Dreptul proprietatii industriale

Prof. Lucian Mihai

Curs 1
07.10.2015
Uneori va fi numai curs, alteori vom avea seminar.

Examen:
- scris, avem dreptul sa folosim legislatia aferenta, fara a avea notari pe legislatie.
- structura o vom stabili ulterior.
- nu va fi integral ca la cursurile de zi.
Bibliografie: nu exista un curs pentru master de proprietate industriala.
Daca intarziem, putem intra.
Intotdeauna pauza dupa prima ora. Celelalte 2 ore e posibil sa lucram fara pauza.
Evidenta a participarii la cursuri. Nu se face prezenta, dar circula o foaie pe care ne scriem
numele. Va fi recompensat efortul de a veni si a participa. Poate fi vorba de 1-2 puncte in plus.

Protectia noilor soiuri de plante

Tema de drept al proprietatii industriale din partea referitoare la creatii industriale, alaturi
de inventie, de modele de utilitate si de alte creatii industriale.
Aici, mai intai, vom plasa tematica in proprietatea industriala. Nu e vorba de un semn
distinctiv cum ar fi marca sau emblema, ci este o creatie industriala.
Aceasta, teoretic, ar putea fi protejata prin sistemul de protectie al brevetelor de inventie.
Cu toate acestea, in aceasta privinta exista anumite specificitati care fac imposibila recurgerea la
o protectie care sa fie eficienta similara aceleia referitoare la inventia propriu-zisa. De aceea
Legea 64/1991 privind brevetele de inventie inlatura din campul ei de aplicare noile
soiuri de plante. Este vorba de art 7 alin. 2 din Legea nr. 64/1991. Inventile din domeniul
biotehnologiei sunt brevetabile daca se refera la b) plante sau animale, daca posibilitatea tehnica
de realizare a inventiei nu se limiteaza la un anumit soi de plante sau o anumita rasa de animale.
Enumerarea continua cu lit. c) daca se refera la un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu
tehnic ori un produs, altul decat un soi de plante sau o rasa de animale, obtinut prin acest
procedeu.
Exista vointa ferma a legiuitorului ca legea brevetelor de inventie sa se aplice in domeniul
biotehnologiei, dar nu si in privinta biotehnologiei prin care se creaza un soi de planta, si in
aceeasi situatie se afla si rasele de animale.
De aceea pentru noile soiuri de plante a fost adoptata o legislatie diferita fata de legea
brevetelor de inventie si mai prcis este vorba de legea nr. 255/1998 privind protectia
noilor soiuri de plante care a fost republicata in Monitorul Oficial nr. 926 din 28 decembrie
2011, urmand o a doua republicare prin Monitorul Oficial nr. 230 din 1 aprilie 2014, ca urmare a
intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura penala.
Acest act normativ este sediul materiei pentru protectia noilor soiuri de plante. In plus, ca
izvoare de drept, mai exista in dreptul intern si Ordinul 150/2012 al Ministerului
Agriculturii si dezvoltarii rurale privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea
legii 255/1998.
Dreptul proprietatii industriale
Curs 1

Page 1

Alte izvoare juridice pentru aceasta materie sunt:

in dreptul UE avem Regulamentul Consiliului nr. 2100/94 din 27 iulie 1994 de
instituire a unui regim de protectie comunitara a soiurilor de plante. De fapt, legea
romana, despre care am vorbit, transpune in dreptul intern continutul acestui regulament.
pe plan international, ca izvoare de drept, mentionam Conventia din 2 decembrie

1961 de la Geneva pentru protectia noilor soiuri de plante revizuita de mai

multe ori, iar Romania a aderat la aceasta Conventie prin legea 186 din 27 octombrie
2000.
un ultim izvor art. 27 alin. 3 din TRIPS, anexa la Conventia internationala privind
Organizatia Mondiala a Comertului din anul 1994. Conventia de la Marakkech
privind Organizatia Mondiala a Comertului cu sediul la Geneva este rezultatul unor
negocieri indelungata, incepand cu runda de la Uruguay, negocieri ce au durat mai mult
de 15 ani. Acestea sunt similare negocierilor pentru crearea unor noi ordini juridice
comerciale, intre SUA si UE.
Conventia se refera la toate domeniile comerciale, are mai multe anexe. Una este dedicata
problemelor de proprietate intelectuala. Trade related aspects of intellectual
property law, prescurtat TRIPS. In acest domeniu, aceasta este denumirea utilizata.
Este un compromis, atat cat s-a putut, intre interesele tarilor dezvoltate din punct de
vedere economic si intereselor tarilor mai putin dezvoltate.
Constituie un fel de foaie de parcurs in domeniul proprietatii intelectuale la nivel mondial.
TRIPS este, din punct de vedere juridic, o formidabila opera juridica, formulari foarte
precise si cuprinzatoare. Este o inspiratie pentru legislatiile nationale. A facut posibila
armonizarea in Europa a legislatiei proprietatii intelectuale care se impune nu doar prin
aderarea la aceasta, ci si prin continutul.
Art. 27 alin. 3 din TRIPS se refera si la protectia noilor soiuri de plante.

Continutul unor termini specifici

Art. 2 din legea 255/1998

soi:
grup de plante care apartin unei anumite clasificari biologice de la nivelul cel mai de baza
al dezvoltarii tehnologice in respectivul domeniu.
material de inmultire: seminte sau plante intregi sau anumite parti din plante care au
capacitatea sa reproduca plante intregi.
ameliorator: o persoana care a creat sau descoperit un nou soi sau persoana care este
angajatorul sau cea care a comandat activitatea de creare de noi soiuri in baza unui
contract care specifica faptul ca dreptul amelioratorului apartine angajatorului. Sau poate
fi vorba de succesorul uneia dintre aceste persoane. .... Nu i se spune inventator.

Protectia juridica oferita noilor soiuri de plante

Vom urma o schema, de exemplu, cum a fost la inventie, unde spuneam ca se acorda
protectia juridica a inventiei daca sunt indeplinite anumite conditii
- de fond : pot fi cu privire la obiectul protectiei, ceea ce se protejeaza juridic, cum trebuie
sa fie inventia pentru a fi protejata si conditii de fond privind subiectele, ce conditii sa
indeplineasca pentru a beneficia de protectia juridica a acelui ...
- de procedura: se confera protectia numai dupa parcurgerea unei proceduri foarte
detaliate si precise.

Dreptul proprietatii industriale

Curs 1

Page 2

o
o
o
o
o
o

Concept. Ce se intelege prin notiunea de plante care pot fi protejate.

Obiectul
Conditiile de fond privind subiectele protectiei: cine si cum sa procedeza.
Procedura.
Transmitere.
Aparare.

Conditiile de fond ale obiectului protectiei.

Legea spune ca in aceasta materie protectia se acorda de catre institutul de stat pentru
testarea si inregistrarea soiurilor, ISTIS, ce functioneaza in structura Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale. In aceasta materie rolul Oficiului de stat pentru inventii si marci este inlocuit
de acest organism ISTIS.

Art. 5 din lege: conditii pentru acordarea protectiei: ISTIS acorda protectie pentru un
nou soi de planta si elibereaza brevetul pentru soi daca acesta este:
a. nou
b. distinct
c. uniform
d. stabil
Aceste conditii sunt cumultative. Doar daca aceste 4 conditii sunt indeplinite se poate
acorda protectie juriidca asupra unui nou soi de planta.
Alin. 2 art. 5: soiul trebuie sa poarte o denumire pentru a putea fi protejat.
Cum anume dreptul poate sa stimuleze realizarea de noi soiuri de plante: prin
recunoasterea si protejarea in mod corespunzator a realizarii unor noi soiuri de plante

I.

Prima conditie: noutatea. Este o conditie comuna pentru creatiile intelectuale

industriale. E firesc sa existe pentru ca este un fel de inventie.
Este reglementata art. 6 Lege 255/1998. In comparatie cu inventia, care este noua
daca inainte de data depozitului reglementat aceasta nu a mai fost folosita, facuta
publica, brevetata, aplicata.
Noile soiuri de plante cresc in aer liber, pot fi vazute de la momentul la care rasar pana
la recolta. De aceea,
(1) Soiul este nou dac la data nregistrrii cererii de brevet pentru soi sau la data
invocrii prioritii materialul de nmulire ori recoltat nu a fost vndut sau
nici nu a fost pus printr-un alt mod la dispoziia terilor, de ctre ameliorator
sau cu acordul acestuia, n scopul exploatrii comerciale a noului soi:
a) pe teritoriul Romniei, cu un an naintea nregistrrii cererii de brevet
pentru soi;
b) pe teritoriul altor state, cu mai mult de 4 ani de la nregistrarea cererii de
brevet pentru soi, iar pentru pomi, arbori i arbuti ornamentali i vi-de-vie,
cu mai mult de 6 ani.
(la inventie noutatea trebuie sa existe la momentul depozitului reglementar. Sunt
unele reglementari care spun ca trebuie sa se tina seama in considerarea cercetarii
noutatii prin raportarea la un moment anterior prioritatea de expozitie expunerea; si
prioritatea unionista depui o cerere in o tara si in decurs de un an depui si in alte
tari).

Dreptul proprietatii industriale

Curs 1

Page 3

Se examineaza daca mai inainte de depunerea cererii de brevet, materialul de

inmultire ori materialul recoltat a fost sau nu vandut sau a fost sau nu pus prin alt mod
la dispozitia tertilor, de catre ameliorator insusi, nu de altcineva, care de
exemplu l-a furat, sau de catre altcineva, dar cu acordul acestuia, in scopul
exploatarii comerciale, nu in alt scop (daca a fost pus la dispozitia unui laborator
de cercetare care sa faca studii care sa faca un raport pentru folosirea in vederea
obtinerii, de exemplu a unei licente, in orice alt scop decat comercializarea, nu
constituie un viciu al noutatii).
Constituie viciu al noutatii, vanzarea sau punerea la dispozitie in alt mod a
tertilor de catre ameliorator sau de alta persoana cu acordul acestuia, in scop
comercial, cand?
o pe teritoriul Romaniei cu un an inainte de inregistrarea cererii de brevet
pentru soi. De exemplu vanzarea catre un tert a materialului de inmultire sau de
recoltare s-a facut in scop comercial de ameliorator cu mai mult de un an de zile in
urma -> nu mai exista noutate. Deci legea iti permite sa realizezi operatiunea de
vanzare a soiului catre terti si dupa sa mergi sa faci cerere pentru obtinerea
brevetului, dar nu mai tarziu de un an de zile, daca vanzarea s-a facut pe teritoriul
Romaniei.
o pe teritorul altor state: 4 ani, iar pentru pomii si altii: 6 ani.
Daca, ca ameliorator de pe teritoriul Romaniei vinzi pe un teritoriu strain, are voie
sa ceara in Romania eliberarea unui brevet, dar numai in 4 ani. (pentru ca e
interesat sa extinda si pe teritoriul Romaniei.)
Noul soi de plante e o inventie, dar art. 7 alin. 2 din legea 64: nu e protejat prin brevet
de inventie. Pentru ca e nevoie de asemenea reguli, pentru ca reglementarea de la inventie ar
constitui o frana, aceasta reglementare ii permite amelioratorului sa isi desfasoare activitatea
corespunzator domeniului.
Art. 6 alin 2: nu isi pierde noutatea soiul care:
a) face obiectul unui contract de transmitere de drepturi, dar care anterior inregistrarii
cererii nu a fost exploatat comercial... Se creaza un noi soi, cand nu este exploatat
comercial materialul de inmultire sau de productie (nu e vandut si nu e pus la dispozitia
partilor in scop comercial), dar amelioratorul negociaza cu o terta persoana care are
interes pentru noul soi : contract de trasmitere de drepturi intre ameliorator, si sa
zicem o societate comerciala care fac suc de mere din Merele Florina. Negociaza, se
incheie un contract de transmitere de drepturi: nu inseamna o viciere a noutatii, spre
deosebire de inventie.
b) face obiectul unui acord intre ameliorator si o alta persoana, n virtutea cruia
amelioratorul autorizeaz producerea materialului de nmulire sub controlul su; Este
tot un fel de contract de transmitere a unor drepturi, dar mai special.
c) studiu sau experiment in vederea evalurarii noului soi
d) a fost pus la dispozitia unui tert ca urmare a folosirii .... art. 33
e) a fost pus la dispozitie ca urmare a expunerii in o expozitie: Targul de mere de la
Frankfurt, dar nu mai tarziu de un an de zile a cerut inregistrarea brevetului.
f) a fost pus la dispoziie unui organism oficial, n cadrul unei obligaii legale sau pe baz
de contract, n vederea producerii, reproducerii, multiplicrii, condiionrii sau a
depozitrii
g) a fost pus la dispozitie de o unitate sau de o firma unei alte unitati sau unei firme
careia ii este subordonata.
Dreptul proprietatii industriale
Curs 1

Page 4

Toate aceste ipoteze nu sunt teorii. Ele au trebuit listate pentru ca au pus probleme in
viata.
Nu este viciata noutatea daca se realizeaza o vanzare dar nu mai inainte de 6 ani pt pomi,
arbori, arbusti ornamentali si vita de vie, in afara tarii, pentru ca isi manifesta caracterele
dupa o perioada mai mare de timp.

II.

Distinctivitatea

III.

Uniformitatea

Art. 7 Legea 255/1998: (1) Soiul este distinct dac se deosebete clar, prin unul
sau mai multe caractere relevante care rezult dintr-un anumit genotip sau
dintr-o combinaie de genotipuri, fa de orice alt soi a crui existen este
notoriu cunoscut la data depunerii cererii de brevet pentru soi la ISTIS sau,
dup caz, la data de prioritate invocat.
Genotip: totalitatea proprietatilor ereditare a unui organism.
Soiul este distinct daca se deosebeste clar prin unul sau mai multe caractere
relevante decurgand din genotip, din caracterele ereditare.
Daca se deosebeste de ceea ce este apropriat. Sa se distinga de alt soi de plante, daca
exista o deosebire clara prin unul sau mai multe caractere relevante care se transmite
ereditar: culoare, gust, grosimea cojii,, mai multe sau mai putine seminte.
Distinct de toate soiurile notorii cunoscute la data depunerii cererii.
Notoriu cunoascute la ISTIS, in zona in care exista ISTIS -> Nu i se cere ISTIS sa aiba o
baza de date, cum i se cere OSIM-ului la aprecierea distinctivitatii inventiei.
Nu se spune fata de orice alt soi existent. Pentru ca se poate intampla sa existe, de
exemplu, in o bucata de jungla.
Alin. 2: Distinctivitatea unui soi: caractere ce pot fi recunoscute, descrise si
identificate prcis.
Alin. 3: soiurile considerate ca fiind notoriu cunoscute sunt:
a) protejate n Romnia i nregistrate n Registrul naional al brevetelor pentru soiuri
sau n alte state pri contractante la Convenie;
b) nregistrate n catalogul oficial al soiurilor de plante de cultur din Romnia
destinate comercializrii sau n registre i cataloage similare din alte state, pri
contractante la Convenie;
c) pentru care exist o cerere nregistrat pentru protecia soiului sau pentru
nscrierea lui ntr-un registru de soiuri din Romnia, cu condiia ca cererea s
conduc la acordarea proteciei sau la nregistrarea soiului;
d) pentru care exist o cerere nregistrat n strintate pentru acordarea proteciei
sau pentru nregistrarea soiului, cu condiia ca cererea s conduc la acordarea
proteciei sau la nregistrare;
e) oferite spre vnzare sau vndute pe teritoriul Romniei ori al altor state.

Art. 8: este uniform daca, atunci cand fiind supuse variatiilor previzibile pe parcursul
ciclului de inmultire, acestea (plantele) raman suficient de uniforme in caracterele
relevante inclusiv cele folosite pentru distinctivitatea soiului, si pentru celelalte
caractere folosite pentru descrierea soiului. Raman suficient de uniforme in
caracterele relevante in conditiile in care sunt supuse variatiilor previzibile: dupa
trecerea timpului plantele din noul soi raman uniforme in ceea ce priveste caracterele
lor relevante, pentru ca in aceasta materie exista variatiuni de la planta la planta.

Dreptul proprietatii industriale

Curs 1

Page 5

Exista uniformitate...

IV.

Stabilitatea

Art. 9 Soiul este stabil, dac, dup nmuliri repetate sau n cazuri speciale, la
sfritul fiecrui ciclu de nmulire, caracterele relevante pentru stabilirea
distinctivitii sau oricare alte caractere folosite pentru descrierea soiului
rmn neschimbate.
Se poate intampla ca sa existe distinctivitate, uniformitate, dar numai un an de zile. Se
poate elibera protectia juridica daca exista o repetabilitate in decursul ciclurilor de
inmultire.
Daca aceste conditii sunt indeplinite s-a facut un pas foarte mare pentru dobandirea
protectiei: dobandirea unui drept de exploatare exclusiva pentru o perioada de timp de
la dobandirea protectiei.

Conditiile de fond ale subiectelor art. 10 Legea 255

Alin. 1: amelioratorului. Poate fi transmis prin cesiune.
Alin. 2: daca exista mai multi amelioratori care au descoperit si creat in comun: apartine
dreptul la brevet in comun acestora.
Ubicuitatea sub aspectul aparentei. Dispozitiile anterioare privind crearea in comun, se
aplica si cand 2 sau mai multe persoane au descoperit soiul si alta persoana sau alte persoane lau dezvoltat, tot in comun vor putea sa dobandeasca protectia.
Ce se intampla daca amelioratorul a creat un nou soi in timpul serviciului ca la inventia
de serviciu, este indreptatit la brevetul pentru soi si la o remunerare echitabila, daca nu s-a
prevazut altfel prin contract.
Dreptul la brevet, ca regula, apartine amelioratorului. Ca exceptie, dreptul apartine
angajatorului.

Dreptul proprietatii industriale

Curs 1

Page 6