Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul 12

Sisteme de ecuatii
diferentiale.
12.1

Sisteme liniare cu coecienti constanti.

In acest paragraf von studia ecuatiile:


dY
= F (Y ),
dx
unde
F : Rn Rn

(12.1)

este de forma:
F (Y ) = AY + B
unde

Y = Y (x) =

y1 (x)
y2 (x)
..
.

B = B(x) =

yn (x)

b1 (x)
b2 (x)
..
.

bn (x)

a11 a12 ...a1n


a21 a22 ...a2n

A=
,
..
.. ..

.
. .
an1 an2 ...ann
aij , i = 1, 2, ..., n; j = 1, 2, ..., n, constante reale.
Explicit vom avea:


y1 = a11 y1 + a12 y2 + . . . + a1n yn + b1 (x)

y  = a21 y1 + a22 y2 + . . . + a2n yn + b2 (x)


2
..
..
..
..
..
..

.
.
.
.
.
.


yn = an1 y1 + an2 y2 + . . . + ann yn + bn (x)
259

(12.2)

CAPITOLUL 12.

260

SISTEME DE ECUAT
II DIFERENT
IALE.

Este vorba deci, de sisteme liniare cu coecienti constanti.


Sistemul (12.1) sau (12.2) se numeste sistem liniar omogen daca B = 0
a cel putin un indice
sau b1 (x) = b2 (x) = . . . bn (x) = 0. In cazul cand exist
j = 1, 2, . . . , n pentru care bj = 0 vom spune c
a istemul este liniar neomogen.
Problema Cauchy atasata sistemului liniar cere determinarea solutiei unice
care verica conditia:

y1 (x0 )
y2 (x0 )

(12.3)
Y (x0 ) = .
= Y0
.

.
yn (x0 )

12.1.1

Determinarea solutiilor sinstemului liniar omogen.

Fie sistemul liniar si omogen:


dY
= AY,
dx
sau explicit:


y1 = a11 y1 + a12 y2 + . . . + a1n yn

y  = a21 y1 + a22 y2 + . . . + a2n yn


2
..
..
..
..
..

.
.
.
.
.


yn = an1 y1 + an2 y2 + . . . + ann yn

(12.4)

(12.5)

Vom cauta solutii de forma:


Y (x) = ex C,
unde C este un vector coloana cu n componente constante, e acestea c1 , c2 , . . . cn ,
x
nlocuind n (12.4), vom avea:
iar un parametru . Cum dY
dx = e C,
(A In )Cex = 0,

(12.6)

cu In matricea unitate de ordin n. Prin urmare vom avea sistemul:


(A In )C = 0
adic
a

(a11 )c1 + a12 c2 + . . . + a1n cn = 0

a21 c1 + (a22 )c2 + . . . + a2n cn = 0


..
..
..
..
..

.
.
.
.
.

an1 c1 + an2 c2 + . . . + (ann )cn = 0

(12.7)

12.1. SISTEME LINIARE CU COEFICIENT


I CONSTANT
I.

261

a, pentru
Sistemul admite solutia nul
a(c1 = c2 = . . . = cn = 0), solutia banal
orice . Cum aceasta nu este interesanta, vom cauta solutii diferite de cea
banal
a. Conditia de existenta a solutiilor nebanale este:
det(A In ) = 0,

(12.8)

care, prin dezvoltare conduce la polinomul de grad n:


Pn () = n + 1 n1 + . . . n = 0

(12.9)

numit polinomul caracteristic al sistemului. Pentru o r


ad
acin
a j a polinomului caracteristic vom obtine o solutie Cj din sistemul (12.7). Solutiile j se
numesc valori proprii iar vectorii corespunz
atori Cj vectori proprii.
a cu valoarea proprie j si vectorului propriu
Prin urmare solutia Yj format
Cj este
Yj = Cj ej x ,
care se mai numeste solutie fundamental
a. Prin determinarea a n solutii
a solutia generala a ecuatiei (12.4) sau (12.5)
Yj j = 1, 2, . . . , n vom spune c
este o combinatie linear
a de solutii fundamentale Yj
Y (x) = C1 Y1 (x) + C2 Y2 (x) + . . . + Cn Yn (x),
unde C1 , C2 , . . . , Cn sunt n constante reale.
Exemplu
 
y1 = y1 + y2
y2 = 2y1 + 4y2
Valorile proprii asociate matricei:


1 1
2 4

sunt 1 = 2 si 2 = 3
Vectorii proprii corespunz
atori sunt:
 
 
1
1
C1 =
si C2 =
1
2
obtinem solutiile particulare ale sistemului dat:
 
 
1
1
si Y2 = e3x
Y1 = e2x
1
2
Solutia generala a sistemului considerat este:
 
 
1
1
+ C2 e3x
Yo (x) = C1 e2x
1
2

(12.10)

CAPITOLUL 12.

262
sau explicit:

12.1.2

SISTEME DE ECUAT
II DIFERENT
IALE.

y1 = C1 e2x + C2 e3x
y2 = C1 e2x + 2C2 e3x

Determinarea solutiilor sinstemului liniar neomogen.

Metoda variatiei constantelor.


Fie, din nou, sistemul liniar neomogen:
dY
= AY + B
dx

(12.11)

si e sistemul liniar omogen asociat:


dY
= AY
dx

(12.12)

a a ecuatiei (12.11), atunci orice


Teorema 1. Daca Yp este o solutie particular
solutie Y a ei este de forma Y = Yp +Yo , unde Yo este solutie a ecuatiei (12.12)
Daca nlocuim n (12.11) pe Y = Yp +Yo , obtinem: Y  = Yp +Yo = A(x)(Yp +
Yo ) + B(x), cum Yp = A(x)Yp + B(x), rezult
a Yo = A(x)Yo . Invers dac
a

Yo = A(x)Yo , atunci Y = Yp + Yo , cu Yp solutie particular
a, solutie a ecuatiei
(12.11)
.
Teorema 2. Daca {Y10 , Y20 , . . . , Yn0 } este un sistem fundamental de solutii
pentru sistemul (12.12), deci solutia generala a acestui sistem este:
Yo =

n


Cj Yjo ,

j=1

at:
exista functiile C1 (x), C2 (x), . . . , Cn (x) astfel nc
Yp =

n


Cj (x)Yjo (x)

j=1

este solutie particular


a a sistemului neomogen (12.11)
Pun
and conditia ca Yp sa verice ecuatia (12.11), obtinem:
n


Cj (x)Yjo (x) +

j=1

deci:

n


Cj (x)

j=1
n

j=1

Cj (x)Yjo (x) +

n

dYjo (x)
=A
Cj (x)Yjo (x) + B(x)
dx
j=1

n

j=1

Cj (x)[

dYjo (x)
AYjo ] = B(x)
dx

12.1. SISTEME LINIARE CU COEFICIENT


I CONSTANT
I.

263

de unde, dac
a folosim faptul c
a Yjo sunt solutii ale sistemului omogen (12.12),
deci:
dYjo (x)
AYjo = 0 ()j = 1, 2, . . . , n
dx
obtinem:

n


Cj (x)Yjo (x) = B(x),

j=1

cu

Yjo =

o
yj1
o
yj2
..
.

o
yjn

In mod explicit avem sistemul liniar si neomogen:


 o
o + . . . + C  yo = b
C1 y11 + C2 y21

1
n n1

C  y o + C  y o + . . . + C  y o = b2
n n2
1 12
2 22
..
..
..
..
..

.
.
.
.
.

 o
o + . . . + C  yo = b ,
C1 y1n + C2 y2n
n
n nn
al carui determinant:











o
y11
o
y12
..
.

o ...
y21
o ...
y22
..
.

o
yn1
o
yn2
..
.

o
y1n

o ...
y2n

o
ynn











este = 0 deoarece {Y1o , Y2o , . . . , Yno } este un sistem fundamental de solutii al


sistemului omogen.
Exemplu:
S
a consider
am sistemul:
 
y1 = y1 + y2 + ex
y2 = y1 + y2 + 2ex
Sistemului omogen asociat:


y1 = y1 + y2
y2 = y1 + y2

i corespunde matricea:


A=

1 1
1 1

264

CAPITOLUL 12.

SISTEME DE ECUAT
II DIFERENT
IALE.

ce are drept polinom caracteristic


P2 () = ( 2)


, iar pentru = 2

Pentru = 0 vom avea vectorii proprii de forma





vom avea vectorii proprii de forma


obtinem sistemul fundamental de

solutii pentru sistemul omogen corespunz


ator


 
1
1
o
o
, Y2 =
e2x }
{Y1 =
1
1
deci solutia generala a sistemului omogen este:


 
1
1
o
o
+ C2
e2x
Yo = C1 Y1 + C2 Y2 = C1
1
1
Caut
and solutie particular
a de forma:
Yp = C1 (x)Y1o + C2 (x)Y2o
obtinem:
C1 (x)
adic
a

1
1



+

C2 (x)

1
1


2x

ex
2ex

C1 (x) + C2 (x)e2x = ex


C1 (x) + C2 (x)e2x = 2ex

Solutiile acestui din urm


a sistem sunt:
1
3
C1 (x) = ex si C2 (x) = e3x ,
2
2
deci
1
1
C1 (x) = ex si C2 (x) = e3x ,
2
2
si atunci:


 


1 x 1
1 x
1
0
x
e
=e
.
Yp = e
1
1
1
2
2
Solutia generala a sistemului dat este:



 

1
1
0
2x
x
+ C2 e
+e
.
Y = Yo + Yp + C1
1
1
1
Pe componente vom avea:

cu C1 C2 constante reale.

y1 = C1 + C2 e2x
y2 = C1 + C2 e2x ex

12.1. SISTEME LINIARE CU COEFICIENT


I CONSTANT
I.

12.1.3

265

Sisteme si ecuatii liniare.

Vom considera ecuatia diferential


a de ordin n scris
a sub forma normal
a:
y (n) = F (x, y, y  , y  , . . . , y (n1) )

(12.13)

Propozitia 1:
Ecuatia y (n) = F (x, y, y  , y  , . . . , y (n1) ) este echivalenta cu sistemul de n
ecuatii de ordinul nt
ai

y1 = y2

y  = y3
2
(12.14)
..


yn = F (x, y1 , y2 , . . . , yn )
ator: dac
a y = y1 este
unde y1 = y n sensul urm
atunci

y
y1
y2 y 

Y (x) = . = ..
.
. .
yn
y (n1)

solutie a ecuatiei (12.13)

este solutie a sistemului (12.14) si reciproc.


Observatie:
Aceasta echivalenta se pastreaza si n cazul problemei Cauchy:
Conditiile initiale:
y(x0 ) = y00 , y  (x0 ) = y10 , . . . , y (n1) (x0 ) = yn10
sunt ndeplinite dac
a si numai dac
a:

y1 (x0 )
y2 (x0 )

Y (x0 ) = .
..
yn (x0 )

y00
y10
..
.

yn0

Vom studia n continuare cazul particular al ecuatiilor (12.13) de forma:


F (x, y, y  , y  , . . . , y (n1) ) = a1 y (n1) a2 y (n2) . . . an y + f (x) (12.15)
a, deci a ecuatiilor de forma:
unde a1 , a2 , . . . , an R iar f (x) o functie continu
y (n) + a1 y (n1) + a2 y (n2) + . . . + an1 y  + an y = f (x)

(12.16)

Daca f (x) = 0 ecuatia se numeste omogena, dac


a f (x) = 0 ecuatia se numeste
neomogena.

266

CAPITOLUL 12.

SISTEME DE ECUAT
II DIFERENT
IALE.

vom folosi uneori operatorul diferential L denit prin:


L(y) = y (n) + a1 y (n1) + . . . + an y =

dn y
dn1 y
+ a1 n1 + . . . + an y
n
dx
dx

(12.17)

si atunci ecuatia considerata poate pus


a sub forma:
L(y) = f (x)
Propozitia 2:
Ecuatia Ly = 0 este echivalenta cu sistemul de n ecuatii de ordinul nt
ai

y2
y =

1

y
=
y3

2
..
(12.18)
.

=
yn
y

n1

yn = a1 y1 a2 y2 a3 y3 . . . an yn
Prin urmare matricea sistemului este:

0 1
0
... 0 0
0
0

1
... 0 0

..
.
.
.
..
..
..
A= .
. . . ..
.

0
0
0
... 0 1
an an1 an2 . . . a2 a1

Propozitia 3:
Fie ecuatia liniar
a si omogena
y (n) + a1 y (n1) + . . . + an y = 0
si e sistemul echivalent:
dY
= AY
dx
atunci polinomul caracteristic asociat matricei A coincide cu polinomul caracteristic al ecuatiei liniare Ly = 0
Intradev
a ultima linie obtinem:
ar dezvolt
and det(A In ) = 0 dup
Pn () = det(A In ) = n + a1 n1 + . . . + an .
Propozitia 3:
Un sistem liniar de n ecuatii de ordinul unu neomogen:
dY
= AY + B, A Mn(R), B Mn 1 (R)
dx

(12.19)

12.1. SISTEME LINIARE CU COEFICIENT


I CONSTANT
I.

267

este echivalent cu o ecuatie liniar


a de ordinul n:
L(y) = f (x), f C(R)

(12.20)

Demonstratie: Sa not
am cu D
d
dx 0
0 d

dx
DY = . .
.
. ..
0

matricea asociata operatorului de derivare:


0...0
y1
y1
y2 y 
0...0

2
.. .. .. = ..
. . . .
d
yn
yn
0 0 . . . dx

Egalitatea (12.19)devine atunci:


(D A)Y = B ()Y
Rezolvand formal acest sistem obtinem relatiile:
det(D A)yi = det Ci ,
unde Ci este matricea ce se obtine nlocuind n matricea D A coloana i cu
vectorul coloan
a B. Rezultatul va o ecuatie diferential
a liniar
a de ordinul n
n yi .
Exemple:
1) Fie sistemul:
 
y1 = y2
y2 = y1



 d
0 1
1
dx
A=
; DA=
d
1 0
1
dx
Sistemul este echivalent cu:
 d

 dx 1
d
 1
dx
Solutiile sistemului sunt:


2) Pentru sistemul



 y1 = 0 adic
a y1 + y1 = 0


y1 = C1 cos x + C2 sin x
y2 = C1 sin x + C2 cos x


y1 = y1 + y2
y2 = y1 + y2 + 16x



 d

1
1 1
dx
A=
; DA=
d
1 1
1
dx 1

268

CAPITOLUL 12.

SISTEME DE ECUAT
II DIFERENT
IALE.

Sistemul este echivalent cu:




 d



 dx 1 1  y1 =  0
d
 16x

 1
dx 1
sau cu:
 d

 dx 1 1
d
 1
dx 1


1 
a y1 2y1 = 16x
d
 adic

1
dx


 d


0
 y2 =  dx 1

 1
16x



 adic
a y2 2y2 = 16 16x


Observatie: Se poate ajunge la aceleasi rezultate daca vom folosi metoda


substitutiei care consta n eliminarea pe r
and a necunoscutelor, ajung
and n
cele din urm
a la o ecuatie diferential
a de ordin n.
Astfel din exemplul 2) din prima ecuatie avem
y2 = y1 y1 iar y2 = y1 y1
Inlocuind y2 si y  n a doua ecuatie ne va da:
2
y1 y1 = y1 + y1 y1 + 16x sau

y1 2y1 = 16x

La fel scotand din a doua ecuatie pe y1 avem


y1 = y2 y2 16x iar y1 = y2 y2 16
Inlocuind y1 si y  n prima ecuatie ne va da:
1
y2 y2 16 = y2 + y2 y2 16x sau
Prin urmare rezultate identice.

y2 2y2 = 16 16x