Curs 4 17.03.

2015
DEVOLUTIUNE SUCCESORALA
Se intelege modalitatea de transmitere a unui patrimoniu succesoral de la defunct
catre mostenitor. Se prezinta sub doua forme :
-

Legala
Testamentara

DEVOLUTIUNEA SUCCESORALA LEGALA reprezinta situatia in care transmisiunea

patrimoniului se realizeaza exclusive in baza prevederilor legale in ordine si in
cotele prevazute de lege.
Mostenirea legala este conceputa in dreptul succesoral roman ca o mostenire de
familie in sensul ca beneficiari sunt sotul supravietuitor si rudele defunctului.
Sotul supravietuitor reprezinta o categorie in sine de mostenitor care nu inlatura nici
o ruda de la mostenire si nu este inlaturat de catre acestea, ci vine in concurs cu
fiecare clasa de mostenitori.
Rudele defunctului reprezinta persoanele aflate in legatura de rudenie cu defunctul
la data deschiderii succesiunii.
Rudenia fierasca sau civila reprezinta legatura biologica sau civila intre doua
persoane care genereaza o legatura juridica cu drepturi si obligatii decurgand din
aceasta.
Rudenia fireasca decurge din legatura biologica dintre 2 persoane, iar rudenia civila
decurge din actul adoptiei unei persoane de catre o alta persoana, pe cale
administrativa sau jurisdictionala si care produce aceleasi efecte ca si o legatura
biologica.
La acest moment, sub imperiul actualei legislatii, exista o singura forma de adoptie
care presupune ruperea totala a legaturilor juridice intre cel adoptat si familia sa
fireasca si crearea unor legaturi juridice depline cu toti membri familiei
adoptatorului/adoptatorilor. Insa, pana in 1997 cand, prin OUG 25/1997 a fost
abrogate capitolul din Codul familiei privind adoptia, existau 2 forme de adoptie,
respective :
-

Adoptia cu efecte depline, similara cu adoptia de astazi

Adoptia cu efecte restranse care presupunea pastrarea legaturilor juridice ale
celui adoptat cu familia fireasca si stabilirea unor legaturi de rudenie doar
intre cel adoptat si adoptatorii, ceea ce insemna ca, in familia de adoptie,
adoptatul nu devenea ruda cu rudele adoptatorilor.

In materie succesorala, prezinta relevanta aceasta situatie intrucat, desi prevederile

Codului familiei care reglementau adoptia cu efect restranse au fost abrogate in

1997, ele ultraactiveaza in aceasta materie. Aceasta intrucat, cei adoptati cu efecte
restranse, sub imperiul acelei legi, isi pastreaza acest statut si in present cu toate
consecintele juridice ce decurg din acest fapt.

CRITERII SI PRINCIPII ALE DEVOLUTIUNII SUCCESORALE

Avand in vedere sfera relativ larga a rudelor cu vocative succesoarala generala si
necesitatea de a evita faramitarea patrimoniului succesoral, legiuitorul a stabilit o
ordine in care sunt chemate la mostenire aceste rude si o ierarhizare a acestora pe
anumite nivele numite ranguri, astfel dintre toate rudele care au vocatie
succesorala generala, legea selecteaza doar pe unele care sunt chemate in primul
rang la mostenire si care culeg efectiv mostenirea, avand vocatie succesorala
complete. Pentru a alege dintre rudele cu vocative succesorala general ape cele
care au vocative succesorala concreta, legea a instituit 2 criterii tehnico-juridice,
criteria pe baza carora au fost formulate 3 principii ale devolutiunii succesorale
legale.
CRITERIILE TEHNICO JURIDICE
1. Clasa de mostenitori : reprezinta o categorie de rude ale defunctului privita
ca un ansamblu omogen care, ca atare, adica in mod colectiv, inlatura de la
mostenire o alta clasa de mostenitori sau este inlaturata de catre aceasta.
Clasele de mostenitori sunt urmatoarele :
-

Clasa I de mostenitori = toti descendentii defunctului, fara limitare de grad

Clasa a II-a, numita clasa mixta = 2 subclase, respective 2 categorii distincte
de rude ale defuntului si anume subclasa ascendentilor privilegiati, asta
insemnand parintii defunctului si subclasa colateralilor privilegiati,
reprezentati de fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la
gradul IV inclusiv.
- Clasa a III-a de mostenitori, numita clasa ascendetilor ordinari = formata din
ceilalti ascendenti decat parintii defunctului, adica bunici, strabunici, fara
limitare de grad
- Clasa a IV-a, numita clasa colateralilor colaterali = unchii, matusile
defunctului, verii primari ai defunctului si fratii bunicilor defunctului.
2. Gradul de rudenie : reprezinta nivelul de apropiere sau de departare juridica
intre doua rude, iar in mod particular, in materie succesorala, intre defunct si
rudele acestuia.
Gradul de rudenie se calculeaza in cazul rudeniei in linie directa, dupa numarul
generatiilor, iar in linie colaterala se calculeaza ascendento descendent, adica

ascendant pana la autorul sau autorii comuni si descendent pana la ruda de

referinta.
PRINCIPIILE DEVOLUTIUNII SUCCESORALE
1. Principiul venirii la mostenire in ordinea claselor de mostenitori este regula
de drept potrivit careia venirea la mostenire se face in ordinea crescatoare a
claselor de mostenitori sau mai concret, potrivit careia rudele dintr-o clasa de
mostenitori nu vin la mostenire decat daca nu exista mostenitori acceptanti
dintr-o clasa anterioara de mostenitori. De la aceasta regula este recunoscuta
o singura exceptie si anume, situatia exheredarii tuturor mostenitorilor dintr-o
clasa preferabila care sunt insa mostenitori rezervatari.
2. Principiul proximitatii gradului de rudenie este regula de drept conform
caruia, inauntrul aceleiasi clase de mostenitori, venirea la mostenire se face
in ordinea gradului de rudenie sau, altfel spus, ruda de grad mai apropiat
inlatura de la mostenire ruda de grad mai indepartat. De la aceasta regula
exista 2 exceptii :
- Situatia reprezentarii succesorala
- Situatia clasei a II-a de mostenitori inauntrul careia parintii nu inlatura fratii si
vin in concurs.
3. Principiul egalitatii intre rude din aceeasi clasa si de grad egal regula
conform careia, intre rude din aceeasi clasa si de grad egal, impartirea se
face in mod egal. De la aceasta regula exista 2 exceptii :
- Impartirea pe tulpini in cazul reprezentarii succesorale
- Impartirea pe linii in cazul colateralilor privilegiati
REPREZENTAREA SUCCESORALA
Notiune : reprezinta un beneficiu al legii in virtutea caruia o ruda de grad mai
indepartat al defunctului urca in locul, gradul si drepturile unei rude de grad mai
apropiat culegand ceea ce aceasta din urma ar fi cules daca ar fi venit la mostenire.
Cel care urca la mostenire se numeste REPREZENTANT, iar cel in locul caruia se urca
se numeste REPREZENTAT.
Natura juridica : reprezentarea succesorala reprezinta un benefiu al legii creat
pentru a se evita unele efecte inechitabile care ar fi decurs din aplicarea pura si
simpla a principiilor devolutiunii succesorale. Mai exact, reprezentarea succesorala
reprezinta o modalitate de a evita consecintele inechitabile ale aplicarii principiului
proximitatii gradului de rudenie.
Concret, daca s-ar fi aplicat principiul proximitatii gradului de rudenie fara a exista
reprezentarea succesorala, o ruda de grad mai indepartat, de exemplu un nepot de
copil al defunctului ar fi fost indepartat de la mostenire de catre un unchi al sau in
situatia predecesului sau starii de nedemnitate a parintelui sau, asadar fara a exista
o culpa a sa.
CATEGORII DE MOSTENITORI CARE BENEFICIAZA DE REPREZENTARE

Beneficiaza de reprezentarea succesorala doar 2 categorii de mostenitori :

1. Descendentii copiilor defunctului - clasa I de mostenitori
2. Decendentii din frati sau surori ai defunctului clasa a II-a si numai pentru
situatia in care parintii lor ar fi decedati sau nedemni la data deschiderii
succesiunii lui decuius.
Aceasta enumerare este limitativa neputand fi extinsa la alte categorii de
mostenitori tocmai pentru ca este o exceptie de la regula reprezentata de principiul
proximitatii gradului de rudenie.

CONDITIILE IN CARE OPEREAZA REPREZENTAREA SUCCESORALA

Doua conditii in persoana celui reprezentat si una in persoana reprezentantului
1. Locul celui reprezentat sa fie liber la data deschiderii succesiunii lui decuius,
cel reprezentat este decedat sau nedemn.
! Conditia nu este ca cel reprezentat sa fie precedat, ci decedat, ci mai exact sa
nu aiba vocatie succesorala.
! Categoria nedemnilor ca parte a mostenitorilor care pot fi reprezentati a fost
introdusa in Noul Cod civil, neregasindu-se in vechea legislatie.
2. Locul celui reprezentat sa fie un loc util el intruneste toate conditiile pentru
a-l mosteni pe decuius mai putin conditia de a avea capacitate succesorala
si/sau de a nu fi nedemn, altfel spus, singurul motiv pentru care reprezentatul
nu mai mosteneste este din cauza ca e decedat sau nedemn.
3. Cel care reprezinta, reprezentantul, sa intruneasca toate conditiile in
persoana proprie pentru a-l mosteni pe decuius, mai putin vocatia
succesorala concreta, adica singurul motiv pentru care el nu mosteneste este
din cauza ca este inlaturat de o ruda mai apropiata.
! Nu se cere ca reprezentantul sa intruneasca conditiile pentru a-l mosteni pe cel
reprezentat.
MODALITATILE DE REPREZENTARE ALE OPERARII
Opereaza la infinit in cazul rudelor in linie directa si limitat pana la gradul IV inclusiv
in cazul rudelor in linie colaterala.
Opereaza in toate cazurile prin sintagma in toate cazurile = opereaza atat in
situatia in care mostenitori din grad mai indepartat vin in concurs cu mostenitori de

grad mai apropiat, cat si in situatia in care toti mostenitorii de grad mai indepartat
vin la mostenire prin reprezentarea autorilor lor. De asemenea, ca opereaza
reprezentarea si daca beneficiaza de ea in calitate de reprezentanti, mostenitori cu
grade de rudenie diferite.
Opereaza de drept si imperativ, opereaza in virtutea legii si fara posibilitatea pentru
cei implicati de a modifica regulile reprezentarii.
EFECTELE REPREZENTARII
Efectul principal al reprezentarii este ca, reprezentantul urca in locul, gradul si
drepturile celui reprezentat culegand partea din mostenire care I s-ar fi cuvenit
acestuia.
Efectul consecutive si subsecvent este ca impartirea mostenirii in cazul reprezentarii
succesorale se face pe tulpini, iar nu in mod egal, numarul de tulpini fiind dat de
numarul de mostenitori de acelasi grad cu cel reprezentat.
Efectul special aplicabil doar in cazul in care cel reprezentat este nedemn si anume,
efectul consta in obligatia copiilor nedemnului reprezentat, nascuti la data
reprezentarii si care au beneficiat de reprezentare, de a raporta mostenirea de care
au beneficiat in favoarea copiilor nedemnului care s-au nascut dupa momentul
reprezentarii.