlnili, gdndigi-vi si trimitegihranei iubirea voastrtr,fiindcain acel moment ea seva deschideca savtr df,ruiascicomo*
rile ei. Privigi florile: cdnd soarelele incilzeqte.
ele se deschid, iar cdnd acesta dispare, ele se
inchid. Iar hrana?Dacl nu o iubili, ea nu va va
ddrui aproapenimic, sevainchide. Iubili-o, m6ncafi-o cu iubire, ea se va deschide qi iqi va rlspdndi parfumul, vl va ddrui toateparticulele sale
eterice.Suntegiobiqnuifi simdncagiautomat,fird
iubire, pentru a umple un go1.incercagiinsi si
mf,ncafi cu iubire, qi veli vedeain ce stareminunatd vl veti afla.
Eu qtiu cd esteinutil si vorbescdespreiubire
majoritifii oamenilor, ei nu inleleg ce este iubirea: strsalufi cu iubire, sl mergi cu iubire, si vorbeqti cu iubire, s[ priveqti cu iubire, si respiri cu
iubire, sAmuncegticu iubire... Ei nu cunoscacest
lucru! Iubirea inseamntrin cazul lor sl se afle in
pat cu cineva:nu, tocmai acestlucru nu inseamni
iubire, qi se vede! Dacl aceqti oameni ar gti sd
iubeascacu adevdrat,intreg Cerul ar fi cu ei.
in timpul meselorvtr dezvoltagiintelectul qi

Yoganutri[iei

3L

inima, dar gi voinga,din moment ce avegiobiceiul

de a vf, conffola gesturile, de a le stipAni, de a le
face armonioase.... Gestul face parte din domeniul voingei.in zilele in care suntefi mai nervogi,
considerafimeselecape un mijloc de ainvdfa sl
vi relaxafi: mestecagiincet hrana, fifi atenfi la
gesturile voastre: cdtevaminute dupi aceea,vd
ve[i regasi calmul. Existi remedii foarte simple
impotriva nervozitdgii.A1i inceput si lucrafi sau
strvorbili intr-o starede agitagie:dacl nu facefi
nimic, vefi rd.mdneagitafiintreagazi gi energiile
voastresevor irosi pentrucd a1iuitat sd,,inchidefi
robinetele"...Deci, oprili-vd un minut, nu vorbigi,
nr, miqca[i... apoi intragi intr-un alt ritm, orientafi-vd diferit.
in timpul meselor trebuie str invtrlafi si vi
controlafi, strvi stdpdnili.Deci, exersafi-vi cdnd
m6.nca[i,controldndu-vi gesturile pentru a nu
face nici cel mai mic zgomot. Eu gtiu ci ceeace
vtr cer este lucrul cel mai greu de rcalizat, dar
vefi reugi qi toli aceia care vor veni aici vor fi
uimifi. Vor spune:,,Nu esteposibil, nu-mi cred
ochilor!" $i eu voi rdspunde:,,Ei bine, ascultagi
cel pufin ce vf, spun urechile!"
Cdnd agi mdncat in liniqte qi in pace, vefi
pistra aceastestareintre agazi. Chiar dacf,trebuie
str alergafi in stdngagi in dreapta,este suficient
sf, vi oprili o secundi pentru a simgi cd pacea

32

Yoga nutri(iei

este cu voi. Pentru ci afi mAncatcorect. Altfel,

indiferent ce afi face, chiar daci incercafi si vd
odihnili sau str vorbili cu calm, veti rlmdne
agitali, tulburafi, zgomotogi.
De acum inainte, nutriEiava fi considerata
ca una dintre cele mai bune metode de yoga
existente,chiar dacaacestlucru nu l-am menfinat
niciieri. Toate celelealte forme de yoga: Raja-,
Karma-, Hata-, Jnana-,Kriya-, Agni-yoga sunt
minunate, dar trebuie strtreacaani intregi ca si
oblinegi un mic rezultat. in timp ce, cu F{raniyoga (eu o numescastfel),rezultatelesuntrapide.
Esteyoga ceamai mai uqoarf,,ceamai accesibili;
ea estepracticatAde toate creaturile, fara excep[ie, chiar dacf,o fac intr-un mod incongtient.intreagaalchimieqi magie suntconlinutein aceastA
formd de yoga, poatecea mai putin cunoscuti qi
mai prost inleleastr.
De aceea,chiar dacl suntefi copleqili de
munci, nu vi ascundefiin spateleacesteiscuze
pentru a duce o viaftr lipsiti de spiritualitate. Cel
pufin de trei ori pe zi aveli celemai bune condilii
ca si vtr legafi de Cer, de Dumnezeu, din moment ce de trei ori pe zi suntefi obligali sa mdnca!i. Toatd lumea este obligati sd mindnce. Nu
avem timp sa ne rugim, si citim, sf, meditim,
este clar, dar trebuie si consacramcel putin

Yoganutriliei

33

cAtevaminute hranei. Atunci, de ce sa nu profi_

tim de acele momente pentru a ne perfecfiona,
pentru a ne lega de Dumnezeu,pentru a_Itrimite
un gdnd de recunogtinfi qi de iubire?
De acuminainte,fie cameselesireprezinte
pentru voi tot atdteaocaziica si facefi o lucrare
spirituala atdt de necesari. Mulfi se consideri
perfecfi pentru ctr se conformeazdlegilor societ{[ii: ei nu fac rau nimlnui, igi indeplinesc cu
conqtinciozitatesarcinile de serviciu gi pe cele
de familie. Dar in ciuda acestorlucruri, lumea
divinl le esteinchistr,gi ei nu au aceasti bucurie,
aceastifericire, aceastiimplinire, aceasttrlumini
pe carele aduceviafa divini. Ei se cred perfecfi,
da, dar ce fel de perfecfiune este aceasta?O
perfecfiuneciudata,in care nu ai niciodattr timp
pentru suflet saupentru spirit!
Bineinfeles, trebuie sd muncigi ca si vd
satisfacefinevoile qi si nu fili o povard pentru
nimeni, dar trebuie sdgisiti cdtevaminute pentru
suflet qi pentru spirit. Venim cu rofii pe pim6nt
cu o misiune grea, dar mulgi uiti acest lucru
gdndindu-senumai la reuqitalor sociald, iar apoi
se cred modele pentru ceilalfi! Dar ce modele?
Nici o lumini nu tradiazddin fiinp lor, ei nu qi-au
consacratnici un minut viefii spirituale, propriei
evolufii.
Voi aEivenit pe pAmdntpentru foarte pufin

34

Yoganutri'[iei

voi in lumea''
timp gicdndveli plecanuveli luacu
Toateaces-'
aedincolonici maqinile,nici casele'
decdtcu achiL rro, r[mine aici, no veli pleca
acesteavor
zi$ile voastre interioare' numai
inples lnci cu
rim0ne cu voi. Iati ceeacenu a1i
prinqi numai ln
adevirat, de aceearlmdnefi
profit aveti din
u"iitirufle materiale' Oare ce
pf,mintul' veli
acestlucru? Cand veli plrlsi
totul, veli plecagoi' sf,raciqi mizeraabandona
bili.
in timpul
V[ sfltuiesc s6 face[i celpulin
spirinrall'
meselorceeaceputetl facecalucr-are
vede' chiar dacl
Chiar daci acestlucru nu se
adunagibogitii'
nimeni nu apreciazl,continuafi'
din fiinta voasfrf,'
dezvoltalicelemaibunecattiti
Cerul
u4i r"lneniin urm[toareareincamare'
CarrO
bune pentru
vtr va dirui condi$ile cele mai
de astlzi
.inflorireavoasfftr,pLtto ctrali inceput
Iati o paginl
sd infiptuili o ad&arati lucrare'
s[o cunoaqteli'
Air,Sriirrpbivinlpe careftebuie
l""a acceptati'dar eava fi
chiardac6eanu
""" carevi va salva'
va triumfa'
aceeacare

ilI
HRAI,{L
O SCRISOAREDE IUBINE

TRIIWSADECREATOR

Si luim un fruct...Sf,il considerf,m

impregnat de razplesoarelui,lisffnd deoparte,pentru
moment,savoarea,parfumul gi culoareasa:iatd
o scrisoareconceputddeCreatorqi totul depinde
de felut cum citim aceastiscrisoare.Estepdcat
daci nu gtim si o citim, deoarecenu vom obgine
nici o binefacere!
O fati sauun UAat,primind o scrisoarede
la persoanaiubit6, o citeqteqi o recite$tecu
patimAgi o plstreazi intr-un un loc sfint. Dar
scrisoareatrimis4de Creatorestearuncatdla cog
deoarecenu meritd si fie cititnl Omul va fi
ultimul care se va opri si descifrezeaceasti
scrispare;animalelesuntmai atentedecdtel. Da,
de exemplu,daci vacile gi boii nu au descifrat
scri$oarea,
ei o recitesc.Zdrnbili, nu gdsifi deloc
aceasti explicalie qtiinlifici... Bine, in mod
gtiinfific voi numili acestproces,,a rumega'.,
daci vre1i,dar eu vd repetci animalelerecitesc
scrisoarea...

38

Yoganutri[iei

Hrana este o scrisoarede iubire trimisd de

Creator qi ea trebuie descifrati. Dupi pirerea
mea, estescrisoareaceamai putemicd,cea mai
elocventi, deoareceea ne spune:,,Vi iubesc...
vd aducvoinfa, for[a...,, Oameniiinghit totul pe
nerdsuflate firi sd descifreze din scrisoare
cuvintelescrisede Domnul: ,,Fiul meu,eu vreau
sa devii perfect, si fii asemeneaacestuifruct:
savuros.Pentru moment fu egti aspru, acid,tare,
nu pofi fi cules, deci trebuie sdte instruiesti. priveqteacestfruct; el a ajunsla maturitatedeoarece
a fost expus ruzelor soarelui. $i tu trebuie si te
expui razelor soarelui, asemeneafructului, dar
razeluisoareluispiritual:el seva ocupas6transforma in tine tot ceeace esteacid, indigest$i iti
va darui culori frumoase."Iata ceeace ne spune
Domnul prin intermediul hranei. Voi nu l-a[i
ascultatinsi, dar eu tl aud mereu.
Hranane vorbeqtein timp ce m0ncim, deoarece alimentele sunt lumind condensati, sdnete
condensate.Dar daci gAndulvd va zbura aiurea,
nu ve[i putea ascultaaceasti,,voce" a luminii.
Lumina cdnta,lumina esteo muzici... Trebuie
sa ajungemsi ascultammuzicaluminii; ea vorbeqte,cAnta,ea esteVerbul Divin.
Se poate spune ci nutrilia este un fel de
radiestezie.Fiecarefiingi, fiecare obiect emite
radiafii specificeiar radiestezistulesteacelacare

Yoga nutrigiei

39

qtiesi captezeacesteradiagiiqi s[ le interpreteze.

Ori, hrana a primit radialii din intreg cosmosul;
soarele, stelele, cele patru elemente au ldsat
asupraei urme invizibile, dar adevlrate; ele au
impregnat-o cu tot felul de particule, de forfe,
de energii. Ea a inregistrat chiar urmele trecerii
oamenilor care s-au plimbat sau care au lucrat
pe cdmp l6ngAea. Ea vi poate povesti viata ei,
vf, poatevorbi despresoaregi stele,despreingeri
qi Creator,vi poate spunece entitili s-auocupat
zi qi noapteslii nansmita o anumiti calitatecare
strfie folositoare oamenilor,copiilor Domnului.
Chiar dacanatura vede c1t sunt de adormili
gi negtiutori oamenii, ea este atdt de generoasa
incdt iqi spune: ,,Ah! Chiar daci oamenii sunt
inteligenfi, congtien(i,trezili sau nu la realitate,
eu voi face astfel ca hrana si le dea fo4e ca si-i
poati menfinein viagi." Togioamenii inconqtienfi
ajung sf, supraviefuiascamullumit[ hranei, asemeneaanimalelor,dar estesigur ctr aceastanu ii
face sl creasciin chip spiritual,ei nu resimt dec0t
o starede bine in planul fizic.
Atunci cdnd este cazttl si primeqti de la
hranl particulele cele mai subtile, trebuie strfii
conqtient, treaz,plin de iubire. in acel moment,
intreg organismul este gata si o primeascf,atat
de bine, incAt hrana,la rdndul ei, se simte atinstr
qi iqi revarsAbogAliile ascunse.Daci qtifi sa

40

Yoganutri[ioi

primigi pe cfurevacu multd iubire, el se va

deschide,vi va,da totul; dacnfl vegiprimi c,u
ostilitate,el sevaftrchidpin sine.O floareexpusi
la lumini gi clldrui se deschide,iqi diruiaye
parfirnul; daci o vefi lisa fu frig gi intuneric, ea
seva ftrchide.Hrma sedeschidesauseinchide,
la rhrdul ei, 14funcgiede atihrdineanoastr4,iar
cflnd sedeschide,eane oferi energiilesalecele
mai pure,celernai divine.

N
ALEGEREA HRANEI

I
lntr-o zi, unul dintre discipolii mei careestp
medic a primit un telefonde la o doamn6:sogul
ei erafintuit la pat de o cizAde ficat. ,, - C.redeti
cd,age,asfit
crizl a putuf fi.provocati de ceoace A
m6ncat?a lnffebat ea; alalttrieriasr,fostinvitagi
lao nunt4,'?Ah! Spu4egice
afi mdncatacolo?a
lntrebaEonredicul" - Eu nu arn m6ncacmare
lucru, nu-mi era foanre,dar sogulmeu a m&rcat
cu rparepoftd" gi eainoopuapoi sd descriemeniul. Era ceva.iniqraginabil salamuri,cflrnati,
$uncfupateuri, pepno,orez cu vaci, trufe cu
migdale,iepurecu pnrne,brenzeturi,lnghelatf,,
frtrote, vin do diferite soiuri, garnpanie,eafean
lichioruri... n,$rdo[i, doctore,spusefemeia,ci
cgya din toate acesteai-ar fi punrt face riu?"
Multl oameninu fac legdtura,tntrestarealor de
sdnAtategi ceeace au mdncat.
fizic cu ajutorul
Omuligi construiege.corpul

44

Yoga nutriliei

hranei absorbite, gi nu trebuie si credem cA

inghigind orice vom putea fi mereu sanitoqi qi
veseli. Trebu.ie si observim legitura intre ceea
ce mdncamqi stareape careo vom aveaulterior.
Daci vom inghili tot felul de materiale diferite,
ele se vor ingramidi itr organism gi acestanu va
gti cum si le elimine, qi intr-un fel saualtul vom
suferi. Trebuie si fim intotdeaunaatenfi la ceea
ce ltrsim sa pltrundl in corpul nostru.
Bineinleles, unii vor citi pasajul din
Evanghelii in careIisus spunecf, nu ceeace intra
in om este important, ci ceea ce iese din el.
Trebuie sa qtdi sf, interpretafi acestecuvinte ale
lui Iisus. Oare este logic si gdndim ci, daci
punemintr-un loc gunoaie,din ele vor ieqi lucruri
curate? Bineingeles,daci suntefi un Iniliat, din
cauza staturii voastre spirituale, indiferent ce
mdnca[i, veli transforma gi transmite totul sub
formi de lumini. Da, dar pentru aceastatrebuie
sa figi un Iniliat. Cdt despreceilalli, daci inghit
gunoaie,tot gunoaievor scoatedin ei. Privigi ce
iese din gura sau din privirile oamenilor, deoareceei nu qtiu satransforme,si sublimezehrana!
Ei au inghilit mizerii qi scot tot mizerii. Cum ar
putea ei si transforme orice, atunci cdnd nu au
nici inteligenfi, nici putere, nici iubire, nici
bunitate?
Iisus nu ar fi putut sfatui pe nimeni si

Yoganutri(iei

45

mdn0nceqi sabeaorice, qi de altfel nici un Inifiat

nu ar da un asemeneasfat. Numai in situalia in
care ati ficut o lucrare importantd, capabiltr sl
neutralizezeotrivurile, sdffansforme impuritadle
in lumind, afi puteaabsorbitot ceeace dorili. De
altfel, qi situafia inverstresteposibili: atAttimp
cAt nu suntefi hotfrfui sd face(i o lucrare spirituall, chiar gi cea mai potriviti hrani nu vtr va
putea transforma.Lucrul cel mai important este
putereaviegii interoare,a gdndului, a sentimentului.
Eu qtiu ci aceia care se ocup6 de dieteticA
promovezLzianumite alimente gi le interzic pe
altele. Poate ci au dreptate,dar mai important
este si supraveghezifelul in care se ia masa.
Mdncagitot ceeace dorili, dar mOncafiagacum
trebuiegiin cantitili rezonabilegi vefi fi sdnitogi.
Am vizut o mullime de oameni care urmeazd
diete macrobioticesaumai gtiu eu ce, dar adesea
toate acesteregimuri nu ii vindeci, ci le slibesc
puterile. Eu nu am nimic impotriva macrobioticii,
recunoscchiar cl unele lucruri sunt adevdrate.
Dar nu sunt de acord sI punem pe primul plan
alimentafia. Nu, hrana este numai un mijloc.
Ceeace conteazlesteviafa psihicd,viafa spirinra16,qi apoi hrana.
Cea mai bund hrand nu a impiedicat
niciodati pe nimeni si fie riu, vicios qi sl-qi

46

Yoganutri(iei

doreasctrchiar distrugereaomenirii. Nici vegetarismul nu estechiar atotputemic:Hitlereravegetarian. in timp ce, al1ii care mdncau came sau'
mdncaufoarte prost au devenit sfinli sauprofefi. .
Ei nu aveaunici un fel de studii, mdncauceeace
giseau, triiau firtrnorme igenice,dar au acordat
primul loc spiritului, gi cu cele cdtevaadeviruri
pe carele cunoqteau,insolite de o iubire nefirrnurittr $i o voinfi de neclintit, au reugit sd faci
minuni.
Dar si revenim la hrana de zi cu zi. Evident,inplanulftzic nu putemgdsio hrantrabsolut
puri: nici nu qtim totdeaunace vom gisi. in timp
ce, in domeniul sentimentelor,al g0ndurilor,
putem fi foarte vigilengi gi putem face o alegere
pentru a ne hrini constant cu gdndurile qi
sentimentelecele mai nobile, respingdnduJe pe
celelalte... Gindurile qi sentimentelereprezinti
materiale din care ne formim diferitele corpuri
subtile,qi daci ne consffuimo cocioaba,simbolic
vorbind, nu vom putea primi vizita unui pring
sau a unui mare preot, ci aceeaa unui cer$etor.
Noi inqine ne construim corpurile eteric, astral
gi mental,giin func1iede calita$leacestorcorpuri
ne estetrasatdestinul: vom fi vizitagi de entitifi
luminoase sau intunecate, primim bucurii sau
suferinge,vom fi slivili sauvom fiAi in intuneric.

Yoga nutri[iei

47

" Viitorul omului depinde de felul in care se

hrdnegte.Daci vI haniti riu in planul fizic, vefi
avea o infagiqareneplicuti qi toati lumea vl va
intrebace s-aint6mplat. Din moment ce calitatea
alimentelor poate si vi schimbe infigiqarea, la
fel seintdmpld cu calitateagdndurilor qi a sentimentelor voastre. Unele gdnduri qi sentimente
sunt capabile si vtr infrumusefeze,qi altele, din
pacab, strvd urdleasci. Atunci, de ce nu sunte[i
atenfi?
Transformareafiingei umanenu sepoateface
f.drd achizilia de particule noi, de o calitate
superioari.De aceea,linigteadin timpul mesei
nu este de ajuns, aceastahnigte trebuie si vi
inunde gdndurile qi sentimentelecele mai inalte,
deoareceastfel ele vor deveni atdt de putemice
qi magice incAt vor avea toate elementele
necesarehrlnirii corpurilor noastre subtile.
Ticerea nu reprezinti un vid, in naturi nu exista
vid, totul este plin de forfe, de materiale, de
elemente din ce in ce mai pure pe misuri ce
urcf,m in regiuni superioare,iar aceasti liniqte
putemicf, gi magicd este o mini de aur din care
ne putem inspira.

Yoga nutri[iei

49

Atunci cdnd omul va reuqi sd iqi construiasci

acestcorp de luminA pe care Scrierile Sfinte il
numesccorpul de slavf,,el va deveninemuritor*.
Corpul fizic nu poate trii prea mult: el este
obligat sdinapoiezetoateelementelecareil compun pdmdntului maml de unde a venit. Dar in
corpul de luminl, in corpul de slavi, omul poate
trtri vegnic.

II
Cele patru elemente(pamint, ap6,aer,foc),
carecorespundcelor patru stiri ale materiei sunt
confinute in hrana noastri zilnici. Deci, mdnc0nd, putem intra in legitura cu ingerii care vegheazl asupra celor patru elemente: ingerul
pam0ntului,ingerul apei,ingerul aerului,ingerul
focului, rugdndu-i si ne ajute si ne desivdrqim
corpul fizic, fac6ndu-l mai curat qi mai subtil,
astfel ca el si poatf,deveni locuingalui Hristos,
a Dumnezeului Viu.
Fiecare dintre acegtiingeri reprezinttrcahtafl
gi virtuti determinate:ingerul pamdntului, stabilitate; tngerul apei, puritate; ingerul aerului,
inteligenfa; ingerul focului, iubire divin6. Cdnd
omul mtrndnci, el se leagtrprin ginduri de cei
patru ingeri, primegteparticule de o calitatemult
mai spirituali cu ajutorul carora igi construieqte
corpurile subtile, p6ntr la corpul de luminl.

Corpul de slavl esteun germeneminuscul,

un electron pe care il primim mogtenire qi care
a$teaptAsd fie format, hrinit, dezvoltat. Este un
proces identic cu acela al gestatiei. Aga cum
mama lucreazl luni de zile asupra germenului
primit de la tattr, adlugdndu-i materialele necesareca si ajungl la formarea unei fiinge vii care
ar puteapune in miqcarelumea intreagi, tot a$a
trebuie sl lucrim gi in planul spiritual asupra
germenuluicorpului de slavi ca sdil dezvoltim.
AtAt timp cdt nu ne gdndim la el, acestarimdne
neglijat, ingropat. Din fericire, el nu poatemuri:
el aqteapti momentul in care vom deveni congtienfi de lucrarea pe care o avem de implinit,
aceeade a-l face putemic Ai luminos.
Acest corp de slavi trebuie strfie format din
elemente de cea mai mare puritate, de cea mai
* A se vedeavolumul IX din Opere Complete:,,Corpul
Reinvierii"

Yoganutrigiei

mare intensitate.Numai vibraliile intenseale

luminii sepot opuneproceselorde imbolnf,vire
qi demoarte,de dizlocare,defermentafiegi descompunere...Cdnd lumina triumfd in om, el
devinenemuritor.De aceeaesteatet de important ca prin intermediulhranei s[ invitafi si
mincafi qi sAbefi lumini cuconvingereaabsoluti
ci vefi primi astfelnouaviafi.
Cu ajutorul hranei,putefi intra in legituri
cu Ingerii celor patru elemnte care vor deveni

prieteniivogtrigivor colaboracu voi. Deci,cdnd

mdncati,uitagidegrdi, dedugmdnii,degAndurile
voastrerele,fiindcl acestea
otriveschranagi vA
imbolnivesc.Legafi-vddeingerii celorpatruelementegi spuneli-le:,,Oh,inger al p[mAntului,
inger al apei, inger al aerului,inger al focului,
d*ruiti-mi calitnfilevoastre:stabilitatea,puritaiubireadivini..." qiveti pitrunde
tea,inteligenga,
astfelin nouaviati.

v
VEGETARISMUL

Nutrifia esteo problemdvasti, deoarece

ea
nu selimiteazdnumaila alimenteleqi la bluturile
pe carele consumimla masi. Noi ne hrdnimgi
cu sunete,cu parfumurigi culori. Fiinfelelumii
invizibile se.hrinescin modspecialcuparfumuri.
Obiceiuldea ardetlmf,ie in biserici,deexemplu,
vine din aceasti cunoa$terestriveche conform
cireia spiritele luminoasesunt atrasede mirosurilepure,caacelaal timdiei, in timp cespiritele
infemalesuntatrasede mirosuriledezgustitoare.
Dar aici nu estevorba numai despremirosuri:
sunetelegi culorile sunt gi ele o hrani pentru
spiriteleinvizibile gi pot servila atragerea
acestora.De aceea,pictorii ii reprezinti adeseape
ingeri in vegmintestrilucitoare, cdntdndsau
dansdnd.
Sti scrisin Evanghelii:,,Sunte1i
templeale
DumnezeuluiViu". Nu trebuiedecisimurdiri$
acestetemplesausi introducegiin ele elemente

54

Yoga nutri(iei

impure. Dacl oamenii ar qti in ce ateliereceleste

au fost ei zlmislili, ar fi mult mai atenfi la hrana '
pe careo folosescla construireatemplului in care
Dumnezeu ar veni si locuiascl. Din picate,
consumdndcarne, majoritatea lor seamtrntrmai
degrabd cu cimitire pline de cadavre decdt cu
temple.
Fiecare creaturI, animali sau umand, este
pusi sa aleaglo anumiti hrani gi aceastdalegere
esteintotdeaunaplind de semnificafie.D aci weti
sa EtiEicare suntrezultatelealegerii unei alimentafii cu czune,vizitagio grtrdinf,zoologicd,privili
animalele camivore qi vefi fi imediat limurili.
De altfel, nu este necesarstr mergeti pini la
grddinazoologicl pentru a faceo asemeneaconstatare.Gdsim printre oameni egantioanedin
toate speciile animale qi chiar dintre aceleacare
nu se afla la gridina zoologici, aqa cum ar fi
mamufii, dinozaurii gi alli monqtri preistorici!
Si fi -n miloqi qi sdrimdnem la grddinazoologici:
aici vefi constataci marii camivori sunt animale
de temut care risp0ndesc in jurul lor un miros
foalr; putemic, in timp ce ierbivorele au in general obiceiuri mult mai paqnice.Hrana pe care o
absorbnu le face nici violente, nici agresive,in
timp ce animalele camivore devin iritabile in
preztlnfa cimii. La fel, oamenii care mdndncf,

Yoga nutri(iei

DD

came suntimpingi mult mai mult spre o activitate

brutali gi destructivi.
Diferenfa dintre hranacu c:une qi cea vegetariani constdin cantitateaderazesolarepe care
acesteale confin. Fructele qi legumele sunt at6t
de impregnate de lumina solarl incit putem
spunecA ele sunt o condensarea luminii. Cind
mlncim un fruct sauo leguml, absorbim, in mod
direct, lumintr solarl care lasi foarte pufine
resturi in noi. in timp ce, c:unea este mult mai
siracf, in lumind solari, pentru ctr ea putrezegte
rapid; ori, tot ceeace putreze$terapid estenociv
pentru sindtate.
Camea mai este nocivi gi din alt motiv.
Atunci cflnd animalele sunt duse la abator, ele
presimt pericolul, gtiu ce le aqteapti gi stareade
frica le innebunegte.Aceastl frici provoaci o
dereglarein funcgionareaglandelor care incep
si secreteo otravA. Nimic nu poate si elimine
aceastiotravtr;eapitrunde in organismulomului
care mindncd came, ceea ce nu este favorabil
nici pentru sf,ndtatea,
nici pentru longevitateasa.
Ve[i spune:.,,Da,dar camea este delicioasi."
Poate,dar voi nu vtr gdndili decdtla satisfacfiile
voastre.Nu conteazldecdtplf,cereade moment,
chiar daci trebuie si o plltili cu viala nu-

DO

Yoganutriliei
Yoga nutriliei

meroaselor animale qi chiar cu distrugerea

voastri.
in plus, trebuie sd qtigi cl tot ceea ce noi
absorbim ca hrani se ffansformf, in interiorul
nostru intr-o anteni carc capteazdunde bine determinate. Astfel, carnea ne leagi de lumea
astrali. in regiunile inferioare ale lunrii astrale
miqun6 fiinle care se devoreazf,intre ele ca
fiarele, gi astfel, mdncdndcarne, suntem zilnic
in contact cu frica, cruzimea qi senzualitatea
animalelor. Acela care mtrndnctrcame intreline
in corpul siu o legituri invizibili cu lumea
animali qi ar fi ?nspiimdntat dach qi-ar putea
vedeaculorile aurei.
in sf0rgit,atunci cdnd ai luat viafa unui animal, te-ai incircat cu o mare responsabilitate;
aici estevorba despreo incilcare a legii: ,,Sdnu
ucizi". De altfel, in Genezi, inainte de izgonire,
Dumnezeui-a ddruit omului hranasa.El ii spuse
simplu: ,,Iati, ili daruiesctoate ierburile care au
seminfe gi toli pomii care au fructe cu semin[e:
aceastava fi hrana ta."
Atunci cdnd ucidem animalele ca sf, le
mdncim, nu le luAm numai viafa ci qi posibilitateade a evolua, posibilitate pe care natura le-a
diruit-o in aceastaexistenfi. De aceea,in invizibil, fiecare om este insofit de toate sufletele
animalelor pe care le-a mnncat: acestesuflete ii

DI

cer despagubiri,spunindu-i: ,,Ne-ai lipsit de

posibilitateade a evolua qi de a ne instnri, deci,
de acum inainte, tu vei fi acelacare te vei ocupa
de educagianoastri." Cu toate ci sufletul animalelor nu este aseminitor celui al omului,
animalele au un suflet gi acelacare le-a mflncat
carnea este obligat si suporte in el prezenta
sufletului acestora.Aceastaprezen[i semanifestd
prin starice aparfinlumii animale;de aceea,dacd
el doreqtes6-qi dezvolte fiinta superioari,va
intdmpina greutifi, celulele animale nu vor
ascultade dorinlele exprimate de el, deoarece
ele au o voinfa proprie orientati impotriva omului. Aceastaexplici multe manifestdriale oamenilor, manifestiri careaparfinin realitateregnului
animal gi nu celui uman.
Cu totul altfel se pune problema in cazul
peqtilor.De milioane de ani, pe$tii evolueaziin
condilii extrem de grele, iar acestfapt il putem
observacind studiemstructuraorganismuluilor:
sistemul lor nervos a ramas foarte rudimentar.
Deci, ne este permis sa ii mlncim, ceea ce ii
face si evolueze.in alti ordine de idei, peqtii
con[in un elementdestinatspecialepocii actuale:
iodul.
Hrana absorbitainffi in sdngelenostru, qi
de acolo atra1eentitafile care ii corespund.Std
scrisin Evanghelii:,,Acoloundeseafla cadavre,

58

Yoganutrigiei

acolo se aduni vulturii". Acest lucru este adevArat pentru cele trei lumi: fizicl, astrali, mentala. Deci, daci vre[i sa figi sintrtoqiin toate cele
trei planuri, nu atrageli vulturii cu ajutorul cadavrelor. Cerul nu se manifesti prin intermediul
indivizilor care se lasi invadagi de impuritali
fizice, astralegi mentale.
Cameacorespundeunui elementspecialdin
gdnduri, sentimentegi fapte. De exemplu, dac6
visafi ci mdncafi cuune,trebuie se fi$ atenfi,
vigilenfi, pentru cd acest lucru aratl ci vefi fi
expuqi unor tentatii bine determinate:comiterea
unor fapte de violentl, dorinte sexuale,gdnduri
egoistegi nedrepte.Tohteacesteasunt reprezentate de crune: violenla in planul fizic, senzualitateain planul astral qi egoismul in planul mental.
Conform tradigiei,inainte de alungareasa,
Adam avea o infagiqare luminoasi, qi toate
animaleleil iubeau,il respectau,il ascultau.Dupi
alungareasa, Adam qi-a pierdut aceainfigiqare
iar animalele s-au transformat in dugmanii sli.
Existd o motivafie pentru faptul ci animalele
qi-aupierdut incredereain om, ci pisdrile zboara
cAnd acestase apropie, iar toate creaturile il
considertrdugman:el a cazut din inilimile spirituale unde se afla. Trebuie ca omul s[ iqi regiseascifrumusefeaprimordiali supundndu-sedin

Yoga nutri[iei

59

nou legilor iubirii qi inlelepciunii, iar atunci el

se va impica cu toate regnurile creafiei: acest
lucru va reprezentavenirea imparaliei Domnului
pe pimdnt.
in aparenli, rdzboiul dintre oameni se datoreazf,unor problemeeconomicesaupolitice, dar
in realitateel esteconsecingatuturor masacrelor
infiptuite asupraanimalelor.Legeajustiliei este
implacabiltr:eaii obligl pe oameni sf,pltrteascf,,
vArsind tot at0ta sAngecdt au ficut ei sa curgi
omordnd animalele. Miloane de iitri de sAnge
risipili pe pamdntstrigd Cerului rizbunare! Evaporareaacestuisdngeatragenu numai microbii,
dar qi miliarde de larve qi de entitagi inferioare
ale lumii invizibile. Iati adevaruri pe care nu le
cunoagtefigi pe care poate nici nu le acceptafi,
dar fie ctr le acceptafisaunu, eu sunt obligat si
vi le dezvilui.
Noi omorAm animalele, dar natura este un
organism, qi ucigind animalele, noi nu facem
decdt si dereglim anumite glande ale acestui
organism:in acelmoment,funcgiilei semodifici,
apareun dezechilibru qi nu trebuie si ne mirim
daci dupi un timp razboiul izbucneqtein lumea
oamenilor.Da, miloane de animale au fost masacrate pentru a fi mdncate fara si se cunoasci
faptul cl, in lumea invizibila, ele erau legate de
oameni, iar aceqtiatrebuie si moari impreunf,

60

Yoganutri[iei

alt'
cu ele. Cind omorim animalele'nu facem
cd
ceva decdt si masacrf,moameni' Toti spun
paceatrebuigsi domneasciinlume' clrdzboavor conieletrebuiesdinceteze"'Darrdzboaiele
omorflm
tinua atdt timp c6t vom continua si
distrugem
animalele,pentrucl, omordndu-le'ne
de fapt Penoi ingine'

VI
MORAI'A NUTRITIEI

Unii igi imagineazi ci trebuie si mdncim

mult pentru a fi strnf,togiqi putemici. Nu este
adevlrat, dimpotrivi: mdncAndmult, obosim
organismul,il impiedicim qiii blocf,mprocesele
digestive,ceeace antreneazd,
eforturi inutile pe
careapoiestgimposibilsf,le eliminim. Iatf,cum
apar tot felul de boli din cauzaacesteipf,reri
gregitecI trebuie str mdncim mult ca si fim
sdndtoqi.
in realitate,foameaesteaceeacareprelwrge$teviata. Daci vi ridicali de la masi situi,
ghiftui1i,vd veti simfi ingreunafi,somnolentiqi
nu vefi mai simli nici un elanpe caleadeslvdrgirii. ln dmp ce,daci vf, ridicagide la masi fdrd
si fi flcut abuz,refuzdfidchiarcdtevainghilituri,
veli purta inci in voi dorinla de perfecfiune,
corpql eteric va primi impulsuri ca sl cautein
regiunilesuperioareelementecevor umplegolul
llsat de alimente.$i c0tevaminute mai tdrziu,
nu numaicd nu vi va mai fi foame,dar vi ve(i

64

Yoga nutriliei

simli mai uqori, mai insuflegili, mai domici de

munci, deoareceacesteelementepe care corpul
eteric s-a dus si le caute in spafiu sunt de o
calitatesuperioari.in timp ce, dactrmAncafidupi
pofta inimii qi chiar mai mult decAt atdt,
satisftrcAndu-vipldcereade a mAnca,aqacum o
fac mulli oameni,nu vefi fi niciodatacu adevtrrat
mullumigi qi vefi provoca in fiinla voastri un
dezechilibru.
Daci abuzafide hrani, vi vefi simgighiftuigi
qi corpul vostru eteric,careesteobosit,nu-qi mai
poate asumafuncgiile: in acel moment, anumite
entitati inferioare ale planului astral, vtrzdnd
aceastAabundenfi de hran6,segrtrbescstrparticipe la ospilul pe care suntefi gata si il oferi{i in
mod inconStient.De aceea,cdteva minute mai
tdrziuveli simfi un vid qi, pentru a-l umple,ave[i
pofta sa mincafi din nou... Iar oaspe[iinedorifi
revin qi ei. Iaticum devenili o momeali, affagindu-i qi hranindu-i pe hogii qi pe flamdnzii din
planul astralcaresedesfatdpe socotealavoastrtr.
Evident, cdnd va spun ci trebuie str ne
ridicim de la mastr flf,mAnzi, eu nu inpleg in
aceastadecAto simpli renunfare.Dacl ati renun[a
continuu la o materie necesari organismului,
corpul etericnu va mai puteareparaaceas6lipsdDar dac6 dintr-un kilogram, vefi renunfa la
douizeci de grame, vi vefi simgimai uqori, mai

Yoga nutriliei

65

bine dispugi datoriti elementului eteric care se

adaugi hranei pe care afi consumat-o.
De cdte ori nu am ficut experienfa de a mdnca mai pufin decht ag fi dorit! imi vefi spune:
,,Dar suntem tentafi, dorim si continuAm!" Eu
qtiu ctr suntefi tentafi! Dar ce face(i voi cu judecata gi cu voinfa? Este o mare ocazie de a le
exersa! Chiar la cele mai somptuoaserecepfii,
sirbltoriri, petreceri,trebuie si invifafi si refuzafi. Eu refuz adesea.Pestetot unde sunt invitat,
mi se oferl tot felul de mdncdruri, deqi eu le-am
spusde lainceput: ,,Nu pregtrtili nimic deosebit,
doar pugini salatl, cAteva legume qi fructe."
Bineingeles,gazdelenu lin cont de mine gi imi
pregitesc o masa deosebiti, gi cdnd vid ci eu
mln6nc pufin, ele sunt dezamf,gite.Este treaba
1or,ar fi trebuit s6 ml creadi!
Cu mult timp in urm6, mi-am dat seamacdt
pierdem daci mflncim pe siturate; noi platim cu
pierderea unui element mult mai prelios decdt
cele mai gustoasemincf,ruri. $i voi trebuie sA
invifafi str refuzafi ceeace vi se oferi. Dacf, nu
refuzafi, vefi fi incapabili str faceti o lucrare
importanti. Ve[i fi ripugi sauadormifi pe undeva,
in timp ce o lucrare spirituali aqteptasdfie ficuti.
Nu trebuie sl adormili, pentru cf, aceasti lucrare
trebuie ftrcutl!

I
66

Yoganutriliei

Bineinleles,fiecare gtie mai bine care este

cantitateademdncaresuficientdpentrusine.Nu
tofi au acelagistomac,eu gtiu acestlucru, am
intdlnit in viafameachiarcdtevafenomene.De
exemplu, vi-l prezint pe Jeko, un frate din
Fratemitateadin Bulgaria:poftalui de mdncare
ii uimeape tofi, niciodatdel nu erasAtul.
Jeko era un biiat drlguf, siritor, mereu
zimbitor qi amabil. Cum era foarte putemic, el
duceabagajeletuturor. CAndFratemitateaurca
pemunteleMussala,el eraincdrcatcaun mtrgar:
surorile,mai alescelein v0rst6,ii dideaulucrurile lor sdle ducdgiel acceptaffurL
sdcomenteze.
Deseori,in excursii,el era acelacare ducea
samovaruldin care frafii gi surorile igi beau
ceaiul; apaincepeasf, fiarbi, se auzeaufluierf,turile,vedeamfumul ieqinddin samovargi pe
unei locomoJeko inaintdndliniqtit, asemenea
tive.
fire, el le eratuturor
Evident,cu o asemenea
simpaticgi toli doreausi il invite. Pestetot pe
undemergea,el mdncatot ceeace erape mas6.
Daci doreamsi pf,strf,mceva,trebuiasiil ferim
deochii lui, cici totul dispireainburtalui, unici
in lume.Uneori,in taberelenoastrede la Rila,
rAmdneacevamdncarepe careo puneamafard
pentruci erafermentattrqi trebuiaaruncati.Dar
cdndpersoanacareseocupade bucitirie ciuta

'i

Yoganutri[iei

67

alimentelerespectiveca s[ le arunce,constata
cd acesteadispiruseri: Jeko le mincase. $i
totugi, oricdt ar fi mfurcat,el nu selmbolnivea
niciodati. Maestrul Peter Deunov igi didea
seamacu cefenomenaveade-aface,giii trimitea
in apropierealui pe tofi aceiacarenu aveaupofti
demf,ncare:pofta demincare apf,reaimediatce
il priveai pe feko mincdnd. Da, el eraintr-adevlr un fenomen.
Dar nu am spusinctr totul. Jeko nu avea
nici o educatiegi totugiainceputsi scriepoezii.
El credeacLpoeziaconstl in gisirea unei rime
gi astfel scrialucruricarenu aveaunici cap,nici
coad6,dar rimau! Evident, c0nd citea acele
,,poot[",noi nu ne puteamopri din ris, inh-at6t
pe
era de comic. El vedeabine ci ne amrLzam
socotealalui, darrf,mineanetulburat,surtzltor
- niciodati nu s-asupiratdeglumeleqi criticile
ficute - gicontinuasine citiasclpoeziile,linga
foc, seara,la malul lacului Rila. Dar iatl cA
intr-o zi el a inceputsf,scriepoezieadevf,ratigi
tofi aufostuimili. Nimeninu mai glumea,nimeni
nu mai ridea.
Apoi, el gi-a dorit s4 compuni muzicA,sl
scriecdntece.$i iarlqi nizdrlvdniile lui ne-au
stimitrisul gi glumele:Tekocompozitor!Apoi,
ne-amdat seamaci to[i citre eramimpreuni pe

68

Yoganutritiei,

munte sauin jurul lacurilor de la Rila, tngdnam

compoziliilelui feko, ii cnntamcintecele.
' El lucra caelectriciangiintr-o
zi am aflat cu
durere c6, megterindla un tablou electric, s-a
curentatgi a cdzut. $i astfel el a plecatin lumea
dedinco[o.Toli l-au regretat,gi acumdup6cincizeci de ani inci ml mai gdndescdeseorila el.
Oricum, eu nu am mai intilnit niciodat[ un
stomacca al lui.
Dar voi nu suntetica Jeko gi trebuies[ gtifi
ci excesuldehrani estediunitor pentrustrnitate.
Mai mult chiar, mincind prea mult, voi consumafigi ceeace le eradestinatcelorlalli gi dacd
mulli ar faceaga,unii sl mdndncepreamult iar
allii preapu{in,ar apireaun dezechilibruin lume.
Neinlelegerile,revolufiile aucaorigine licomia,
dorinlele,lipsademisurda aceloracareacumuleazl bogifii (hranl, terenuri,obiecte)gi decare
ceilalli sunt lipsili. Dar congtiinlacolectivi nu
estefreazipentruainlelegegi a prevedeaconsecinfele indepirtate, tulburirile pe care aceste
tendinfele pot provoca.
Aceastf,dorintl de a lua, de a absorbimai
mult decdtestenecesar,impinge fiinfele si ii
serveascipe ceilalli qi chiar si curmeceamai
micdrezistenfi sauopozilie.Aici intAlnimpunctul de plecareal marilor catastrofe,chiar daci

Yoganutri[iei

69

acesta este in aparenp minor. Acest instinct

trebuie deci stipffnit din timp, mlsurat gi reglat.
Daci el nu estesupravegheat,poatelua proportii
atdt de mari in toate domeniile existenfei ?ncdt
ar deveni o sursi de mari nefericiri.
Iatl de ce discipolul trebuie strinvefe strnu
depigeascl misura atunci cf,nd se hrinegte. El
trebuiesi seopreasciinainte de a fi sAtul.Atunci
cnnd nu gtim sa ne oprim, alimentim in noi
dorinfe c:lre nu suntnaturale,devenim ca oamenii
bogafi care au o nevoie bolnivicioasi de a acapara totul. Ei sunt deja bogafi, dar ambifia gi
Itrcomia lor sunt at0t de mari incOtigi doresc sd
inghiti lumea intreagi.
Iisus spuneaci ii este mult mai ugor unei
clmile sl treacf,prin urechile acului decdt unui
om bogat si intre in Impirifia Domnului. De
doul mii de ani, aceasttrimagine nu a fost explicati, iar pentru aceia care nu gtiau pe ce ilgument se baznazl,Iisus, aceastaera chiar o imagine ciudata. in realitate, Iisus nu se se gdndea
la corpul fizic, ci la cel astral.La cei boga{i, corpul dorinfelor, corpul astral, qste atdt de umflat,
de dilatat din cauza ldcomiei excesive, incit
acesta a devenit ca o tumorf, imensd care il
impiedicI si intre pe uqa,altfel destul de larg6, a
lmpArifei Domnului. in timp ce, corpul astral
al cdmilei estefoarte mic, pentru cf,ea estetdcutA

70

Yoganutriliei

gi se mulgumegte
cu putin. De aceea,ea este
capabili strparcurgldegertul:cdmilacontinuI
acoloundetofi renunfi.
Deci vedefi,aceiacarenu sunt preocupagi
de acesteproblemeEi caremlndnci flre tmite
igi pregitescin corpul astralo tumordcareii va
impiedica.si treacl de po4ile Inilierii. gi in
acelagitimp, ei seindatoreazA,
pentruci iau gi
ceeace apa4inecelorlalli,iar aceastdatitudine
estecontrari legilor lumii spiritualecarecereo
organizare,
o repartilieechitabilAqi armonioasd
a lucrurilor.
Dactrfiingeledin inalt vId ci aveli o mentalitateegoisti qi grosoland,
elenu vi vor accepta
in preajmalor. Ele vi vor spune:,,Riminefi jos,
in jungl6, acoloundesilbdticiunileseminincd
intre ele,acoloestelocul vosffu",gi degeaba
vi
veli pldngeci suntefimugcafisaupigcafi,atdt
timp cf,tnu nu acfiona[iconformlegilor filozofiei
Marii Fratemititi Albe Universale,vefi suferiiar
po4ile Cerului vf, vor rim0ne inchise.Trebuie
si infelegefici aceastiproblemda hraneinu se
rezumdnumai la hrana fizicd,.Aceleagilegi se
aplicAgiin cazulsentimentelorsaual gdndurilor.
indrlgostigiicaremf,ndncifird mdsurtr,pdntrla
saturafie,sfdrqesc
la rflndullor prin a aveatumori
in corpulasffal,iarpoartaCeruluile esteinchisi.
Dovadaci Cerulesteinchispentruei constl in

Yoga nutri(iei

71

faptul ci ei devin scdrbili,dezgustati,lipsili de

inspirafie gi se despart,omorindu-se chiar
intre ei.
Renunlagidecila ideeaci trebuiesi mincali mult ca si fi1i sdnitogi.Unelemnmeigi iubesc
copiii giii indoapl.Cdtiprostie!Inloc slindopi
un copil, mai binel-ai inv{a cum si mdndnce9i
i-ai ardtamtrsura,fdcdndu-ls[ infeleaglci o masd
copioastrpriveaz4pe altcineva,lntr-un fel sau
altul, gi nu atdtin planul fizic cit in cel astralsau
mental...Ori, estebine strva gdndili la ceilal1i.
Cdgidintrevoi segdndescsi-qi impartl bog{iile
cu ceilalli? MA refer aici la sentimente,la
gdnduri. Sunt zile in care ve simtiti fermecati,
bogafi,ferici[i... in acelemomente,v[ gdndifi
oaresf,diruiti din fericireavoastrl celor carese
afl6 in suferinli gi disperare.Nu, ptrstratitotul
pentruvoi.
Trebuiesl invilaEi sAdlruifi pufin din acest
belgug,din aceasttrfericire care tdqneqtegi si
spunefi:,,Dragifrafi gi suroridin lumeaintreagl,
ceeace posedesteatit de minunatincdt doresc
sl imparttotul cu voi. Luali din aceastlfericire,
luafi din aceastllumini!" Daci aveticonqtiinfa
destul de dezvoltatl pentru a face acestlucru'
ve1ifi inscriqiin registreleCeruluica fiin1einteligentegi plinedeiubire! $i ceeace afi distribuit

72

Yoganutri[iei

astfel,va fi plasatin contul vosffu din bdncile

celeste,de unde vefi putealua mai tArziu cdnd
veli aveanevoie. Iar bucuria va rf,mdnein voi
intreagi,nimeni nu o va lua pentruci a1ipus-o
la adtrpost.
De altfel, daci afi gti si vi observali,afi
remarcacl de fiecaredati candptrstralipentru
voi o bucurie firl dorinta de a o impdrtigi gi
celorlalli, fiinp rluficitoare din lumeainvizibiti
carevf, pdndescvi vor fimite cevaprin intermediul unei persoaneapropiatevoastregi vi vefi
pierdebucuria.Chiar cdndvi veti simli foarte
fericili, seint0mplacevaimprevizibilcarev6 va
distrugeaceabucurie.Trebuiastrvd fi gAndits{
impA4i[ aceastibucurie,si o diruiti Domnului
sauMameiDivine spundnd:,,Eunu gtiucui si o
impart,suntun prost!Aceastibucuriet1iapargine
fie, Doamne,fie, Mami Divini; vtr diruiesc
aceastibucurieca si o impirlili voi." Dumnezeu
gi MamaDivini impartbucuriavoastrd,in timp
ce o parteestedepozitatiin rezerveleCerului.
Acceptafi acestadevdrgi profitati pentrubinele
vostru qi pentruacelaal lumii intregi.
De acuminainte,incercafiin permanenftrsd
pistrafi mereumisura cdndmincali, pentruci
aceastiproblemi dep4qegte
cu mult domeniul
nutriliei. De altfel, daci vefi invifa si mincafi
cu o mai mare con$tiin14a iubirii, chiar dacl

Yoganutriliei

73

cantitatea de mdncare scade la jumitate sau la

un sfert, vefi extragedin eaenergii extraordinare.
Deoarece, in realitate, energia care poate fi
degajatl de o singurA inghifituri este capabili
sd pund in migcareun tren ce poate face ocolul
pimOntului. Da, o singuri inghditura!

hI
lr,

=Er

&

I
Postul, o metodd de purificare
Atunci candmdncafi,corpulvostruabsoarbe
elementecarevi sunt utile gi incearci strscape
de aceleacareii sunt strdinesaunefolositoare.
Dar organismulnu.se giseqtelntotdeaunain
stareanecesari ca si faci aceastidiferenfl, fie
pentruci l-a1isupraincircat,fie cf, hranaabsorbiti congineprea multe impurita$. in acel moment,degeurileseacumuleazdin diferite organe
gi intestinelevor deveni foarteincdrcate.
Chiar gi hranacuratf,lasi in noi degeuri,de
aceea,din cind in cind, postulpermiteorganismului sd-gifacd lucrareade curd[enienecesarf,.
De altfel,postulesteo metodf,pecire o invifdm
de la natur6. Observafianimalele:cdnd sunt
bolnave,ele postescinstinctiv; ele se ascund

78

Yoganutri[iei

undeva, gisesc o iarbl cu rol purgativ gi asfel

vor fi vindecate.
Cdnd vedefi praful depunAndu-sepe mobilele casei voastre, qtili cA trebuie s[-l inliturali.
Dar cfuid estevorba siinfelegefi cipropriul vostru organismtrebuie si se supunf,uneicurtrtenii,
cel pufin o datl pe slptf,mfrnl, iar milioanele de
lucrAtori reprezentatede celulele corpului vosffu
au uneori nevoie de un concediu, nu putefi in[elege. Unele boli se manifestl prin febrf,, ochii
Itrcrimeazf,,nasul curge, aparerupfiile cutanate:
este vorba despre o purificare. Din moment ce
voi nu doriti sl vf, purificali, organele voastre
sunt obligate strfacl lucrareain locul vostru'
Postul este un obicei lludabil gi ar fi bine
dactrfiecare dintre noi ar glsi condiliile necesare
ca strpoat6posti douazeciqi patru de ore pe siptlmdnl, consacrdndu-sein acesttimp unei lucriri
spirituale: sf, se lege de entit{ile luminoase, sl
iqi aleagi muzica gi lecturile care il pot imspira,
ii pot purifica gdndurile 9i sentimentele' Aceia
care se supun acesteidiscipline a postului constattr dupf, un anumit timp ci materia pe care
organismul o etimini pe ctri naturale igi pierde
mirosul neplicut.
Si presupunemcf, eu sunt medic gi imi
ascultali cuvintele firl si fi$ gocafi. Daci remarcafi cl produsele pe care le eliminafi qi

Yoganutriliei

79

transpiraliavoastrtrcaptrttrun miros pdtrunzitor,

nepldcut,inseamnici suntefibolnavi fizic sau
psihic. Veti spunecd acestemirosuri sunt in
legf,turdnumai cu naturaalimentelorpe care
le-a1iconsumatin ziua respectivtr.Nu, qi v6
sfdtuiescsi vi observa[i:daci suntefiingrijoragi
c0tevazile,nervogisaugelogi,mirosulvostruse
schimbi. Totul se reflecti in mirosul corpului
vostru.
Un post de mai multe zile poate fi
bineficdtor, dar trebuie sI gisifi condifiile
favorabile.Ar fi mai bine si incercafisI postigi
in timpul vacanfelor,de exemplu,pentru a fi
liberi sn citifi, si vX plimbali, str vtr rugafi, si
ascultafimuzici... in plus, in timpul postului,
aerulesteacelacareinlocuiegtehrana,decieste
preferabilsi gdsifiun loc in carestrputefirespira
un aercurat.
Mai mulli dinne voi vor constatacf,,atunci
c0ndpostesc,au dureri de spate,palpitagiisau
dureridecap...Deoareceaici intdlnigiun limbaj
specificnaturii, limbaj pe carenu il inlelegeli,
vf, spunegi:"Niciodatl nu voi mai posti." Iati
o judecatAgregit4.Acesteslibiciuni suntdefapt
avertismentepe carenaturavi le dl prevenindu-v[ cl?ntr-o buni zi unul dintreorganelecare
suferdacumseva imbolnivi. Deci, dacddorifi
sl vi cunoagtetipuncteleslabe,postiti cdteva

80

Yoganutriliei

zile; dacd,vegiaveaweo suferinliinf-unul dintre"

organele voastre, inseamnf,ci boala s-ar putea
instala acolo, gi trebuie si v[ luali mf,suri de prevedere.
Dacf, postul este practicat cu judecati, el
nu este periculos gi nu vi va face nici un riu.
Dovada este ca, slAbiciunile apar mai ales in
primele doul zile gi apoi dispar. Dacf, aceste
sldbiciuni s-ar datorapostului, ele s-arintefi, dar
aici se petrece contrariul: pacea qi liniqtea vl
inviluiesc. Nimeni nu a murit daci a postit
uneori, dar milioane de oameni au murit pentru
cl au mfurcatprea mult!
Lainceput, postul poatefi stinjenitorpentru
cd organismul estetulburat de aceastl curtrfenie
cu care nu a fost obignuit. Dar nu trebuie si
concluzionim dupi primele efectecl postul este
periculos. Dimpotrivd, persoanelecare simt o
slibiciune sunt aceleacare au nevoie mai mare
de post, pentru ci suferingalor sedatoreazi supraincircfuii cu deqeurile aruncate in sdnge prin
aceastacurdleni6. Mulli oameni care nu se iau
dec0tdupi aparenlegdndesccdpostul ii va slibi
qi vor avea o infltiqare uriti. La inceput, acest
lucru poate fi adevtrrat,dar dupi cdteva.zile ei
igi revin gi devin curafi, uqori, p16cu1ila vedere.
Aceia care doresc si posteasci trebuie str
in(eleagi altfel lucurile. Dacd resimt slibiciuni,

Yoganutriliei

81

nu trebuie ti se sperie ci sl continue pdni in

momentul in care acesteadispar.Dac6 igi infierup
postul, ei procedeazi ca tofi aceiacare deindatd
ce au pu$nf febrd, iau pilule pentru a o opri.
Evident, ei se vor simli imediat mai bine, dar
aceqti oameni nesocotescfaptul ci, oprindu-gi
astfel febra, igi pregitesc nigte boli grave pentru
mai tdrziu.
Lisati-vi organismul s6reacfiirnezesingur.
Cdnd el esteimbdcsit, el reacgioneazdincercflnd
sirespingi qi sddizolve toatedegeurile,de aceea
temperaturacre$te.Trebuie sd suportafi aceasti
temperaturi deoareceea este dovada ci se face
cur4feniein trupu,lvostru. Pentru a vi ajuta organismul, ffebuie si beli api fiarti.
Beti mai multe cdni, una dupd alta, gi temperatura corpului va scidea brusc: toate canalele
se vor dilata gi sdngeleva putea curge mai uqor,
ludnd toate degeurilegi orientdndu-le spre ciile
naturale de eliminare, sprepori.
Este bine sI beli qi api caldi cdnd postifi.
Lisagi apasi fiarbtr citeva minute, apoi agteptati
si se depunl calcarul. Dacd spilali vaselepline
de grisime cu api rece,veti constataci ele rtrm6n
murdare.Apa caldi estenecesari pentru a dizolva grisimile. La fel se intdmpl4 gi in organism:
apa caldi dizolvd multe dintre elementele gi
materiile pe care aparece le lasdintacte; acestea

82

Yoganutri[iei

vor fi eliminate prin pori, prin rinichi, etc... gi vi

vefi simfi purificati, intineriti. Putefi bea aptr
caldi in fte,carezide post. Apa cald4 curAp canalele, ea este gi un remediu extraordinar 9i ppntru
aterosclerozi gi reumatism.
La inceput, nu este prea pllcut str bei apl
cald6, dar,incet-incet, doblndind o starede bine,
acestobicei va deveni o adevlratd pllcere. Apa
ealdi este remediul cel mai natural gi mai inofensiv, dar pentru ci este foarte simplu gi foarte
ieftin, nimeni nu il ia in serios. Unul dintre fralii
noqtri s-a vindecat de o boal6 pe care medicul
lui nu a reugit s6 o vindece cu nimic. Cdnd s-a
dus la contol, i-a mlrturisit medicului tratamentul pe carel-a urmat, iar acestafiindu-i gi prieten,
i-a mdrturisit h randul stru:,,Oh,cunoscminunile
pe care le poate face apa caldd in nenumtrrate
cazuri, dar nu pot incasabani pe o consultalie in
carenu am recomandatpacientului altcevadecit
sf, bea api caldtr!"
Ctnd postim, corpul fizic se simte privat,
dar corpul eteric reparf,aceasti lipsd aducind alte
elemente mult mai pure, mai subtile. Corpul
eteric are rolul de a veghea asupracorpului fizic
de energie.Postul
qi de a-i reincfurcarcz'ervoarele
di un impuls corpului eteric care sepune la lucru:

Yoganutrigiei

83

activitatea se transferl in altA pd, gi in acest

timp corpul fizic se odihnegte.
Evident, daci prelungifi prea mult postul,
corpul eteric va fi supraincircat, in timp ce corpul
fizic nu mai face nimic, iar acest lucru nu este
deloc bun. Corpul fizic gi corpul eteric sunt doi
asociafi gi dactr lucreazi numai unul singur,
echilibrul serupe. Activitatea trebuie repartizatA
armonios intre cele doui corpuri.
La sfdrqit,vi voi spunec0tevacuvinte despre
felul in care trebuie sf, procedali c0nd oprili un
post de mai multe zile, deoareceputefi muri dac6
incepeli si mdncafi normal dintr-odata. in prima
zi, ar trebui sl beli cdteva cegti de suptr foarte
diluatd; a doua zi, puteti mdnca supi cu pdine
prdjitl gi din a ffeia zi putefi minca normal, dar
hrani uqoari gi in cantitatemoderati. Astfel, nu
vefi fi in pericol.
vefi trii senzaliinoi,
Dupiun asemeneapost,
subtile, vbfi avearevelalii gi mai alesvi veli simfi
intinerili, eliberagi, dupi ce materialele care
intoxicau organismul au dispirut, deqeurile qi
impurita$le au fost arse.Sunt lucruri interesante
de studiat pe aceastdtemA,dar necunoagtereaEi
frica ii impiedici pe oameni str se regenerezecu
ajutorul postului a$a cum mulgi spiritualiqti gi
credinciogi aveauobiceiul si o facl in trecut.

Yoganutriliei

II
Postul, un alt mod de a te hrini
in realitate,aceastiproblemi apostuluieste
mult mai vasti decit vi imaginagi.Impurit[tile
acumulatein viefile trecuteatragmulte nenorociri in viata omului. Fiecarepicat, fiecare
greqealia lisatin el un degeugi acestenenorociri
suntrezultatul degeurilorcarenu au fost eliminate. Postind, el renunfi la acesteelemente
diunf,toare,el devine luminos gi se simte mai
ugor,mai fericit. Iati decepostul a fost intotdeauna recomandatde preofi qi de invi[iturile
spirituale.
A posti nu inseamni a renunfa,a te priva,
dimpotrivl. Postul servegteinainte de toate
hranirii.Dacdlipsili corpulftzic dehran6,existi
alte corpuri (eteric,astral,mental)careincep si
lucreze.Deoarecein om segiseqteun principiu

85

careseapf,rd,carenu vreasi moari. Daci lipsifi

corpul fizic de hranf,,se di alarma,gi cum in
organismexistl entitAfl care vegheazi asupra
siguran[eivoastre,ln acel moment, dintr-o
regiunemaiinalg, sosesc
entitlfi careaducceea
ce vi lipsegte:ve(i incepesi absorbilielemente
careseglsescin afinosferigi vtrveli simfi sAtui.
$i dacl in acelmomentvl vefi opri din respirat
timp de citeva secunde,alte entitali mult mai
inalte, din planul astral gi mental vd vor aduce
hranl.
Tradifia ezoteicl rclateazlctrprimul om se
hrtrneacu foc gi luminl. Dar c0ndel a cobor0tin
materie,pe mf,surice involua,a avutnevoiede
alimentedin ce in ce mai densepdntra ajunssi
se hrineascdagacum o face astizi. De aceea,
In(ialii care qtiu ci felul nostru de a ne hrdni
esteun rezultatal involufiei,tncearctrsi revini
.la stareain care era omenireala inceput,
inv{6ndu-ne si absorbimelementedin cein ce
mai subtile.Este ca qi cum ei ar renuntala
stomac,apoi la plAmdni...Astfel, gdndulli se
elibereazf,.Dar acestaesteun antrenamentlung
gi greu, gi chiar in India, foarte pufini yoghini
controlasuprarespiraliei.
ajungla un asemenea
Aceiacarereu$escpot inota in Akaqa,in eterul
totali pentrucd
cosmic,ei posedi cunoa$terea
suntliberi.

86

Yoganutriliei

Omul a coborAtdin regiunilecel"rr" in or-u

unui procespe carcil numim involufie. Pe misurl ce coborain materie,lndeplrtindu-se de
focul primordial,pltrunzandin regiunilereci ale
periferiei, omul s-aincircat cu corpuri din ce in
cemai groase...pdntra ajunsla corpulfizic. Este
exact cum ni se intdmpl4 iarna cdnd suntem
obligali strne imbricim cu tot felul de haine
gtoasecasAinfrunHm frigul. Pentruaputearelua
acumdrumul ascendent,
omul trebuiesirenunfe
la haine,simbolicvorbind,adictrsi seelibereze
de tot ceeace il ingreuneazL.Iar postul este
tocmaimoduldearegf,siaceadespovf,rare,
acea
puritateprimordiali.
Dar apostiinseamninu numaisi neablinem
de la hrana ftzicd",inseamni gi renuntareala
anumite sentimente,g0nduri care ne impovireazl. in loc sl ne dorim numai si absorbim,si
frrghifim, s{ acumulim, trebuie str invitdm si
renunfim, si nedespovtrrim.Acumulirile favorizel;r;d,cobordrea.Fiecaregend, sentimentsau
dorhfd care nu sunt spirituale se lipesc de noi
precumchiciurape ramurilecopacilorin timpul
iemii. Trebuie s[ risari soarelede primivard
pentruca aceastA
chiciurl si se topeasci,gi si
redevenimnoi ingiEi.in clipain ciuevom renunla
la tot ceeace am acumulatinutil in noi, ne vom
simli traversati,insuflelili de un suflu divin.

Yoganutrigiei

87

,dcela care doreqte s6 inghesuie totul in

mintea sau in inima sa nu mai are loc si
primeasci vizita Domnului gi a ingerilor. Eu nu
vreau si mi inlelegefi gregit. Eu nu spun c6 nu
trebuie si vi folosi[i stomacul, plimdnii,
intestinele, deoarece inlelegerea adevirului nu
presupunegi distrugereacorpului fizic. Trebuie
si vi ptrstraticorpul impreund cu capul, cu inima,
plim0nii, stomacul...problema fiind aceeade a
lucra penffu a crea armonia intre ele. Aici intdlnim adev{ratul sensal postului.

vilr
DESPREitwpAnrlg^atnn

Una dintre practicileimportantealereligiei

cregtineesteimpdrtigania.Nu Iisus esteacela
carea instituit-o, ea exista cu multe secole
lnainte, din momentce Genezapoveste$tecum
Melhisedec,preotul Dumnezeuluicelui Preatnalt, l-a ciutat pe Abraham pentru a-i aduce
piine qi vin...
Dar impirtiqania nu consti in a primi din
deun preot.
cdndincfurdo anafirl binecuvdntatd
in realitate,fiecare dintre noi trebuie sd.fie un
preot,o fiinfi aptipentru sacrificiu,esteo vocafie
pe care o avem in interiorul nostru fa[6 de
Vegnicie;zilnic, trebuiesi oficiem in fafa celulelor trupului nostru,diruindu-le pf;ine gi vin.
Dacdsunteficongtienfide rolul vostru,celulele
vor primi adevlratafupdrtdganie,adicl un ele-mentsacrucarevd va ajutain lucrareavoastr6,
iar aceabucuriepecareo veli resimfiva demonstractrati lucrat bine.
Ca s6lngelegemmisterul din Cina cea de

92

Yoga nutri[iei

Yoganutriliei

93

Tainl, trebuie si luim hranaca punct de plecare.

Bineingeles,respira[ia qi mai alesexercigiilespi- n
rituale precum meditalia, contemplarea, identificarea reprezinti fiecare o forml de impdrtdga- ,
nie, dar pentru a inlelege bine impirtiqania frebuie strincepem prin a intelege nutrilia. Nu tofi
oarnenii dispun de condiliile saude harurile necesarepentru a inlelege meditalia, contemplarea, dar togimandnctrzilnic. Trebuie deci si incepem si inlelegem impfrt{ania in planulftzic.

Pentrua fiimpdrtigit deDumnezeu,trebuie

saii Oaru4iiubirea voastri, recunogtintaqi credinta. Poateci Dumnezeunu zr aveanevoie de
ceeace voi li dAruiti,pentrucf, El esteatdt de
bogatincit s-arputealipsi, darestevorbadespre
voi care,dlruindu-I cevadin inima voastr6,din
sufletulvostru,vefi reugis{ fezili anumili centri
spirituali gi toate virtuliile divine vor cobori
atunciin voi din belqug.

impertAqania inseamni si faci un schimb:

daruifi un lucru gi primi{i un altul. Ve[i spune ci
mdncAndnu facefi altceva decdt sd consumafi
hrana.Esteo greqeali,ii mai daruti qi altceva....
Daci nu facefi acestlucru, nu estecu adevtrrato
impirtiqanie. Adevdrata impdrtiganie este un
schimb divin. Anafura vf, aducebinecuvdntiri,
dar daca o lua[i fari a-i darui in schimb iubirea
sau respectul necesar,nu este cu adevdrat o
implrtaganie, esteo faptanecinstiti. C2nd luim,
trebuie si qi ddruim. Trebuie sA daruifi anafurei
respectul,iubirea, credinla voasfff,,iar ea vi va
dirui in schimb elementele divine pe care le
confine. Aceia care nu accepti anafura cu o
atitudine sfdnti, nu sevor transforma.Nu obiectul in sine este acela care ac[ioneazd asupra
noastri, ci increderea gi iubirea pe care i-o dlruim.

Dar sirevenim la hrand-Chiarchndpregfltifi

mincarea,trebuiesI vl gdndili,atingdndu-o,si
o impregnaficu iubireavoastrd...Vorbili-i: ,,Pe
tine,careporfi iubirealui Dumnez.ev,te
iubesc,
te apreciez,gtiucdtegtidebogati. Am o intreagi
familiedehrdnit,milioanegimiliardedelocuitori
din mine,deciajut4-igi dlruieqte-levia[a."Dacd
vtrobignuifisf,vorbili agahranei,easeva transformain voi'in forfi qiin lumin6,fiindcl afi gtiut
cum s{ comunicaficu naturainsiqi. Vefi incepe
si intelegefi ci adevirata impdrtiqanie are un
sensmult mai larg dectt aceladat in mod normal de Biserictr.
De altfel, este inteligent sl g6ndegticl
trebuie s[ primegti anafurapenffu a comunica
intr-adevdrcu Dumnezeu?Pini acum, nici o
anafurf,nu a reugit sd transfonnevreo fiinta
umand.Puteminghiti vagoanede anafurdqi sA

94

Yoganutri[iei

rimf,nemaceiaqi,putwogi,ho1i,desfr6na1i.
Totul
depindede congtiinfi... Dactrsunteficongtien$
ci Dumnezeuqi-apusviafain hrani, in momerrpreotului
tul in careveli mfuica,suntefiasemenea
gi vinul, gi in acest
carebinecuvinteazLpdinea
fel zitnic, la fiecaremas6,intrali in comunicare
cu viafadivin6.'
Eu sunt primul caretrebuie strinfeleagdqi
sl respectelucrurile sacre.Eu mai gtiu cl se
apropiewemeain carefiecareva deveniun preot
in fala Vegniciei.Preotulesteacelacareinlelege
creafia lui Dumnezeu,o iubeEtegi o respecti.
Fie ci i s-aimpussaunu sl devinl preot,el este
preotgi Dumnezeuinsugiil sfinfegte.Dumnezeu
estedeasupralucrurilot El nu estela dispozilia
nimdnui,nu il putemforla sf,intre intr-o bucatl
deanafrr[ ginu ltputemapoiimpdrficumdorim.
De altfel, de ce trebuie si il agresdmpe
Dumnezeu,cind dela inceputEl a intrat debunA
voie in hrani? El nu iubegteaceastiviolenfi gi
deseoriEl nu estealaturi de noi cind dorim.
Exagerdndimportanfaanafurei,negHjnm.
completproblemahranei gi uitim cd gi ea ne
poatelegade Dumnezeu.Acum, eu vf, pot deschideochii gi vI pot spunecf,hranaestela fel de
sfinti ca qi anaftra, pentru ci intreaganaturd,
Dumnezeuinsugi a pregitit-o din propria-i

Yoganutri[iei

95

chintesenfi,deci ce ii mai poateaducein plus

binecuvintareaunui preot?
Bisericaa deformatintr-at0toameniiincit
acegtianu mai pot fugelegeminunile createde
Dumnezeu.Ceea
ce Dumnezeua creat nu este
la fel de interesantca lucrurile ce le-au fabricat
ei. Ei suntmai buni! Bineingeles,
daci ii intrebagi
pepreofi,ei nu vf, vor spuneci seconsiderf,mai
presusde Dumnezeu,dar in practici esteca qi
cum s-arsituamai susdecit El. ln loc si sptrni:
viafa, copiii mei, fiindci totul este
,,Respectafi
sfdnt, fiecarelucru din naturdesteun talisman
pe careDumnezeul-a plasatpentrunoi", ei iqi
fac inventarulpropriilor afaceri:anafura,pesme[ii, medaliile,restulnefiind important.
Eu nu minimalizezrolul preofilor gi nici
acelaal imptrrtlganiei,darceeace dorescestesi
deschidorizonturinoi, pentrucavoi sI v.edeficd
impdrt4gania
estenu numaiun actimportant,dar
gi indispensabil,iar noi avemnevoiesi neimpdrta$imin fiecarezi.Dacd,facefi
acestgestdoarde
doud-treiori pe an, ce puteli schimbain voi?
Nimic, celulelevoastrevor rf,mdneaceleagigi
voi vefi rimine neschimbati.Pentruavd schimba
corpul ftzic careesteatdtdeinclp{inat, trebuie
strlucrati zilnic la aceastltransformarecu ajutorul gdndului,credinleigiiubirii, iarintr-o bune
zi, aceasticarapace
vaincepesf,vibreze!

Yoganutri[iei

Toate ritualurile care au fost instituite de

Bisericinu ar frebuisi ascundladeviratareligip.
Uneori luim mici franturi dintr-o religie, dintr-o
filozofie, dintr-oslujbl religioasdqirestulrimine
in umbr6.La ce servegtesn aparlii unei religii,
daci aceastlreligie trebuiesi ili ascundi splendorile createde Dumnezeu,indepirt6ndu-i pe
oamenide la adevirateleposibilitili de a selntoarcespreEl?

IX

SEMNrFrC,LgtA
BINECTWATTTTAF'IT

in vremurile noasfte, cele mai multe alimente sunt otr[vite cu tot felul de substanfe
chimice,nu mai gnsimnimic pur sauproaspit;
fructele,legumelesuntcultivatecu energiiriuficitoare gi pegtii suntpescuiliin riwi sauln mlri
poluate...tn curind, nu seva mai puteatrii pe
pim6nt. Majoritateaoamenilorse distreazi vizind ci ceilali pot muri otrivifi gi suntmullumiti
c6,facafacerigi c6gtigibani!
Depindefoarte mult de noi ca hranasi fie
acceptati de organism gi ruglciunile, binecuvAntirile dinainteameseiservesctocmaila buna
pregitire gi asimilarea hranei.Acesteformule,
acesterugilciuninu pot adiuganici ceamai micl
feraml de viagl ln alimente,fiindci Dumnezeu
a impregnat-o_deja
cu viafi prin intermediul
servitorilorsii: soarele,vintul, stelele,pimintul,
apa.Daci ar fi posibil si introduci viata divin[
printr-o simpli binecuvintareumand,de ce nu
ambinecuvintabucifele delemn,pietne,metale,

100

Yoganutriliei

pentru a le putea apoi m6nca? Binecuvflntdnd o

piatrtr, o bucati de lemn saude metal, infioducem
in ele un fel de viag4,bineinleles, dar aceastAviall
nu ii poate hrdni pe oaneni; ea poate avea o alttr
utilitate, dar nu poate servi drept hranf,.
,,Atunci, vefi replica, binecuvdntareahranei
nu ne folosegtela nimic?" Ba da, v-am spus-o
deja, cuvintele ii gesturileflcutein timpul binecuvantarii invelesc hrana cu emanafii gi fluide
care o pregitesc si inhe in armonie cu aceia care
o vor consuma;ei iqi formeazd"astfel,incorpurile
lor subtile, o acomodarece le va permite sd primeasci mai bine bog{ia continuti in aceasti

hrantr.
Aceastf,problemdabinecuv6ntiriihraneinu
eJtepreabineinleleasi, nici chiar preotii nu gtiu
cu anafur4...Aceia
decetrebuiesdbinecuvintez,e
carein trecutauinstaurataceastipracticiii cunogteausemnificaliamagicf,,dar cu timpul
aceastisemnificafies-apierdut.Binecuvdntarea
are ca scop ,,imbldnzirea''hranei. Trebuie sl
inlelegefi ci hranaigi are propria sa viafi, iar
vibrafiile sale nu sunt intotdeaunain acord cu
ale noastre.Trebuiesl o magnetizlm,si ii diruim cdtevaparticuledin noi inginepentrua ne-o
faceprieteni, pentrua-i reorientamigcirile. Numai atuncieaseva deschide,virsflndu-giln noi
toatebucuriile pe carele confine.

Yoganutriliei

101

Cind doudpersoaneseintdlnesc,vibragiile
lor suntatit de diferite incdt nu le estepreau$or
sdsearmonizeze
pentrua seinlelege.Dar,odati
cu trecereatimpului, ele fac schimburiintre ele,
un fel deosmozi, dupi careincepsi vibrezela
unison.La fel se intdmpldgi cu hrana;dacdo
m0ncafifiri o preg4tireinterioari prealabill,ea
va fi perceputdca o materiestrdintrgi nu va
actiona a$acum s-ar fi intdmplat daci agi fi
incercats[ intrafi in leglturd.Cuea.inainte de a
mdncaun fruct, m-a!i vdzutdeseorilinindu-t
c0tevamomentein mdnd:astfel,eu transform
corpuleterical fructului,cerdndu-is6sedeschidi
spremine.
Putemsurddealimentului,agacum proced{m cu un animalpe caredorim si il imblf,nzim.
Animalele,plantele,fiinfele au nevoiesi sirntd
iubireapentrua seimbldnzi.La fel selntdmpld
pentru
gi cu hrana...qi chiarcu medicamentele.
ca un medicamentsi fie intr-adevir acceptatde
organismqi pentrua aclionaeficierrtasupralui,
trebuie si lucrafi asupramateriei sale eterice.
Chiar qi o piatrdpoatevibra cu prieteniesaucu
urdin miinile voastre.Dacdgtili cum si o aftagefi
de parteavoastri, ea vi poateproteja,vindeca.
Regtrsimaceastilegein toatedomeniileexisten[ei. Privili ce seintimpld cu bdiefii qi cu fetele:
la inceput,ei suntstrdiniunii fali deceilalfi;fata

102

Yoganutri[iei

sti feapdntrpe scaunulei, dreapti, cinstitI, {irtegrtr. Dar btiatul ii oferi ceva de biut, pune
muzica sentimentall qi ea se imblinzegte, gi ii
devine ,,prieten6".Cindincalpli o perechede
pantofi pentru prima oar6,simlifi cl vf, string,
vA,jeneazd,ii'gisifi igizi, duri, apoi, pufin cite
putin, ei devin mai supli, se obignuiesccu voi,
casf,spunema$a.Cdndvi instala$intr-o cameri
noui sauintr-o locuingdnouf,,lainceputsunte[l
lipsiti deconfort,locul vi separestrf,in'Dar dupd
un trmp, v[ simlili acasi 9i suntelifericifi ori de
c0teori vi intoarcegiin acetloc, pentnrcf, el a
inceput sf,vibrezecu viafa pe carc o ducefi'
Este curios, nimeni nu credecf, ar trebui
ficut ceva pentru hran6.TotuEi,inainte de a
ajungepe masavoastr6, ea azicut in tot felul de
locuri, a fost manipulati, impachetati,transportati, eanu aredecinici o teglturi cu voi, vAeste
striin6. Luali un fruct, $neEi-lcu respect'privfi-l
cu iubire: el va deveniprietenulvoastru,va vibra
cu totul altfel. Esteca o floare cilre sedeschide
qi carevi df,ruieqteparfirmutei' Secretulpentru
ca hrana s[ se deschidi consti in inctrlzireaei'
iar cildura inseamntriubire. De aceea,dacf,nu
iubili un aliment,estemai bine s[ nu il mhncati'
fiindcf el seva transformaln organismulvostru
intr-unduqman.Si nu mdnca[iniciodatf,ceaace
nu vd place!

Yoganutri[iei

103

incercagisi facefi acum acestexerciliu:

inaintede a minca un fruct, luafi-l ln minA, vorbili-i cu amabilitate,chiar numai in g0nd; gi
astfel,cevadin acelfruct seva transforma:el va
fi mult mai bine dispusfap de voi gi cind il veli
mdnca,va ?ncepesi lucrezepentruvoi.
inv61a1isi trezifi toate puterile care sunt
adormiteirr voi de veacuride ine4ie gi de stagniri. Concentrali-ve,meditagi,rugati-vi, facefi
exercigii.Ttebuiesi aveliintotdeaunadorinla de
voastre,ceva
a adiugacdtecevainplusexistenfei
mai pur gi mai subtil.

I
Energiasolari estecondensatd
in fructeleEi
legumelecarene servescdreptalimente.Trebuie
deci sdgtim cum sf,extragemaceastAenergiegi
cum sl o trimitem in toli centrii fiinpi noastre
careii vor asiguradistribufia.Dar acestlucru nu
esteposibil decdtprintr-o lucrare a gAndului.
Numaigindul concentratconqtientasupratranei
estecapabil si elibereie energialncitugati. in
realitate,aici intalnim un procesidentic cu acela
pe careil observim desfigurdndu-seintr-o centrali nucleari. Daci am fi gtiut si ne hrdnim cu
adevfuat,numai cdtevainghilituri ne-ar fi fost
suficiente.... gi amfi exhasdestuleenergiipentru
a migcalntreg universul.
Acest procesde fisiune nu se producede
altfel numai in stomac,ci gi in plimdni qi in
creier.Ve[i spune:,,in creier?" Da, un Inifiat
trimite firi incetarein spafiu unde, curenfi,

108

Yoganutri(iei

fliclri, in meditaliile qi stirile sale de extaz. De

unde igi exffage el aceasti energie?Din creierul'
sau.$i totuqi greutateasacorporalf,rtrmflneidentici in timpul acestui proces. in creier se proi
duce dezintegrarea cdtorva particule de materie
qi din aceasttrdezintegrareprovine energiapsihica care va lucra.in lumea intreagi.
$tiinla contemporanf,a descoperitfisiunea
atomului; acesteasunt procese cunoscute de
Iniliali de mii de ani, numai ci ei nu le-au dezvtrluit fiindca inffevedeau pericolul; ei gtiau ci
omul, nefiind incl stlp0nul propriilor instincte,
ar fi folosit descoperirile sale pentru a distruge
tot, iar acest lucru este pe cale sl se produc6.
Darin viitor, atunci cdnd oamenii vor evolua, ei
vor aveaaccesla marile mistere ale naturii, vor
gti cum si extragi energii din apele oceanelor,
din aer, din minerale, din arbori, etc... gi vor fi
capabili de realizdri impresionante.
Pentru moment, infelegefi cel pu{in ce
energii ve[i putea atrage din alimente pundnd la
lucru puterea gdndului in procesul de nutrilie.
Nutrifia este un rf,zboi intre organismul uman gi
alimentelece au rolul de a deveni materie asimilabili, ceea ce este neasimilabil fiind inliturat.
Hrana trebuie descompusd,distrustr,ca si poati
fi absorbitf,inmod convenabil,deoareceorganismul esteobligat si distrugl ca si poati construi.

Yoganutriliei

109

Acest lucru se face tn mod automat, in afara

congtiinfeinoastre,dar prin putereagOnduluinoi
putem deopotrivi si acfionAmasuprahranei ca
s4 o deschidemqi strextragemdin ea toate energiile care ne vor permite sf, ne indeplinim mai
uqor indatoririle materiale zilnice qi lucrarea
noastrdspirituala.

Yoganutriliei

II
Oare de ce omul gi toate creaturilese hrlnesc? Dacf,vefi punecuiva aceastiintrebare,
vi va rispundeci sehrinegteca sdaibl putere.
Da, dar nu mai existi oaregi un alt motiv? Tot
ceeacefacemnu arenumaio singurl motivafie,
un singur scop,iar daci mincim nu o facem
numai pentrua ne menfineln via[4.
Si lulm exemplulviermilor: ei inghit piii adaugi
mintut Eiapoiil eliminl; ei il lucreaztr,
un elementcare il fertilizeazl, ffecdndu-l prin
corpul1or.Omul procedeazila fel cu hrana.Dar
omul esteo fiinp inzestratl cu viafi, cu sentiment gi gdndiregi aparlineunui gradde evolulie
cu mult superioraceluiaal materiei pe care o
absoarbeqitocmaideaceeamateriaestetransformat6,insufle1it4,subfiati, spiritualizatl cind ii
stribate corpul fizic.
Toatefiinfele sehrdnesc:plantele,animalele,

111

oamenii...iar ei fac si evoluezemateriahAnindu-se,ii dauelementepe careeanu le posedd...

ca qi cum fiecareregnar aveadatoriastrsehrineascf,cu regnurile inferioare ca s6 le fac6 si
evolueze.Deasupranoastri,existi de asemenea
fiinle mai avansate
careseocup6si ne ,,absoarbl" pentrua ne transforma.Da, acestlucru se
pehececu exactitate,darsubo alti formi. inneagaviaftrnu estedecit un schimbneinterupt intre
lumeaanorganic{gi cea organici, intre lumea
materialdgi lumeaspirituala.
Acesteschimburise regisescpestetot in
lume. De ce oameniiinteligenli incearctrsi ii
educepe negtiutori?De ce oameniivirtuogi se
ocupi decriminali qi dedelicvenli?Iar cei puternici ii ajuti pe cei slabi... cei bogafipe cei s6raci? ... Existenfaunei evolutii presupuneanumite schimburicaresefac intre doi poli contrari.
o motivalie
$i acestlucru constituiedeasemenea
pentrufaptulcine hrdnim.InteligenfaCosmictr
ar fi pututg{si cu siguranli altemijloace,darle-a
alespe acestea:ea a decis cd fiecarecreaturi
trebuiesdfie absorbiti decreaturileregnului superiorpentruca si poati evolua.V-amdatexemplul viermilor:cf;ndei elimini pimantul pecare
l-au absorbit,acestaestedejamai prelucrat,este
impregnatdeunelementmaiviu pecareviermii
i l-au transmis.Iar dacd viermii au aceastd

L12

Yoganutri[iei

indatorire de a prelucra intreg p[mintul cu hiutorul corpului lor, oare de ce nu ar avea-ogi oamenii? Deci, dupd cum vedefi, oamenii qi viermii
sunt colaboratori! Ei au aceeagiindatorire, degi
se nesocotescreciproc. Ei au semnat contracte
in lumea de sus; inainte de a cobori pe ptuhdnt,
viermii sub o formtr qi oamenii sub o alta, angajdndu-se si lucreze asupra materiei gi sl o insuflefeascl. Ideea semnirii contractelor vi face
si rddeti, cu atdt mai bine, vi vefi simfi astfel
mai bine.
De altfel, cdnd materia pe care omul o posedd,cdnd particulele trupului siu fizic pleaci
dupi moarte si se alature celor patru elemente:
pimdntul, apa, aerul, focul, ele sunt mai inteligente,mai vii, mai expresive,gi ele vor folosi la
zimislirea altorforme, a altor crealii de o calitate
superioard.Dar daci acesteparticule au fost depreciatedin cauzaexistenlei animale sau criminale pe care omul a dus-o, ele nu vor fi folosite
dec6tin creafii grosolane.Privifi pdnl undepoate
merge responsabilitateaomeneasci.
Da, omul esteresponsabilpentruceeace lasA
in urma sadupf,cepleacd,pentrutoateparticulele
corpului siu pe care le-a impregnat cu lumin6,
cu iubire, cu bunltate, cu puritate, saudimpotrivi, cu vibrafii criminale; el continui si fie responsabil chiar gi dupi moartea sa. Evident,

Yoganutriliei

113

lucrurile stau altfel pe pAminfi chiar dacl omul

nostru a comis crime sau a lisat datorii, el nu
mai poate fi urmfuit sau.pedepsit, deoarece a
murit. Moartea poate aranja multe lucruri pe
plmnnt dar in lumea de dincolo moartea nu
rezolvi nimic, iar omul continuf, si fie urmirit
pentru tot ceeace a l6satriu in urma sa:g0nduri,
sentimente,fapte...Iati adevf,rui pe carecei mai
mulli oameni le nesocotesc;ei nu gtiu pflni unde
poate merge responsabilitatea lor. $i totugi,
congtiinla responsabititafi este cea mai inalta
conqtiingdcare existi
Am0nca, abea,arespir4 alucra, iatiactivitifi prin care prelucrim materia, incercind sI ii
oferim ceeace posedim, adictrmai multl viati,
mai multA iubire, mai multi inteligenli. Plantele
se hrdnesc cu minerale, animalele se hrinesc cu
plante, oamenii cu animale.Dar cine sehrdnegte
cu oameni?Iatl o intrebarecarenu a fost pusi...
in realitate, existi doui feluri de creaturi care se
hrinesc cu oameni. Privifi: printre oameni, unii
mdn0ncl cameaanimalelor iar allii semullumesc
cu produselelor: ou4, lapte... Entitlflle lumii
invizibile nu vin si mdndncecarneaoamenilor,
ci emanafiile lor, gdndurile, sentimentelelor, qi
in func[ie de gindurile bune sau rele, de sentimentelebune saurele ce le nutresc,oamenii oferf,
hranf,.Evident, trebuiesiinfelegem subce forml

114

Yoganutriliei

acestproces...Iar ingerii, la rinflul

sedesfl$oartr
lor, servesccahranl Arhanghelilor,Arhanghelii,
Principatelor...gi tot a$apdni la Serafimi,din
emanatiilec[rora se hrdnegtechiar Domnul.
Din toatetimpurile, Inilialii s-aufolosit de
imagini pe caretrebuiesl qtii sdle interptetezi,
deoaleceei nu puteautransmiteqtiingalor mullimii. Stl scrisin Biblie c4Domnulsedelecteazl
cu mirosulprimit dinjerda animalelor.Vagandifi
daci nirile Domnului pot cu adevf,ratsi respire
cu plf,ceremirosul grisimilor animaleprijite la
foc!... Aceastaerao imaginecaredoreasi arate
ci emanafiile spirituale ale fiinfelor (ertfele
animaleerauoferite Domnului drept sacrificiu)
pot servi ca hrani entitAlilor superioare,pflnnh
Dumnezeu...$i Dumnezeuse hrdnegte.Din
moment ce noi suntemcreafi dupi chipul gi
Lui, iar noi mincim, inseamnictrgi
asemdnarea
Dumnezeumdndncd.Evident,El nu folosegteo
grui, din1i,un stomac,intestine - nu putem gti
modul in care Dumnezeuse hrdnegte,intr-atit
totul estepur $i sublimin El - dar estesigur ci
El sehrdnegte.Altfel, dece s-arfi scrisprostii in
Biblie - faptul ci Dumnezeus-ar delectacu
mirosul victimelor - dactrin spateleacestor
cuvinte nu s-ar ascundeun adevf,rmult mai
profund?

Yoganutriliei

115

Datoria omului este aceea de a insufleli

materia prin intermediul corpului sdu.De aceea
el mdninctr.A[i calculattot ceeace omul mindncide-alungul existenfeisale?...$icum de secole
omenireaface acelaqilucru, se produc neincetat
schimblri pestetot, p[m0ntul nu mai esteacelagi.
De altfel, mai existi inci persoanefoarte generoase,foarte conqtiincioase,care ?giindeptinesc
sarcinacu asemeneaardoareincit organizeazd
mesecopioasede cinci-gaseori pe zi, contribuind
la transformareamateriei. Iati oamenii pe care
trebuie si ii susfinemqi si ii recompensdm!Da,
privili ce lucrare minunattrfac: cdli porci, curci,
gaini qi iepuri dispar zilnic datorit4 lor! Toate
acestease int0mpld pgntru cd ei doresc ameliorareacreafiei,nu trebuie sf,uitim acestlucru! in
timp ce, micutii vegetarieni,care ronfiie c0teva
salate,nu meriti un piedestal; ei nu transformi
intr-atit materia precum tofi acegti cipcduni gi
cipciune!...
in realitate, problema nu constl numai in
transformarea materiei cu ajutorul stomacului
nostru, ci gi cu ajutorul plimdnilor, a inimii, a
creierului... Viala pe care o primim nu rf,m0ne
in noi, ea pleactr,curge, gi mereu primim o altl
viagd,mai noui, mai proaspitf,. Putem ameliora
materianu numai prin procesulhranei, ci gi prin
faptele noastre: privind, plimb0ndu-ne, mun-

116

Yoganutri[iei
It

cind... Da, iat6 ptni unde trebuie intelgasd

nutritia. Pentrua fi utili intregii creatii, pentrud
aduce gi noi lumii lntregi un element divin'
trebuiesf,invillm sf E[im o viali perfecti' astfel
ca tot ceeacene inconjoari sl seimpregnezecu
lumini. Avand acestideal de a face totul mai
viu, mai luminos,mai frumos,noi suntemaceia
care ne ffansformf,m,fiindcl o intreagi mobilizue se produceatunci in fiinla 6oastr6qi colaboratoriclin lumea invizibill apar ca si ne
ajute.

n
LEGEA SCHIMBUNILON

I
Esteuimitor si constafictroameniicareau
pretenfiacd,cerceteazlmisterelecreafiei,neglijeazdun procesatdtdeimportantprecumnutri[ia,
procesin careDumnezeua pustoatiinlelepciunea"giiubireaSa.Dacdstudiemlegile nutriliei,
constatf,mctr le regisim pestetot in univers,
pentruci ele suntlegi careregleazischimburile
dinne soaregi planete,fiind valabile in toate
domeniile,gimai alesin acelaal iubirii. Da,chiar
legile concepfiei,ale gestatieisunt identicecu
celealenutrifiei.
in tot ceeacemAncim,in peqte,in fructe,in
legume sauin brinzd gisim ceva de inldturat:
un os,o pieli16,o coaj6...$i chiardaci nu gisim
nimic detnl[turat, atunciestenecesarsi curdflm
sausi spdlim hrana.Deci,inaintedea o mflnca,
trebuiesi ne luim mdsuride'precaufie
pentrua
nu ne rdni cerul gurii, pentru a nu ne rupe un

120

Yoganutri[iei

Atunci, de ce. nu
dinte sau strica stomacul. Atunci,
procedf,mla fel qi cu viafa? inainte de a ne l'ega

decineva,inaintedea-l acceptaininimanoastrl,
in sufletulnostru,de ce trebuiesdne.imaginAm
ci el estgdeja gatade a fi absorbitgi digerat?
Ve[i spune:,,Darestevorbadespreiubire!" Da,
irnleleg,esteiubire, daraceastiiubire esteoarbf,,
nu esteadevirata iubire. Adevirata iubire este
luminati, ea nu estein contradicfiecu inlelepciune.
Oameniiseunesc,seirnbrifigeaz't"facschimburi fArAsl fie pregltiti saucurafi,ff,rl a renunga
la murdlriile care s-austr0nsin inima qi in sufletut lor odatf, cu trecerealor prin homurile
vie[ii. Un Iniliat actioneazldiferiil cdnd vedeo
persoanf,
cmeseprezinti in fafalui, el o consideri
ca un ,,fruct suculent",bineinleles,dar un fruct
pecareva trebuisi il spelesausi il cureleinainte
de a-l ,,m6.nca".
Iat[ diferen!acareexistdintre Iniliali qi oamenii obignuifilipsili delumina,deinlelepciune,
de cunoqtinfe:modalitateain care primii fac
acesteschimburiqi asocieri.Oameniiobiqnuifi
sunt asemindtoripisicii care inghite goarecele
cu piele qi intestinegi apoi sep16ng,lipf,: ,,Ah,
cdt suntdenefericitcu nevastamea!" Sau:"Ah,
pestecesofamdat!"Dardeceauei oareo mentalitatedepisicl? De ce segrlbescstro inghitipe

Yoganutri[iei

121

femeiasaupeblrbatulrespectiv,decel-aufrecventat,de ce i-au acceptatf6rtr sijudece sentimentele,gdndurile,respiraliasauaura?

Analizali-vdgirevizuifi-vi acumexistenfa...
veti constatactrpdni acumnu v-ati oprit dec6t
asupradetaliilor exterioareflri a le aprofunda,
pentruavedeacarevi suntdorinlele,sentimentele, gdndurile sau idealurile creaturilor cu care
dorigisdvi legali.kritiatu auo naturdfoarrecomplicattrgi au dreptate;ei auinleleslec$ape care
nafilrane-odI zilnic prin moduldea nehrtrni,ei
gtiu.ctrtrebuie sl aclionf,mla fel Ei in viafa
psihici. Zilnic,trebuiesi curifim, si spdlflm,sf,
elimindm, dar in domeniulpsihic nu am tnleles
inctrlectiapecarene-odi natura.Privili, chiaro
mamdcareigi adori copilul,fiind dispusisi facl
orice pentruel, daci wea si il imbr{iqeze dupi
cevinedelajoac6,il trimitemai intdi s6sespele
gi apoi il imbr{iqeazd,.De ce nu a ff,cut acest
gestimediat, dac6,il iubegte?...Marea Cartea
Nafuriivii esteexpusiin fatanoastrd"dareaeste
deschisinumaiinfeleptilorgi esteinchistrpentnr
ceilal1i...
Mdncafidetrei ori pezi qi vI alegelimffncarea inainte de mas4,dar vi legafi existenfade
aceeaaprimului venit,fdri a-l cunoagte,curiscul
deavd otrdviintreagaviatd.NumaipeDumnezeu
trebuiesi il iubili inaintedea-L cunoagte.
in timp

122

Yoganutriliei

ce, pe oameni trebuie strii cunogti inainte de a-i

iubi, adici inainte de a-i ,,mdnca", de a-i invita
in sanctuarulvostru. Daci nu il iubim pe Durrrnezeu inainte, nu il vom cunoaqte niciodatl.
Pentru un mare Maestru este aceeagilege: nu il
vefi cunoaqteniciodatd gi el va rimdne inchis
pentru voi daci nu incepefi si il iubifi.
Evident,.acum problema este cum si il iubim. Majoritatea il iubesc pe un Maesffu ca pe
un lac in care se spaltrlisAnd toate degeurile.Ei
nu se gdndesccd alfii vor veni si bea din acel
lac... qi atunci, ce vor bea?Majoritatea celor care
vin sd intAlneasci un Maestru vars[ asupralui
tot ceea ce au adunat mai murdar in viata lot
Maestrul fiind nevoit apoi sAcurefe sausi transforme acele impuritAti, ceea ce reprezinti o
lucrare suplimentari pentru el! Deci, daci un
Maestru esteobligat si securefe,cu atAtmai mult
au obligalia si o facl qi ceilalfi oameni! Ah, dar
ei nu au nevoie de curlfenie... ei au frecventat
tofi diavolii qi nu igi dau seamacd sunt acoperdi
de noroi.
Dar sf, l6sim acestsubiect gi strrevenim la
leclia pe care o putem inv{a zilnic de la hran6.
Fiecare fiinp este precum un fruct sau un aliment din carenu trebuie sdplstrim decdtpartea
digerabili gi savuroasi. Dumnezeu a plasat o

Yoganutriliei

123

scdnteiein fiecare fiinti qi numai cu aceasH

scdnteietrebuiestrincercafis6intrali in contact.
Daci nu vi mulfumiti sAprivili numai in exte_
rior, s-arputeasi vedefi aceasclipire chiar gi in
animale,in plante gi pietre. Toate creaturile
posed{ aceastdscinteie ingropati, chiar gi
criminalii, gi dac6vefi gti cum sd o trezifi, sdo
insufletiti, vi putefi adresaei, putegicomunica
cu ea.
Un Iniliat nu doregtesI aibi legdturi cu
naturainferioari a oamenilor,cu personalitatea
lor. El gtieci in pivnigeleuneicasegisim mereu
qobolani,mucegai,gi c[ v6 sim14imai binedacd
urcafi la etajelesuperioare.Spre deosebirede
oamenicarenu vdneazldecdtdefectelecelorlalli
gi sereunescchiarca s6vorbeascddespreacest
lucru, un Iniliat caut6 la tofi aceiape care ii
intfllnegtescdnteiadivini ingropati in fiinfa lor,
ca sl o poatelegacu Tatil Cerescgi cu Mama
Divini... El faceastfelo lucrareasupraacestor
oamenipecareluminava veni sd,ivnitezn inn-o
buni zi. Iati cumun Inifiat lucreazdasupradiscipolilor sii: el seocupddeaceastiscinteiedivinl
ce incepesi se trezeascigi de aceeadiscipolul
igi iubegteMaestrul,fiindcdun Maestruseadreseazdla ceeace estemai bun in el.
Iar voi, la rdndulvostru,cdndintilnif o fiinumani,
trebuiesi vi gandif si descoperigi
[d

124

Yoganutriliei

aceastiscanteieascunsAinea,Eul siu superior,

penffu a o ajuta sd stabileascio legiturf, tu
Dumnezeu.Iat[ formadeiubireceamaievoluat{,
ceamai inalti: sf,qtii sl te legi numaicu scintdia
divini din fiecare creaturi, ca sf, o alimentezi,
sI o intiregti. Nu trebuGsf,vi temeti,nici sl vtr
pierdegitimpul studiind-o inainte de a o iubi,
pentruci aceastiscinteieestepur6...Daci este
estemai bine si o
vorba desprepersonalitate,
cunoaftetiinainte de a o accepta,dar trebuies[
acceptaliimediatscdnteiadivini carestrllucegte
in fiecarefiinp.

II
Blrbafii gi femeilepot fi comparaficu fructele,v-am mai spus...Cdndavefilegituri cu ei,
cdndii privifi, cdndle vorbifi sauii ascultafi,este
ca gi cum afi gustadin ei. Ori, ce facefi voi in
majoritateatimpului? Le privili hainele,bijuteriile, figurile, nu cf,utafimai profundviata care
esteascunsi,spiritul,sufletul.Cu toateacestea,
acaestiviafi ar trebuisdvd intereseze.
Ei bine,
nu, ne oprim numai asupraaspectuluiexteriorgi
spunem:,,Ah tAnAraaceasta,m-a$puteaculca
cu ea!" gi o fotografiem...Dar ce am vizut de
fapt?Din dorinfadeanesatisface,
deane amuza,
amvdzutnumaiaparenfele
exterioare:picioarele,
pieptul,nasulcel mic Aicdm.
$i un Inifiat sehrlnegte,dar el cauti viafa
divinl. Cdndgiseqtefructesauflori, adicdfiinfe
umanece poartain ele aceastlviafd, el nu se
arunctrasupralorpentru a le devora,ci semulEu-

L2.6

Yoganutri[iei

me$tesd le admireculorile, formele, strle respire parfumul,emanafiilegi pleacf,fericit peltnr

c6 acesteflori gi fructei-aupermissl seapropie
de Cer.
Daci reugili si si infelegeginutrifia, putefi
rezolvatoate problemele,inclusiv problemele
sexuale.Da, aceiacile s-auhotirdt si nu semai
hrdneasc[in'acestdomeniu,adic6ii alungi pe
blrbali sau pe femei sub pretextul ci vor si
rf,mdni inocenfi qi neprihdnili, mor spiritual gi
uneori chiar qi fizic. Problemaeste aceeade a
,,m6nca",dar trebuies[ gtifi cum s[ mAncafi.
Secretulconstf,ln ainvdfacum s[ nehrdnim
in dozehomeopatice,adicf,privind, ascultind,
respirdnd.Nu hebuie sl incetlm sl ne hrdnim
subpretextul de a deveniun sfint qi de a-l cunoa$tepe Dumnezeu,deoarecein acel moment
peDumnezeu,nici
nu reugimnici sl-l cunoagtem
altceva,gi chiar viafa seduce,devenimlipsili de
oriceelan,lipsiti de inspiralie,de oricebucurie'
Sfinleniaesteo hranf,,iatf, ceeace au inples
Initiatii; dar,in loc si absoarbio hrani solid[,
greoaie,impuri, ei mdninci tot ceeace este
divin. in domeniulsexuatitagii,oameniialeglntotdeaunaextremele:sau ajung si moarf, de
simdnincep0nl
foamesausearunclnebunegte
la indigestie.
Solu[iao g6sili atuncic6ndincepe[isl stu-

Yoganutritiei

127

diali hranagi diferitele moduri de a te hrdni in

toateplanurile. ingelegelicAnu putem tr4i fArA
si nehrtrnim,gi chiaringerii sauDumnezzusunt
obligati si mdnfurce.
Dumnezeusehrdnegtecu
chintesenfelecele mai subtile ale arborilor pe
carei-aplantat:cu creaturilesale.Dumnezeuse
hrdnegte,
da,agaface,
vi asigur!El sepoartibine
pentru ci qtie si mindnce cum trebuie, El nu
absoarbe
nici o impuritate,El le 1as6altorapentru
a le transforma,inainte de a i le aduceLui.
Vi intrebagicum aflim dactrcineva se alimenteazicorectsaunu... $i cum putefi vedea
daci un om este un vagabondcare igi cautd
mincareaingruroaiesauun prinl carearezilnic
masaplind cu feluri suculente?...La fel se
intimpH gi in ptanul spiritual. Initiatu au o alttr
alurl decdtoamenii obignuili, pentru ci ei sunt
bine,,aliment&lr",in timp ce allii mdninci orice.
Eu am un criteriu: cdndvid pe cinevalipsit
deluminipe chip,gtiuctrestesubalimentat.
Veti
spune:,,Da, dar el mergela biserici, dA bani
sf,racilor,pleac[ochiicindintilnegte o femeie...
,,Esleposibil,dareuvddci in interiorel consumd
o hrani stltuti. in timp ce, dacl intilnesc o
persoanistrilucitoare,indiferentcemi sespune,
eugdndesc:,,Acestaareun secretpecaredoresc
s4il aflu, fiindci esteun izvor carefignegte!"
Cinevava spune:,,Ddr l-am vdzut privind fe-

128

yoganutri[iei

meilepeplaj[!" Acestlucrunu arenici o importanfd,importantanfaconstdndin ceeacecatti gi

ce vedeel.
Dacdun om seinalp spreDivinitateniinunindu-se defrumusefeafemeilor,de ce dorifi s[
il oprifi?,,Darun om pur,un sfdntnu faceniciodatf, aga,trebuie sdrespecttrmvechile reguli!
- Ah, bine,dar voi, cu toati puritateavoastrdqi
sfinleniavoastri, de ce suntefislabi,intunecafi,
fird elansauinspiralie?Cumsefacecd sfingenia
nu v-a adusnimic?$i cum seintf;mpli ctraceqti
pretin$i dezmilali au primit lumina celest6?"
Deci, giin acestcazexistl cevadeinvd[at.Vedeli
deci'cl oameniinu gtiunici sd gdndeascl,nici
sijudece.
SchimburilestauLabazavie[ii: schimburile
cu htana,cu apa,cu aerul,cu fiinlele umane,dar
gi cu toate creaturileuniversului, cu ingerii, cu
Dumnezeu.Schimburilenu tnseamni numai sd
ne hrdnim,si m0ncdm,sf,bem.Saudacl wefi,
simdncf,mqi sdbem,darin toatedomeniile,nu
numaitn planul fizic. Deci, c0ndspuncdnutrilia
trebuiesdseafle peprimut loc, ml refer la nutrilia din toate planurile,la schimburilepe care
trebuies6le facemcu diferitele regiuni ale universuluipentrua alimentatotul in noi, incepind
dela corpulfizic pini la corpurilenoasfresubtile.

Yoganutriliei

129

Dac[ insist sane purificam atlt fizic cit qi psihic,

inseamni cf, puritatearestabileqtecomunicarea,
qi odati ce comunicareaafost restabilitl, putem
primi curenfi de energie luminosi care circull
in univers.
Rugdciunea,meditalia, contemplarea,extazul sunt la rdndul lor o hran6, cea mai bunf,,
sublima, fiindca gustafi o hrani celesti, ambrozia. Toate religiile vorbesc despre o licoare a
nemuririi pe care alchimiqtii au numit-o elixirul
viegii vegnice.$i este adevdratfaptul ci putem
gdsi acestelixir in planul fizic, dar cu condilia
sd-l ciutlm in regiuni mult mai inalte, mai
pure.
Privim rdsiritul soarelui tocmai pentru a bea
aceasti ambrozie pe care soarele o impriqtie
pestetot, gi din carepietrele,plantele, animalele,
oamenii, toate creaturile aduni particule. De
altfel, plantele sunt mult mai inteligente decdt
oamenii: zTlnic, ele se leag| de soare pentru a
puteaface fructe. in timp ce, oamenii dorm pdnl
iaprdnz, sau se duc sd vadi apusul de soare.in
loc sd priveasci ceeace urc6, cregte,infloregte,
ei prefertrstrpriveascl la cevacarecoboati, cade,
moare, se gterge.$i cum exista o lege conform
cdreia ajungem si semdnlm cu ceea ce privim,
cu ceeaceiubim, atunci qi ei, in interiorul fiingei
lor, incep sf, slf,beascd,sf, se intunece.

130

Yoganutriliei

Sensul viefii este ascunstn hran4; il vefi

descoperidaci vi veii ocupacu introdueereain
voi a particulelorpure, luminoase,a chintesentelor celeste,vegnice.Acesteparticulele teti gfsi
in soare..De aceea,in fiecare dimineaf],
concentrali-vi asuprasoarelui gi incerca[i si
respirafi, si absorbifi chintesentape care o
propagl. Veti vedeacum sdnitateavoastri seva
ameliora,inteligentaseva limpezi, inima seva
bucuragi voinla voasti seva intiri.
Ve[i spune ci de ani de zile mergeli la
risiritul soareluigi nu afi simlit inci nimic...
Acestlucru seintdmpli pentrucf,nu gtifi cum si
ll priviti. Totul depindede felul in care faceli
lucrurile, de intensitateaiubirii qi a gnndirii
voastrecaredaurezultate,Einu detimpul pecare
il consumali.Daci astizi vi simtifi lnsufle1i1i,
coplegigi,estepur gi simplu pentruci a1iprimit
citevainghitituri din acestizvor inepuizabilcare
esteSoarele.Esteoareatit de greu de inples?
Sinu uitaginiciodati,dragiimei, ci soarele
reprezinti o hran6, ceamai bun[ hrani. De ce
trebuie si ne limitim la elementelefumizate de
pf,mdnt,de apl, de aer?Trebuie si inviff,m si
nehrdnimcu foc, cu lumind,$i tocmaiacestlucru
il facemla rtrsiritul soarelui.CandZoroastnrl-a
tnrebat pe Ahura Mazdacu ce s-ahrAnitprimul

Yoganutri[iei

131

om, Ahura Mazdai-arispuns:,,El minca foc Ei

bea lumin[.* Adicd' tocmai raznle9i via1a.soarelui datoritA cerora putem tnplege misterele
universului.

Yoga nutri[i.ei

133

Copiii sdi vor fi malformafi, pllpAnzi, slabi, din

cavzaneqtiinfei tatllui qi a mamei? Voi suntefi
ht6l, din moment ce voi veli fumiza hrana; iar
mamaestecorpul vostru fizic. Dactrtatd.lqi mama
nu sunt atenti, inteligenfi, moderafi, rezultatele
vor fi catastrofale.

NI
Acum vi vbi spune ci legile nutrigiei sunt
identice cu legile concepfiei, qi din nou veli fi
uimili, fiindci voi nu vedefi intre cele doua nici
o legdturd. in realitate, aceasti legituri existi:
de indat4 ce incepefi si mdncati,creafi condigiile
favorabile pentru na$tereagdndurilor, a sentimentelor, a faptelor. Daci nu mdncagi,oare ce
ati putea face? La fel cum tatil qi mama determinA, in timpul concepfiei, destinul copilului card
se va na$te,tot aga gi stareain care mdncafi va
determina natura activitilii voastre fizice gi
psihice... O nouA concepfiese na$teodatd cu
fiecare inghifiturd pe careo lua1i.Deci, in ce stare
vi aflafi in momentul in care realizagi aceaStd
concep[ie?
Hrana este germenele viu care trebuie s6
produci un copil, adicd ginduri, sentimente,
fapte. Ce forfe vor rezulta din aceasti uniune?

Cdnd agimdncatintr-o starede nervi, tulburafi saunemulgumiEi,qi apoi afi mers la servici,
ati simtit in voi o starede agitagie,vibratiidezordonatecare se transmit tuturor lucrurilorpe care
le facegi.Chiar dacd dorili sl creali impresia ci
suntefi calmi, st[pdni pe situagie,se degaji din
voi o agitalie,o tensiune.in timp ce,dacimdncali
intr-o stare de armonie, aceastAstare se va
menfine: chiar dacd suntefi obligagi si alergafi
intreagazi,ladreapta saula stdnga,veti simfi in
voi o linigte pe careactivitateavoastrinu o poate
distruge.
Nu vl aqezafi la masi cu griji,. l6sa1i-le
deoparte,vefi reveni la ele mai tdrziu, daci dorili
neapf,rat,gi pentrucl afi mdncatinfr-o starebunl,
vefi rezolvamai uqorproblemelepe carele avefi.
Eu vi repet, meselereprezinti ocaziile cele mai
bune pentru a face exercigii spirituale. Deci,
incepe(i prin a alungadin spiritul vostru tot ceea
ce v-ar puteaimpiedica si mdncafi in condigii de
pace qi armonie. Daci nu reuqili de la inceput,
aqteptalimomentul in care vi ve[i calma; altfel,

134

Yoganutriliei

vefi otrivi hrana,gi vefi fi intr-o starede hags,o

consecinftra modului vosFu defectuosde a vl
hdni.
Dar cum siii facempe oamenisdinteleagi
importanlastirii in carehebuiesi mfuiince,cdnd
anumitecupluri, chiar in momentulconceperii
unui copil - fapt cu consecinfeimportante- se
detesti? Ei nu gtiu ce lucruri ingrozitoare sunt
pe calesf,introductrin copilul careseva na$te,
iar mai tdrziu acelcopil va suferi gi igi va otrivi
anturajul.
Nutriliaesteo formddeconcepfiegi iubirea
esteo formd denutrilie. TrebuiesAgtifi ci Cerul
vtrconsiderireponsabilipentruceeaceinfiltrali
ln sufletul giin inima parteneruluivostru.Restul
nu conteazipreamult. Daci vi imbritigafi iubitul
cind suntefinefericiti, deprimafr,pentru a va
simgiin sfirgit salvafi,comiteliun gestcriminal,
pentrucf, vi fransmitelitoatemurddriile gi acdst
lucru se intdmpli frecvent.Nu trebuie sA vA
alegefiun asemenea
moment.Iubigipecinewe[i,
pe
imbrlfiqafi
cine vrefi, dar nu inainte de a
dezvoltaceeace estemai bun in inima gi in
sufletul vostru, ceeace posedafimai luminos,
pentru a le puteadlrui apoi aceluiape careil
iubili. Numai in acestecondilii Cerul nu vi
condamn4.Daci oamenii vd vid, poate vd vor
condamna,dar Cerul vd va aplauda.

Yoganutri[iei

135

Dupi noui luni petrecutein s0nul mamei,

cdndcopilul senaqte,i setaie cordonul ombilical,
gi elincepe s[ sehrdneascisingur.Totugi,gi dupl
ce pir4segte sdnul mamei sale,copilul se afli la
sf;nul altei mame, Natura, gi el se hrtrnegteprintr-un alt cordon ombilical, plexul solar.in India,
in China, in Japonia,existi tehnici fomte vechi
care te inva[d sdte hraneqtiprin plexul solar.V-ar
place si le cunoaqteti...dar ce afi face voi dupl
aceea,cindnu suntefiinci capabili s4luagimasa
dupi regulile pe care vi le-am dat?
Ar trebui si admiram cu respect aceasttr
Inteligenfi Divini care a aranjat minunat totul.
M0ncf,m cdteva fructe gi iati ci aceasti hrani,
odati digerati qi asimilati, contribuie la viafa
inregului organism. Cine esfeaceastdInteligenfi
capabili si ofere fiecirui organ al corpului nostru
toate cele necesarepentru ca noi si putem trai ?
Aceastl hrani ne va ajuta sI vedem, str auzim,
s[ respirim, si gustf,m, str atingem, si vorbim,
str cintim, s6 mergem. $i, de asemenea,pirul
nostru, unghiile, dintii, pielea nbastrf,,etc... vor
primi hrana necesari pentru a continua sf, se
dezvolte.
Da, cum am putea si nu admirf,m aceastd
Inteligenf4? De acum inainte, va trebui str vi
gandili mai mult la ea, si incerca[i sl o descoperili, si v[ legafi de ea, si ii mullumigi qi chiar'

136

Yoganutriliei
t:

din c6nd in cAnd, si ii cerefi voie se asistati la

lucrarea pe care o face in intreaga natura.,Da,
fiindcl in ziua in care veti fi pregltili, ea vf, va
putea acceptain numeroaselesale $antiere,ca
si v[ aratecum lucreazf,,fie ci acestlucru se va
intimpla in voi inqivi sauin mlruntaiele pimtntului, acolo unde seformeazi minereurile, metalele, cristalele,pietrele pretioase...qi in acel moment vefi face adevdratedescoperiri.
Carecredelictresteoriginea$tiingeihiliatice?
Ea ne-a fost datd de fiinte care au dezvoltat
anumite cahtagide dedublarecare le-au permis
sd,vizitezeinteriorul pf,mdntului qi al oceanelor,
c0t gi alte planete qi chiar soarele,unde au putut
observao adevarati via1i, de neimaginat pentru
oameni: un pim0nt populat cu creaturile cele mai
evoluate,cela mai luminoase.Da, fiindci soarele
este acela pe care Psalmii il numesc: ,,Aret ha
Haim: PAmand celor Vii."
Deci, acestespirite atit de evoluate care au
vizitat toate regiunile universului populat de
nenumlrate creaturi ne-au lisat ca moqtenire
$tiinla Iniliatici, iar aceastf,$tiinga este aceea
pe care v-o prezint acum. Pentru a vd linigti, vi
voi spuneci nu cunoscincf, decflt foarte pufine
lucruri, dar sper ctr intr-o buni zi voi cunoaqte
mai multe. $i mai ales,virog nu mdimpiedicali
s[ sper!

Cuprins
I

Hrana,un actcareprivegte
infreaga
fiinF..........

...................
9

II

Hrani-yoga.

III

Hrana,o scrisoarede iubire

frimisddecreator
.....................
35

ry

Alegereahranei.........

Vegetarismul.................

VI

Moralanutrifiei

...........2I

..............
41
...........51

.......................61

VII Postul
Postul,o metodddepurificare
....................77
Postul,un alt modde a te hrAni..................
84
VIII DespreimpArtdganie

................
89

IX

SemnificaliabinecuvAntArii
............
...........97

Lucrareaspiritului
asupramateriei

XI

... 105

Legeaschimburilor...................................
117