Securitatea informatiei

La inceput retelele de calculatoare erau folosite

in mediul academic email;
In companii printer si file sharing;

Azi banking, shopping, plata taxelor. Securitatea

informatiei devine foarte importanta.

Securitatea informatiei

Problemele de securitatea datelor sunt legate de patru

aspecte:

Confidentialitatea datelor;
Autentificarea partenerilor care schimba date;
Integritatea datelor;
Nonrepudierea;

Toate aceste aspecte se rezolva prin criptografie.

Securitatea informatiei
Criptografia dateaza inca din Grecia antica;
S-a dezvoltat in special in timpul razboaielor;
Criptografie versus criptanaliza: criptarea datelor versus decriptarea lor fara
a cunoaste modalitatea de criptare.
Ce inseamna criptare? Un text este transformat cu ajutorul unui algoritm si
a unui parametru (cheie).
Datele care circula pe Internet pot fi interceptate de un intrus:

Pasiv: doar citeste datele interceptate;

Activ: modifica datele si le trimite mai departe.

Securitatea informatiei

Securitatea informatiei
Initial s-a incercat ca algoritmul de criptare sa fie secret.
Efortul de a crea alt algoritm nou cand vechiul algoritm
devenea public (cineva divulga secretul) este prea mare.
Solutia cea mai eficienta: algoritm de criptare/decriptare
public, cheie secreta.

Securitatea informatiei
Exista doua categorii de algoritmi de criptare;
1. Algoritmi simetrici folosesc aceeasi cheie atat la criptare
cat si la decriptare;

Notam criptarea unui text cu E(P)

Decriptarea textului D(P)
Deci D(E(P))= P
E si D pot fi privite ca doua functii matematice;

Securitatea informatiei

Exemple:
DES (Data Encryption Standard) 1977, standard al guvernului
U.S. Acesta foloseste o cheie de 64 de biti.
Triple DES 1979;
AES (Advanced Encryption Standard - 2000) cheie de 128, 196
sau 256 biti.

Securitatea informatiei

2. Algoritmi asimetrici (cu cheie publica).

Folosesc o cheie pentru criptare si o alta cheie pentru decriptare.
O cheie este publica, cealalta este privata.

Transmisia unei mesaj de la Alice la Bob:

A (KpA, KsA)

EKpB(P)

B (KpB, KsB)

DKsB(P)

Securitatea informatiei
Transmisia: Ek(P) la emitator, Dk(P) la destinatar;
Trebuie sa existe un canal de comunicatie sigur pentru
cheie, de regula altul decat cel prin care este transmis
mesajul.
Exemple: Algoritmul RSA (Rivest, Shamir, Adelman)

Securitatea informatiei
Autentificarea, integritatea si nonrepudierea se
obtin folosind semnaturile digitale.
O semnatura digitala trebuie sa ne asigure de
urmatoarele:

Cel ce primeste mesajul trebuie sa fie sigur de

identitatea trimitatorului;
Trimitatorul nu poate nega faptul ca a trimis mesajul;
Cel ce primeste mesajul nu-l poate concepe chiar el.

Securitatea informatiei
A. Semnaturi cu algoritmi
simetrici (rar utilizate in practica)

Securitatea informatiei

B. Semnaturi digitale cu algoritmi asimetrici

Securitatea informatiei
C. Semnaturi digitale cu rezumate (message digest)
Folosesc o functie matematica (hash-function) greu
inversabila MD (Message Digest) si un algoritm de
criptare asimetric.
Greu inversabila inseamna ca daca am MD(P) nu pot afla
P

Securitatea informatiei
Alice trimite textul P plus rezumatul textului, MD(P) criptat
cu cheia sa secreta;
1. Bob decripteaza rezumatul cu cheia publica a lui Alice
si obtine rezumatul R1.
2. Bob aplica functia MD asupra textului P si obtine
rezumatul R2.
Bob compara R1 cu R2. Daca sunt identice, Bob este
sigur de faptul ca mesajul vine de la Alice si nu a fost
modificat de o terta persoana.

Securitatea informatiei

Managementul cheilor: daca un intrus intercepteaza

comunicatia (Alice doreste sa obtina cheia publica a lui
Bob pentru a ii trimite un mesaj) si trimite o cheie
publica eronata?

Securitatea informatiei

Certificate digitale
Emise de o autoritate recunoscuta (Certification Authority CA)
Contin informatii despre detinator, cheia publica;
E semnat cu cheia privata a CA (de aceea nu pot fi falsificate);

Securitatea informatiei

Unde anume intervine criptarea?

IPSec IP secure (protocol IP securizat)

Firewalls

Securitatea informatiei
Securitatea in WEB
Diverse tipuri de atacuri: de la afisarea unor mesaje inofensive la
furtul de informatii sensibile.
Tehnica cea mai folosita: DNS spoofing ( vezi explicatia acestui
termen - https://en.wikipedia.org/wiki/DNS_spoofing
Netscape a introdus un protocol special, SSL care folosetre
criptarea comunicatiei intre browser si serverul WEB - HTTPS

Bibliografie
Andrew Tanenbaum, David J. Wetherall, Computer
Networks, 5th edition, Prentice Hall, 2011.
V. Avram, D. Rizescu, Technologies for e-Business, Editura
Universitara, Bucuresti, 2015.
B. Oancea, Bazele Informaticii, Editura Economica, 2004.