WWW

World Wide Web reprezint la ora

actual cel mai mare rezervor de
informaie n format electronic din lume.
Documentele Web conin elemente de tip
text, grafic, audio sau video, toate acestea
fiind cunoscute sub numele de hipermedia
Apare in 1989 la CERN, creatorul sau
fiind fizicianul Tim Berners Lee

WWW
Amazon 1994
eBay 1995
Google -1998 (Brin si Page)
Facebook 2004 (Zuckerberg)
1994: CERN si MIT creeaza W3C (World Wide Web
Consortium) care administreaza dezvoltarea WEB-ului.

Web-ul este un sistem de tip client/server:

Server WEB (de exemplu Apache)
Client WEB (browser, navigator Firefox, Opera,
Chrome, Internet Explorer)

Comunicarea client-server : protocolul HTTP

(Hyper Text transfer Protocol)
Functiile browserului:

navigarea pe Internet;
utilizarea potei electronice;
discuii de grup;
compunerea paginilor Web;
realizarea de conferine i grupuri de lucru pe
Internet;

Limbajul pentru crearea paginilor Web statice:

HTML (Hypetr Text Markup Language)

CSS Cascading Style Sheets

Incepand cu HTML 4.0

Pagini WEB dinamice

Tehnologii care permit crearea paginilor

dinamice:
CGI (Common Gateway Interface) permite
serverului WEB sa ruleze mici programe;
PHP (limbaj de programare): paginile WEB
contin script-uri (programe) care sunt
rulate/executate de server;
JSP: Java Server Pages similar cu PHP dar
bazat pe tehnologiile Java;
ASP.NET (Active Server Pages) dezvoltat de
catre Microsoft.

Pagini dinamice construite client-side (adica

browserul este cel care executa partea
dinamica) cu ajutorul:

Javascript;
Vbscript;
Applets (bazat pe tehnologia Java);
ActiveX control (Microsoft).

AJAXAsynchronous JavaScript and XML (este

o tehnologie care permite crearea paginilor
dinamice). Aceasta tehnologie se bazeaza pe:
HTML si CSS pentru prezentarea informatiei;
DOM (Document Object Model) pentru
actualizarea unor portiuni ale unei pagini WEB in
timpul vizualizarii paginii (fara a reincarca toata pagina
in browser);
XML permite schimbul de date cu serverul WEB;
Javascript integreaza toate aceste functionalitati, cu
ajutorul Javascript putandu-se realiza script-uri (mici
programe).

Figura de mai jos exemplifica modul de executie a

paginilor dinamice

Adresarea unei pagini WEB : URL (Uniform

Resource Locator )
URL raspunde la 3 intrebari:

Cum se acceseaz pagina;

Unde este localizat pagina;
Care este numele paginii;

Un URL contine 3 elemente:

Protocolul utilizat la accesarea paginii;
Numele DNS al calculatorului care gzduiete pagina;
Numele local al fiierului, nsoit de calea de acces, care
memoreaz pagina Web;
Exemple :
http://www.faa.unibuc.ro/catedre/Info.html
file://Book/cap.txt

Protocolul HTTP
Este un protocol simplu de tip cerere-raspuns;
Toate cererile HTTP ncep cu numele metodei (operaiei) care
se va executa asupra unei pagini Web.
Metodele acceptate de protocolul HTTP sunt :

GET - reprezint o cerere de citire a unei pagini Web;

HEAD - reprezint o cerere de citire a antetului unei pagini Web;
PUT - reprezint o cerere de memorare a unei pagini Web;

Protocolul HTTP
POST - reprezint o cerere de adugare a unor informaii la o
pagin Web;
DELETE - reprezint o cerere de tergere a unei pagini Web;
LINK - reprezint o cerere de realizare a unei legturi ntre
dou resurse Web;
UNLINK - reprezint o cerere de tergere a unei legturi
dintre dou resurse;

WEB pentru dispozitive mobile

Paginile WEB clasice prezinta dezavantaje majore daca

sunt afisate de catre un browser al unui dispozitiv mobil;
Ecranul mic impiedica afisarea unor pagini/imagini de
dimensiune mare;
Dispozitive de intrare (tastatura) cu capabilitati limitate;
Largimea de banda (viteza) este limitata pentru retelele 3G sau
4G;

WEB pentru dispozitive mobile

Pot apare intreruperi ale conexiunilor;
Puterea de calcul este limitat;

Rezolvari:
Protocolul WAP (Wireless Application Protocol) 1997, Nokia, Ericsson,
Motorola. In prezent a fost abandonat.
Serverul WEB inspecteaza cererile de browsere si daca cererea vine de la
un dispozitiv mobil livreaza o pagina special contruita (pagini mai mici,
foloseste compresia);

WEB pentru dispozitive mobile

O versiune simplificata a limbajului HTML XHTML: telefoane
mobile, televizoare, vending machines, ceasuri (nu suporta CSS,
scripturi, etc).
Content transformation/transcoding: inainte de a livra pagina
unui dispozitiv mobil, server-ul transforma respectiva pagina
pentru a fi afisata si pe ecranele dispozitivelor mobile.

WEB search
Aplicatia cu cel mai mare succes in WEB: cautarea de
informatie;
1998 Sergey Brin si Larry Page (studenti la Stanford)
lanseaza Google.
Ideea revolutionara a lui Brin si Page: un algoritm de
cautare ar trebui sa tina cont de cate ori o pagina este
punctata de alte pagini mai degraba decat de numarul de
aparitii al unui cuvant cheie intr-o pagina.

WEB search
Mai mult de 1 miliard de cautari in fiecare zi;
Motoare de cautare: Google, Yahoo!, Bing, Altavista.
Fiecare motor de cautare trebuie sa aiba o baza de date: acest
lucru se realizeaza cu o aplicatie speciala - Web crawler;
WEB search furnizor de publicitate online: motorul economic
care a dus la dezvoltarea Web-ului.

Content delivery (Livrarea continutului)

La inceput Internet-ul era folosit pentru comunicare (email);

In prezent modelul de utilizare s-a deplasat catre livrarea de continut ( de exemplu
informative video, audio)
Exemplu: www.youtube.com : 10% din traficul total in Internet.
World Wide WEB = World Wide WAIT!!! trebuie gasite solutii pentru livrarea
rapida a unor fisiere mari cum sunt cele video.
Conteaza atat volumul datelor dar si latenta (timpul de livrare a informatiei (de
exemplu aplicatii VoIP Voice Over IP)

Content delivery (Livrarea continutului)

Solutii:
1) Ferme de servere

a
Se folosesc tehnici load-balancing
(echilibrarea incarcarii pe servere)

Content delivery (Livrarea continutului)

2) Web proxy utilizarea unei memorii cache (server proxy)
pentru a scurta timpul de acces.

Content delivery (Livrarea continutului)

3) Content Delivery Networks (CDN)
Pentru site-uri cu adevarat populare (youtube, yahoo etc.) nici
una dintre solutiile prezentate anterior nu este acceptabila.
Solutia alternativa: distribuirea continutului pe server distribuite
geografic.

Content delivery (Livrarea continutului)

Content delivery (Livrarea continutului)

Cum facem ca un client din Boston sa se conecteze la serverul
din Boston?
Mirroring : clientul are de ales (prin intermediul unei pagini Web
serverul la care se conecteaza). Ramane la alegerea clientului unde se va
conecta.
Redirectionare DNS (DNS redirection): Daca un browser cere de
exemplu acces la www.youtube.com, serverul DNS examineaza IP-ul de
unde vine cererea si trimite inapoi catre client (browser) adresa de IP a
celui mai apropiat server.

Content delivery (Livrarea continutului)

Content delivery (Livrarea continutului)

Akamai a fost prima companie care a experimentat

aceste tehnici si este in prezent leader-ul de piata in
domeniul CDN.
www.akamai.com

Content delivery (Livrarea continutului)

4) Retele Peer-to-peer (P2P)
Mai multe calculatoare isi pun in comun resursele pentru a
forma o retea de content-delivery.
Cea mai populara retea P2P BitTorrent (apare in 2001
protocolul BitTorrent poate fi citit la adresa
www.bittorrent.org).

Content delivery (Livrarea continutului)

Probleme de rezolvat la BitTorrent:
Cum afla un client care sunt celelalte calculatoare de unde poate
descarca continutul dorit?
Cum este replicat continutul pentru a realiza rate mari de download?
Cum sunt incurajati utilizatorii sa incarce continut pentru alti utilizatori?

Content delivery (Livrarea continutului)

Solutii:
Initial nu toti utilizatorii au intreg continutul, dar cei
care il au creeaza un fisier numit torrent.
Torrent-ul contine doua categorii de informatii:
adresa unui tracker care e un server ce dirijeaza utilizatorii
catre continutul unui torrent (mentine un swarm lista de
peers);
O lista de chunks (parti) de continut care alcatuiesc torrentul
initial un calculator detine tot continutul (seeder).

Content delivery (Livrarea continutului)

Bibliografie
Andrew Tanenbaum, David J. Wetherall, Computer
Networks, 5th edition, Prentice Hall, 2011.
V. Avram, D. Rizescu, Technologies for e-Business, Editura
Universitara, Bucuresti, 2015.
B. Oancea, Bazele Informaticii, Editura Economica, 2004.