Sunteți pe pagina 1din 31

Finalitile

educaiei

Definirea conceptului de
finalitate educaional
Finalitatile circumscriu modelul de
personalitate pe care educatia urmeaza
sa-l formeze.
Ele se diferentiaza si integreaza intr-un
tot unitar in functie de cerintele sociale si
descifrarea mecanismului psihologic al
invatarii umane.
Formularea lor poate fi preponderent
sociala sau psihologica, in functie de
accentul ce se pune pe unii sau altii dintre
factorii implicati in aceasta operatie.

...
Finalitile educaiei sunt previziuni cu privire la
modul de realizare a educaiei , ntr-un anumit
interval de timp .
Ele se constituie intr-un sistem cu o
functionalitate interna bine conturata, avand rol
director si reglator pentru actiunea educationala.
Ofer posibilitatea abordrii curriculare a
sistemului i procesului de invatamant.

...
Finalitile educaiei sunt orientri valorice
asumate la nivel de politic a educaiei, n
vederea realizrii activitii de formaredezvoltare a personalitii;

Dup S. Cristea sunt:


Finaliti macrostructurale :idealul i
scopurile;
Finaliti microstructurale: obiective
generale, specifice i operaionale);

Structura finalitilor educaiei


(I.Nicola)
Concepia
despre cunoatere

Concepia
despre om

Idealul educaional

Scopurile educaiei

Obiectivele
educaionale

Concepia
despre societate

Modelul global al finalitatilor educatiei


(S.Cristea)

I.Nivelul finalitatilor de sistem - macrostructurale:


1.Idealul educatiei = tipul de personalitate proiectat de
societate pe termen lung;
2.Scopurile educatiei = linii strategice de dezvoltare a
educatiei pe termen mediu si lung;

II.Nivelul finalitatilor de proces microstructurale:


1.Obiectivele generale : la nivel normativ-global (invatarea
inovatoare) si la nivel normativ-aplicativ(criteriile de
elaborare a planului de invatamant);
2.Obiectivele specifice/intermediare: obiective psihologice
(afective, cognitive si psihomotorii) ,obiective cadru si de
referinta(pe nivele, cicluri, ani scolari, arii curiculare si
discipline de invatamant);
3.Obiective concrete/operationale: la nivelul unui
grup de lectii sau al unei singure lectii.

Idealul educational
Reprezint tipul de personalitate proiectat de
societate pe termen lung;
Continutul idealului este prin excelenta social,
incluzand cerintele fundamentale ale societatii
fata de actiunea educationala.
Idealul reflecta, deci, in esenta sa, finalitatea
acestei actiuni orientata in directia realizarii unui
cvasiechilibru intre ceea ce pretinde societatea si
ceea ce poate realiza actiunea educationala
Prin idealul educativ se proiecteaza si se
anticipeaza nevoile sociale obiective ale societatii,
precum si aspiratiile ei in ceea ce priveste
desfasurarea si finalitatea actiunii educationale.

Caracteristicile idealului educaional


1. caracter istoric, raportat la evoluia istoric a
societii;
2. caracter abstract deoarece nu este tangibil,
3. caracter prospectiv deoarece presupune o
serie de previziuni educaionale pentru 1-3
decenii,
4. caracter strategic incluznd o abordare global
i inovatoare a problemelor educaionale,
5. caracter politic, reflectnd interese sociale de
maxim generalitate)

Dimensiunile idealului
educaional

Dimensiunea sociala - vizeaza tendinta generala


de dezvoltare a acelei societati cu trasaturile
definitorii pe care le incumba. Idealul trebuie sa
fie in concordanta cu aceasta tendinta si sa o
anticipeze prin orientarea pe care urmeaza s-o
imprime actiunii educationale.
Dimensiunea psihologica - se refera la tipul de
personalitate pe care societatea il reclama pentru
a raspunde nevoilor ei. Acest tip presupune
stabilirea unei configuratii de trasaturi
necesare pentru toti sau pentru majoritatea
membrilor acelei societati.
Dimensiunea pedagogica - se refera la
posibilitatile de care dispune sau cu care va trebui
sa fie investita actiunea educationala pentru a
putea transpune in practica acest ideal.

Perspectiva istorica asupra


idealului educational
n Atena, idealul educativ era exprimat in ideea
dezvoltarii armonioase (kalokagathia).
In Sparta, idealul educativ era dominat de spiritul militar.
Evului Mediu ii este propriu idealul cavaleresc si idealul
religios.
Renasterea impune un ideal umanist, accentul punandu-se
pe dezvoltarea si inflorirea personalitatii umane. Se
insista cu precadere pe cunoasterea individualitatii
umane, a libertatii si demnitatii sale.
Epoca luminilor intregeste idealul educational impunand
increderea nestramutata in puterea ratiunii umane, ca
instrument de stapanire a naturii. Valorile stiintelor
naturii circumscriu in masara din ce in ce mai mare
continutul idealului educational.

...

Introducerea si extinderea masinismului,


concomitent cu adancirea diviziunii sociale a
muncii, au impus, n epoca modern, o alta viziune
asupra educatiei, concretizata intr-un alt mod de
a concepe idealul educational.
Reprezentativa din acest punct de vedere este
conceptia sociologului francez Emile Durkheim,
potrivit caruia educatia trebuie sa raspunda unor
nevoi imediate ale mediului social.
Idealul urmeaza sa condenseze intr-un tot unitar
toate acele calitati intelectuale, fizice si morale
de care trebuie sa dispuna oamenii asa cum
,,societatea ii vrea. .

De reflectat...
Idealul educaional al societii romneti, potrivit LEN nr.12011:

Idealul educaional al colii romneti const n


dezvoltarea liber, integral i armonioas a
individualitii umane, n formarea personalitii
autonome i n asumarea unui sistem de valori
care sunt necesare pentru mplinirea i
dezvoltarea personal, pentru dezvoltarea
spiritului antreprenorial, pentru participarea
ceteneasc activ n societate, pentru incluziune
social i pentru angajare pe piaa muncii.

Scopurile
educatiei
Reprezint linii strategice de dezvoltare a educatiei pe
termen mediu: democratizarea invatamantului,
proiectarea curriculara, conducerea manageriala,
descentralizarea administrativ ,informatizarea
educaiei etc.
Scopul acoper o zona mai larg de fenomene, are un
caracter mai concret decat idealul i angajeaza un lan
de aciuni educaionale.
Din punct de vedere structural, el se prezint ca unitate
dialectic a doua laturi, una ideal, de imaginare a
operaiilor i rezultatelor, iar cealalt, intenional, de
declanare a aciunii, n vederea realizrii sale.

...
Scopul este determinat de idealul educativ,
iar prin acesta de conditiile istorico-sociale
pe fondul carora se desfasoara actiunea
educationala.
Intre idealul educativ si scopurile
educative exista o stransa
interdependenta. Pe de o parte, idealul
determina scopurile educative, iar pe de
alta parte acestea concretizeaza pe
diverse planuri si la diferite niveluri
prescriptiile generale ale idealului.

Caracteristici ale
scopurilor educaiei
Caracter practic deoarece prefigureaz
posibilitile concrete de aciune,
Caracter strategic prin trasarea liniilor
generale de inovare i dezvoltare,
Caracter tactic i operaional prin stabilirea
criteriile de elaborare a obiectivelor
generale.

Obiectivele educaionale
Scopul si obiectivul educational sunt doua aspecte
complementare. Astfel, in timp ce scopul contureaza
finalitatea in termeni generali si sintetici, obiectivul
detaliaza aceasta finalitate, prescriind rezultatul
actiunii din perspectiva psihologica a invatarii umane.
n calitate de finaliti pedagogice microstructurale,
obiectivele educaiei sunt angajate n proiectarea
activitilor de instruire organizate formal i
nonformal, n context colar, dar i extracolar.
Funcia de baz a obiectivelor const proiectarea
curricular a planului de nvmnt, a programelor i
manualelor colare, a altor materiale auxiliare, a
activitilor didactice concrete realizate de
profesori.

Obiectivele generale
Obiectivele generale ale educaiei / instruirii sunt
valabile la toate nivelurile, treptele i disciplinele
de nvmnt.
Aceste finaliti microstructurale vizeaz dou
situaii pedagogice distincte, dar complementare:
1) stabilirea unui reper valoric unitar pentru
realizarea procesului de nvmnt, analogic cu
cel angajat de idealul educaiei, reper valoric care
are semnificaia de obiectiv general al procesului
de nvmnt;
2) definitivarea criteriilor de elaborare a planului
de nvmnt (n calitate de document curricular
fundamental).

Obiective specifice
Sunt acele finaliti microstructurale care definesc orientrile
valorice intermediare ntre obiectivele generale i obiectivele
concrete. Elaborarea lor este realizat prin aciunea de specificare
a obiectivelor generale.
Obiectivele specifice au o sfer larg de aplicare la nivelul instruirii,
organizat n contextul procesului de nvmnt. Ele proiecteaz
realizarea i dezvoltarea unor competene de nvare, angajate
pedagogic (prin diferite programe) n funcie de:
a) domeniile psihologice reprezentative pentru comportamentul
personalitii obiective specifice: cognitive, afective,
psihomotorii;
b) coninuturile generale ale educaiei obiective specifice educaiei:
intelectuale-morale-tehnologice-estetice-psihofizice;
c) formele generale ale educaiei obiective specifice educaiei /
instruirii: formale-nonformale-informale;
d) nivelurile i treptele de nvmnt obiective specifice
nvmntului primar / precolar, colar; secundar inferior,
superior; universitar;
e) coninuturile particulare ale educaiei / instruirii obiective
specifice stabilite pe discipline de nvmnt; module de studiu,
capitole, subcapitole, uniti de instruire, activiti concrete /
lecii etc.

...
Tipuri de obiective specifice:
1. Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de
generalitate i complexitate.
Ele se refera la formarea unor capacitai i atitudini
generate de specificul disciplinei i sunt urmarite de-a
lungul mai multor ani de studiu.
Au o structur comuna pentru toate disciplinele
aparinand unei arii curriculare i au rolul de a asigura
coerena in cadrul acesteia.
2. Obiectivele de referina sunt obiective care specific
rezultatele asteptate ale invarii la finalul unui an de
studiu i urmaresc progresia in formarea de capacitai
i achiziia de cunotinte ale elevului de la un an de
studiu la altul.
.

Obiectivele operaionale
Sunt enunuri cu caracter finalist ce dau sens
inteniei de a produce o schimbare n structura
personalitii elevului, ca urmare a implicrii lui
ntr-o activitate instructiv-educativ.
Operaionalizarea obiectivelor trecerea de la
nivelul finalitilor macrostructurale la cel al
finalitilor microstructurale prin derivare sau
specificarea criteriilor pe baza crora un
obiectiv devine operaional.

...
n literatura de specialitate sunt menionate 2 criterii de
operaionalizare:
a. Performana nivelul de realizare al unei sarcini de
nvare se bazeaz pe respectarea a trei criterii
( R.F.Mager):
1. specificarea comportamentului final,
2. descrierea condiiilor de realizare,
3. specificarea nivelului minim de reuit.
Ex.: elevul trebuie s identifice ntr-un interval de 5 minute
cel puin 3 substantive din textul dat
b. Competena capacitate ntelectual ce dispune de
posibiliti multiple de transfer i aplicabilitate n
operarea cu coninuturi diverse; realizabil pe intervale
mai mari de timp, accentueaz caracterul formativ al
procesului de nvmnt.
Ex.: dezvoltarea capacitilor de analiz i sintez a
gndirii elevilor.

Cerine pentru formularea corect a


obiectivelor operaionale :

nu descriu activitatea cadrului didactic ci ceea


ce trebuie s fac n mod concret elevul,
formularea obiectivului trebuie realizat pe
nelesul elevilor,
un obiectiv cuprinde o singur sarcin
didactic,
obiectivele se structureaz logic pe parcursul
leciei,
sarcinile de nvare formulate prin obiective
trebuie s fie accesibile elevilor,
obiectivele trebuie formulate n mod concis,
evitndu-se redundana,
obiectivele trebuie s includ i condiiile de
realizare a sarcinii precum i criteriile de
reuit.

...
Taxonomia obiectivelor reprezint o clasificare a
acestora dupa unul sau mai multe criterii/principii.
Ex: clasificarea ierarhic a obiectivelor ( B.S. Bloom)
Taxonomia se raporteaz la 2 dimensiuni:
una de coninut ( domeniul afectiv, cognitiv,
psihomotor);
una de difereniere i ordonare a proceselor
psihice mplicate n funcie de gradul lor de
complexitate;

TAXONOMIA OBIECTIVELOR
Domeniul

Domeniul

Domeniul

psihomotor

cognitiv

afectiv

(Simpson)

(Bloom)
EVALUARE

(Krathwohl)

REACIE
COMPLEX
AUTOMATISM

SINTEZ

CARACTERIZARE

ANALIZ

ORGANIZARE

REACIE
DIRIJAT
DISPOZIIE

APLICARE

VALORIZARE

NELEGERE

REACIE

PERCEPERE

CUNOATERE

RECEPTARE

Funciile obiectivelor operaionale


Funcie de orientare valoric a
procesului de nvmnt aspiraii
sociale;
Funcie de evaluare a rezultatelor
colare i a activitii elevilor;
Funcie de reglare a procesului de
nvmnt;
Funcie de anticipare a rezultatelor
colare.

Competenele
Conform LEN nr 1/2011 competenele sunt nelese ca un
ansamblu multifuncional i transferabil de cunotine,
deprinderi/abiliti i aptitudini, necesare pentru:
a) mplinirea i dezvoltarea personal, prin realizarea propriilor
obiective n via, conform intereselor i aspiraiilor fiecruia
i dorinei de a nva pe tot parcursul vieii;
b) integrarea social i participarea ceteneasc activ n
societate;
c) ocuparea unui loc de munc i participarea la funcionarea i
dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei concepii de via, bazate pe valorile umaniste
i tiinifice, pe cultura naional i universal i pe stimularea
dialogului intercultural;
e) educarea n spiritul demnitii, toleranei i respectrii
drepturilor i libertilor fundamentale ale omului;
f) cultivarea sensibilitii fa de problematica uman, fa
de valorile moral-civice i a respectului pentru natur i
mediul nconjurtor natural, social i cultural.

...
In Legea educaiei naionale, la articolul 68, se precizeaza:
(1) Curriculumul naional pentru nvmntul primar i gimnazial
se axeaz pe 8 domenii de competene cheie care determin
profilul de formare al elevului:
a) competene de comunicare n limba romn i n limba matern,
n cazul minoritilor naionale;
b) competene de comunicare n limbi strine;
c) competene de baz n matematic, tiine i tehnologie;
d) competene digitale, de utilizare a tehnologiei informaiei ca
instrument de nvare i cunoatere;
e) competene sociale i civice;
f) competene antreprenoriale;
g) competene de sensibilizare i de expresie cultural;
h) competena de a nva s nvei.

Competenele cheie
Competenele cheie reprezint un pachet transferabil i
multifuncional de cunotine, aptitudini i atitudini,
necesar tuturor indivizilor, n vederea dezvoltrii
personale i a incluziunii lor sociale i profesionale.
Ele ar trebui s fie dobndite pn la sfritul
nvmntului obligatoriu, pentru a funciona ca baz a
activitilor ulterioare de nvare/formare.
Competenele cheie sunt eseniale pentru:

dezvoltarea personal de-a lungul ntregii viei


(capital cultural),
incluziunea social i cetenia activ (capital
social),
ocupare i dezvoltare profesional (capital uman).

...
Competenele cheie:

au un caracter transversal;
sunt transferabile (n contexte noi);
sunt multifuncionale (pot fi utilizate pentru a
atinge mai multe obiective sau pentru a realiza
mai multe sarcini simultan);
reprezint o precondiie a unei dezvoltri
personale adecvate i a unui parcurs educaional i
de formare eficient.

V MULUMESC PENTRU ATENIA ACORDAT!


S V BUCURAI DE O ZI FRUMOAS!