Sunteți pe pagina 1din 456

ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU
Profesor la Universitatea din Bueumti

ISTORIA
ROMANILOR
Ill
PARTEA INTAI
DELA MOARTEA LUI MIHAI
VITEAZUL PANA LA SFAR*ITUL
EPOCEI FANARIOTE (1601-1821)
Cu 143 de figuri In text si 7 hdrIi earl din text
EDITIA A DOUA, REVAZUTA $1 ADAOGITA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA


39, Bulevardul Lascar Catargi, 39

DUCURE$T I 1944

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA EDITIA A DOUA


Editia de NO, apeirutil la interval de un an, se deosebeVe de
cea precedent printr'o serie de adaose $i de preciztai, determinate
de studiile aparute intre limp sau de cerceteirile intreprinse.
Multumesc din nou cititorilor mei pentru pretuirea aratatei fi cu
prilejul acestui volum.
Bucureoi, Mai 1943.
CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Volumul de fat, ca ci cel precedent, se imparte in cloud peErti :
cea dinti cuprinde istoria politicei intre 1601-1821, cea de a doua
va privi institutiile fi cultura in acelafi interval de timp.
Transilvaniei i-am consacrat trei capitole intinse, in afarei de
locul ce-1 ocupei in expunerea privind tinuturile de dincoace de Carpati. Romeinii din Peninsula Balcanicei au un capitol propriu.
Din ilustratiile acestui volum, un numeir insemnat mi-au fost
puse la dispozitie, in mod gratios, de urmeitoarele institutii fi persoane : Ministerul Propagandei (Directia Propagandei : fig. 3, 6,

10, 25, 27, 29, 32, 37, 44, 48, 49, 54, 57, 60, 67, 71, 78, 83, 92,
98, 110, 115-117, 122, 124, 136; Oficiul Na(ional de Turism:
fig. 52, 53, 55, 56, 58, 61, 84-88) ; Comisia Monumentelor Isto-

rice (fig. I, 2, 7-9, 11-18, 23-24, 26, 28, 31, 38-43, 45, 46,
59, 62-66, 68, 70, 72, 76, 80, 81, 90, 91, 94, 101, 108, 118, 128134) ; Muzeul Militar (fig. 5, 19, 20, 22, 23, 47, 69, 77, 82, 99,
100, 102-105, 112-114) ; Muzeul Municipiului Bucureti (fig.
4) ; Profesor Victor Papacostea (fig. 138, 142, 143) ; Profesor
Constantin Moisil (fig. 21, 34-36, 74, 75, 93, 95-97, 106, 107,
109, 111, 119-121, 123, 125-127, ultimele patru provenind din
lucrarea A. Resch, Siebenbrgische Manzen und Medaillen con 1538

bis zur Gegenwart, Sibiu, 190 1) ; Consilier de ambasad Marcel


Romanescu (fig. 137, 139, 140) ; Consilier de ambasad Octavian Beu (fig. 135) f i G. N icolaiasa (fig. 50, 51, 73, 89). Rog
pe conduceitorii institutiilor amintite, pe colaboratorii acestora
imi fac o pleicutei datorie sci amintesc numele d-lor Al. Beideiutei,
Adrian Corbu, Colonel I. Gr. Po pesca, Profesor Victor Briltulescu,

www.dacoromanica.ro

VIII
Dinu Rosetti si Frasin Munteanu-Reimnic precum si toate persoanele de mai sus sei primeascei incei odatei vide mele multumiri.
Un numeir de capte heirti in afarei de text f i una in text ingcidue
localizarea evenimentelor povestite.
Da/ele sunt dupei stilul nou, exceptille fiind nientionate. Indicele

de nume si lucruri va incheia partea a doua a acestui volum.


Bucuresti, 30 Martie 1942.

CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

z
RADU $ERBAN
$erban era om minios, viteaz, bun,
strdini
toti flew loc trt inima lui ; ara o carmuia bine
bland Fi plin de omenie ; sdraci

(Mitropolitul Matei al Mirelor).

Luptele pentru tron. Simion Movil. Dupa moartea lui Mihai,


boierii si i oastea, cata mai ramasese, trecura In Tara Romaneasca, pe la Caineni, i asezar tabara la satul Cdrstienefti, din
sus de manastirea Argesului (vezi si harta Nr. 1). Acolo venira
Buzestii i cei1a1i boieri si cu to%i alesera domn pe ,5'erban,
fost mare paharnic i stapan al unei averi considerabile. Acesta
lu numele de Radu; Inteun hrisov din 29 Iunie 1604, 1si spune
nepot al raposatului Io Basarab Voevod batranul adica,
pare-se
al lui Neagoe ; Inteo inscriptie contemporana, dela
mnastirea Dealului, din 27 Ianuarie 1608, se precizeazd chiar :
nepot de fiu al lui Basdrab voevod . Cert este ca se tragea,
prin maica-sa Maria fiica Ancai dela Coiani, din erban, marele
ban, ginerele lui Parvu Craiovescu.
Domnia Tilrii Romnesti era urmaritA trig, In acelasi timp,
si de Simion Movilei; acesta, ajutat de Poloni, ocupase mai Inainte
tronul timp de vreo opt luni (20 Octomvrie 1600: lupta dela Teleajen 3 Iulie 1601), dupa care trebuise s fuga In Moldova,
gonit i Invins de fratii Buzesti (vezi si vol. II, ed. 4, p. 297). Un
alt pretendent, ajutat de Turcii dela Dundre era si tnarul Rada
Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul. Deocamdat biruise Simion
Movila ; armata lui, de Moldoveni, Lesi i Tatari, bate pe Munteni, sub RAmnicul Srat si pe malul drept al Buzaului (15 August). Radu erban, ales tocmai atunci domn, nu izbuteste

opreasca si e silit s treaca peste munti, In Ardeal (Octomvrie

www.dacoromanica.ro

RADU $ERBAN

1601). In tabara de langa Dej, la 6 Noemvrie, domnul pribeag


depune juramntul de credinta ctre imparatul Rudolf i-i cere,
prin Stroe Buzescu, trimis la Praha, bani de oaste i un castel
ca loe de retragere, in cazul cand n'ar putea reocupa tronul. In
Martie 1602 pana atunci locui in oraul Samar Radu vru
sii treaca in Tara Romaneasc, avand ajutor din partea Imperialilor ; aceasta incercare de a-i recapata tronul nu reui 'ma,
oastea fiind respinsa chiar la hotar. Nici celalalt pretendent,
Radu Mihnea, nu avu mai mult noroc. Armata acestuia, alcatuit din Turci dunareni, Ardeleni i Munteni, fu batuta de comandantii lui Simion Movila la Crete0i, in Oltenia, in ziva de
15 Martie ; multi dintre ostai se innecara in Jii. 0 noua solie a
lu Radu , ,erban la imparatul Rudolf, in Aprilie 1602, avu drept
urmare organizarea unei noi expeditii In Tara Romaneasca. La
sfaritul lui Iulie, o armata a lui trecea Carpatii prin pasul Buzaului, in timp ce Buzetii coborau pe la Caineni. Simion Movilii nu putu rezista acestor forte i se retrase spre Moldova. La
13 August se tia in Ardeal ca tara e in mana lui Radu erban :
urmarind pe adversar, acesta trece peste Milcov i cla foc targului Tecuciu i catorva sate din jur.
Lupta pentru tron nu se incheie insa aici. Simion nu voia sa
renunte ; el cere de aceea ajutor dela Tatari i ()Mine un corp
de vreo 40.000 de calareti, condui chiar de Han. Radu avea i
el ceva ajutoare trimise de Basta, un corp de cavalerie valona
i vreo 1000 de infanteriti. Lupta a avut loe in ziva de 13/23
Septemvrie 1602, la Ogretin, in judetul Sacuieni i a continuat

a doua zi la Teiwni, in acelai judet. La Ogretin, armata lui


Radu erban ii facuse anturi de adapost ; ieind la un moment

dat, din ele, era sa fie btut de Ttari. La Teiuani, anturile


nu mai fura parasite i izbanda ramase de partea lui Radu. A
contribuit la aceasta i vitejia boierilor Buzeti, in special a lui
Stroe Buzescu ; acesta provoca la lupta pe currmatul Hanului
i in duelul care avu loc, Ttarul fu ucis ; viteazul boier primi
insa i el o lovitura la cap, din care, peste trei saptmni, muri. Pe
lespedea care-i acopera mormntul, la schitul Staneti din Valcea,

(vezi fig. 1) e infatiata scena luptei cu Tatarul. Inscriptia in


romanete, alcatuita chiar de sotia raposatului, arat razboaiele la
care a participat Stroe, sub Mihai Viteazul i sub Radu erban

www.dacoromanica.ro

LUPTELE PENTRU TRON. SIMION MOVIL.A.

si insist a asupra celui din urma, dela Teiusani. Acolo, jupanul


Stroe atata nevoe pre crestini vazand, statu Impotriva Ttarilor
de sa lovi Cu cumnatul Hanului
junghe pre Tatar. i dinteacel
rzboi sA rani la obraz si peste <trei> saptamani sa tampla morte,
In luna lu Octovrie 2 zile va leato 7110. i nu fu pre voe cdinilor

Fig. 1. Sellitul Stane0.i, din judetul Valcea, reaidit in 1536 de Giura logoRitul ai intrat in stApit+
nirea 13uvitilor, prin efisiltoria Ricci lui Giura cu Radul ninon arrnaul, feciorul lui \gad banul.

de Tatari. Dumnezeu-1 erte. Scrisi (in loc de: scrisei) eu jupa-'


neasa Sima a stolnicului lu Stroe: Deaca voi muri, sA ma
grupati Inga dumniia lui aicea . (vezi figura 2)
In urma celor dou batalii, Ttarii se retraser ; hanul, furios
de Infrangere i de uciderea cumnatului sAu, porunci ca Simion
s fie pus In fiare pre supt pntecele calului . De unul din concurentii la domnie Radu erban scdpase. Ramnea cellalt, fiul
lui Mihnea Turcitul. Din cauza acestuia avura loe mai multe
ciocniri cu Turcii dela Dunare. La 10 Octomvrie 1.602 se stia la
Fgra c ei au fost batuti de Care Radu. La inceputul lui Fewww.dacoromanica.ro

RADU *ERRAN

vruarie 1603, oastea muntean trecea Dunrea pe ghiatk si ataca


Silistra. Turcii sunt
In fr' nti ; comandan-

tul Ahmed Pasa, gi-

nerele Hanului, fuA

,..

O.

d
A

'1'

ge, dar cetatea nu


putu fi luatk. Do-

i[j

brogea avu de sufe-

rit, Harsova fu arsd ;

PI

la satul Deni, lo-

41

cuit de Romkni, un

detasament muntean fu atacat ins


de skteni i distrus.
In urma acestor lupte, care se incheiar
In primkvara anului
1603, Radu Mihnea
trebui s renunte
pentru cktiva ani
la visurile sale de
domnie.

Relatiile ea Ar-

dealul. Rilzboiul cu
Moise Szkely. Dar
abia se linistisera
lucrurile In aceast.
parte, cand aten-tia
lui Radu e.rban fu
atras de evenimen-

tele din Ardeal. Acolo, Sigismund Bthory, care, dup

moartea lui Mihai,


izbutise a se IntoarLespedea de pe mormantul lui Stroe Burescu. In partea inferioarti e hilatisatil lupta cu Tatarul si anume mornentul
Fig. 2.

and Stroe Il ucide, Infigand sabia In el.

www.dacoromanica.ro

ce din nou si a relua


tronul, abdick, pen-

tru a treia oard, In

RELATIILE CU ARDEALUL. RAZBOIUL CU MOISE SZEKELY

Iunie 1602. Ungurii din Ardeal nu mai voiau lug dominatia imperiala care se aratase aspr si de o fiscalitate apagtoare. Ei se strang
deci in jurul lui Moise Secuiul (Szkely) unul din trdatorii lui Mihai
Viteazul, i, cu ajutorul Turcilor, pornesc din Banat sa ocupe cetatile unde erau garnizoanele impratului Rudolf. Caransebesul i Lugojul se predau
ultimul la 11 Aprilie ; Alba Julia cade, dupa un
asediu, la 9 Mai ; la 8 Iunie se supunea si Clujul. Basta, cu trupe

insuficiente, se retrage in cetatea Gherlei i trimite o scrisoare


lui Radu erban, cerand ajutor. Acesta expedie mai intai un
detasament redus, apoi unul mai insemnat, de 3000 de oameni,
in frunte cu Gheorghe Rat si cu capitanii de lefegii ; in cele din
urma, trecu el insusi, cu grosul ostii (8000 de oameni), pe la
Rucar. i cand fu la purcesul lui din Targoviste povesteste
cronica
gaciuni)

stranse preotii bisericii de facura bdenii (adica ru-

i slusbe dumnezeesti si-1 blagoslovira toti, rugand pe


Dumnezeu sa-1 poarte inteaceasta cale cu sanatate i cu biruinta
asupra vrajmasilor. i cand fu a treia zi, trecu muntii. Ear deaca

intelease Sekil Mosi, el incepu a se Iduda, zicand: Ea s veacel Roman gros ce va s pata, numai sa-mi intinz
deti
aripa ceasta dreapta, numai de cat Ii voi birui . Lucrurile
lug altfel decat crezuse falosul Moise. Dui:J.6 o prima biruinta
a lui Rat, la Ctirstian, se ajunse la lupta decisiva, in marginea
Brasovului, langa moara adica fabrica de hartie, in ziva
de 17 Iulie 1603. Ostasii lui Radu atacara tabdra Ungurilor,
sfaramara carele legate unele de altele care o aparau i patrunsera inguntru. A fost un macel grozav: peste 4000 de dusmani
eazura, 32 de steaguri fura luate, Moise Secuiul, pe cand fugea,
fu lovit de un glon i Gheorghe Rat Ii taie capul. Turcii i TAtarii care ajutasera pe cel invins, vazand dezastrul, se retrasera
oprindu-se tocmai la Timisoara.
Radu nu indrazni sa ocupe Ardealul asa cum Meuse Mihai,
dupa 'a"limbar ; era multumit sa i se dea numai scaunele sacuiesti.
Dar trimisul Imparatului nu-i aduse dec't confirmarea in domnia

Tarii Romanesti si un steag. Ostile muntene trecur deci indarat


muntii ; aci, ele avura mai multe ciocniri cu Tatarii care navalisera din nou prin sapte locuri, arzand i Craiova. Pentru a curma
()data aceste pradciuni care amenintau s pustiasca tara
ele
s'au repetat si in 1604 Radu trebui s faca o intelegere cu Hanul,
www.dacoromanica.ro

16

RADU *ERB AN

plaindu-i o sum 5 de 15.000 galbeni anual. Nu avea incotro:


tara era sleit, locuitorii fugii, iar Imperialii departe si greoi in
miscAri. Din aceleasi motive, Mcu Radu pace si cu Turcii. La 23
Noemvrie 1604. judele Sibiului anunta aceast veste Bistritenilor
si adAoga c domnul asteapt caftanul trimis de Sultan. Iar intr'un act din 28 Ianuarie (7 Fevruarie stil not: !) 1606, Radul
erban, ddruind lui Costea Chehaia satul Glupavii, Cu tot hotarul
cu toti vecinii, spune cs face aceasta pentru dreapta i credincioasa slujbg, cu care au slujit Domniei Mele i rii Domniei

mele pe lane cinstitul Imprat la Tarigrad de a inchinat tara


cinstitului ImOrat si au rcut pace 1,5rii intregi i tuturor sdrmanilor domnii mele
Relatiile eu telan Bocskay. Rzboiul ca Gabriel Bfithory. In
Ardeal, dup moartea lui Moise Szekely, urmard frAmntri pan6
And izbuti s4 ja puterea nemesul Stefan Bocskay, nAscut la Cluj,
In 1557, si unchiu, dupg mam, lui Sigismund Bthory. El fu proclamat in 1604 principe al Transilvaniei de cAtre refugiatii de pe
teritoriul turcesc ; marele vizir 11 recunoscu la 19 Noemvrie al
aceluiasi an, Secuii, prin dieta din Miercurea Muresului, la 21

Fevruarie 1605, iar dieta tgrii la 8 Mai, la Trgul Muresulni.


Radu erban a avut, Id inceput, relatii incordate cu Bocskay,
,deoarece acesta, pe deoparte sprijinea pe Movilesti, pe de alt
parte era impotriva Imperialilor. Mai pe urrn6 insg, raporturile
se indulcesc si se ajunge chiar la incheierea unui tratat de amicitie i aliant, la 5 August 1605. Lui Radu i se asigurg
prin
acest tratat si un addpost in Ardeal in caz de primejdie. Un si
mai mare succes pentru Bocskay este recunoasterea imparatului
Rudolf care renuntA in favoarea sa la stpanirea Ardealului, ha
Ii (IA i comitatele Tokay, Bereg i Ugocea (Iulie 1606). Indat
dup aceasta urmeazd tratatul de pace intre Imperiali i Turci,
incheiat la Zsitvatorok, la 11 Noemvrie 1606, tot prin intermediul
dibaciului principe al Transilvaniei. Se Om deci c va urma o
ell de liniste pentru regiunile noastre, care avuseser atata de
suferit n ultimii ani. Previziunea nu se indeplini ins, deoarece
Bocskay murise zice otravitla 29 Decemvrie 1606, si competitiunile pentru tron reincepur. Dieta convocat la Cluj alese
la 11 Fevruarie 1607 ca principe al Transilvaniei pe bAtranul
Sigismund licikoczy. Candidati mai erau si Valentin Homonnay,

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU STEFAN BOCSKAY. RAZBOIUL CU GABRIEL BATHORY

ginerele lui Rkoczy, si Gabriel Bcithory, nepotul lui Stefan Bathory, fostul rege al Poloniei (vezi si vol. II, p. 334). Dar domnia
lui Rkoczy dur putin, numai panii la 5 Martie 1608, cal-id el se

retrase, din cauza unei revolte a haiducilor, un corp de oaste


ungar Cu o organizare speciald. De aceastO revolt se foloseste
Gabriel Bcithory care e proclamat principe, la 7 Martie 1608. In
varst de numai 19 ani, Gabriel impresiona prin frumusetea,
puterea i dArnicia sa, era lug afemeiat i ambitios fard mAsurd.

Primit cu simpatie si de tara si de stripanitorii vecini, el sfarseste totusi, din cauza firii sale, prin a-si face pretutindeni dusmani
si pierde, in scurt timp, si domnia i viata.

Radu Serban are la inceput. relatii bune cu noul principe:


tratatul incheiat cu Bocskay este reinoit, la 31 Mai 1608; In Noem-

vrie acelasi an, Gabriel Bthory incheie un tratat de aliant


cu domnul Moldovei, Constantin Movil. Curand dupg aceasta
raporturile Cu vecinii se stricd. Imperialii sunt neMultumiti
si se hotOrOsc s-1 Inlocuiasca. In realizarea acestui plan, Radu
Serban, care pOstrase bune legAturi cu Rudolf, putea s* aibd

rolul principal, asa cum se intamplase si mai inainte, In cazul


lui Moise Secuiul. De f apt, Radu nu fdcu nici un act de ostilitate

impotriva vecinului sdu din Ardeal. Dandu-si seama ins6 ea"


lucrul era posibil, impins apoi si de trufia sa, care 1 fOcea sd se
viseze stpan al tuturor trilor inconjurOtoare, Gabriel Bthory
hotdri sO atace el pe Radu, pe neasteptate. Inteadevdr, In mijlocul

iernii, la 29 Decemwie 1610, oastea sa porni din Tara Barsei,


prin Bran, asupra Munteniei. Trei mii de oameni desfundar, Cu
lopetile, drumul, de zOpada, i armata trecu peste munli. Radu
nepregtit, trebui sd se retraga in grabA spre Moldova. Mama sa
si o parte din bogdtii cdzurd in mainile navAlitorilor ; el Insusi,

dacd n'ar fi fost vestit, in ascuns, in ultima clipd, de un trimis


al judelui sas din Brasov, Mihail Weiss, ar fi avut aceeasi soart.
Soldatii lui Gabriel Bathory rcurd mari jafuri i neorandueli ;
bisericile fur profanate, casele arse, populatia schingiuitO i necinstit ; a fost o groazd si un prdpOd, deoarece oamenii fuseser
surprinsi in sate de sOrbOtori; nu putuser fugi, dup obiceiu,
in codrii, mai ales c era iarn6 grea.
Mitropolitul Matei al Mirelor, afldtor in acea weme In mdnOstirea Bistrita, descrie astfel cele intamplate: ...Cate tiedwww.dacoromanica.ro

RADU $ERBAN

loii i vdrsdri de s'nge i profandri de biserici si jafuri de mdndstiri [s'au fdcut], nu se pot spune cu deamdnuntul, multe fiind
i mai presus de once mdsurd; cdci, fiind neamul acesta neomenos,
Cu neomenie i mare cruzime se purta cu cei ce-i avea in 'nand;
prAdau, ardeau, chinuiau, puneau cdrbuni pe pntecele oamenilor,

scoteau ochii, tliau manile, jupuiau pieile de pe genunchi...


Si mai ales se aprindea mania lor impotriva monahilor i preotilor
pe care, cu multe chinuri i incercdri, ii ucideau. Iar desfrAndri
i. lucruri ruinoase se fdceau multe...Si ndfdlind ca hotii in md-

ndstirea noastrd, furnd toate giuvaerurile cate le cdpdtase 0


sfrdmand mormintele domnilor i stricand lespezile bisericii,
creznd sa afle bogltie de aur, puinduli numele de furi de lucruri

sfinte i scormonitori de mprminte, s'au tutors... Au sfdrmat i mitropolia dela Arge, cea foarte scumpd,
toate
.1

sfintele mdndstiri i mdndstirile de cdlugdrite

q'i

bisericile le-au

distrus .

Gabriel Bthory intrd in Trgovite la 26 Ianuarie 1611 i


1i lud titlul de Principe, din mila lui Dumnezeu, al Transilvaniei i Valahiei Transalpine . Trimise apoi la Stambul un sol
cerand domnia Munteniei pentru sine i explicand expeditia sa
prin aceia cd Radu ar fi voit sa-1 rdstoarne, de comun acord cu
unii pribegi din Polonia. De aceea, el i-a luat inainte. Turcii nu
incuviintard lush' cererea i. numird ca domn al Tdrii Ronaneti
pe Radu Mihnea, pretendentul din 1601-2. Bthory trebui sd
se retragd ; la 16 Martie el era inapoi la Braov, la 22, noul domn

intra in Targovite.
Intre timp, Radu Serban, incheiase, in Moldova, la Roman,
impreund cu Constantin Movild, un tratat cu Imperialii (20 Fevruarie 1611). 0 nou'd oaste trebuia BA' restabileascd in tron pe
domnul fugar i. sd pedepseascd pe Bthory. La inceputul lui
Mai, aceast oaste, cuprinzand i Moldoveni, Cazaci i Poloni,
intrd in Tara Romneascd i sili pe Radu Mihnea sd se retrag,
fdr'd luptd, la Giurgiu. Targovitea primi cu bucurie pe fostul
domn; indatd dui:id aceea, armata porni impotriva lui Bthory.
Carpatii flied trecuti nu prin treetorile obinuite, ci pe poteci,
intre Bran i Timi; la 7 Iulie, oastea era langd Braov. Gabriel

Bthory, care nu se ateptase la o sosire atat de rapidd, avea


forte mai numeroase cleat acelea ale lui Radu Serban. Lupta s'a
www.dacoromanica.ro

RAZBoIUL CU GABRIEL BikTHORY

dat pe campia dintre ora i satul Sampietru, In acelai loc unde


avusese loc i lupta cu Sakely. La Inceput se parea ca biruinta
va fi a lui Bthory: atacul calretilor lui silise trupele noastre
sa se retraga pana In anturile cettii. Cand Insa se produse izbitura clrimii grele polone, care ateptase, nevazuta, In dosul
morii de hartie, i cand Radu dadu un contra atac, trupe/e lui
Bthory, in primul rand Sacuii, se debandara i zvarlira armele.
Mii de morti ramasera pe campul de lupta. A doua zi, domnul,
Insotit de Saii din Braov, vizitand locul bataliei i vazand mul-

timea celor cazuti, spuse: Dumnezeu din cer a dat aceasta ;


eu sunt prea slab pentru a o savari . Porunci apoi sd se strnga
trupurile i deasupra lor ridica o movila, aezand i o cruce frumoasa de lemn, Cu inscriptie In limba roman, aratand faptele,
Gabriel Bthory scapa cu fuga In Sibiu ; din goana, i pierdu
aa cum arata cronica Tarii Romanesti cuma din cap *
cea Impodobita cu pene de vultur ; platosa vi-o Impodobise cu o
piele de tigru.
Daca Radu erban, dupa aceasta biruinta, ar fi procedat
repede, ca odinioara Mihai Viteazul, Ardealul ar fi fost al lui.
El nu Indrzni Insa sa atace imediat Sibiul; n'avea, de altfel, nici
artileria de asediu necesara. Imperialii, greoi de ca obiceiu, lasar
sa treaca timpul ; armata lor, comandata de Forgch, fcu greeala sa se ocupe de alte cetati, In loc sa termine cu Sibiul. Era
totdeodata i teama, din partea lor, ca nu cumva Radu erban
sa ocupe tara i s'o pastreze pentru el, cum se Intamplase cu Mihai..
Intre timp, Bthory, ajutat de un fost capitan al lui, Nagy, care
tr'da pe Imperiali, Ii refdcu o oaste ; nobilimea ne voi BA ajutepe Forgch iar Turcii, dup ce aezara din nou pe Radu Mihnea
in scaun, patrunsera, prin pasul Buzaului, la 15 Septemvrie, In
Ardeal. In asemenea Imprejurari: Radu erban i Imperialii

trebuira sa se retraga. Trecand Indarat Carpatii pela Rucr, ei


luara drumul Moldovei, hartuiti necontenit de Tatari, care izbutied', trite lupta la Bacd a, sa sfarame cavaleria polona. Cu greu
se atinse Suceava ; de aci, Radu 1i lua familia i ce-i mai ramasese
din vistierie i trecu In Polonia, iar dupa aceea In Austria, la Viena
(Decemvrie 161.1). Forgch se retrase prin Campulung, Carlibaba,.

Maramure in Ungaria superioard; abia un sfert din oastea


ajunse acasa.

www.dacoromanica.ro

RADU $ERBAii

Pribegia i moartea sa. Radu erban


srrit viata intre
strAini, la Viena. El a intervenit, e drept, in mai multe randuri,
pe lng impdrat, in 1612, 1614, 1616, ca sd fie ajutat
reja
tronul, dar fdr & izbuteascd a determina o expeditie. O in-cercare pe care o face, eu mijloace proprii, in vara anului 1616,
se isprdvete printr'o infrngere, oastea sa fiind bAtutd rdu de
Skender Pava, la hotarul de miazdnoapte al Moldovei (pe acolo
voia sd coboare spre Tara Romaneased, deoarece prin Ardeal
era cu neputintd, Principele Gabriel Bethlen interzicnd trecerea).
In 1614 i 1617, gsim pe Radu locuind in oraul Tirnavia,
In 1619 in oraul Modor, amndoud sub stdpAnirea impdratului.
In 1620 e din nou la Viena. Avea greutdti bneti, pensia de 200
de florini lunar pe care i-o servea cdmara imperial, achitndu-i-se
neregulat i, de obicei, cu intarziere.

A murit la Viena, se pare in ziva de 13 Martie 1620. 0 scrisoare din acest ora, cu data 14 Martie anunta decesul. A fost
ingropat in ziva de 16, in biserica Sf. stefan, rezervatd marilor
personalitdti, ceea ce aratd prestigiul de care se bueura la Curte
domnul pribeag. Ni s'a pdstrat testamentul sdu, scris in romaReVe, la 28 Fevruarie 1620, in prezenta Mitropolitului Dionisie
Ralli Paleologul i a mai multor martori.
Ctitoriile i familia lui Radu erban. Pe and era boier, la leat
7097
deci 1588 sau 1589 a refdcut Radu erban mdndstirea
omana, ctitoria lui Vlad Tepe (vezi i vol. II, ed. IV, p. 50). Aci au

fost reinhumate, la finele lui Noemvrie sau in Decemvrie 1640,


rdmditele sale pdmanteti, aduse dela Viena; mai tArziu, in 1667,
Noemvrie 13, ele au fost aezate in aceeai groapd cu ale lui Drdghici Cantacuzino, nepotul sdu de fiicd, i cu ale lui Constantin,
fiul lui Drdghici. O altd etitorie a lui Radu erban a fost biserica

din Coeni (V1aca), refcutd in 1671 de fiicd-sa Ilinca i de feciorii ei. La Muntele Athos, el ddrui mndstirii Xenofon, prin
hrisovul din 3 August 1607, nema mii de aspri i moiile Ratea i
Silitea (vezi i harta Nr. 6).

Radu a fost edsdtorit cu Elena, fiica lui Udrite vistierul


din MArgineni, i a avut cu ea trei copii, doud fete i un bdiat.
Fata cea mai mare, Anca, s'a mdritat la 10 Iulie 1618 cu Nicolae
Piltrafcu, fiul lui Mihai Viteazul; Impdratul ii 4:16 ca dar de nuntd

un pahar de argint In valoare de 200 de florini. Fata cealaltd,


www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

FAMILIA LUI RADU $ERBAV

11

Ilinca, nscut la Suceava, cAnd maic-sa a trebuit s fug in


fata otilor lui Gabriel Bthory, s'a cstorit cu Constantin Cantacuzino postelnicul; unul din copiii ei,
va ajunge domn
al Trii Romaneti, in 1678. Blatul lui Radu Serban e numit,
intr'un hrisov din 1615, dela Radu Mihnea, lo Basarab voevod;
a fost cstorit cu Arghira i a avut un fiu Alexandru. A murit
de tnr i a fost ingropat la mitropolia din Targovite ; pentru
odihna sufletului lui, bunicd-sa, doamna Maria, d mitropoliei
satul Serbneti.

In awl de copiii legitimi, Radu a mai avut, cu o vaduvg,


Elina, fata popei Costandin din ora din Bucureti , stabilit
In satul Tantava, i doi nelegitimi, pe Constantin, care va ajunge,
in 1654, dup Matei Basarab, domn, i pe Alexandra. Poate tot
fiu nelegitim al lui Radu s fie i acel Neagul voevod sn (adidi
fiul !) rposatul Basarab voevod care se afla la Tarigrad in Aprilie
1633, urmrind tronul Moldovei.
Radu Serban e una din figurile insemnate ale istoriei noastre.
Fr s poat ajunge la inltimea marelui su predecesor, el are
totui unele insuiri care amintesc pe acesta. Contemporanii l-au
pretuit. Mihail Weiss, judele Braovului, il arat ca fiind foarte
priceput in meteugul rdzboiului iar mitropolitul Matei al Mirelor, care se bucurase de protectia i drnicia domnului, Ii face
portretul urmltor: Serban era om mintos, viteaz, bun, blnd

i plin de omenie ; graci i strini, toti aflau loe in inima lui ;


tara o guverna bine .

BIBLIOGRAFIE
Luptele pentru tron. Simion Movili: 1. N. C. BEJENARU, Domniea lui
Simion Movila In Muntenia, in Revista Critica, III (1929), p. 173-188;
2. TH. HOLBAN, Contributii la istoria Domniei muntenefti a lui Sinzion
In Rev, 1st., XXIII (1937), p. 147-154; 3. DIMITRIE CIUREA, Domnia mun-

teana a lui Simion Yodel Movila, in Cercet. 1st., XIIIXVI, Iai, 1940, p.
113-132.
Radu Serban: 4. JULIUS TEUTSCH, Das Massengrab aus der Schlacht
zwischen dem Fiirsten G. Bdthori und dem Woiwoden der I'Valachei Radul
Scherban, den 9. Juli im Jahre 1611, in Korrespondenzblatt des Vereins far
Siebenbargische Landeskunde, XXIV (1901), p. 1-3; 5. N. IORGA, Legaturile
Principatelor Romdne cu Ardealul dela 1601 la 1699, in Studii 0 Doc., IV
.Bucureti, 1902, p. ICCCXV; 6. ILIE NICOLESCU, Din descendenta 4 Cra-

www.dacoromanica.ro

12

RADU $ERBAN

iovestilor , in Rev. 1st. Arh. Fil.,V (1903), p.200-212; 7. GEN. P.V. NASTUREL,

Radu $erban Basarab f i Matei Basarab. Schite genealogice, In Literatura f


Arta 113n4nci, XI (1907), p. 373-382, 461-474 si 557-573; 8. AL. LAPEDATU, Meindstirea Comana, I. Note istorice, In Bul. Com. Mon. 1st., I (1908),
p. 9-22; 9. AL. LAPEDATU, Din zilele de ceidere ale lui Mihai Viteazul, XVI

Naratiuni istorice (18 Sept. 1600-17 Jul. 1603), Bucuresti, 1909, 173 p.
In 80; 10. GENERAL P. V. NISTUREL, Luptele dela ()grain si Teisani din zilele
de 13 f i 14 Septemvrie 1602 (7111), In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 2

t. XXXII (1909-1910), p. 845-864; 11. N. IORGA, Un biruitor: .Radu Voclit


sSerban, Wilenii-de-Munte, 1911, 39 p. In 8'; 12. D. TRAJANESCU, Schitul
Stdnesti (Vdlcea), In Bul. Com. Mon. Ist., IV (1911), p. 13-23; 13. V. MOTOGNA, Rdzboaiele lui Radu sS'erban (1602-1611), In Mem. Seq. Ist. Acad.
Rom., t. VI (1927), p. 241-321 (lucrare esential); 14. N. IORGA, Istoria
armatei romcinefti, ed. II a, vol. 11, Bucuresti, 1930, 256 p. in 8'; 15. N. IORGA,

Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul ..si Radu 5erban, In Mem. Sect. Ist.

Acad. Rom., t. XII (1932), p. 93-105; 16. JOAN C. FILITTI, Despre doicandida0 la domnie din prima junuitate a sec. XVII-lea, Mihai Cdmiirafull
(1602-3, 1611) si Neagu Vodd (1633-1), In Cercetdri fi documente pri-vitoare la istoria Principatelor Ronidne, Bucuresti, 1935, p. 17-19.

www.dacoromanica.ro

MOVILE$TII $1 $TEFAN TOMA


s Stritut-au la mare amesteedturd si

zara scaunul tdrii dupd moartea lui


Sirneon Vodlt ; ca erau feciorii Eremiei

Vodd trei.., cara a lui Simeon erau


feciori cinci... Deci se tmperechiard
boierii pi cu clansii, si tara In cloud
parti : o parte tinca cu casa leremiei
Vodd, eard altd parte cu casa lui Simeon
Vodd *.

(Letopisetul lui Miron Costin).

Simion Movila. Lui Ieremia Movila li urma pe tron fratele


sau Simion (10 Iulie 1606). Potrivit uricelor adica privilegiilor
pe care Ieremia le obtinuse dela Poart, ar fi trebuit sa-i urmeze
leciorii sai ; acetia erau lug nevarstnici: cel mai mare, Constantin,
avea, dupa marturia unui contemporan, 8 sau 9 ani. Turcii dadura

deci domnia lui Simion care, pe langa daruri bogate, le trimise,


indata dupa Investitura, i tributul: 32.000 de scuzi, opt cai de
trasura i diferite blanuri intre care i de zibelina.
Sub raportul politicii externe, nu-i de mirare deci ca Simion
se arata deplin supus sultanului ; cu Polonii in schimb, relatiile
erau reci, deoarece acetia sustineau pe fiii lui Ieremia. De altfel,
domnia sa fu scurta: un an i ceva peste doua luni. La 24 Septemvrie 1607, domnul murea, dupa unii otravit i anume chiar
de cumnata-sa, doamna Elisaveta a lui Ieremia \Todd. Un raport venetian din Constantinopol afirma ca vinovati de aceasta

crima ar fi boierii tarii cari nu iubeau pe domn din pricina


cruzimii sale . Se poate lush' ca sa fi fost i o moarte natural,
deoarece Simion, in momentul suirii pe tron, era, cum spune
cronica, om mare de zile, sosit la batranete . Mormantul s'u se
afl la mandstirea Sucevita ; o foarte frumoasa lespede, de marmurd

www.dacoromanica.ro

14

MOVILESTII SI STEFAN Tom$A

sculptatil, a fost Lezat deasupra de fiul gu Gavril, in 1620,


Martie 15 25 (ve-

zi si fig. 3).
Simion s'a ca-

s6torit Cu o catolicg, Margareta


sau Mar ghita care, dup mriti,
i-a schimbat numele in Melania;
aa i se spune In
inscriptiile de pe

mormntul unuia din fii i mor-

mantul s otului
ei. Au avut apte
copii, ase beti:
Pavel, mort la 24
Mai (stil vechiu)
1607, Mihail,Gavril, Petru, Moise, loan 0 o fat. :
Teodosia, moartd
In 1596. Mihail i

Moise au domnit
In Moldova, Gavriil in Tara RomneascA, lar Pe-

tru a ajuns mitropolit al Chievului, una din figurile cele mai de

seam ale ortodoxiei.

Mihail Movilil
Fig. 3.

Acoperamaraul de mormint al lui Simion Movila, la


inImastirea Sucbvita. Inscriptia e In limba slavii.

www.dacoromanica.ro

si Constantin MoUrmeaz,
vilal.
In istoria Mol-

MIHAIL SI CONSTANTIN MOV1LA

dovei, dupa moartea lui Simion, o epoca de lupte pentru


de mare amestectura i zarva cum spune Miron Costin, epoca
ce aminteste intru catva aceea a urmasilor lui Alexandru cel Bun..
In urma lui Ieremia Movila, ramasesera trei feciori, toti minori;
In urma lui Simion, cinci, de asemenea minori; cele d'ouil vaduve,
Elisaveta i Marghita, femei aprige i ambitioase amandoua,
voiau s asigure tronul fiecare copiilor ei. Se formara deci dou
partide, o seama dintre boieri, tinand cu feciorii lui Ieremia, alt
seaina cu aceia ai lui Simion. Elisaveta avea sprijin si dela Poloni,
deoarece maritase pe una din fetele ei cu nobilul 5tefan Potocki,
iar pe alta cu nobilul Wiszniewiecki.

Dup moartea lui Simion lua tronul Mihail sau


fiul su cel mai mare. Foarte curand insa, la sfarsitul lui Septemvrie sau inceputul lui Octomvrie, Constantin, fiul cel mai
mare al lui Ieremia, se intoarse i goni pelas. Dar tot In
Octomvrie, acesta (de fapt, mama sa i boierii care-i sprijineau),
reveni i sili pe varu-sau sa piece cu fuga din Iasi; o suma de
care boieresti fur ajunse si jacuite la satul Malciefti, in timpul
retragerii precipitate (vezi si harta Nr. 2). La 16 Noemvrie 1607,

Mihailas fcea o danie manstirii Galata. 0 luna dupa. aceea,


Constantin, ajutat de cumnatii sai poloni si de un detasament
de Cazaci, se reintorcea i batea pe Mil-1411as la . tefeine.ti (16 sau
19 Decemvrie), silindu-1 sa se refugieze in Tara Romaneasca, la

Radu 5erban. Aci, el muri dupa putin timp, (27 Decemvrie stil
vechiu 1607) si fu ingropat la manastirea Dealului, unde se vede
astazi piatra lui de mormant; avea numai 16 ani i jumatate.
Constantin Movila a domnit dela 16 (sau 19) Decemvrie 1607

pana la 20 Noemvrie 1611, sub tutela mamei sale, Elisaveta..


Fapte deosebite nu sunt de relevat sub raportul intern. Miron
Costin, in letopisetul sau, referindu-se la aceasta domnie, spune
ea dupa socoteala tineretilor , Constantin Vodd n'au pazit

datoria sa deplin catre imparatie. Ce... dintaiasi data birul


anului dintai nu 1-au plinit ; i asa, scarbindu-se imparatia, au
mazilit pe Constantin Voda si au dat domnia lui stefan \Todd
Toma . Explicatia mazilirii e Ina mai complexa decat o prezinta cronicarul. A contribuit la aceasta i sprijinul pe care Constantin 1-a dat lui Radu erban, dupa navalirea. lui Gabriel Bthory in Tara Romaneasca. Cu acest prilej, el incheie chiar
www.dacoromanica.ro

16

MOVILE$TII $1 $TEFAN TOM$A

tratat de alianta cu Imperialii (vezi mai sus, p. 8), fapt care


de sigur a ajuns la cunovtinta Portii. Pe de alta parte, legaturile
stranse cu Polonii, tocmai inteo vreme cand relaiile dintre acetia i Turci merg inasprindu-se, n'au fost nici ele de natura sa-i
consolideze tronul. Ava se face ca' Sultanul hotarvte Inlocuirea
numevte ca domn al Moldovei pe stefan Toma (20 Noemvrie
1611).

$tefan Toma. Acesta se dadea drept fiu al voevodului Toma,


cel care inlaturase pe Despot vi ispravise taiat de Levi la Lw6w,

In Mai 1564 (vezi vol. II, 199-200); filiatia e insd nesigur.


Dack inteadevar a fost fiul lui Toma, atunci n'a putut fi decat
fiu nelegitim. Miron Costin 11 arata dirept Moldovean... din
sat din Otefti, de pe valea Racataului, din tinutul Putnei ; un
.document, mult posterior insa, de pe vremea lui Constantin Mavro cordat, adaoga vtirea, transmisa prin traditie locala, ca fiind
tefan Vodd Toma copil mic i sarac... au invatat carte aicea
In sat In Reiclegani i miluindu-1 Dumnezeu cu domnie, au venit
aicea la Radavani vi... au flout biserica i jaluind oamenii ea
locul stramt i n'au unde se 'Irani, le-au dat v'o bucat de loc
hotarul targului Bii .

Toma a avut o tinerete aventuroasa. Bun ostav, el a luptat


.ca mercenar prin multe parti, ajungand pana. In Pirinei, unde a

luat parte la asediul centii Jaca, vi in Asia, unde s'a luptat In


armata turca impotriva Persanilor Inainte de a i se da domnia,
.era la Stambul, in slujba ta'rii, pe langa capuchehaiele adica reprezentantii diplomatici ai Moldovei.
In vara anului urmator, 1612, Constantin Movila, veni sa-vi
reia tronul; oastea lui, alcatuita din Poloni, Cazaci, i oameni
de lark era comandat de cumnatul Potocki. Toma avea i ceva
-ajutor dela Ttari. Lupta s'a dat pe vesul din fata Popricanilor
-aproape de Prut la locul numit Cornul lui Sas (19 Iulie 1612).
- Intr'acel loe spune Miron Costin
au facut ovtile lui stefan
\Todd i Tatarii naval5 asupra Levilor ; i n'au tinut razboiul nimic
Levii, de nice tunurile n'au apucat data sa sloboada . Ant Constantin cat vi cumnatu-sau Potocki cazura prizonieri: cel dintai fu
luat de un Tatar i, pe cand era trecut peste Nipru, Intr'o luntre
mica, se Ineca; cel de al doilea statu Inchis mai multa vreme la
-Stambul. O suma dintre boierii cari tineau de casa lui Ieremia v i
www.dacoromanica.ro

5TEFAN TOMA

17

venisera Cu oastea czur. i ei prini; fiind dui in fata lui Toma,


acesta puse sa-i taie. Au pierit atunci Vasile Stroici logofatul, din
vechia i vestita familie a Stroicilor, Balica hatmanul, ctitorul
manastirei Frumoasa, Chirita postelnicul Paleologul, a carui sotie
era ruda cu Constantin Movila, Miron stolnicul i altii, treizeci i
doi la numar cu totii. Eara pre Vasi/e Stroici povestete Miron
11 ertase Stefan Toma; numai invatase pre Nicorita
Costin
armaul sa-1 duca 86 vad peirea celorlalti, ca sa-i hie grije mai

pe urma de moarte. Ca era om tanar Stroici, i din casa mai


vechiu i cinsteg deck, toate casele In tara. Ce, zilele lui cele
sfarite, cum zice cuvantul, vazand c' merge la peire, i nu-i spu-

sese armaul povestea, s'au apucat de sabia unui daraban


moara cu rscumparare, ca era QM de firea lui inimos. Ce Indata

1-au Impresurat darabanii i n'au apucat sa scoata sabia, care


lucru daca au spus armaul lui Stefan Voda, Indata au pus de
1-au morn i pe dnsul, rcnind stefan Voda: Ai, cainele ;
au vrut sa moard cu 8oti*. i pre cati li aducea, pe toti
omora .

Toma avea dreptul sa-i omoare, deoarece se ridicasera impotriva domniei. Dar i de felul sail, el nu putea mistui pe boieri,
In genere; se purta aspru cu ei, fiindca aa cum arata Mitropolitul
contemporan Matei al Mirelor, 4 aceOia erau nedrepti fata de
saracime . Miron Costin povestete de calaul lui Toma un
tigan... gros i mare de trup * care de multe ori striga domnului,
aratand la boieri: Doamne, s'au ingraat berbecii, buni sunt de

junghiat ? stefan Voda, la aceste cuvinte, radea i daruia bani


tiganului
Astfel stand lucrurile, nu sunt de mirare cele ce s'au intamplat
In toamna anului 1.615 (sfaritul lui Septemvrie, inceputul lui

Octomvrie), cand boierii s'au ridicat asupra lui Toma i i-au


cerut sa praseasca domnia. Rasculatii atrasesera de partea lor
i pe slujitori adica armata de tara; Toma avea pe darabanii
unguri, carora le dadu solda lnainte; striga i targul In lead adica
angaja pe targovetii cari voiau sa lupte contra plata; Ii mai
venira in ajutor i nite steaguri de cala.rai din Tara de Jos care
tocmai sosisera la cautare adica pentru a fi inspectati. Lupta
s'a dat in marginea Iailor deasupra fantanii lui Pacurar i

boierii rsvratiti fur Invini. Multi dintre ei cazura in mana


2

www.dacoromanica.ro

18

MOVILESTII $1 $TEFAN TOM$A

domnului, intre altii BArboi vornieul i feciorul sgu ; primul fu


tras in teapg chiar pe locul bgtgliei, eel de al doilea fu spanzurat
In fata casei printesti; In total pierirg atunei, dupg o scrisoare

a cancelaiului ardelean Simon Pchy, din 2 Noemvrie 1615,


faptezeci ci doi de boieri, ale cgror eapete furg umplute cu paie.

Alti trei mari boieri, Beldiman logortul, Sturdza hatmanul


Boul vistiernieul, care izbutiserg, duph luptg, sg fugg In Tara
RomAneascg, furl prinsi din ordinul marelui vizir, prieten cu
Toma, i trimigi In obezi acestuia ; numgrul celor tgiati se ridicg
deci la saptezeci si cinci.

Dar abla se isprgvi rgscoala si o altg primejdie ameninfa' pe


Tomsa. Doamna Elisabeta, vrnd s aseze in scaunul Moldovei
pe eel' de al dollea fiu al ei, pe Alexandru, porni eu armat spre
Iasi. Comandant era ginerele ei Wiszniewiecki; un viitor gineref
tot leah, Korecki, se afla i el printre cgpetenii. Lupta se dgdu
la satul Teitireni, in ziva de 12 122 Neemvrie 1615, Incepnd disde,dimineatg. Artilcria lui Toma bgtu prea departe, comandantul
ei trdnd pe domn. algrimea nu putu rezista i se Imprgstie;
drbanii, rdmasi singuri, se retraserg la o Mpg, deasupra Tautestilor, apgrndu-se. Erau un corp de elitg, cgruia Tomsa
Muse o deosebita atentie. Polonii le cerurg sg se predea, rggduindu-le viata. Dar dupg ce dgrgbanii Increzandu-se In euvntul dat depuserg armele, furg tgiati Ong la unul. Toma
trebui s se retrag spre miazgzi; Infrant a doua oarg, In apro-,
pierea Tecuciului, la 24 Ianuarie 1616, el trecu In Tara Romneasc
de aci, partizanii &Ai facuserg incursiuni repetate, ajungnd png
la Brlad i chiar la Vaslui. Domn In Moldova rgmase Alexandru

Alexandru Moira. Stgpanirea acestuia durg putin, niciun an


2 August 1616). Din punct de vedere
intern, treburile le purtau boierii din divan, In fruntea cgrora sta
de zile (22 Noemvrie 1615

vornicul Nistor Ureche. Sub raportul extern, era neeontenita


am enintare din partea lui Toma; Lesii trebuir' sg respingg incursiunile repetate ale oamenilor acestuia. Turcii socotirg Insg
o asemenea stare de turburare si nesigurant nu mai putea fi
toleiatg i recurserg la o mgsurg radiealg: numir ea domn al Moldovei pe Radu Mihnea care domnea In Tara Romaneaseg i Insgrinstaleze In scaun, iar pe
einarg pe Skender, paga Silistrei,

www.dacoromanica.ro

ALE XANDRU MOVILA

19

Toma 11 pusera in obezi si-1 trimisera la Stambul unde sosi In


ziva de 1. August 1616.
Peste doug."` zile avea loo lupta intre armata turceasca si mica

ipaste a lui Alexandru Movila. Wiszniewiecki murise intre timp,

se zice otravit, asa incat comanda trecuse asupra lui Korecki.


Acesta avea numai yreo 600 de ostasi, restul plecase in Polonia.
In schimb, Skender Pap dispunea de forte insemnate, la care se
mai adaogara i ajutoare ardelene. Normal ar fi fost ca Alexandru
Korecki i Doamna Elisaveta sa se retraga din timp ; mandria
impiedeca Irish' pe Mosul comandant leah s'o faca. Cand se hotrl,
In sfarsit, era prea tarziu: Turcii li ajunserii cu o seama de o oaste

sprinten la Dracfani, in tinutul Harlaului i, dupa o scurtgt


lupta, Ii luard prinsi mai pe toti (3 August 1616) .Pe boieri if ras-

cumpara Radu Mihnea. Eara. Doamna poyesteste Miron'


Costin
la mare ocarg au sosit; de care singura au marturisit
catra boieri: trecand cu carul, au vazut pe bojen i lcramand
au zis: Boieri, boieri, rusinatu-m'au paganull* Inainte de a porni
spre Stambul unde Ii sfri zilele in haremul unui Aga, Doamna
Elisaveta Ii Vale pdrul si-1 trimise mdnastirii Sucevita, ctitoria
sotului ei; si astazi, el poate fi vazut acolo, Inteo cutie sfericg de
argint, atarnata sub policandru. Korecki a iesit dupa catva timp
din robie cu multa cheltuiala ; Alexan.dru i fratele sail mai

mic Bogdan au fost dusi la Stambul; ultimul a ramas pentru


totdeauna intre Turci, s'a facut chiar mahomedan, capgtand, in
schimb, demnitatea de capigibase.
La aceasta ocara incheie Miron Costin au sosit casa lui
Ieremia Vod; i poate hi pentru rautatile < doamnei Elisaveta >,
ca era o femeie rapitoare, precum spun, i de vreme ce si pre
cumnatu-su, pre Simeon \Todd ea 1-au otravit (de va fi asa),
de frica lui Dumnezeu deparatata*.

BIBLIO GRAFIE
I. Simion M01116.: 1. N. IORGA, Doanzna lui lerenzia Voda, In An. Acad.

Rom. Mom Sect. 1st., t. XXXII (1909-1910), p. 1019-1078; 2. SEVER,


Zorra, Principii Romdniei descendenti din Movileti, In Arhiva Genealogicd

II (1903), p. 101-110.
Milan Movili: 3, AL. LA.PEDATU, O noucl naratiune a luptelor dintre

Movilegti, 1606-7, In Cony. Lit., XL (1906), p. 1143-1146; 4. VA SILE


2.

www.dacoromanica.ro

20

MOVILE$T1I $1 $TEIPAN TOM$A

LUNGU, Mihailas Vocl& Movild si Moldova, In anul 1607, In Cercet. 1st.,

VIIIIX (1932-3), p. 89-103.


Constantin MoldIA: 5. VIRGINIA VASILIU, Il principato moldavu e la

curia papale fra il 1606-1620, in Diplomatarium Italicum, II, Roma, 1930,

p. 1-71. .
*Wan Toma: 6. GHEORGHE I. BRATIANU, O oaste moldoveneasc&
acum trei veacuri. Rciscoala boerimii impotriva lui .Ftefan Tomsa, in Rev. 1st.,
11 (1916), p. 54-79; 7. VICTOR MOTOGNA, Domnia intdia a lui yS'tefan Toma
dupii izvoarele ungure.,sti, in Rev. 1st., XI (1925), p. 78-88; 8. N. BEJENARU,

.Ftefan Toma II (1611-1616 f i 1621-1623) f i rivalitatea turco-polonil pentru Moldova, Iasi, 1926, 92 p. in 8'; 9. I. MOGA, Documente privitoare la dom-

nia lui Constantin Movilci, in Anuar. Ist. Cluj, IV (1926-1927), p. 391-417;


10. AUREL H. GoLimAs, Lupta decisivil dela Tcitireni f i capitularea darabanilor deczsupra Tclutestilor, 22 Noemvrie 1615, Iasi, 1935, 30 p. in 16.
Alexandru Movili: 11. Iumu PEKSA, Zolkiewski gi expeditia Doamnei
Elisaveta Movild in Moldova in anul 1615-16, In Rev. 1st., XIV (1928), p.
46-53; 12. MARYA KASTERSKA, Les trsors des Movil& en Pologne, in Rev.

Hist. Sud-Est, XIII (1936), p. 69-77.

www.dacoromanica.ro

CRE$TEREA INFLUENTEI GRECqTI: RADU MIHNEA


URMAM SAI PANA LA MATE! BASARAB.
MIVARILE IMPOTRIVA GRECILOR
...A/latu-s'au i s'au adevarat cum
bale nevoile ei sdrdcia ;aril: se Incep
dela Grecii streini, carii ameslecd domniile i vdnd tare Idrd mild. ..

i daca

vin aici In fard, ei nu socotesc sd umble


dupil obiceiul nii, ci stricd bate lucrurile bune, i adaugd legi rete pi asuprite
(Ageztunintul lui Leon Voclfi, 1631)-

Radu Mihnea. Radu Mihnea era fiul lu Mihnea Turcitul (vezi


vol. II, ed. IV, p. 233). Copil fiind, a stat cat5va vreme la m6nAstirea

Iviron dela Sfantul Munte, apoi timp mai Indelungat la Veneria


i la Padova unde a inv5lat carte. Dup incerc4rile nereuite
din 1601-1602, el izbuti sa ocupe scaunul Munteniei in 1611:
numit In Ianuarie, intr5 la 22 Martie In rargovite. Silit apoi,
In Maiu, s se retrag5 pentru scurt timp In fata lui Radu 5erban
care scobora cu oaste din Moldova, el relud domnia la 29 Sep-,
temvrie 1611 i o pAstr pand la 3 August 1616 (vezi i fig. 4)..
Inceputurile stpAnirii lui furti grele. Boierii nu vedeau cu ochi
buni pe acest Domn turc # cum spun ei MIA) micAtoare scrisoare adresath pribeagului Radu erban. In tara noastr
adaogd danii acum striga hogea, ch-i -tine acest domn fratii
i surorile in cash' cu el i sAnt Turci... (Faptul era exact 1).
robii cari au sc5pat de prin catarge (adicA din galerel) i de prinWaite robii, mdcar dela Mihai Vod, domnul cine este In tara
el <li> d Turcilor i alte multe nevoi care nu le-am scris #. S
fac4 deci tire Radu erban de toate acestea Imp'ratului cretin
i s vie cu oastea s-i scape ; e ateapt cu credintd 4 caci iMma.
noastr nu se poate suferi cu p5gAnii #.

www.dacoromanica.ro

22

RADU DIIHNEA $1 URMA$I1 SAI

Creterea influentei greceti. Un alt motiv puternic de nemultumire era faptul ca domnul avea pe lang sine multi Greci pe care fi
numise In dregatorii, Indepartnd deci dela acestea pe boierii de tara,
batinai. i mai Inainte fusesera dregatori greci In Tarile noastre,
li constatam Inca de pe vremea lui Mircea ce! Mitran i Alexandru

,,,,1

I fr

7.4t

rp,te

.-

11- >4 'en.:

r
t,drr,
,
7,1h Fri171,014.7 y . pyy. 7 t'.... /II, ry..p...,: .,:., 15-7,7;zzr:,cy.7,--...__
.1'73 e 1 '"*"02-nTi ., ii-),,...447 ir f le2 AL r N 221:4/ PI , f v . I r e 177 f it Ird iy, ',KV. ri,j'r
r erl

tc_4(4,,f;

eY ,s12.2,12,17,17/
,--*-tz- 6

',2.2.-A

.. y e
; r-r
(,-. 1 &I .1 - 4. ' 4 - jr .
f,.....L' ...." ' i. - "1 7. ::7k, V :. ": ',-, I , I r, > n , i t o , 7 i i 'I . . . .1 i , s ee e ie.. tseCsaffpiy5 rrr i
,../

'...

lre-e-

,.

I. ,---

.,

,-- 4-Pil,r,
.. f7/ Y f rf.
ty
.1 tbdif. fl,f iit-rri,Terre(T.,y,yi 5 . ity,, .13-5 'T....c.-,
,
--I,
lk-C.:7,,--., .4
-'im
-ity fre.'pre.,...v&t, .rrt:rs ' el 1-,4!_t'VetlyW,1../sityii-ffis
, 11"(__Zry,
..... ,-, 07-..., ..-- 6,
(T., , Y 1
e7re--, g J
.! 14, f- , , b
' f r72. ' i 5..4 777 17:ri pi'. p., ;rjy,,e(derria y 7,../Artf.
rrnr..-trag.;tz_i,449
'Ti' f ( ...Y //47,,, *e
,__;.: ,,
..? If a./ 4,1'0
e---',.
.. s 14 T. 141..0f, e i,_eir . irrrj ,..,_,.)
.0

-7,,,*
,,,e,

'
.

.
.

7 t '.^
_.._ ?Ti' ' Ct . t r
. -..: -

%-.::".

t.

-t54 f 1Wv - e r 4 7 l i'-le)", e IW,...,-.ec;zt-rf tg e.

-. i,:,. y 7_24 t i -rri-rrTY,......- rr ..-- r''.


-,rii, ..:2.(11. i -'-'-'
"7,,,,Ir .1, ,t,,,,..4 '

,-,y4-eoil,,,,7":....I,
-- 7,-r,fn- ....., ifo cir.,:2
..,-

a if;.ey'l e,7T-72 1 Cirrr->i,

eedt

,:;..

Fig. 4. Carte domneascli dela Radu Mihnea, In romAnepte, avand data 2 Mai 7122 (1614).
Inceputul pi sfrpitul eunt In limba alavli.

ce! Bun. In pamfletul bizantin Coborlrea lui Mazaris In Iad ,


scris pe la 1415, se vorbete de un oarecare IIcao dcpyupd Mica
Arghiropol) care, slujind la curtea voevodului Valahiei, s'a imbogatit In scurt timp, ceek ce a decis i pe altii sa se duca acolo,
In acelai scop. Logofatul Filos al lui Mircea ce! Btran, judecand dupa nume, era, foarte probabil, grec. Tot ala Sarandino
logofatul pomenit In documentele anilor 1430-4431., tot aa
Kirakola, vistiernicul i vameul lui stefan ce! Mare. Manoil
Grecul (momia), un alt boier al lui stefan era sigur grec, dup
cum greci erau Dumitru Ch;ritd Paleologu, ruda Moviletilor (vezi
www.dacoromanica.ro

CRE$TEREA INFLUENTEI GRECE$TI

23

mai sus, p. 17), lane i Andronic Cantacwino, din timpul lui


Mihai Viteazul.
Prezenla dregatorilor de origine greaca se explica i prin nu-

meroasele legaturi pe care le-au avut rile noastre cu lumea


elenica sub raportul religios, economic si social. Primii mitropoliti ai Munteniei, lachint Critopol, Antim (frate cu Iachint I) i
Hariton au fost Greci ; Nifon, reorganizatorul bisericii muntene,
sub Radu cel Mare, era de acelasi neam ; in timpul lui Neagoe
Basarab ctitor mare a toata Sfetagora adica a Muntelui Athos,
numarul clericilor greci asezaji In. Ord sporeste ; multi din ei ajung
egumeni in mnastirile noastre. Cu vremea, si de sigur si sub
influenta acestora, unele din manastiri sunt inchinate marilor
manastiri sou lavre. din Orientul crestin, adica asezate sub obladuirea acestora. Prima manastire romaneasca inchinata e aceea
din Peri (Maramures), pe care ctitorii ei, Drag si Balil,, o aseazil
In 1391 sub ascultarea patriarhiei din Constantinopol. In Muntenia, schitul Steinefti din Valcea e inchinat in 1577 de ctitorul
&au, patriarhiei de Alexandria ; in 1588 manstirea Bucoveil de
langa Craiova, e inchinata manastirii grecesti Sf. Varlaam; in
1599, Mihai Viteazul inchina ctitoria sa din Bucuresti, mnstirea

Mihai Vodci, manastirii Simopetra dela Muntele Athos. Radu


Mihnea lace acelasi lucru in 1615 cu ctitoria sa din Bucuresti
pe care o pune sub ascultarea manastirii Iviron dela Sfantul
Munte. Tot asa in Moldova: manastirea Secul e inchinata de ctitorul ei, vornicul Nistor Ureche, manastirii Xeropotam dela
Athos ; tot de aceasta asculta i manastirea Sf. Paraschiva din
Iasi, in timp ce Golia asculta, incepand dela 1606, de manastirea
Vatoped (tot la Athos), iar Galata, dela 1618, de Sfantul Mormant (vezi i harta nr. 6)
Sub raportul economic, legaturile sunt stravechi, din vremea
cetatilor grecesti si se mentin in tot cursul evului mediu. In porturile i orasele noastre erau o suma de negustori greci cari aduceau marfuri straine, In special din rasarit de peste mare ,
exportau produsele locale. Dup caderea Constantinopolului, ei
devin marii furnizori ai imperiului turcesc, ei procura mierea,
ceara, oile, seul, lemnele, sarea i celelalte produse necesare. Foarte

multe din aceste produse, le iau dela noi, din Orile noastre, care
capata numele de chelerul adica locul de aprovizion are sau

www.dacoromanica.ro

-24

RADU MIHNEA SI URMASII SA.I

camara Imparliei. In secolul al XVI-lea, negustorii greci sunt


foarte numerosi, atat In Muntenia cat si in Moldova. Cercetand
o lista moldoveneasca privitoare la gostina, adica dijma din oi,
datata 12/22 Mai 1591, constatam ca marea majoritate a gelepilor
adica a negustorilor cari strangeau aceasta dijrna, In vederea exportului la Constantinopol, Bunt greci. Intalnim nume ca Lampos
Katzikis, Tamiris Stanos, Teodor Speriliotis, Gherocharitos, Rhizos
Kloneis, Andrei Vranas, Timos Turbantianos, Ioan Matzarakis,
Teodor Uranitis, Chanterinos, Lampos Morpheas, etc. etc. La

fel era si In celelalte ramuri ale negotului care interesau exportul


in Imparatia turceasca.
Se adaoga faptul a domnii, Cu prilejul numirii, aveau cheltueli mari, cu darurile si plocoanele pe care- trebuiau sa le imparta la toti meghistanii din Stambul. Banii necesari se Imprumutau de obicei dela bancherii de acolo, multi din ei greci; pentru
a-i rambursa, domnii le concesionau strngerea unor impozite,
ca de pilda gostina oilor sau dijma din miere si ceara. Bancherii
veneau, evident, Cu oaznenii lor de Incredere, si astfel numarul
Grecilor sporea si pe calea aceasta. Adesea, acesti oameni de afaceri cpatau si cate o dreg *Rorie.
Sub raportul social, constatam, mai ales In veacul al XVI-lea,
legaturi de rudenie Intre domnii sau boierii nostri si familiile
de seama grecesti. Una din fiicele lui Mircea Ciobanul s'a csatorit Cu fratele lui Mihail Cantacuzino ,,Seitanoglu, o alta a luat
pe Stamatie, nepotul patriarhului Ioasaf din Constantinopol.

Alexandru al II-lea, fratele lui Petru chiopul, a avut de sotie


o greco-italian, pe Ecaterina Salvaressos din Pera ; Iancu Sassu
pe o greaca din insule, Maria, Petru chiopul pe Maria Amirali
din Rhodos; fiica lui Petru chiopul a luat pe Zotu Tzigara. Prin
asemenea Inrudiri, numarul Grecilor veniti In tara sporea ; sporea

de asemenea numarul dregtorilor de aceasta origine.


Asa dar, ca o urmare a multiplelor legaturi pe care le-am
avut Cu lumea elenica, legaturi religioase, economice, sociale, iar,

inainte de caderea Constantinopolului, si politice, au existat Intotdeauna la noi si un mare numar de dregatori greci ; el nu era
ins prea ridicat, forma o minoritate fata de dregatorii bastinasi.
Acest raport incepe Insa se sa schimbe, dupa 1600, iar deodata
Cu suirea pe tron a lui Radu Mihnea, ja un caracter Ingrijorator.
www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU VECINII

25

De aceea se si produce o reactie, prima din cele care vor caracteriza istoria tarilor noastre in aceasta epoca. Un grup de nou'd
boieri de seama, avand In frunte pe Beircan, fost mare stolnic In
timpul lui Radu erban, si de cpitani si iuzbasi formeaza un
complot spre a ucide pe domn. Lisa aceasta radicare povesteste cronica n'au fost pentru alt
ci pentru mandria
rautatea Grecilor. Ca adusease Radul Vod pre mati, de-i cinstise si-i miluia; ci boiarii rumani, acestea vazand, nu le-au

fost pre voie: precum de multe ori, la multi domni, s'au f'cut
razmirifa i turburare pentru raotatia Grecilor . Conjuratii sunt
jug descoperiti i pltesc cu capul indrazneala lar: prima
Incercare de a se ridica impotriva elementului strain da asa
dar gres.
cu vecinii. Cu Gabriel Bthory, dufmanul lui Radu
erban, Radu Mihnea are zelatii bune ; el e nevoit totusi, in urma
dispozitiei primite dela Poarta, s ja parte cu oastea sa la o expeditie ce avea de scop indepartarea nelinititului i ingamfatului principe ardelean caruia Turcii ispravisera prin a-i spune
Deli-Chiral ,
Craiul nebun . Inteadevar, Gabriel Bthory
ajunsese s indispuie pe toti prin firea i actiunile sale; avea
dusmani numerosi i Inlauntru. Unul din ei, Gabriel Bethlen,
itbuti s castige increderea Turcilor care-i dadura o armata,
comandata de ungurul renegat, Ali pap Maghiaroglu, spre a-/
instala In scaun. Domnii Tailor Rom'ne, Mihnea i Toma, trebuira 84 ajute si ei cu cate un corp de oaste. Totusi, i lute asemenea imprejurare, Mihnea avu un gest prietenesc fata de Bthory, trimitandu-i o scrisoare de prevenire i sfatuindu-1 In
acelasi timp sa nu se opuie cu armele, ci s renunte mai bine la
tron, asteptand o alta Imprejurare, favorabila, spre a-I relua.
Bthory nu vru s. asculte lug i, neputand Impiedeca inaintarea
armatelor dusmane care ocupara orasele mai de Noma ale Arni s'a pstrat scrisorile lute romaneasca foarte sadealului
vuroas trimise de Ali Pasa Brasovenilor, Sighisorenilor i cpitanului dela Bran se Inchise in Oradea. Aci el fu ucis, In
timpul unei plimbri cu trasura prin suburbia Venetia, de care
niste soldati apartinand corpului de haiduci (27 Octomvrie 1613):

se pare ca a fost un complot pus la cale chiar de Imperiali. Cu


patru zile mai inainte (23 Octomvrie) dieta alesese ca principe

www.dacoromanica.ro

26

RADU MIHNEA

f URMA$I1 SAI

al Ardealului pe Gabriel Bethlen. i Cu acesta, Mihnea a pstrat


raporturi bune.
In vara anului 1616 avu loo expeditia impotriva lui Alexandru
domnul Moldovei. Dar cum Turcii nu voiau nici pe stefan

Toma, ei hotrir ca succesor chiar pe Radu Mihnea. Acesta


insoti deci armata lui Schender Paga, gi dup btlia dela Dracgani (vezi mai sus, p. 19), ocupa tronul.
Alexandru Ilia. In locul lui, boierii munteni voiau ca domn
pe Gabriel Moghilei, fiul lui Simeon Moghil, un tnr intelept,
care statuse pn atunci in Polonia gi care era agreat gi de Schender.
Mai multa trecere pe lang4 sultan avea ins Alexan. dru Iliac, fiul

lui Ilia, domnul de foarte scurt durat din 1591 (nici n'a apucat
sa vie in Bucuregti,vezi vol. II, ed. IV,p. 234). Sprijinit gi de Bethlen,

Alexandru Iliag fu numit domn, in Septemvrie 1616. i el veni


-dela Stambul inconjurat de o suma de Greci; in fruntea lor era
-chiar socrul s'Au, banul Ianake Catargiu ; ultimii veniti adogfin-du-se celor de mai inainte, provocar o nou mimare a boierilor
de tar (1617). Cap al migchrii era Crstea vornicul ; printre fruntagi se gsea i Lupa paharnicul Mehedinteanu, Domnul era chiar
in tabra, gata s mearga in ajutorul lui Skender Paga, impotriva
Legilor, cnd afl, prin lefegii sarbi i bulgari, de complot. Lupu
s fuga in Ardeal, ceilalti boieri
izbuti in ultimul moment
negar a fi participat la migcare. Ilia aman sanctiunile, dar dup
Intoarcerea din campanie, tie pe vornicul CArstea i ii 1u5 averea
pe seama domniei. CurAnd dup aceea, Lupu se scobori Cu ogti
din Ardeal impotriva domnului (Iunie 1618). Acesta. nepregtit,
degi i se atrsese atentia in mai multe rnduri c' vin rsculatii
asupra lui, prsit gi de lefegii cari nu-vi primiser de mult soldele,
mai gol, fr manta , spune
abia izbuti s scape, clare,
Matei al Mirelor la Brgila, in timp ce sotia lui se refugia la
-Giurgiu. In urma lui Iliag, Lupu Mehedinteanu intr in Bucuregti ;
indat incepu i vntoarea dup5 Greci, atat in capital cat
In restul -trii. Boieri, negustori, prelati, chiar gi un arhiereu,

fur ucigi iar avutiile lor prdate ; un cpitan de ai lui Lupu,


anume Buzdugan, art, in aceast privint. o deosebit ferocitate. Vzand aceste neoranduieli, Turcii mazilir pe Ilia i d'.dur tronul lui Gavril kloghild, cal pe care il voiser boierii, in
urma transfer'rii lui Radu Mihnea.
www.dacoromanica.ro

RADU MIHNEA A DOUA oARA

27

Gavril Movil a domnit 0 el tot doi ani, ca i predecesorul su,

anume din Iulie (inainte de 18 ale lunii1) 1618 intra in Trgovite la 24 August piln la sfr0tul lui Iulie (inainte de 281)
1620. data Cu numirea lui, micarea impotriva Grecilor incet.
Lupu Mehedinteanu plti Ins cu viata fapta sa, deoarece fiind
trimis, in calitate de mare sptar, cu un corp de oaste, In ajutor
lui Skender Pap, acesta il arest 0, in urma unui ordin primit
dela Stambul, 11 trase in teap (Noemvrie 1618); aceeai soart
avu i Buzdugan; un alt tovara al lor fu jupuit de viu. Execuiile
loe la satul CioesineVi, In fala Drstorului, de unde
trupul lui Lupu fu adus i inmormntat la mnstirea Tismana.

In ce privete relatiile cu Ardealul, e de semnalat actul din 5


Mai 1619, incheiat la Trgovite i confirmat de Bethlen la 20 Mai,

la Alba Julia, prin care cei doi stpanitori in conditii de perfect' egalitate 10 fgaduiesc sprijin i ajutor reciproc la Poart,
hotrsc: lamurirea pricinilor dela hotare prin comisii mixte,
apoi, oprirea boierilor fugan, extrdarea tranilor i a tiganilor
fugan dup ce-vi vor fi plait mai intai drile, In sfar0t, libertatea
negotului.

Cnd Turcii, in urma unor daruri bogate, numir domn in


Tara RomaneascA din nou pe Radu Mihnea, Gavril Movil trecu
In Ardeal, la prietenul Bethlen. Ni s'a pstrat scrisoarea, din 9
Iulie 1622, prin care el poftete pe Bistriteni la celebrarea cAstoriei sale cu Elisabeta Zolyomy de Albes, vkluva lui Mihail Imreify. Ni s'au phstrat de asemenea acte de confirmri &Are mnstirile din 01.5 sau dela Sf. Munte; mai insemnate sunt cele din
24 Noemvrie 0 8 Decemvrie 1618, acordate mnstirii Cutlumuz
care cuprind in0rarea tuturor propriettilor pe care acest bogat
sfnt lca le avea la noi: zece sate, ase seliti sau locuri unde
au fost sate 0 o sum de blti la Dunre, cu tot venitul lor. Gavril
Movild a murit in Ardeal la sfar0tul lui 1635; cunoatem testamentul su, datat Cluj, 19 Decemvrie acest an.
Radu Mihnea a doua aril. La 28 Iulie 1620 se seria din Constantinopol dogelui Venetiei c Radu Mihnea a fost numit domn
In Tara Romneascd in locul lu Gavril Movil, dup ce a dat
mai intai vizirului 10.000 de scuzi, chehaiei 25.000 0 dup ce a

fgduit un haraciu anticipat, ceea ce inseamnd aproximativ


www.dacoromanica.ro

RADU IIIHNEA SI URMASII SAI

28

40.000 de scuzi <icare toate vor trebui s fie supte din sangele
acelor srmani supui .cretini .

Din punct de vedere intern, aceasta de a doua domnie fu


linitit; boierii nu se mai ridicar: amintirea felului In care se
isprvise prima incercare era Inc6 vie.
In schimb, Radu Mihnea, trebui s participe la campania_
lmpotriva Leilor, din 1621, compania condus de sultanul Osman

insui. El aduse acestuia 1800 de clreti i un numr mai mare


de pedestrai ; dclu apoi i trani pentru paza podului de peste
Dunre. Avand legAturi cu Leii, i servindu-se de un bun negociator, unul din oamenii si, grecul Vevelli, Radu contribui esential la incheierea tratatului dela Hotin (9 Octomvrie 1621) prin
care se isprvi rzboiul.
Cu Gabriel Bethlen, raporturile au fost corecte. La 16 Mai
1622, se incheie chiar un tratat la Cluj, prin care Radii avea drept
s stea In Ardeal, el, familia i boierii si, sau s treac prin Ardeal
mai departe, in cazul cnd ar trebui 84 prseasc scaunul. In
anul urmtor, el trimise fui Bethlen, conform dispozitiilor
mite dela Poart, o mie de careti i o mie de pedestrai, sub
comanda sptarului Mihu, spre a-1 ajuta In campania pornit
impotriva Imperialilor ; in August 1623, acest detaament, dup

ce luptase In Ungaria, era indrt in tara.


Sfritul domniei lui Radu Mihnea e in legAturd cu schimbarea

care se produse in Moldova: *tam) Toma, in urma repetatelor


plangeri ale Polonilor, fiind mazilit, In locul lui, trecu domnul
Munteniei. In scaunul din Trgovite urrn ins chiar fiul lui
Radu, anume Alexandru, un copil de 12 ani, aa incat, se poate
spune, cu bun dreptate, c, de fapt, ambele tri sunt conduse
de acelai domn. Schimbarea se produce la sfaritul lui August
1623; la 4 Septemvrie, demnitarii turci cari instalaser pe Alexandrul

Coconul se gseau Inca la Targovite.

Alexandru Coconul. Inceputul acestei domnii fu turburat de


cloud rscoale interne i de o pradd a Ttarilor. Prima rscoala
fu acea a ad* rafilor, cari se ridicar in diferite centre ale tarii,
undeli aveau reedinta steagurile lor, la Miinefti (In Prahova) la
Ghergh4a la Ploefti, la Rufiide Vede, (vezi i vol. II, ed. IV, p. 510) i

cerurd lui Alexandru s prseascd tronul. Motivul acestei rscoale


nu-I tim, dar 11 bnuim: trebuie s fi fost situatia grea economicii

www.dacoromanica.ro

ALE X ANDRU COCONUL

29

pe care o aveau acesti calareti crora boierii din divan


le artau, se vede, putina pretuire i Intelegere. Ca nu e vorba de
cauza accidental, ci de una mai adanca', organica, rezulta,
credem, si din faptul ca, asemenea misc'rilor contra Grecilor i
poate si In legatura cu ele, miscarile categoriilor diverse de ostasi
sau, cum se spunea atunci, de slujitori, se repet la inter vale penodice i destul de des. In fata revoltei calarasilor, boierii .lui Alexandru Coconul se strng i impreun cu toata curtea ii lovesc
la sat, la Manesti si-i infrng.
fiscal

Cam In aceeai vreme se ridica, peste Olt, un pretendent anume

Paisie, cu o ceata de partizani cronica le spune lotri adica


Boierii izbutir s-i infranga si pe acestia si s i ucid'a, cu
pretendent cu tot.
Mai grava fu nvlirea i prada Tdtarilor, In toamna anului
1623, se pare prin Septemvrie (alte izvoare dau anul 1624). o Au
intrat Tatarii In teara fr veaste povesteste letopisetul de
au robit teara pan'In Olt i s'au intors de acolo cu mare plean,
cat au ramas pan'asta'zi tot pmntul acela pustiu . Un document din 28 Iunie 1626 amintete Inteadev'r pierderea unor
zapise de mosie cand au venit Ttarii aici in tara In timpul
Domniei Mele... de atunci pana acum 3 ani ; un alt document,
din 10 Iulie 1626 arata de asemeni cand au venit paganii de
"Mari aici In tara Domniei Mele si in tara Moldovei si au robit
iumatate de tara i sant de atunci trei ani . Pricina nvalirii
era supararea lui Cantemir Bey, capetenia Tatarilor din Bugeac
stapan al Silistrei, pentru Inlocuirea lui Toma, domnul Motdovei, prietenul

La inceputul anului urmtor, la 23 Ianuarie 1626, murea in


Moldova, la Flarldu, Radu Mihnea. Fiul sau Ii aduse trupul i-1
inmormnta cu mare pompa in manastirea ce poarta azi chiar
numele de Radu Vod, deoarece acesta zidise o nou bisericA, mai
mare, In 1615, si o impodobise, fiind al doilea ctitor al ei (primul
-fusese bunicul s'u Alexandru al II-lea, tatal lui Mihnea Turcitul).
()data cu moartea tatalui, Alexandrul Coconul pierdu sprijinul su cel mai puternic. Socrul su, bogatul grec Scarlat Saegiu
din Stambul, pe a crui fiic Smaranda o luase de sotie, putu sa-i
mai prelungeasca domnia Inca un an i ceva. In Noemvrie 1627
Inainte de 13 ale lunii, Turcii hilocuira pe Coconul devenit

www.dacoromanica.ro

30

RADII 1TflN2K$1 IJIMA$I1 SAI

nu implinise Inca 17 ani Cu Alexandru


fostul domn. Banii necesari pentru numire, acesta ti imprumut
chiar dela socrul predecesorului sat', dela Scarlat Saegiu faptu/
e caracter;stic pentru moravurile vremii.
Sub influenta mediului grec,.in special a clericilor, i desigur,
Cu stirea si cu voia tatlui s5.u, Inchina Alexandru Coconul dou
din manastirile trii, la Muntele Athos: mnstirea Clococioc fu
inchinata Cutlumuzului (hrisovul din 14 Iulie 1625) iar mnastirea Glowacioc manastirii Iviron (hrisovul 'din 8 Martie 1626)..
Alexandru Ilia a doua oara. Izvoarele nu aratd vreun. fapt
mai de seama In timpul acestei de a doua domnii a lui Alexandru
Ea si tinu putin dealtfel, din Noemvrie 1627 (vezi mai sus)
pana In Octomvrie 1629, inainte de 27 ale lunii. La aceast din
urrna dat, un report din Stambul catre dogele Venetiei anunt
ca s'a numit un nou voevod in Tara Romaneasca, voevod care seadolescent

(la drept fiu al lui stefan <Toma> dar despre care altii spun
c ar fi fiul unui pescar ; scaunul 1-ar fi obtinut contra unei
duieli de 140.000 de reali. E vorba de Leon Vodei, caruia ai nostri
i-au zis si Alion Vodcl.
Leon VodA. Filiatia acestui domn este incertd. Cert este numai
c'a facand cheltuieli mari spre a obtine numirea trebui s pun
biruri apstoare. Din cauza birurilor povesteste cronica

neputand sa mai dovedeasca, spartu-s'au toate judetele de


preste Olt, fugind 'care incotro au putut . Boierii care luasera
sau, mai exact, trebuisera s ja in arend strngerea birurilor in
aceste judete, ajunsera i ei la mare nevoie, deoarece fura obligati,
sa acopere lipsurile. Deci ce aimed, detera tot, si se indatorira
(negustorii de miere i ceara 1). In
pre la Turci i pre la
cele din urm, nemai putnd suporta, se hotarira s. pribegeasca
In Ardeal. La 27 Octomvrie 1630 se ridicara deci boierii olteni,

intre dansii Matei Aga din Brancoveni (viitorul domn Mateii


Basarab 1) Asian vornicul, Gorgan spatarul, Barbu paharnicul
Bradescul, Mihai sptarul Cotofeanul, Dumitru Slugerul Filisanul, Mitrea vistierul i altii multi din Romanati, din Dolj, din
Mehedinti; la 29 trecur prin pasul Vlcanului in tara HateguluiGheorghe likoczy, principele Transilvaniei, precum i nemesii
ardeleni primira bine pe fugan, ba le dadura si mijloace s strangd
oaste spr'e a veni impotriva lui Leon. Acesta incercase mai intait
www.dacoromanica.ro

LEON VODA.

31,

s atraga pe pribegi,, trimitndu-le in trei rnduri crti cu jurgmant sa vie in tara, &A nu se teamd, ea nu le va face nimic,
dimpotriva Ii va boieri. A patra solie se intalni la Targu Jiului cu
strjile boierilor care tocmai coborau cu oastea din Ardeal. Si,
tuatia lui Leon Voda era grea. Nici el nu fusese un dusman al
Grecilor. Sotia sa, Victoria, era o Constantinopolitan sau o Levantina; el insusi inchinase manastirea Dealului, prin hrisovul
din 14 Fevruarie 1630, mi--.nstirii Iviron, dela Sfntul Munte, iar
bigerica Jui Ghiorma banul din Bucuresti mnstirii din Pogoniana in Ora greceasa Pentru a putea retine lnga sine pe

dregtorii cari li mai ranasesera si pentru a fi sigur de sprijinul


armatei de Ora, a 11(vilor, cum li se spunea, el fu obligat s: dea mat

intai, la 2 August (23 Iulie stil vechiu) 1631 un act solemn sau un
asezarnant impotriva Grecilor. Domnul arat cA strangand toata
tara, bojari mari i mici. si rosii i mazliisi to0 slujitorii i vaza'nd toti a-taste gracie si pustiire tarii au cutat se afle 4 de unde
cad acele nevoi pre Ord . Aflatu-s'au si s'au adevrat continu
apoi aeznintul cum toate nevoile i srcia trii se incep

dela Grecii streini, carii amestec5 domniile si vnd tara far


mil si o precupesc pre capete asuprite (adicA luand dobanzimerit) si daca vin aici in tara, ei nu socotesc sa umble dupa obicciul trii, ci stric6 toate lucrurile bune si adaug legi rele si asuprite
si Inca alte multe streinri au aratat spre oamenii
nesocotind pre niciun om de %erg', instreinand oamenii despre
Domnia Mea cu pisme si cu napsti si asuprind sracii fra mild
De aceea, Domnul impreuna cu tot sfatul face leg4tur si juramnt mare, de am jurat Domnia Mea Trii pre sfnta Evanghelie

si mare afurisanie denaintea cinstitului si prea luminatului parintelui nostru ... kir Vladica Grigorie si dinaintea parintelui
Teofil episcopul dela Ramnic, in sfnta biserica a Domniei Mele
din Bucuresti; si dup jurmnt, Cu tot staful trii, cllcat-arn
acele obicee rele si le-am pus Domnia Mea toate jos, si am scos
acei Greci streini den tara afara ca pre niste neprieteni trii fiind
si am tocmit Domnia Mea si alte lucruri bune care &a fie de folos
%aril . In ce priveste pe Rosii, se hotaraste, prin acelasi asezamnt, ca ei s fie 4 in pace de dijrn si de gortina i de vinariciu
(vezi pentru aceste dari, vol. II, p. 562-3) si s dea bir Domniei
Mele inteun an de dou ori, de un cal ate ughi (adica galbeni unguwww.dacoromanica.ro

RADU IvIIHNEA $1 URMASII SAI

32

reti I) 40, la Sf. Dimitrie i la Sf. Gheorghe*. Se iau de asemenea

masuri in ce privevte manastirile: ele nu vor putea avea cleat


calugari romani; egumenii ca i episcopii nu vor mai putea fi

trim* de Patriarh; se stabilesc i impozitele preotilor,


birul anual vi scutindu-i de toate celelalte dari.
Intocmindu-vi astfel lucrurile, facandu-vi atmosfer printre
bojen i ostavi prin avezamntul pe care-1 (Muse, Leon se hotri
sa primeasca lupta cu pribegii. Trimise mai inainte un grup de

oaste, cu Mihail Spatarul; acesta Ina fu biruit la sat, la Ungureni . Apoi avtepta el insuvi cu grosul otinii, dup ce pltise,

mai intai, darabanilor lefile; lupta avu loe Mari 2 Septemvrie


(23 August stil vechiu), in marginea Bucurevtilor deasupra
viilor, din jos de manastirea lui Mihai Voda vi se ispravi pria
infrangerea pribegilor. Perit-au multi oameni de tot felul
vestevte cronica

prins-au

vi

po-

pre Preda Bracoveanul, nepot

lui Matei Aga vi pre Radul logofat de Desa i vi-au rascumparat


viata cu bani dela Leon Voda ; taiat-au vi pre Adam Banul acolo
In tabara vi pre Preda Floricoiul din Greci (ginerele lui Mihai
Viteazul I) vi au intepat pre Nuva Armavul vi au trimis la Imparatie 40 de Unguri*. Matei Aga vi cu o suma dintre boieri izbutira
sa scape i, dupa un scurt popas in manastirea Tismana, trecur
din nou in Ardeal. O 'mina parte dintre pribegi raspunsera acum,
dui:4 infrangere, unui nou apel al lui Leon, venira in tara. i primira inteadevar boierii. Matei lug nu voi sa se supun. El intrase
de curAnd In legatura cu Abaza paca dela Rusciuk i acesta

fagaduise sprijinul sau spre a ajunge domn. Pe de alta parte,


situatia lui Leon, din cauza turburarilor ce avusesera loc, era
totuvi vubreda. Adaogandu-se, probabil, i parile lui Abaza vi ale
lui Rkoczy, la 31 Iulie 1.632 Ii sosi mazilia dela Poarta. In locul
lui, fu numit, repetandu-se cazul lui Radu Mihnea i Alexandru.
Coconul, fiul lui Alexandru Ilia, domnul Moldovei. Leon parasi
de indata tara, plecand la Stambul.

Radu Alexandra llia, devi numit, nu izbuti irisa sa ocupe


tronul. Caci Matei Basarab, afland de mazilia lui Leon, se grabi
sa-i apuce el locul. Scobori, in August, prin Banat, pela Caransebev, in tard, unde Oltenia intreaga i se alatura, se intAlni .apoi
cu Abaza, care Il recunoscu domn, d'andu-i vi caftan, devi dreptul
acesta 11 avea numai sultanul i, la 30 Septemvrie, intra in Bucuwww.dacoromanica.ro

RA D U ALE XANDRU HAAS

83

reti (vezi fig. 5). Intre timp, Radu se duse la tatAl eau, in Moldova, i
de acolo, cu Moldoveni, cu 'Mari i cu boierii munteni pribegiti, care

L
H ofteS terrer,dAngenuar uel irra sob, urger I tringo
aid fi cTar cos,hos vogue refFic Lar.
:lam= ,..cw-wrfus.f...27-7,7:.7

Fig. 5.

Matei Basarab, dup1 o gravuri In aram5, contemporanii. Inceputul celor doul versuri

latinesti de jos este: it Host. terret.... (Pe (lumen( trisp5imint5).


3

www.dacoromanica.ro

RADII MIHNEA $1 URMASII SAI

34

nu voiser s rectinoasc pe Matei, porni impotriva acestuia. Lupta


avu loe tot lng Bucuresti, din jos de mnstirea Plumbuitei
In ziva de 4 Noemvrie 1632 se lovir strjile, acelea ale lui Radu
fiind Infrnte ; a doua zi avu loe ciocnirea principald, intre grosul
ostilor. Ea fu crancen i (Jura toatd ziva, Ttarii atacnd in mai
multe rnduri. Spre sear au dat Dumnezeu de au fost izbanda
lui Matei Vod ; ear Radu Voda au dat dosul, fugind cu mare

spaim si cu capul gol . Intre cei czuti s'a aflat si Nicola vistierul si Papa logofdtul din Greci.
Matei strnse trupurile celor pieriti, fcnd o movil i apoi
se intoarse In scaun &And /aud mare lui Dumnezeu pentruca
1-au izbvit de vrjmasii si i ai tdrii . La 25 Noemvrie se duse
de se Intalni din nou cu Abaza, tocmindu-si treburile ; la 25
Decemvrie sosi capigiul dela Poartil cu hatiseriful de domnie
cu steagul care fusese destinat lui Radu ; a doua zi, noul domn,
Insotit de un alai strlucit, In frunte cu vldicii Grigorie i Teofil,
plec la Stambul s se inftiseze vizirului i sultanului. Acolo,
el avu de sustinut o hdevrat judecat In divan cu socrul lui
Radu Bias, bogatul i influentul grec Curt Celebi, precum i cu
alti adversari; dreptatea ilmase MBA de partea lui i sultanul,
la 23 Fevruarie 1633, il Imbrdc'd cu caftan, dndu-i i steagul de
domnie nou.. Pornit din Stambul la 28 Fevruarie, Matei intr
In Bucuresti la 20 Martie, incepAnd o stApanire care avea s dureze
mai bine de douzeci i unu de ani.

BIBLIOGRAFIE
I. Cresterea intluentei greeesti: I. D. Russo, Elenizmul in Bandnia, in
Studii istorice greco-romdne, t. II, Bucureti, 1939, p. 487-541; 2. CONST.
C. GIUHESCU, Noi contributiuni la studiul marilor dregtitorii in secolele XIV f i
XV, Bueureti, 1925, 75 p. in 80; 3. GHEORGHE CIORAN, Zxkaet .7(.5v Poot.ta"A0c..) rd.
aptou met `Ayi.ou rIcorreXEhlovog
vociLv xcopEw p.e.ree

-r(.7.)v

Kou-rXoup.ouatou, Accipag, Aoxec.P(Incov, Atena, 1938, 304 p. in 8.

Radii Mimen: 4. C. S iIN DUL E S C U-VE IINA, Biserica Rada Vodd din

Bucuresti, Bueureti, 1930, 26 p. in 8 .


Alexandru IIia i Gavril Movilii: 5. 1LIE REMUS, Date necunoscute
in legiiturd cu moartea paharnicului Lupul Mehedinteanul, In Rev, Ist.
Rout., IX (1939), p. 274-280; 6. I. MINEA, Ciind a inceput domnia lui Gavriil

rodii Movild, In Cercet. Ist., XIIIXVI, Ia0, 1940, p. 690

691.
Leon Vodit: 7. CONSTANTIN C. GHHIESCU, Cdteva cuvinte asupra Legti-

turii

asealmcintului lai Mihai Vodel , in Cony. Lit., LII (1920). p. 370-380.

www.dacoromanica.ro

DOMNII MOLDOVEI PELA RADU MIHNEA LA VASILE


LUPU. REACTIA CONTRA INFLUENTEI GRECqTI
...11erlaind in gleutali

fi

mete_ nu numai Cuneo, ce

In netoc-

fi p.&

nimea, <data mulfirne s'au strdns den

bale pdrfile, ccii nu incdpeau in tdrg,


impluse local pe supt Miroslava
pretutinderea, strigdnd pre Greci de pren
loate uli(ele*.
(Lelopisetul lui Miro') Coslin).
ce

Rada Mihnea. Prima domnie in Moldova a lui Radu Mihnea


a durat doi ani i jumtate, dela 3 August 1616 (lupta dela Draesani) png la 4 Fevruarie 1619. Sub raportul evenimentelor interne, nu e nimic deosebit de semnalat: boierii, bine tratati de
domn, care le arat in toate ImprejurArile consideratie i pretuire, stau linistiti. Din punct de vedere extern, are loe campania

contra Lesilor, a lui Skender Pasa, in vara anului 1617; la ea


particip5 si Radu Mihnea. Alexandru Bias din Tara Romlnease6
si Gabriel Bethlen din Ardeal vin si ei cu ostile lor. RAzboiul

nu s'a purtat ins cu prea mare strasnicie; dup5 cucerirea ceftii Ragov, incepur5, in Septemvrie, prin intermediul lui Radu,
tratative. Pacea se incheie la laruga sau Bussa, pe rnalul Nistrului
(vezi i baria nr. 5); ea prevedea: impiedecarea atacurilor c'z5cesti pe coastele turcesti ale Mrii Negre, ajutor acordat Polonilor de ctre Ttari, In schimbul unei sume de 15.000 galbeni
anual si oprirea, de ctre Poloni, a oricrei expeditii, generale sau
particulare, impotriva Moldovei, Trii RomAnesti i Ardealului.

Pe and erau Inc5 in tabilr, la Soroca, Radu Mihnea si Gabriel Bethlen 1ncbeiar5, la 26 Septernvrie 1617, un tratat de
alian15, fgAduindu-si unul altuia credintd In toate impreju-

3
www.dacoromanica.ro

36

DOMN1I MOLDOVEI DELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPU

rarile, i ajutor in caz de nevoie cu bani, cu oaste i din toate


puterile*.

Pacea dela Iaruga nu fu respectat; atacurile cazaceti continuara ca i incursiunile Tatarilor carora nu li se OW suma cuvenita. Se putea prevede un nou conflict intre Turci i Poloni.
Pentru a nu fi obligat sa mai participe la un atare conflict, din
care putea iei ruina casei sale aa cum se intamplase i se va
Intampla i pe viitor cu aIti domni,
Mihaea singur ceru sa fie
mazilit. Avea i un motiv aparent: boala de ochi de care incepuse
sa sufere i care necesita un tratament mai Indelungat, posibil
numai la Stambul. Sultanul ti indeplini dorinta i numi in locul
sail pe Gaspar Gratiani.
Gaspar Gratiani, era de neam Morlac sau Maurovlah, apartinea aa dar populatiei de origine romneasca din regiunile
dalmate. Se numea Milosti6; fiindca lush" a locuit in oraul Gradacac (se citete Gradatat !), i-a zis 4 Gradczanin* adica din
Gradacac sau, in forma latinizat, Gratiani. Intrase in slujba
Portei; adusese acesteia servicii cu prilejul tratativelor diplomatice cu Imperialii, la Viena, in 1615; drept rasplata, primise
la inceputul anului 1617, ducatul insulelor Naxos i Paros (vezi
fig. 6). El voia lug domnia Moldovei. Ia 1619, la 4 Fevruarie
In urma maziliei voluntare a lui Radu Mihnea, o obtinu.
Gratiani prezinta unele analogii cu Despot: strain ca i acesta,

lipsit de intelegere fata de religia tarii, Wand planuri mari


visa, ca i celalalt, de un Stat care BA' cuprinda Moldova, Tara
a avut acelai sfarit rnizerabil, fiind
in mod mult mai ordinar insa de boieri. Nu tia limba
tarii; pentru a se intelege cu dregatorii se folosea de talmaciu.
Romaneasca i Ardealul

ucis,

In scurta sa stapanire, acest ciudat domn avu de reprimat


o micare a unui pretendent la tron ce se ivi in partile Orheiului.
6 Domniorul* fu prins i plati cu capul, impreuna cu cativa
tovara'i, vina sa.

Dei ridicat prin Turci i depinzand de ei, Gaspar Gratiani


fcu totui o politica favorabila cretinilor. El trimise astfel regelui Poloniei nite carti* adic scrisori ale lui Bethlen adresate hanului tataresc prin care acesta era indemnat s atace pe

Levi. Faptul aflandu-se, Bethlen OA la Poarta pe domn prezentndu-1 ca hain, ceea ce facu pe sultan sa hotarasca mazilirea
www.dacoromanica.ro

GASPAR GRATIANI

nefols,
ur
K m
otarn, aarkatis

jacru,
,iserris
ds-uerh.T.:9f teas
1

'

Ir.
r

:a

c.ca raSiem.
otuo

,hptef or,
7 r 6..actf.fa asOtsv.r,

Fig. 6.

37

autcm;.4tis

ma:4 U7f
;) !iguarn,,7

aut.i-

fierlere doati= %nos

:?ux frmver "1-.1;narept.:


'rodc-rr di-sPtc roze-

7t.e. ryss, Pace, '7`A7 ti nyhe


.17) 13ong Cajra 7721a:5'.
isv,,a7/414

Gaspar Gratiani, duce de Naxos gi Paros, dupli o gravur6 In ararnA, contemporaal.

www.dacoromanica.ro

38

DOMNII MOLDOVEI DELA RADU MIIINEA LA VASILE LUPU

lui Gaspar. Acesta trecu atunci pe faVA de partea Polonilor. Cand

ceausul imprAtesc purtnd firmanul de mazilire, sosi in Iasi,


pe la inceputul lui Septemvrie 1620, domnul puse s-1 taie impreuna cu toti Turcii care-1 insoteau i cu cei din oras; aceeasi
soart avur i boierii pe care Alexandru Ilia, succesorul lui
Gaspar, ii trimesese inainte, s armuiasa tara, pana la sosirea
lui. Apoi Gaspar 'si tocmi oastea, asteptand pe Poloni care in
frunte cu hatmanul Zolkiewski, trecuser Nistrul. Ambele forte,
reunite, numarAnd si ateva corpuri de cavalerie grea, inzoat,
precum i infanterie german. Nernti pedestri
eran totusi
inferioare ca numr acelora ale lui Skender Pasa, care impreun
Cu Muntenii, Ttarii i Ungurii, se ridicau la aproape saizeci de
mii, plus o mie de Eniceri. Lupta s'a dat la Tutora, unde Lesii
si Gaspar se Intdriser5 In vechea tabr a lui Zamoyski. Dac
ar fi rmas in aceast tabrd ca odinioar Radu erban la
Teiusani
crestinii ar fi putut respinge atacurile dusmane. Ei
fcur insd marea greseal de a iesi din santuri. Ttarii, numerosi

iuti, izbutir s rup randurile polone, ceea ce aduse dupil


sine si infrngerea Moldovenilor (19 Septemvrie 1620). In timpul

noptii, produandu-se pania in bivuacul Lesilor, spiritele fiind


demoralizate, se hotri retragerea spre granit cu tabdra legata , adicd aprati de jur imprejur de care (un fel de recluta'
misatoare). Gaspar, In loe s'A insoteasa pe Zolkiewski, crezu
a e mai bine s'A plece separat si pe nestiute. Trecu deci peste

Prut, insotit numai de putini osteni si de cativa boieri; and


ajunse ins in Braniste, marea fneatA domneasa dela sud-est
de Iasi, fu ucis chiar de insotitorii si, de eptelici hatmanul
Goia postelnicul. Dup un alt izvor, omorul ar fi avut loe In
munti aproape de TArgul Trotus, in a arui biserila ar fi fost
apoi inmorrantat trupul de atre noul domn. Se p.une intrebarea
ing ce 1-ar fi fdcut pe Gaspar sd o ja in spre Trotus, de unde
nu putea scapa nicieri, Bethlen ca i domnul Trii Romnesti
fiindu-i dusmani. Tot in Braniste fu prins i marele vornic Bucioc; fiind dus la Skender Pasa, acesta porunci s fie tras in teap.

CAt priveste pe Lesi, ei putur, hrtuiti necontenit de 'Mari,


s'A se retragg. spre Nistru. In ultima noapte ins, and ajunseBefa' pe malul apei, se produse invlmseal, vrAnd fiecare s'A
treac mai repede dincolo; cu acest prilej suferir pierden i mari
www.dacoromanica.ro

*TEFAN TO111. A A DOTJA OARA

39

(7 Octomvrie 1620). Hatmanul Zolkiewski, rzletit de ai shi, fu


ucis de un Tatar ; ajutorul sau Koniecpo/ski chzu prizonier.
Alexandru I1ia pedepsi pre lege direapth pe cei doi
gai ai lui Gaspar: ei fur thiati ear trupurile le-au aruncat
In eitoare qi Cu cale au f5cut adaogh Nliron Costin
eh
dup spurcata fapth, scarnavh moarte vine .
Altfel, domnia lui Alexandru Ilia, de numai un an de zile
(20 Septemvrie 1620
Septemvrie 1621), a fost, dup expresia
cronicei, foarte slabh i cu purtatul trebilor peste obiceiurile
thrii . Domnul era inconjurat de Turci i de Greci, dhrile eran
grele ; se addogh i foametea.
In vara urmhtoare (1621), sultanul Osman hothri sh fac o
mare expeditde impotriva Lesilor, ca pedeaps pentru ajutorul
dat lui Graziani i cu gandul ca
supuie. Alexandru Ilia
trebuia sh preghteasch cele necesare in ce privete drumul i
proviziile ; ajungand lush armata turceasc In Moldova, n'au
aflat nimic grijit, nici poduri, nice conace i teara afland-o fugit i stricath de Levi, s'a,u scarbit <sultanul> pre Alexandru
Vodh foarte rhu, aa cat era numai sa-1 omoare. Ce 1-au scos vizirul
den moarte ; ear de urgie mare n'au hlhduit, ca pan' la Hotin mergaud Imprtia, 1-au dus in obezi i lega,t la pusti (adich la tunuri I);

i in tout:6 vremea aceea cat au zabovit imphratia la Hotin, tot


la inchisoare au fost, pana s'au Intors imprhtia spre Tarigrad
Campania dura pan la 9 Octomvrie cand se intheie pacea.
Se prevedea, ca i la Iaruga, incetarea prdhciunilor atat din
partea Cazacilor cat i a Thtarilor. Hotinul ocupat de Lei i pe
care Turcii nu-1 putuser cuceri, fu totui restituit Moldovei.
In schimb, Sultanul anex Renii impreun cu cateva sate i-1
alipi de teritoriul cethtii Ismail ; veniturile respective fura Inchinate mormantului lui Mohamed, la Meca.
Stefan Toma a doua oaral. In locul lui Alexandru Ilia fu
numit stefan Toma (Octomvrie 1621, inainte de 27 ale lunii).
De data aceasta, domnia se scurse linitith, fhr ucideri de boieri.
Era tara in pace i in tot biugul spune Miron Costin cat
Om hie cui ch nu este domnia celui dint:Ai, tot In zarve . Manstirea Solca, inceput in prima domnie, fu isprhvith i sfintith
acum (1622). De asemenea fu zidith biserica Sf. Voevozi din
Roman, precum i Biserica Domneascd de pe poartcl, adich dela

www.dacoromanica.ro

40

DOMNII MOLDOVEI DELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPU

intrarea in Curtea Domneasa. La 5 Decemvrie 1621, Toma


comanda 3 clopote la Bistrita ; de acolo adusese si pe mesterul
tiglar. Se pare a tot Toma, In prima sa domnie, este si ctitorul
noului ideas, de zid, dela Bisericani, care inlocui vechiul schit

al lui Iosip . Intr'un document din 16 Iulie 1612, pstrat ca


regest, se vorbeste de o danie pe care domnul o face rugtoarei

sale monastiri ce s numeste Bisericani . Dup traditie, ar fi


fcut i biserica din Rei deifani (jud. Baia).

Toma era in raporturi rele cu Lesii cari nu agreau pe fostul


dusman al Movilestilor ; ei facura mai multe plngeri la Poart din
pricina arora fu mazilit in primele zile ale lui Septemvrie 1623. Cu
Ardealul, raporturile au fost normale ; in Octomvrie 1622, un inseltor, dndu-se drept Gaspar Vod', intr, de prin prtile Reghi-

nului si ale Giurgiului, cu mai multi tovarsi, in Moldova, multumindu-se ins numai s prade prin munti i s fure oi i cai.
Domnul cere Bistritenilor s'-i prind i s-i pedepseasc'.

Toma a fost astorit cu fosta sotie a unui negustor grec


de frunte i bogat ; informatia o avem din izvor unguresc care
adaog i detaliul c aceast sotie i-a fost data' de sultan.
Radu Mihnea a doua oarA. Cea de a doua domnie a lui Radu
Mihnea in Moldova (a patra in ambele t'ri !) este o frumoas
incununare a carierii acestui voevod. Fdr ca s subscriem intru
totul aprecierile hiperbolice ale lui Miron Costin
a arui jude-

cat a fost de sigur influentat de atentia deosebit artat de


domn boierimii trebuie s recunoastem ins c Radu Mihnea
a dat dovad, inteadevr, in decursul stlpnirilor lui, de insuremarcabile. Daa sub raportul vitejiei, nu e nimic deosebit
de relevat, in schimb Ina' sub acela al tactului, al diplomatiei,
al raporturilor personale, el a fost cu totul remarcabil. Credint
ca aceea avea Radul Vod la Imprtie observ cronicarul
care n'a,u mai avut nice mai nainte de dnsul, nice pre urm
alt Domn, cati au fost in tearg. i criile crestinesti, ales Lesii,
Ungurii i alte tari crestinesti, mult folos aveau de el; c de multe
prim ejdii Ii ferea, ca un crestin ; pzind slujba direapt ctre
Impr'tie,

datoria crestineasa pzea

toate eran cu

intelepciune legate . Un caz fusese in 1617, and prin interventia


mijlocirea lui, se incheiase pacea intre Poloni i Turci, un alt
caz, tipic, la Hotin in 1621 (vezi mai sus, p. 35 si 28).
www.dacoromanica.ro

RADU MIHNEA A DOUA OARA

42

Se adaoga apoi un spirit ales de dreptate. Judecatile lui erau


cinstite, fr fatarie; sentintele se dadeau far s fie influentate
de starea sociala a pari0lor sau de hatar.
Sub raportul culturii, era mult deasupra contemporanilor. Stia
turce0e, grece0e, latine0e i italiene0e; invatase la Venetia 0
la Padova.
In sfar0t, avea un simt deosebit al ierarhiei, al etichetei, at
fastului. Nime din boieri spune Miron Costin
pan in cei
al treia, cu haine ceva0 proaste sa nu hie, ea era de scarba. Postelniceii, copii din case, cu mari podoabe i cu fotaze (valtrapuri 1)
la cai... i aprozii de divan, cat mai de cinste, nice la o domnie
n'au fost. Cu urOnice (catifelel) multi i Cu cabanita (mantie
scumpl) Cu jder Cu hulpi imbracati; i ori la cine, i la ce boierin mergea cu carte domneasca, in picioare sta boierinul parfa'
ce cetea cartea .
Fa-VA de aceste Insuiri, trebuiesc insemnate insa i dou'a seaden: mai intai fiscalitatea excesiva, determinata, pe de o parte, de
fastul curtii, pe de alta, de darurile prin care a tiut sa-0 fac
sa-0 pastreze o blind atmosfera printre meghistanii din Stambul,

apoi atentia deosebita artata, mai ales la inceput, strainilor


greci. Din aceasta pricina s'a 0 format complotul lui Barcan
stolnicul (vezi mai sus, p. 25). Nu e mai patin adevarat Ca,
facand suma, punand in cumpana insu0rile i scaderile, cele dintai

prevaleazd: Radu Mihnea ramane o figura de seama a istoriei


n oastre.

In timpul acestei ultime domnii, e de relevat, sub raportul


relatiilor cu vecinii, o ciocnire cu Tatarii. Ace0ia, sub Cantemir
bey, se invatasera sa prade aproape periodic in tinuturile inconjuratoare, in special in Polonia. In toamna anului 1623 ei fac
o navalire in Sudul Moldovei i in Tara Romaneasca, pana" la
Olt ; pricina era inlocuirea lui Toma, prietenul lui Cantemir.
Radu Mihnea reautiona. Si au grit Flcienii i Cuurluenii i
Tecucenii, cu porunca Radului Voda de au lovit pre Tatari la
intors 0 le-au luat toata dobanda i robii; 0 au facut Radul Voda
mare jaloba la Imparatie, din care se apropiase lui Cantemir Pava

scarbil mare dela Impardtie 0 nu s'au scapat mal pre urma de

dansa pentru aceste fapte . Un alt fapt e inchinarea la 24


Octomvrie 1624 a manastirii lui Aron Voda de lang.
www.dacoromanica.ro

42

DOMNII MOLDOVEI DELA RADU 3IIHNEA LA VASILE LUPU

zisa si din -Wind catre manastirea Prodromul, dela Sozopole,

pe trmul Marii Negre (golful Burgas; vezi harta Nr. 6).


Sub raportul intern, e de notat arderea Curtii Domnesti din
Iasi. De aceea, Radu Mihnea se mut la Mad' u unde repar' atat
vechea asezare cat si bisericile. Aci 11 ajunse si sfarsitul, la 23
lanuarie 1626; nu era batran, insa bolle, mai ales guta generalizata
pe atunci se numea podagra si heragra, dui:a cum se
localiza la picioare sau la maini ii scurtara zilele. Trupul fu
adus cu mare alai la Bucuresti, unde domnea fiul sau, Alexandru
Coconul, si inmormantat, in ziva de 15 Fevruarie, In ctitoria sa,
In maniistirea care de aceea se si chiam Radu Vod4. Deasupra,
se aseza o lespede cu inscriptie in romaneste.
Radu Mihnea a fost casatorit cu doamna Arghira; au avut
doi copii, pe Alexandru care a domnit in ambele tri si pe Ecaterina care s'a mritat cu Moise Movila, domnul Moldovei.
Miron Barnowski era, ne spune Miron Costin
om de
eara si nil ficiori, cunoscut si la Poarta Impartiei pentru slujbele ce facuse la Hotin In vremea lui Sultan Osman si stiut si
capiteniilor tataresti, ales... lui Cantemir, cu carele legase prie-

tesug Inca din marzacia lui... la o trecatoare a lui spre teara


leseasca . AvAnd asemenea relatii, si &and si cuvenitele daruri
un raport olandez din Stambul, din 7 Martie 1626, vorbeste
de 100.000 de coroane ce urmeaza a se da sultanului si 50.000
caimacamului si celorlalti dregatori Barnowski lu domnia, dup
moartea lui Radu Mihnea, si fu confirmat de Poartd (28 Fevruarie 1626). Numele sau, de facturd polons, vine credem
dela o mosie a sa, Bet' rnoya, In tinutul Iasilor, unde a si ridicat o
mnstire (vezi fig. 7). Mosia printeasca era Insd Toporeiutii, lang

granita leseasca; acolo a fost inmormantat tatal sau; mai avea


si mosia ,,Sipotile, la Harlu.
Indata ce se sui in scaun, scazu darile grele pe care le pusese
predecesorul; satelor care se pustiiser le ddu slobozie adica
scutire de impozite. i astfel, pan inteun an, tara se umplu
de oameni si de tot bisugul . Iar fiindca repetatele expeditii

turcesti impotriva Lesilor care se facusera prin Moldova, provocaser o mare perturbare printre vecirdi sau rumanii din satele
boieresti si manastiresti, unii fugind si asezandu-se aiurea, altii
fiind luati robi, Barnowski, pentru a pune capt cercetarilor si
www.dacoromanica.ro

MIRON BARNOWSKI

43

proceselor, i pentru a usura si incasarea drilor, dcu, la 16/26

Ianuarie 1628, un asezmnt, asemntor celui fcut de Mihai


Viteazul dupd campania lui Sinan Pasa. El hotdr1 anume ca
vecinii fugiti inainte de expeditia sultanului Osman, in 1621,
vor fi liberi sd se aseze unde vor ; cei fugiti dupei, se vor readuce

4
`:-

..`.

'11 `4.

""-

saa-r,45E

2.-

.
lL

,S

La'
'

..,

Fig. 7. Biserica mfinristirii Biirnova. Aspectul e musiv: sA se observe in special prima turlri
i contraforturile puternice.

la locul lor, cu cisld cu tot. Totdeodat, lu si o serie de mdsuri


administrative, hotdrnd ca dufegubinarii adicd acei ce percepeau
amenzile pentru omor, rdpire de l'ata* sau adulter, sd umble
s le incaseze numai in luna Septemvrie iar slugileo sau subalternii
hatmanului i juzii tigdnesti sd nu aib treabd cu tiganii mndstiresti i boieresti. In felul acesta, f5cu randuiald In gospodria

In acelasi timp, desvoltd o remarcabild activitate ctitoriceascd. Barnowski era, de felul lui, un mare credincios. De multe
ori, postelnicul al doilea care veghea asupra patului domnesc, 11
ved ea pren miezul noptdi, ingenunchiat inaintea icoanei, la
ruga, cu mare osdrdie . El lidia deci sau 1ncepu numai o sumd
de mnstiri si biserici. In trgul Iasilor filcu in 1627 mdndstirea

www.dacoromanica.ro

44

DOMNII MOLDOVEI DELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPU

cu hramul Adormirea Precistei, i biserica SfAntului loan Botezdtorul, aceasta din urna fiind terminatA la 9/19 Noemvrie 1635

;,

'eit
"

-14F
.

P;'.?Oni,LmmvN.,

-c"

'tit( .

.1v

NIM

Pig. 8. Biserica fostei mitnAstiri Adormirea Precistti; duplt mime!e fondatorului, i se spun
azi biserica Barnowski. Pridvorul, disgratios, e un adaos trziu.

www.dacoromanica.ro

MIRON BARNOWSKI

46

de Vasile Lupu. Ridied apoi 4 din pajivte biserica manastirii


Hangul i mndstirea Barnova pe care o isprdvi, peste trei decenii, Eustratid Dabija. Desavarvi mandstirea Dragomirna, ctitoria
mitropolitului Anastasie Crimca (vezi fig. 9 vi 10) vi biserica cea
mare din Lww, in Galitia ; facu, in sfarvit, o biserica in Toporduli,

pe care nu apuca sa o isprveasca. Pe drept cuvant, putea deci


spune Miron Costin: Mdndstiri vi biserici cate au facut In ava
scurta vreme, niciun domn n'au facut. Facut-au alti domni vi
mai multe, eard cu mai delungate vremi, unii in 40 de ani, altii
In 20 de ani, eard el in trei ani . Tot lui i se datorevte un
avezdmant pentru mndstirile tarii, avezamant precizand normele
de gospoddrire (20/30 Septemvrie 1626) precum vi targuvorul 11
din marginea Iavilor, devenit azi cartierul Nicolina.
Fiind In bune relatii cu Cantemir bey, Barnowski putu evita
tdrii o ndvdlire vi ,o prada a Tatarilor, pe cand se Intorceau din
Polonia. Fiindca, nerespectandu-se obligatia pe care o contractasera Levii la Hotin de a da Tatarilor 30.000 de cojoace anual,
acevtia din urma ivi luasera o compensatie pradand pe cei ce-Vi
cdlcasera cuvantul.
In al doilea an al domniei (1627), in Iulie, Barnowski insotit

de 6000 de ostavi, merse in urma unei dispozitii primite dela


Stambul, la Dap() (Oceacov) sd repare cetatile de acolo ; lucrul
clued vreo trei luni de zile, cu participarea vi a Turcilor vi a Muntenilor.

Raporturile cu Levii au fost foarte bune, tot timpul. Barnowski vtia bine limba polond, avea legaturi cu nobilii dela hotar,

obtinuse indigenatul polon (20 Fevruarie 1629), luase chiar In


casatorie, In primul an de domnie, pe fiica guvernatorului Camenitei. (Prima sa sotie s'a numit Antemia i era sora unui boier
de tara, Vasile sin Gavrilav). Aceste fapte 11 fa'curd dela o vreme
suspect in ochii Turcilor, cari n'aveau interes ca donmul Moldovei
sd fie prieten cu duvmanii lor permanenti din ultimul timp.
Ei hotarira deci mazilia lui Barnoswki. Miron Costin da' ca motiv

faptul ea acesta n'a vrut sd pldteascd un adaos de 40 de pungi


de bani peste haraciul obivnuit, spre a nu face obiceiu . Realitatea e a acest refuz a putut fi pretextul; pricina realid raman
leggturile prea stranse cu Levii. La 8 Iulie 1629, un raport francez
din Stambul arat cd Barnowski a fost mazilit vi ca el vi-a tran-

www.dacoromanica.ro

46

DOMNI1 NIOLDOVEI DELA RADU 31111NEA LA VAS1LE LUPU

sportat deja cea mai mare parte a averii sale la Cameni%a. Defapt, domnul mazil, luandu-si hogAtiile, zlbovi catva vreme la

Fig. 9.

Biserica unA,ill, i in i

Dragomirm, E eel mai

www.dacoromanica.ro

el t Irwm, hisericese thu

arii.

ALE XANDRU COCONUL

47

Hotin, apoi, trecu in Polonia, unde ii cumplirase cu 320.000 de


zloti o intinsA moie, Ustia, cuprizAnd dou6zeci i unu de sate,

-e

rb::"03n

r,

'

"P

," .

n
,

J;IJ ' ;

-."1 .00

-,

r3 Lf,J.ICI

'

j:...1'.1-'-jAAWaljat.Li m

r
'

.
II

"
r-

1.1

-11

e
-

Fig. 10. Turin

bisericii

Dragornirna. sa he observe proftniunca sculpturilor


prevestind pe are,. (lela Trei lerarhi.

manfistirii

www.dacoromanica.ro

48

DOMNII MOLDOVEI DELA RADII MIHNEA LA VASILE LIIPU

o cetate si cloud or'sele, si se stabili pe aceasta mosie. langd


Nistru.
Alexandra Coconul. In locul lui fu numit fiul lui Radu Mihnea,
Alexandru Coconul. Acesta mostenise dela tatAl su numai slbiciunea fizia; in ce priveste calitAtile, era departe; dup' Miron
Costin, atat de departe chiar, cAt cerul, de p5mant . In timpul
scurtei sale dorrmii

a fost mazilit, tocmai din cauza insuficientii,

la 28 Aprilie 1630, dupa nici zece luni de zile (inscaunarea In


Iasi avusese loe in ziva de 2 Oct. 1629) Barn owski incerc
sa reja tronul, trimitand pe Nicorit hatmanul la Topor64, la
margine, cu ceva oaste. Incercarea nu izbuti ins, deoarece trimisul su fu respins de fortele domnesti, conduse de Lupul vornicul (viitorul domn) si de Grama stolnicul.
Alexandra Coconul inchina, la 20 Martie 1630, mangstirea lui

Aron Vod mnstirii Maicei Domnului din insula Halke, In


Marea de Marmara. Mai inainte, Mewl fusese inchinat, chiar de
&Are printele WI, mnstirii Sf. Ioan din Sozopole; aceasta
ins, in ultimul timp, se pustiise, fiind calcat de Turci.
Alexandru Coconul moare far de veste, probabil otrvit, la
6 Iulie 1632, la Stambul In varsta. de 21 de ani. A fost c's'torit
ou doamna Catrina.
Moise Movilil, urmasul la tron al lui Alexandru Coconul, era
fiul lui Simeon Movil. Cronica ni-1 inftiseaz4 drept e om blnd
la hire, ca un miel, nice lacom, nce ca ru nimnui. Multe case
de gios, lipsite, a 16cuitorilor trii au rdicat, ales pe Ciogolesti*

si, Inteadevr, ni s'a p6strat hrisovul, din a doua do mnie frisk


prin care drueste logoftului Parascu Ciogolea prti din satele
Putureni. Sipoteni si Pomarla. # Pace de toate pgrOle; numai de
datornicii turci mare strAnsoare si sil era; si de oameni fai asa
se Impluse teara, Cat aieve bulucuri imblau de prdau, si j'cuiau
oamenii si pre l'Ang5 orase .

Moise Movila a fost mazilit (Noemvrie 1631), dup un an


si jumatate de domnie, pentru aceeasi pricin ca si Barnowsld:
dusmanii sal 11 prezentarg la Stambul ca prieten al Polonilor
si pe punctul de a trece la ei. Para fu crezut, deoarece familia
Movilestilor avea inteadevr puternice legsaturi in Polonia; Moise

lnsusi invlase acolo (ni s'au pstrat acte cu isclitura lui in latinestel). De fapt ins, Moise era leal ; cand primi, prin Cantemir,
www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU ILIA* A DOUA oARA

49.

care sosi la Tutora sprinten cu o seama de oteni ai &al , firmanul


de mazilie, plea indata spre Stambul. De aceea, el i reveni,

peste putin timp, in scaunul Moldovei.

Alexandru Ilia a doua oar. Cand se auzi in tara ca a fost


numit domn din nou Alexandru Ilia, care, Inconjurat de Turci
i de Greci i punand dari mari, lasase o rea amintire din prima
domnie, boierii se hotarira s mearga la Stambul sa se planga.
Se forma deci o numeroasa delegatie,
pana Id 80 de capete
numai den boieri, fara alte capitenii de teara in frunte cu
Lupu vornicul, Cehan vornicul i Ureche spatarul. Ilia, aflnd
de pornirea lor, incerca printr'un trimis al sau, un grec iscusit,
Batite Vevelli, insotit de ceaui turci, s-i opreasca. Incercarea
nu izbutete ; boierii ajung la Stambul, unde insa o parte din ei
sunt inchii. In cele din urma, se stabilete o intelegere cu noul
domn. Si au mers la Patriarie .1 au facut giuramanturi boierii
lui Alexandru \Todd i Alexandru Voda boierilor i aa au purees
din Tarigrad spre teara .
In vara anului 1632, Ilia, avand trecere deosebita la Poarta,
izbuti sa scoata numirea fiului sau Radu ca domn In Tara Romaneasca. Acesta nu izbuti &A ocupe scaunul huh', fiind btut de
Matei Basarab (4-5 Noemvrie; vezi mai sus p. 34).
Si In aceasta a doua domnie, Alexandru Ilia puse biruri grele;
o scrisoare din Rodna, cu data 3 Iulie 1632, arata ca in Moldova
se ja mare dare dela sracime, pentru care se tulbura saracii. Pe

de alta parte, nu renunta nici la sfetnicii greci; ei Ii erau mai


aproape, cu ei se sfatuia i in special cu Batifte Vevelli. Boierilor

de tail nu le putea ierta faptul ca venisera sa se planga impotriva sa i c fusese silit s ajunga la un compromis cu ei. La
randul lor, i aceti boieri erau porniti contra Grecilor care inconjurau pe domn i se bucurau de Increderea lui. Un conflict
trebuia sa izbucneasca. Cele petrecute In tara Romaneasa serveau drept pilda iar izbanda rebelilor In frunte cu Matei Basarab erau un imbold in plus. De aceea, cand boierii aflara ea
Ilia, dupa sfatul lui Vevelli, a hotarit sa-i taie in ziva de Pati ,

ei trecura la fapte. Tara i nu numai Curtea, ce i tranimea ,


herband in greutati i in netocmele se mica; i atata mul-

time s'au strans den toate partile, cat nu incapeau in targ,


ce impluse locul pe subt Miroslava pretutinderea, strigand pre
4

www.dacoromanica.ro

60

DOMNII MOLDOVEI DELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPU

Greci de pren toate

ulitele . In fruntea micgrii era Lupu

vornicul.

Alexandru Ilia, vazand proportiile revoltei, se hotrl Eh' paiiseasc4 domnia (Aprilie 1633); chem' deci pe boieri i le comu-

nic hotilrIrea sa. Luandu-i apoi familia i lucrurile ce avea,


porni din Iai, inconjurat de boieri cari 11 aprara de furia multimei. In esul Bahluiului, lngA mnstirea Balici, taranii
strigau: D-ne, Doamne, pre Greci . Ca s scape el, Ilia trebui

s jertfeasc6 pe cativa din sfetnicii strini care-1 inconjurau.


Vevelli, dat multimei, fu fAcut frme cu topoarele; aceeai soart

avu cumnatul su Alexandru Mamona, dinteo vestit familie


peloponesiac, i un dragoman Ieronim Hores. In Inviilmaleal,
domnului 1nsui i se smulse mantaua din spinare de unul Bosie
Lpuneanu. Vornicul Lupu fu rnit, destul de greu, la cap, de
un os svarlit din multime.
Pe un drum neobinuit, prin Branite, Ilia putu ajunge la

Hui iar de acolo, prin Brlad i Tecuci, la Galati. O corabie


mic. 11 duse apoi la Stambul. Aci el a trit Inca mult vreme,
murind in Mai 1666.
Miron Barnowski. Dup plecarea lui Alexandru Iliag, boierii
ar fi vrut ca domn pe Lupu vornicul; cereau ins ca acesta
precizeze ce va lua den -targ adic ce biruri va pune. Lupu,
care nu voia condiii, refuz; atunci, boierii trimiser dupd Miron
Barnowski, In Polonia, la Ustia. Fostul domn primi bucuros;
amintirea primei stpfiniri rmsese vie In sufletul su ; nostalgia
dup pmantul natal 11 lndemna i ea s se IntoarcA. Spune Miron

Costin c. 1-ar fi sftuit un prieten polon s nu se duc. Dulce


este Domnia din Moldova * ar fi rspuns Barnowski. Ear i
obezile turceti filed sunt grele ar fi replicat Leahul.
Din nefericire, se adeveri spusa acestuia. Noul domn, primit
cu bucurie de lard, trebui s plece la Stambul spre a cpta confirmarea sultanului. Aci Ina el gsi o atmosfer ostil. Dumanii si, i In primul rnd vornicul Lupu care dorea domnia
pentru sine, trimiseser cArti In care se spunea cd dac va fi
numit Barnowski, atunci teara Moldovei va hi cu Leii una,
c el este o iscoad a Leilor . Pe de alt parte, i se imputa Incercarea pe care o Meuse, In timpul lui Alexandru Coconul, de
a-i relua scaunul. In sfarit, nenorocit coincident Cawww.dacoromanica.ro

MO1SE

VILA

51

zacii, trecand, dupil obiceiul lor, cu luntrile, Marea Neagra, prdar iargsi coastele turcesti. Divanul adopta deci parerea marelui muftiu i hotarl sa pearg Barnowski Vod Sentinta se
execut In ziva de 2 Iulie 1633, prin decapitare, in prezenta
sultanului.

Cu cateva zile inainte de executie, Barnowski isi fcu, in Inchisoare, testamentul: e o paging miscatoare, aratand inaltimea
de suflet i adanca credintA a celui care-si presimtea sfarsitul.
El hotgraste ca ocinele sale din Polonia sa se vnda' fostului proprietar ; din banii rezultati, se vor da 5000 de zloti bisericii din
Lw6w care am sfrsit-o noi cu cheltuiala noastrg ; se vor is-.
pravi apoi lacasurile dumnezeesti incepute si se vor plati toate
datoriile. Averea mobila &A se dea pe la mangstiri i biserici,
pentru sufletul nostru si al parintilor nostri . In ce-1 priveste,
roaga ca oasele sale s nu zach in pagini , ci sa fe aduse la
Dragomirna.

Moise Movil. Boierii care insotisera pe Barnowski fusesera


inchisi; ei asteptau, ingroziti, 0* le vie i lor randul, dud vizirul le porunci sa-si aleaga domn pe cine vor. Moise Movil era
la Stambul si se bucura de protectia sultanului; firea lui bland

pe care tara o putuse aprecia In prima domnie i faptul ca se


Inrudea, prin sotia sa, cu Radu Mihnea, facura ca alegerea boierilor sa se opreasca asupra sa (5 Iulie 1633). Plecand spre
el trimise Inainte pe Cehan vornicul si alti doi dregatori ca

prinda pe Lupul vornicul, ale carui pari se stia c ajutaser la


pierderea lui Barnowski. Prinzand de veste, Lupu fugi Insa din
Iai si in cateva zile au fost tupilat pen pduri... ; apoi, 'ten
Tara Munteneasca, au trecut la Tarigrad In chip de negutatoriu
A doua domnie a lui Moise Movila a fost tot scurt, ca i cea

dintai: vreo Doug luni de zile. El trebui, abia sosit in tara,


Insoteasca pe Abaza pasa de Silistra, In campania pe care acesta,
din ordinul sultanului, o facu impotriva Lesilor. Armata i aseza
tabara pe Nistru la varsarea apei Camenita,; atacurile impotriva
taberei polone nu reusira frig. Atat Moldovenii cat si Muntenii,
cari i ei trebuiser sa dea contingentul lor, n'aveau

lupte. Ei facura chiar printr'un viclesug raspandisera vestea


ca.' piste calarasi ar fi vzut pe Cazaci venind, cu tabara legatg,
spre a da ajutor Lesilor pe Abaza pasa s se retraga. La Ina4.

www.dacoromanica.ro

DOMNII MOLDOVEI DELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPIJ

52

poiere, acesta, afland de vicleug, voi s prindd lngd Ia0 pe


boieri, s-i puje in obezi i s-i clued la Stambul, spre a scuza
retragerea ; boierii hug, vestiti fiind, se ascunser. Tara avu lug
de suferit: incepAnd dela apa Prutului i pAnd la Nistru
serie invOtatul logoMt Toderapu Ianovici
n'a mai ramas o
cud ; toate le-au ars 0 pe multi dintre ai no0ri i-au dus in robie .
Desigur i felul cum ajutase pe Abaza contribui la mazilirea
lui Moise Movil. In Aprilie 1634, inainte de 9 ale lunii, faptul
era indeplinit ; totdeodat, sfortOrile lui Lupu vornicul erau incununate de succes: el fu numit domn. Moise, luanduli familia
i averea 60 de poveri de bani trecu in Polonia, insotit de
1400 de qteni. Acolo 0 rOmase intre rudele i prietenii sOi, pan6

la sfar0tul vietii, pe vremea lui Dabija Voda.

BIBLIOGRAFIE
Gaspar Gratiani: 1. N. IORGA, Manuscripte din biblioteci strli ine relative la 'scoria Romdnilor (Al doilea memoriu), In An. Ac. Rom. Mem. Seel.
1st., s. 2, t. XXI (1898-1899), p. 1-108; 2. DR. N. C. BEJENARU, Gafpar
domnul Moldovei (1619-1620) i luptele turco-polone din 1620.
In Cercet. 1st., I (1925), p. 79-99.
teran Toma: 3. G. BALS, Bisericile nzoldoveneti din veacurile al
XVI-lea si al XVII-lea, Bucuresti, 1933, 655 p. in 4; 4. C. A. STOIDE, Contributii la istoricul mnstirei Bisericani, Iasi, f. a., 23 p. in 8.

si p. 20, nr. 8.
Miron BarnowskI: 5. AL. LAPEDATU, Icoanele lui Barnovschi Vod

dela Moscova f i zugravii Trei Ierarhilor din Iai, In Bul. Com. Mon. 1st.,
V (1912), p. 110-112; 6. GH. UNGUREANU, Miinstirea Hangului sau Buhal-

nila. Sehit istoric, In Arhiva, XXXVIII (1931), p. 322-357; 7. AuREL H.


GOL1MAS, Domnul Moldovei Miron Moghil Barnovschi la tricentenarul moqii

sale, Iasi, 1933, 79 p. in 8; 8. I. MINEA, Despre ferlia din afezdmiintul lui


Miron Vodci Barnovschi, In Cercet. 1st., XXII (1934-1936), p. 206-207;
9. MARYA KASTERSKA, Les trsors des Movild en Polo gne, In Reo. Hist. Sud-

Est., XIII (1936), p. 177-186; 10. GR. DUZINCHIEVICI, Miron Barnovsehi


Moghilit-

i Polonia, In Anuar. Ist. Cluj, VIII (1936-1938), p. 166-222;

11. C. A. STOIDE, Teirgul lui Barnovschi Vodci, Iasi, 1942, 17 p. in 8


(Extras din Analele Moldovei, I).
Alexandru Coconul: 12. N. IORGA, Co:onul lui Radu Mihnea f i
capuchehaiaua Curt Celebi, cu prilejul unui docunzent inedit dela Alexandru
Coconul, In Reo. Ist., XVIII (1932), p. 97-102; 13. C. A. STOIDE, Curt Celebi,

In Revista Critina, X, (1936), p. 34 38.

www.dacoromanica.ro

MATEI BASARAB
S' au nevoit Matei Vodd de nu dres
(ara foarte bine, corgi dupd ordnduials
lor : boiarii, slujitorii, fdranii, cdt tuturor
le era bine In zilele lui, precum am auzit
pre bdtrdnii nostri mdrturisind de aciasta,
cd

Tara iubia pre Domn i Domnut

pre lard b.

(Cronica lui Radu Popescu).

Matei Basarab este tipul reprezentativ al domnului de tar:


iesit din randurile boierimei, legat de pmant prin mosiile pe care
le stpaneste, lsate de un lung sir de strmosi, el are cele trei
1nsusiri care au caracterizat pe tuti marii nostri voevozi: e viteaz,
cuvantul i 1nplinindu-si
datoria, el nu uit niciun moment ca dreptul i autoritatea trebuie
credincios

i gospodar.

Tinandu-si

s ail35 In slujba lor o puternica armat. El stie de asemenea


nimic temeinic nu se poate face filra credint; In sfarsit, e ptruns
de adevarul c stat Infloritor 1nseamnd blind gospodrie, vistierie
plin, negot si industrie prospere. Prietenii 11 iubesc: dusmanii
11 respecta. i Intr'o vreme &and domniile tin cateva luni, un an
sau doi, el izbuteste s pstreze scaunul peste dou decenii. 4 Matei
Voda, domn muntenesc spune Miron Costin om fericit peste

toate domniile acei tri, nemandru, bland, dirept om de tear,


barnic la rsboaie, asa ne1nfrant i nespimat, cat poi
asemeni cu mari i vestiti osteni ai lumii . and Mihail Eminescu
vrea s evoce figura domnului de tara, el se opreste asupra lui
Matei Basarab: nu se putea o alegere mai kind (vezi fig. 11).
Relatiile cu Tureii i en Ardealul. Relatiile lui cu Turcii pot fi
rezumate i caracterizate in felul urnator: 1np1ineste
pe care le are tara fafa de Poart, dar cu demnitate, trimite banii
darurile necesaie, dar cu sabia In man . E gata chiar s due&
rzboi impotriva lor, pe pgmant turcesc.

www.dacoromanica.ro

MATE! BASARAB

A.pfLY477(

te

1' ,*
41,4;.27,4,r
.1

t
:441-9iegq;c,

t,
"KM

.P.0,6m71.

sr
At

Fig. 11. Matei Basarab, DonmulTarii Bormlnesti; miniaturi din 1643, de Antim
ieromonahul, pe un evangheliar grecesc (Biblioteca Patriarhiei din Ierusalim). Domnul e Infiltisat In costumul de ceremonie, oferind evangheliarul.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU TURCII $1 CU ARDEALUL

55

In primul an de domnie, Matei da ajutor lui Abaza pava in


campania Impotriva Poloniei. Plecat la 7 Septemvrie din capitalti, el e la Galati la 20 Septemvrie: aci se face jonctiunea cu
armata turceasca. Se adaoga oastea moldoveneasca a lui Moise
Movil precum i Ttarii din Bugeac ; cu totii impreuna trec apoi
Nistrul. Atacul asupra taberei dela Camenila nu reuete Insa ;

Abaza trebuie sa se multumeascd a lua cetatuia numai sau castelul costeiu In vechea limba romaneasca dela Studenga.
(vezi i mai sus, p. 51). La 16 Noemvrie, Matei era Intors in
scaun, la Bucureti.

In Decemvrie 1635, el izbutete, impreuna cu Vasile Lupu,


domnul Moldovei, i platind, bine Inteles, sumele necesare, sa
obtina condamnarea la moarte a dumanului Eau Curt Celebi,
influen tul i bogatul grec, cu care trebuise sa se judece in divan,
la Stambul, la luarea domniei (vezi i mai sus, p. 34). Tot prin
bani 0 daruri, indeparteaza Matei diferitele primejdii care I amenintau la Poarta sau obtine unele avantagii. AflOm astfel dintr'o
scrisoare cu data 26 Ianuarie 1643, ca el a dat sultanului 40.000
de reali (10 reali faceau un leu 1), vizirului 20.000, iar altor dregatori

mai putin. Cam In aceeai vreme, da Inca 40.000 de reali pentru


indeprtarea unui pretendent cu numele de Bogdan; alte sume
da In 1644 trimisului turc care venise sa cerceteze de ce tine Matei
atata oaste In jurul sau. 0 scrisoare din 19 Ianuarie 1645 ne arata
ca a dat sultanului 50.000 de reali, iar lui cazlar aga (eful eunucilor I) 20.000, spre a obtine confirmarea domniei pe viat. In 1650,
fiind chemat la Poarta, el scapa de aceasta primejdioasa vizita care
dese ori se termina cu mazilirea, iar uneori chiar cu moartea, &And
50.000 de reali ; aceeali sum, in acelai scop, da qi Vasile Lupu.

Pe de alta parte, Matei tine armata gata pentru once eventualitate. In 1636, Turcii ar fi vrut sa-I mazileasca ; Chenaan
pava venise cu oti i tabarise langa Bucureti, In dou locuri
la movila Cotrocenilor i In spre Vadireti. Matei, intelegand
ce-1 ateapta, o au strain toate Wile tarii, stand toti inarmati,

In zi i In noapte 1ang5 domnul lor. Ear Turcii, daca au vazut


ca nu vor strica nimica, ei s'au Intors ear inapoi, cinstindu-i i
daruindu-i Matei Voda cu multe daruri scumpe .
In anul urmator, voira sh-1 prinda, cu prilejul unei concentrari

de oti la Cetatea Alba. Matei veni cu ai sai Ora la lalpug in


www.dacoromanica.ro

66

MATEI BASARAB

Bugeac ; acolo, descoperind giretlicul, se intoarse repede, incon-

jurat de trupe, la Targovigte, nu insh Mal a trimite, gi de data


aceasta, comandantului turc u multe daruri scumpe .
In 1635, el era gata chiar a face rAzboi cu sultanul. In trata-

tivele pe care le duce in acest an cu imp5ratul cregtin, Matei


propune, intre altele, gi o r5scoal a sa, cerilnd in schimb un ajutor
de 3000 de muschetari gi un numAr de soldati unguri. SA" i se dea

de asemenea un adpost In cazul cand ar trebui s p5r5seasca


tara. In 1636, e din nou gata a se rAzboi cu Turcii. Sultanul voia
s5 inlocuiasca pe Gheorghe Rkoczy principele Transilvaniei,
la care Matei aflase sprijin in vreme de nevoie, gi de care era
legat i prin tratate. Atunci, el propune prietenului i vecinului
din Ardeal, in caz cand nu se poate evita mazilirea, s iaa
inaintea ogtilor puternicului imp6rat pe parnnt turcesc i a se
lupte acolo cu ele . Ii va da intregul s5u sprijin, participAnd cu
oastea sa care numrd 6000 de calareti buni gi 2000 de pedestragi.
Trecerea peste Dungre s5 se fac4 prin tara sa, prin Muntenia. Idealul
ar fi sd se constituie chiar o coalitie cregtin, condus de imp6ratul
dela Viena, la care sd participe gi regele Poloniei i Cazacii. Toate
acestea ramaser5 simple proiecte deoarece sultanul renunt5 la
mazilirea lui Rakoczy. Importantd e Ina starea de spirit a lui Matei, amintind pe aceea a gloriosului s5u predecesor, Mihai Viteazul.
Temeiul politicii externe a lui Matei Basarab a fost alianta cu
Ardealul. El a pAstrat relatii strnse cu Gheorghe Rkoczy I, apoi
cu fiul acestuia, Gheorghe Rkoczy al II-lea, incheind repetate
acte i tratate cu ei i, ceea ce e gi mai important, respectandu-le.
La 17 Iulie 1633, cu prilejul trecerii unui ambasador ardelean spre

Stambul, se face o prim conventie, potrivit careia cele dou


pdrti, pastrAnd intotdeauna prietenie, urmau s-gi dea ajutor
reciproc. Matei se obliga gi s5-i verse vecinului au, de sigur ca o
contravaloare a ajutorului primit pe cAnd era pribeag, suma de
6000 galbeni anual. In prirravara anului 1635, la 16 Martie, un
nou act de aliant4 din partea principelui Transilvaniei, dup care
urrn apoi o legaturd in forme solemne ; actul muntean se dete

In ziva de Sf. Petre (9 Iulie stil nou). Se rgkluia ajutor armat


lui Rkoczy, informatii, apoi un dar de doi cai de &Marie, dintre
care unul turcesc, i ca o compensatie pentru dijma din oi pe
care o ddeau ciobanii ardeleni ce veneau
pasca turmele
www.dacoromanica.ro

RELATIlLE CU MOLDO VA

57

In muntii notri suma de 5000 de florini anual. Comandantii


cApitanii, iuzbaii, ceauii, vAtaii
militari i armata intreagA
ili toti cetagii, &M'Anime Eji pedestrime * IntAresc i ei la 3 August

Intelegerea fcutd. La randul s'Au, Rdkoczy fagaduete, la 16


Septemvrie, ajutor armat Impotriva dumanilor, exceptie fAcand,
bine Inteles, persoana sultanului. Acest tratat a fost reInoit In 1636

i 1640; dupd suirea pe tron a lui Gheorghe Rdkoczy al II-lea,


avurA loe doud alte reInnoiri, la 18 Fevruarie 1650 i la 10 Mai 1651.

Evident, In cei dou'dzeci i doi de ahi de domnie ai lui Matei,


au fost li. momente de neIncredere, de bAnuial, de nesigurant
rata de principele din Ardeal ; acesta din urm'A a neglijat sau
n'a voit uneori s'd dea ajutorul f'dg'dduit ; alteori s'a ajuns
chiar la plangeri i imputri reciproce ; niciodatd insA legAturile
n'au fost rupte, necum s'd se recurgd la rzboi. Se poate apune,
deci, pe drept cuvant, cd alianta cu Ardealul a fost o constant a
politicii lui Matei Basarab.
Relatiile cu Moldova. Fiind asigurat din aceastA parte, el a
putut face far, cu toate mijloacele, primejdiei repetate care i-a
venit din altd parte i anume dela mandrul i ambitiosul domn al
Moldovei, Vasile Lupu. Acesta, dei Incheiase In 1634 o intelegere
de prietenie cu Matei, schimbAnd solii, Incepu totui, dupd scurt
timp, s sape pe vecinul sal', vrdnd a-1 IndepArta din scaun. Scopul
era s aeze In loe pe fiu-s6u, pe loan, de0 acest fecior al lui Vasile

Lupu, de o sAnAtate foarte ubred, nu era apt pentru domnie.


Prima Incercare se fAcu In toamna anului 1637. Vasile Lupu,
dup'd ce ajutd Turcilor la Cetatea Alba s'a' facd ordine In treburile
TAtarilor din Bugeac, care, CM, timp trdise Cantemir-Bey, ajunseser o adevAratd pacoste pentru toli vecinii, se indrept cu
oastea spre Tara Romdneasca i ajunse pAnA la Gheorghita. Matei
Ii avezase tabAra la gura Telejeanului i trimisese dupa ajutor la
RAkoczy. Cnd un general al acestuia, loan Kernny, scoborl cu

zece mii de oameni pela Bratocea, ajungand la 11 Noemvrie la


VAlenii de Munte q.i la 13 la oplea, Vasile Lupu socoti c'd e mai

prudent s se retragd. UrmArindu-1 deaproape, Matei merse cu


ai s'Al panA la Putna ; Ardelenii trecurd chiar, prAdnd, prin
partea de miazdzi a Moldovei, Intorcandu-se pe la Trotu.
A doua Incercare avu loe In 1639. De data aceasta, Vasile.
Lupu voia ca s'd ja pentru el domnia fdrii Romdneti, lsnd In.

www.dacoromanica.ro

-55

MATEE BASARAB

Moldova pe fiul su loan. AvAnd prieteni la Poart, in special


pe vizirul Mohamed Tabani Buiuc,. c oferind sume mari: 300.000

de talen, plus sporirea tributului ambelor tdri Cu 100.000 de


talen, el obtinu la 2 Noemvrie 1639, un firman de mazilie a lui
Matei. Strnganduli oastea ci cu ceva ajutor dela Ttari, porni
deci impotriva vecinului su. La 22 Noemvrie era la Focani;
inteun document dat de aci, Lupu Ici zice domn al Moldovei
al prii Romaneti. Sultanul trimisese cuvnt boierilor munteni
s' nu se opun. Altfel, spunea el n'o s rmneti nepedepsiti...
terg de pe fata p5mantului vostru 0 pun Turci sa locuiascA
In el, iar In biseria s strige hogea .
Matei nu se spAimnta Ins. Cu oastea sa bine tocmit,

el inaintea nvlitorului, care inaintase pan la apa Ialomitei,


In dreptul satului JVnciori (azi Armeti 1). Intre acest sat 0
cel vecin numit Ojo geni, pe Prahova, avu loc lupta. 0 parte din
armata lui Lupu se r4chirase adica se Imprtiase dupd jafuri la podgorie, pre supt munte inatro era bejenit toat
tara munteneasc, de pren... acele olate (adich linuturil).
Matei profit de aceasta imprejurare, trecu repede armata sa
peste Prahova, fiecare caret luand cu sine un pedestra,
atacA puternic. Oastea lui Vasile Lupu, surprins nu putu rezista ; de altfel o parte a ei nici nu se intorsese dela podgorie,
din prada. Retragerea se transforma dup5 ins0 mrturia lui
Miron Costin
in fuga precipitath ldsnd ci corturile ci putile cu toga pedestrimea pe nana lui Matei Vod; 0, de grija
gona0lor, Vasile Vod au lsat calea pre care venise ci dirept
la BrAila au nAzuit . Aci, el fu pe punctul de a fi prins de agii
turci locali dare aflaser' de infrngere. Prevenit in ultimul moment, pe &and edea seara la mas, a grit peste gard inteo gram
din 0 de acolo, cAlare, a fugit la Galati lsand toate In BrAila,
.cte nu rmsese in Ojogeni .
O consecinta a rkboiului fu uciderea vizirului Mohamed Ta.bani Buiuc, protectorul lui Vasile Lupu. Cci Matei, plngndu-se
la Poart de cele intmplate, dumanii vizirului facur ca acesta
s fie executat, prin strangulare, la Edicule (15 Decemvrie 1639).
Se gsir5, in urma lui, 1.200.000 de scuzi, o sum enorm' pentru
acea vreme, rezultat a cateva luni de slujb. La 22 Decemvrie,
un ag aducea lui Matei la Bucureti caftan nou 0 o scrisoare din

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU MOLDOVA

59

partea Portei in care i se spunea ca Lupul 1-a atacat l'ara tirea


i voia puternicului Imparat .
Dupa aceasta a doua incercare neizbutit, urma o lunga perioada de linite pana In 1653 in relatiile dintre cei doi
domni. loan, fiul lui Vasile Lupu, pe care acesta voise s-1 vaca
stapanind Inteuna din tri, muri la inceputul lui Noemvrie 1640,

la Stambul, de rachitism. Matei se simti mai putin amenintat,


Peste ativa ani, In 1645, ca un semn de pace i de intelegere,
cei doi dorrmi facura chiar ate un 15ca bisericesc, fiecare in tara
celuilalt. Vasile Lupu refcu biserica Stelea din Targovite, unde
era Ingropat -Leal sal', Aga Nicolae, iar Matei Basarab zidi ma-

nstirea Sonia, in Putna, unde gsi steni veniti din Ruar i


Dragoslavele. (Cele dnua atune ale satului Soveja se numesc
i azi Ruareni i Dragosldveni !). Pisania spune ca lacaul s'a
ridicat cu bunavointa... prea iubitului fratelui nostru domnului moldovenesc Io Vasilie voevod >>.

Spre sfaritul anului 1652 relatiile incepur iar s'A se


preasca. Dupa unele izvoare, Lupu ar fi pornit sa unelteasca din
nou Impotriva vecinului sau. Dula altele, Gheorghe Rakoczy
al II-lea hotrind, pentru mai multe pricini, s inlocuiasca pe
ambitiosul i mandru domn al Moldovei, ar fi catigat la acest
plan i pe Matei. Nu e de loe exclus ca Vasile Lupu, avnd ginere
pe Timu Hmielnitki, dispunnd deci de ajutorul Cazacilor,
fi reluat vechile ganduri de marire. Cert este ca in primavara
anului 1653, se ajunge la un non conflict: Rkoczy i cii Matei

sprijina cu armele pe Gheorghe *fan, marele logort al lui


Lupu, pentru ca sa il rastoarne pe acesta din urrna din scaun.
Detaamentul ardelean, sub comanda lui Ioan Kemny, intra In
Moldova trecand muntii, pe poteci, prin prtile Trotulului; cel
rnuntean, avand in frunte pe spatarul Diicul Buicescu, pe la
Milcov. Vasile Lupu fu surprins nepregatit. De aceea, cand otile,
aducand pe Gheorghe stefan, ajunsera la Roman, el se retrase
spre Hotin i apoi peste Nistru, trimitand dupa ajutor la ginerele
sau Timu Hmielniki. Ardelenii i Muntenii intrara in Iai,
In Dumineca Floriilor. Indata ins dupa aceasta, sosi i Timu.
Trecand Prutul la 30 Aprilie, el biltu oastea lui Gheorghe stefan
la Popricani i ocupa scaunul. Vasile Lupu se reintoarse
relua domnia. Daca s'ar multumit cu atata, de sigur lucrurile

www.dacoromanica.ro

MATEI BASARAB

60

ar fi luat o alta desvoltare. Dar el vru sa-i razbune asupra lui


Matei; porni deci cu toata oastea impotriva acestuia. Focanii
munteni fura ari; Diicul Buicescu i cu Gheorghe Stefan care
stateau la botar, la Milcov, trebuira dupa cateva ciocniri, s'a se
retragd. Matei, afland de apropierea dumanului, iei din Targovite i ii aeza tabdra inteun loe bun, futre Ialomita i un parau

e foarte tinos *, greu de trecut, aproape de satul Finta. La Teleajen, avu loe o ciocnire l'Are Cazaci i Seimenii trimii Inainte
In ajutor lui Diicul ; acetia din urma se aparara' bine i se puturA
retrage in ordine. Lupta principala se dete pe locul ales de Matei,.
In ziva de 17/27 Mai 1653. In prima faza, Timu se tina In rezervil, din gelozie, spunnd ca s'a se bata i sa inving5 o vitezii
Moldoveni i M'a ei. Atacul cavaleriei moldovene sili pe o parte

din Roii munteni s'a se retraga; daca ar fi fost atunci de faf


i Cazacii, izbanda ar fi ramas de partea lui Lupu. Acetia insa
nevoind sa intre deodata in lupta, Matei putu restabili situatia.
Batranul domn dAdu el singur pilda de vitejie, stand in fruntea
trupelor i indemnandu-le. Un glont Il lovi aproape de Incheietura genunchiului rara sa-i pese de rana* i izgonind cu sudalma
cum spune Miron Costin pe ostaul care voise sa-1

sprijine, Matei continua lupta ca un deplin otean

Boierii,

dup5 pilda Domnului, se luptard qi ei cu vrednicie, intrand o cu


sbiile goale In dumani, taindu-i i raspandindu-i. Lupta dura
inca inverunatA cand se porni o furtuna i o ploaie repede dirept

In Uta otii lui Vasile Voda, cat se p5rea ca este anume urgia
lui Dumnezeu sosit asupra acei oti . In cele din urma Moldovenii cedar5 ; Lupu, impreun5 cu Timu se retrasera in fuga ;
Cazacii, ramai rara hatman. putur5 totui sa-i lege tabara
s'a se retraga, far prea mari pierden. Pe ~pul de lupta zAdup un alt izvor 3000 dintre ostaii lui Lupu ; 16
tunuri cAzura. In mana lui Matei. O parte dintre prini fura
dealungul drumului, o dela Fantana Tiganului pana la Targovite o.
ceau 4000

Indata dupa aceasta, Gheorghe Stefan, cu ajutor muntean


ardelean, reintra in Moldova .1 izbuti, in urma luptei dela Sirca,
s'a ocupe, definitiv, tronul (vezi mai jos, p. 90).
Turburarile Dorobantilor i Seimenilor. Ultimul an de domnie

al lui Matei Basarab a fost turburat de neoranduelile doroban%flor, seimenilor i a celorlalti slujitori (ostai). Bdtranul voevod

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI MATE!. FAMILIA SA

61

avusese intotdeauna fata de ei o deosebita atentie ; le platise


lefi * adica solde din destul, Ii imbracase bine ni s'a pastrat
-o intreaga coresponderrta privind postavul comandat la Brasov
le (Muse putiata s-si Intemeieze gospodarii i s stranga stare.
Drept multumita, i stui se vede de bine, ei se ridicara,
Aupa biruinta dela Finta, lmpotriva Domnului. Ca striga povesteste cronica pen Curtea Domneasa sa le dea cate trei
lefi , c ei au batut razboiul... cu Vasilie Voda, i zicia lui

Matei Vod sa sa duck sa sa calugareasca, ea nu le mai trebue


sa le fie el doran, btran fiind si bolnav; i aka sa indadise In
nebunie, cat i-au luat tunurile i erbariile, si le-au scos afar
den targ . Doi dintre marii boieri, Ghinea vistierul i Radu Ver_zarul armaful, pe care dorobantii i seimenii ii banuiau ca sfatuiesc pe Donan sa nu le dea lefi , furl luati chiar dela Curte,
sub ochii lui Matei, i ucisi afara la camp, In fata tuturor
Un alt boier, Socol clucerul Corndteanul, bolnav fiind, a fost si el

ucis, iar casele, impreuna cu ale celorlaki doi, prdate. Indraznira chiar, trite zi cand Matei iesise In plimbare spre Arges,
(20 Martie 1654) sa opreasca pe domn de a mai intra indarat In
*Targoviste si 11 tinut In afara zidurilor trei zile, nedand voie sa-i
.aduca nici paine i spunndu-i sa iasa din tara sau s se calugareasca . Matei trebui sa le fagaduiasca bani din destul i numai
.asa putu reintra In cetatea de scaun. Avea de gand in primavara
sa loveasca aceste corpuri de dorobanti si de seimeni i sa le pedepseasca aspru pentru faptele Ion ticaloase, tind toate capeteniile.
Moartea lui Matei. Familia sa. Batranul doran nu mai ajunse

'ma sa-si puie planul In aplicare. Sanatatea sa scazuse mult in


ultimul timp. Il Indurerase mai intai moartea soldei sale Elina
Intamplat in August 1653 dupa o convietuire de 40 de ani
(vezi fig. 12); avusese apoi de suferit luni de zile de pe urma ranii
capatate la Finta si care infectata s'a vindecat foarte greu.
Rascoala dorobantilor i seimenilor pusese varf supararilor ;
pentru sufletul viteazului otean era o lovitura din cele mai dureroase. In primavara anului 1654, Matei se Imbolnavi; dui:a cateva
zile, la 9 Aprilie dimineata, trite Dumineca, pe cand se odihnea

Intr'un jilt in loggia palatului din rargoviste, Inchise ochii. Imbracat In vesmant domnesc, de brocard de aur, impodobit cu
blana de samur de mare pret, cu brandemburguri si nasturi
www.dacoromanica.ro

62

MATEI BASARAB

Fig. 12. Doamna Edna, sosia Iui Matei Basarab. Miniatura pe un manuscris slay contetnporan. Doamna e infaSisata In costumul de ceremonie de brocard.

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI MATE!. FAMILIA SA

63

de argint aurit i acoperit


un giulgiu de mtase

de

alba, cu o cruce In foi de


aur , trupul su fu Inmor-

mntat In biserica domneascg din Thrgoviste, lAng fiul i sotia sa. Sub

Constantin 5erban, lcasul

a fost jefuit de seimeni


osemintele btranului voe-

vod aruncate afara. Mai


tarziu, ele au fost duse

la Arnota, ctitoria sa din


judetul Valcea unde
astzi odihnesc, sub o les-

pede de marmor (vezi


fig. 13).
Inscriptia, In limba slava', are urmtorul cuprins:
tt Aici zace Matei Basarab,
cu mila lui Dumnezeu odi-

'2'

nioard stpn i domn al


Trii Romnesti, barbat
Intelept, Indurator si milostiv, Intemeietor si Innoitor a multe biserici'
mnstiri, niciodat biruit,
ci biruitor, si a multe rzboaie inving6tor, prea slvit, dusmanilor Infricosat,
prietenilor de folos, imbogtitor al trii sale, ce] ce
cu multa' boggtie i intrii
toate lndestulat, In lind

pace a domnit 23 de ani


(sic!); a adormit intru
Domnul la einstea btrnetii, In anul 1654 .

-,

It.0::,

gtftl POI iTain,

-*N

g Watt

Fig. 13. Piatra de mormint a lui Matei Basarab, la


mnfistirea Arnota. In partea superioara, stema Ora
mArginitA sus de doul armuri iar j'os de douli tunuri. In
partea inferioari qi pe margini, inseriptia In limba slavi

www.dacoromanica.ro

64

MATE! BASARAB

Matei Basarab a fost cAsatorit Cu Elena

obinuit i se spunea

Elinafiica lui Radu postelnicul Ndsturel din Fierti. Era o


femeie cult:4; ni s'au pstrat scrisori dela ea, Intre altele, una, In
romanete i latinete adresat din Rucr Sibienilor, prin care
sere, a doua zi dup lupta dela Finta, un bun hirurg pentru boierii
Prquia cartea ; fratele ei, Udrifte Nilsturel, este personalitatea cultural cea mai de seamd din Muntenia, in prima jumtate a veacului al XVII-lea. Era adanc credincioas; a zidit mai
multe biserici i a fAcut milostenii pretutindeni. Doamna Elina
-a fost una din femeile cele mai de seam ale neamului nostru.
Matei n'a avut copii; de aceea a adoptat un nepot de sora al
sotiei sale, numit tot Matei; acesta a murit de tnr ins, pulin
inainte de 10 August 1652, .1 a fost inmormantat in biserica
domneasca din Thrgovite ; alaturi e mormntul doamnei Mina
<vezi fig. 14).
Ctitoriile. Niciunul dintre domnii Trii Romaneti nu a ri dicat

atatea Ikauri bisericeti ca Matei Basarab. Numrul lor nu a fost

stabilit pAna acum cu preciziune, deoarece nu s'a facut inc o


sercetare special asupra lacaurilor acestui voevod. Un contemporan, clericul sirian Paul de Alep, care a fost prin Muntenia in
dou rAnduri In timpul domniei lui, (14 cifra de o o sutei cincizeci
de meintistiri fi biserici, zidite magnific din piatrif #. Este, evident,
o exagerare. Cronica rii, scrisd mai tarziu, d'a" numai doueizeci
de biserici i m'Angstiri, ceea ce e mult sub realitate.
LAcaurile ridicate de Matei Basarab se pot impqi In doua
categorii: unele care se datoresc exclusiv lui ; altele, mai vechi, pe

sare el le-a refcut numai sau arora le-a adus diverse Imburat6Iiri. La cele mai multe ni s'au pgstrat pisaniile.
In 1632, aa dar chiar In anul luptei cu Radu Ilia pentru
-ocuparea scaunului domnesc, Matei puse ss se zugilveasa biserica din Breincoveni, ridicat de inaintaii &Ai. In anul urmgtor,
1633, face el rdngstirea dela Sadova (Dolj), In locul vechiului
l'a'ca, de lemn, in care se ad6postise, In urma unor ciocniri cu
Turcii. Pisania amintete i de o biruin0 pe care Matei a repurtat-o
Bechetul de azi; faptul
asupra acestora o la Schela Ciobanului
if a putut avea loe, credem noi, decat cu prilejul venirii lui
.Ardeal, prin Banat, In 1632 (vezi mai sus, p. 32-33). La 26 August 1633 (stil vechiu), noua ctitorie era gata.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

66

In primul an
de domnie, se zide*te mandstirea
dela Slobozia lui
Enache postelnicul (actuala Slobozie din Ialomia). In actul

gA
.t

din 14 Septemvrie 1634, prin


care domnul In-

'-41.
7'

" \41
10.4

'...

chind mdntistirii

Dochiariu dela
Sfantul Mu n t e
noua sa ctitorie,

se spune despre
aceasta: pe care
am fdcut-o acum
Domnia Mea din
temelie . Urmeaz apoi refacerea bisericii dela

meina'stirea lui
Negru 'Todd din

ampulung ; lucrrile Incep la 1


Iulie (22 Iunie
stil vechiu) 1635
gi se isprvesc la
30 August (20 stil
vechiu) 1636.

Mdnastirea
Ceilddrufani este

kJ:
e

'

Lv,
r

intemeiatd de Ma-

tei ; pisania ne arat c s'a inceput a zidi in luna


lui Iulie in 14 si s'a

silvarit In luna

Fig. 14.
Piatra de mormint a Doarnnei Elina, In stil baroc. Doi lei
tin sterna t5rii, deasupra doi ingeri sprijinind o cruce. In parten inferioarti In latine0e, un pasaj din Cartea lui Iov (r Homo natus de
; pe margini, inscriptia in limba slavA, &Ind i anul mortii
1653. Prea McArcath i cu element atilt de diverse, aceastil pieta%

de mormant este mult inferioarli sub raportul artistic acelora din


epoca lui tean cal Marc sau epoca Movilettilor, elegante i sobre.
5

www.dacoromanica.ro

66

MATE! BASARAB

Octomvi je 20, leatul 1638 (vezi fig. 15). Tot noud, intemeiatd acum,

iar nu reflicutd, este Biseriea Domneascei din Gherghita; inaltat in


1641 (7149 dupd cronologia bizantin) in a mintirea biruintei dela
Ndndsiori. Cu privire la data., observAm cd in pisanie s'au pdstrat

numai luna : Mai 26 si primele trei cifre ale anului: 714, cea de a
patrg 9 fiind adaosd potrivit traditiei comunicate de preotul paroh.

Fig. /S.NI:in/WM. C5Id5rivani. vedere din avian. l.Scaul

eliiliile au foal refacute In

Limpid domniei Rege/ui Carol I.

Nu stim anul fundririi Arnotei, locul de vesnicti odihnd al voevodului ;

ea exista ins in 1636 deoarece e amintitd inteun act

purtnd aceastii datZi. In 1639 e cuprinsii printre mdn4stirile care,

potrivit hrisovului solemn din acest an, nu pot fi inchinate sub


nicio forma la Muntele Athos sau la celelalte locuri sfinte. In
1641, Noemvrie 15, Matei Basarab i soia sa Elena dAruiesc
Arnotei niste sfinte moaste cumpdrate de ei, ferecate in aur
argint si impodobite cu pietre scumpe. Potrivit unui rationament similar, deducem cd mandstirile Dintr' un temn sau de un lemn
(Valcea) i M'cixineni (Rtannicul-Sdrat) au fost ridicate inainte de

27 Noemvrie 1640, deoarece ele figureazd in hrisovul cu aceastd


www.dacoromanica.ro

CTITORI1LE

67

data, hrisov care e o repetire a celui din 1639 dar cuprinzand un


numr mai mare de manastiri. Pentru manastirea Dinteun
traditia, consemnata" la inceputul veacului al XVIII-lea, da data
7143 deci 1634-1635. Cat despre Maxineni, iata, potrivit pisaniei,

Imprejurkile in care a fost ridicat Mewl: Aceastil sfanta


dumnezeiasca biserica ci iaste hramul nasterii lu Sveta Ioanu
Crstitel (Sfantul Ioan Botezatorul !), facut-o-am eu robul lui
Dumnezeu Io Mateiu Basaraba Voievod i Gospojda (si Doamna)

lima; mergand Dumniia Mea la caste, am thritu prea malul


Siretului, ci am vazut Dumniia Mea cest loe bun si tare si era o
beserec mica de nuiale, i lipit cu lut. Dici cu vrere lui Dumnezeu

cu ajutorul sfntului hram am facut acesta besereca de piatra


s fie Dumnii Mele pomen. i au fost ispravnic si mult ostenitor
indemnator jupan Radul Vel Cap(itan)
Azi mnastirea Maxi-

neni nu mai exista'; biserica ei a fost distrus In timpul razboiului


pentru intregirea neamului, cu prileju/ luptelor din aceasta regiune.
In 1645, se zidesc doua noui manstiri: aceea dela Strehaia, cu
aspect impunator, de cetate, i cea dela Soveja, din tinutul Putnei,
In Moldova (vezi si mai sus, p. 59). Peste un an, In 1646, alte dou
lacasuri noi: o biseric la manstirea Pltre.cti, avand hramul
marelui mucenic Mercurie
manastirea (azi schitul) Leiculete,
In Dambovita. Urmeaza, in ordine cronologica, biserica din Draganesti (Teleorman). Mica dar eleganta, bine proportionata, ea este

inaltata In 1647, intr'o lun numai: dela 30 Iunie la 1 August


stil vechiu, ispravnic fiind capitan Bodea (vezi fig. 16 si 17). Din
acelasi an e si refacerea bisericii dela manastirea Plumbuita.
Pisania, ulterioar (din 1806), in greceste, arata ca fundator

pe Radu Paisie ; prima restaurare a avut loc sub Alexandru,


tatal lui Mihnea ; cea de a doua sub Matei, In anul dela facerea
lumei 7155 (1647), la 10 ale lui April (stil vechi).
Tot refacutd e si biserica episcopalci din orasul Buzau. Pisania,
de asemenea ulterioara (30 Decemvrie 1834), spune ca lacasul,
* s'a zidit din temelie de rdposatul intru fericire Maftheiu Basarab
Voevod, la leat 1649, duph ce mai intai au darimat din temelie
pre cea veehe, facuta de stramosii sai, arsa i stricata de ndvalirile
varvaricesti . In judetul Buzau, a refacut, din piatra, biserica

mnastirii Pinul i biserica schitului Ceirnul, vechile lacasuri


datnd din veacul al XVI-lea. In 1650, voevodul Malt o biserica
5*

www.dacoromanica.ro

68

MATE! BASARAB

nou la mnstirea Brebu, in judetul Prahova ; lucrarile s'au inceput

la 7 Iulie (27 Iunie stil vechi); hrmu1 Sfintii Arhangheli Mihail,

"

,
o

r .=

.
".;

'

Pr."

f;

'1

,k1,11e17., '',,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
....

I"

. VT "1

-ill

:7T-fi'?

I.' ,,:::!, '

,4

l '1' L

;,. ,okli

ti

11F':.1

rl

11,9-.

Fig. 16. Biserica din Drilganeti (Teleorman), atribuita de traditia brain lui Negru Vodi,
refricutti de Matei Basarab.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

(i9

Gavriil, Ozriil i Rafail. Tot noud e i frumoasa Biserial Dontneascei

din Craiova, cu hramul Sfantul Dumitru. Pisania aratd cd. lacaul


s'a ridicat din temelie, de iznoavd , isprvindu-se
Octomvrie 1651 (7160); ctitori sunt Matei i sotia sa Elena.
Targovitea, scaunul de domnie preferat, e gi ea Impodobit,
acum spre sfArit, cu doud biserici noui de piatra: ambele au hramul

...,
.P-1.

r,.........-..^.

'"'

V .,,,-..q...C

r,

Xtige4Thlvottilliti0014

konwi
IEWARAO,'Otimul.:17;1111TI1EO'dv,
lit
titidgm_f,T.

e41,11Rs
.

1,11

apsix;14:111,

1tiklitlAtti(Olim-Mtnit0
I' iii(iati

Pft.4c.,
,

;3

Fig. 17. Pisania bisericii din Drilglinegti (Teleorman). In rAndurile 3-6 se poate ceti: e .
Mateiu 135sfirabli... tiind ctetoriia noastrA despre mumfi-me qi vlizAndu-o Teche se stricatik,
rAdecatu-o-ant den temelie, tus denpreunli Cu rudele noastre ce ni se trag despre mumA-me,
anume jupan Diicul marele sptar i jupan Dr5gugen marele paharnic... t. Scriere frumoasi,
caracteristicA pentru epoca lui Matei Basarab (Mtneul de ArtA Religioash).

Sf. Nicolae. Una din ele a fost isprvitd la 15/25 Septemvrie 7159
(deci 1650); ceilaltd, ridicat In locul uneia mai vechi, din vremea
lui Radu dela Afumati, la 12/22 Septemvrie 1653; i la aceasta
de a doua, numele doamnei apare alturi de al sotului ei.
La Bucureti, Matei a inltat de asemeni doud biserici: a
Stirindarului, azi disprutd (a fost drir smatd In 1896) i a Sfing,lor
Apostoli Petru f i Pagel. Pisania celei de a doua nu dd deck data
refacerii de sub stefan Cantacuzino: 1715.

www.dacoromanica.ro

70

MATEE BASARAB

Adblogdm, In sfarsit, c, potrivit cronicei, evlaviosul voevod a


mai zidit cate o bisericd si la Caracal, Pitefti,,Calageireni i Ploe$6.
Pisaniile lor nu ni s'au pstrat Ins. Biserica din Ploesti, cu hramul

Sfintii Apostoli, a fost prefcutd in veacul al XVIII-lea; despre


ea ne vorbeste un act din 2 Martie 1808, ardtand cd a fost Indltata
de rposatul Matei Vodd Basarab i inzestratd i miluit atat
de numitul ctitor cat si de alti fericild domni . Despre biserica de
langPitesti, dela Trivalea, cu hramul Sfnta Troit, o catagrafie din
1825 afirm c este fcut din temelie de Mateiu Basarab Vod .

. . .

In afara botarelor, Matei a ridicat trei biserici: una In Ardeal


si cloud In Bulgaria. Biserica din Ardeal se afld In satul Porcefti
(judetul Sibiu) si a fost zidit in 1653, din Aprilie pan in Septemvrie.; cele cloud din Bulgaria se gsesc pe malul Dundrii. Una
la Vidin, cu hramul Sf. Vineri (CK. flETKA) pisania n'a fost
citit In lntregime de Invtatul bulgar care o mentioneazd ; nu
admisibild In niciun caz lush data 3py pe care o reproduce ; ea
poate sd fi fost spH deci 7150 (1641-42) sau ceva asemndtor ;
cercetare la fata locului ne-ar rdmuri. Cea de a doua biseric,
av'nd hramul Sfintilor Apostoli Petru i Pavel, se afl la
Svigov ; chipul lui Matei i acel al doamnei Elina se vdd Inca*,
la locul de cinste, pe peretele ctitorilor.
Doamna Elina e ctitora bisericii din Fierdoi (Ilfov) pe care
a ridicat-o din temelie cu osteneala si in parte ... a ... fratelui
ei Udriste sau Iorest Nsturel ... In anul dela facerea lumii
7152 (1644). Tot ei i se datoreste biserica Negoefti (Ilfov), zidit
In 1648. La m'nstirea Slittioarele doamna e inflisatd pe tabloul
ctitoricesc Impreund cu Ecaterina, sotia lui Alexandru al II-lea
(1568-1577), prima ctitord ; a dat mndstirii o mosie In 1644 si a
fcut probabil reparatii i pictura bisericii. Numele doamnei Elina
apare de altfel impreun cu acela al lui Matei pe multe din pisaniile

mndstirilor si bisericilor ridicate de acesta. Il Intalnim astfel la


Strehaia, la Mdxineni, la LAculete, la Pldtdresti, etc. (vezi fig. 18).
Dupd pilda domnului, Inaltd i boierii o sumd de lcasuri
dumnezeesti. Cumnatul sdu, Udriste Ndsturel, e ctitorul Bisericii
Tdrgulai din TdrgoviVe, pe care o ridicd din temelie , isprvind-o

In 1654. Tot la Targoviste face Buzinca vel sluger o biseried


in 1639, punandu-i hramul Sfeintalui Damitra. Nepotul lui Matei,
Diicul Buicescu, rezideste In 1645 mAnstirea Clocociov, ctitoria

www.dacoromanica.ro

F.+

www.dacoromanica.ro

72

MATEI BASARAB

lui Mihai Viteazul. Constantin vel sOrdar, fiul lui Radu erban,
si sosia sa BA'lasa inalt o biseric6 la Dobreni, (Vlasca), in 1646;
Constantin Cantacuzino postelnicul si sosia sa Elena una la Filipeftii de T rg la leat 7150 (1641-2); Dragomir, marele vornic,
alta la Piet' yiceni (Olt), in 1648. In Bucuresti, Nicolae vel agO,
soSia sa Ioana si fiul lor Galin spAtaruf ridic biserica Sfeinta
Vinere a Hereftilor in 1645. La Nizvadul de Sus, in Dmbovita,
gasim biserica lui Socol vel clucerul CornSeanul, a soSiei sale
Marula si a copiilor lor ; inceput la 1/11 Mai 1643, ea e gata
la 25 August (4 Septemvrie) 1644. La Buzsau biserica Negustori
se datoreste lui <Badea Obredi , dupti toate probabilitlile, un
simplu negustor ; pisania, nou4, din 1850, ne aratd ch" Mewl
s'a ridicat in zilele prinSului Mateiu Basarab . MenSionOm in

sfarsit, trei manstiri: cea dela Margineni, ctitoria din 1646 a


marelui vornic DrOghici Margineanul din vestitul neam al
Filipestilor dupd cum spune pisania greac ulterioar; mAndstirea Topolnita zidit de jupan Lupul Buliga vel capitan si
juptineasa lui Stanca si fiii lui... vl leat 7154 (1645-6) si
mdnastirea Meista nefti, ridicat de Apostolache comisul si inchinat mngstirii Dohiariu dela Muntele Athos.
Nu putem cita toate ldcasurile bisericesti care se fac in aceasta
vreme ; e de ajuns sO spunem numai c4 domnia lui Matei Basarab
e o epoch' de intens6 activitate constructivO, cea mai intens,
credem, impreun cu aceea a lui Constantin Brancoveanu, din
intreaga istorie munteang. Pretutindeni se ridicA biserici si rnnstiri, pretutindeni se refac sau se marese cele vechi.
BinehrSeles, domnul inzestreaa cu odoare, vesminte, mosii
si robi ctitoriile sale. Cu toate prOdOciunile, incendiile si mai ales

instrinrile care au avut loe pan in zilele noastre, timp de


aproape trei sute de ani, avem Inca o serie intreaga de odoare
bisericesti dela Matei Basarab. Unele se gOsesc la ctitoriile sale,
altele au fost aduse la Muzeul de Arta' Bisericeasa din Bucuresti.
In prima categorie intr, de exemplu, un chivot de argint, d."ruit mAnOstirii din Campulung, in Decemvrie 1641; o aSuie daruit Arnotei si prefOcut mai tarziu, In 1669-1670; o cruce druit mAnstirii Dealului (1648-9) (vezi fig. 19). Tot la Arnota se
afld si diferite moaste, ferecate in aur si argint si impodobite cu
pietre scumpe, dAruite de domn si de sosia lui, in 1641 (vezi si

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

73

mai sus p. 66) si in 1646. Din cea de a doua categorie, mention-dm

dou candele de argint date manastirii Bistrita, in 1643 si 1650;


un disc pentru anafurd si un potir, ambele de argint aurit, daruite mnastirii Brancoveni. Inscriptia, in greceste, din 1636,

de pe potir, pomeneste, pe lang donatori: Matei Basarab


doamna Elena, si pe mesterul Murar: Alexandru Crivu din
Trica, a doua Tesalie . Mentionam de asemenea o plac de argint
aurit, provenind dela o sfit si infatisand Adormirea Maicei Domnului ; se afla la manastirea Tismana. Un deosebit interes pre-

zinta cupa de argint aurit daruita de domn si de sotia, sa in 1642

manastirii din Campulung. Ea are sculptata o scena de vanatoare ; traditia atribuia gresit aceast cup lui Negru Vod..
Nici Sfantul Munte n'a fost uitat ; Matei a fcut danii manastirilor de acolo si le-a intarit averile. Xenofonul, Ivirul, Dohiariu,
Sf. Dionisie i Cutlumuzul primesc hrisoave din care putem vedea
imensa avere imobiliara pe care unele din aceste lacasuri o sta-

paneau in Ora (vezi si harta nr. 6). Astfel, de pilda, la 8 Iunie


1641, Matei intareste manstirii Cutlumuz satele Ciresovul,
greni, Maracine, Danesti, Laiovul, Comanca, Giurgiu, Prislopul,
Hratesti, apoi selitile Sura, Saca, Cioara, Suhaia, i toate
cate sunt imprejurul brtAilor Calmatuiului pana la drumul Svistovului , de asemenea toate baltile i garlele *, incepand dela vadul
Svistovului in sus la Sichira . i mai mare era averea manastirii

Iviron, careia ii fusese inchinata manastirea Sfanta Treime sau


Radu Voda care este in jos de orasul Bucuresti . Prin hrisovul
din 1649, i se intaresc acestei mari lavre dela Muntele Athos satele Mnesti, Lupesti, Grecii, Marutinul, Chiseleu1, Critinesti,
Gaunosi, jumatate din Hodopeni (azi Otopeni 1) si jumatate din
Glina, cu vecini i vaduri de moara, toate in judetul Ilfov;apoi satele Parapani, Racenii, Fundul Sacului i Baniesti,
cu vecini i cu tot venitul, in \Tiara ; satele Dichiseni i jumatate
din Pisculesti in Ialomita ; satele Bora si Unteni in Buedu. I se
intareste de asemenea ocine in Obilesti, Vdcaresti, Iabloiani
Cioplea din Ilfov, in Izvorani, tefnesti i Gorgane din Muscel
In Ciumernicu i in orasul Bucuresti. Apoi vama pentru care
dela ocnele Vitioara i Telega, baltile dela Cornatel i Nenciulesti, vinariciul domnesc din dealul Vlenilor, doua vaduri de
moara, la Ciutaria, lnga Bucuresti si o ocin in Greci, apt&

www.dacoromanica.ro

MATEI BASARAB

74

Fig. 19. Cr.

in 'emu de ellipores, rereealii in argint. Darui19 de Matei Basarab


manastirii Dea

www.dacoromanica.ro

CTITORULE

75

pravalii si mai multe locuri de pravlii in Bucuresti, vecini si


tigani In Nenciulesti, Ilfov si foarte multe salase de tigani. 0 avere

imensa, raspandita in atatea judete si rezultand, in primul rand,


din daniile a patru domni apartinand aceleiasi familii, Alexandru
al II-lea, Mihnea Turcitul, Radu Mihnea si Alexandru Coconul.
Venitul acestei imense averi era administrat de calugarii dela
Athos ; o mare parte, daca nu cea mai mare parte a lui, iesea afara
din tali. i ca manastirea Radu Voda erau attea altele, inchinate
la diferitele locuri sfinte din Rasarit ; curentul pentru asemenea
inchindri sporea mereu. Matei Insusi, la inceputul domniei, inchinase ctitoria sa dela Slobozia lui Enache manastirii Dohiariu
(vezi si mai sus, p. 65). Dac nu s'ar fi pus o stavila, risca sa
sa se ajunga, in scurta vreme, ca toate sau aproape toate manastirile noastre, chiar cele mai vechi, cu imensele lor bogatii, s'a
depinda de straini. Dupa cum reactionase In latura politica impotriva domnilor cari se inconjurau de sfetnici sau dregatori greci,
tot asa reactiona Matei si in latura bisericeasca. El hotari anume
impreun cm mitropolitul tarii, cu episcopii si cu boierii, prin hrisovul din 1639, ca nu vor putea fi inchinate sub nicio forma' la Muntele Athos sau la celelale locuri sfinte urmatoarele manastiri:
Tismana, Cozia, Argesul, Bistrita, Govora, Dealul, Glavaciocul, Sna-

govul, Cotmeana, Valea, Rancaciovul, Mislea, Bolintinul, Campulungul, Caldarusanii, Brancovenii, Sadova, Arnota, Gura-Motrului, Potocul, Nucetul, Tnganul, asa dar 22 de mngstiri in
totul, cuprinzand pe cele mai vechi, mai mari, precum si ctitoriile lui Matei. La 27 Noemvrie (st. v.) 1640, se da un nou hrisov,
similar, care adaoga, la cele insirate mai sus, si manristirile Bradetul, Menedecul, Ezerul, Dinteun lemn, Maxinenii, Drgotestii
de la Rose, Brebul si Platarestii. Patriarhul din Constantinopol
intareste, printr'un act, dat la 9/19 Aprilie, hotarirea domnului.
In afara de biserici si mndstiri, Matei Basarab a ridicat si
altfel de constructii. A refacut mai Intai cetatea Targovistei, in
1645, reparandu-i zidurile (vezi si fig. 20) ; a zidit apoi case
domnesti In diferite parti ale tarii. Cronica pomen.este de acelea
dela Caracal ; stim din alte izvoare, de curtile dela Brancoveni,
mosia printeasca ; de sigur, trebue s fi facut diverse reparatii
si imbunattiri si la asezrile domnesti din Bucuresti, Campulung si Curtea de Arges.

www.dacoromanica.ro

76

MATE! BASARAB

Industria i comertul. Matei Basarab a dat o deosebit atentie


si desvoltgrii economice a trii. Din initiativa lui se Infiinteaed

:
Fig. 20. Ruinele palatului domnesc din Tirgoviste, resedinta preferatIL a lui Matei Basarab.
In fund, turnul de veghe, zis Chindia, refficut Inainte de rlzboiul pentru Intregirea neamului.

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA $1 COMERTUL

o fabrica sau, cum se spunea atunci o moara de 'Artie


i o fabrica' de sticla ; se reja de asemenea exploatarea minelor
de ararna' i de fier.

In ce privete fabiica de hartie ea a fost terminat, se pare,


In 1644; exista sigur In 1646; un document din acest an, Aprilie
4 (st. v.) ne Ingaduie sa deducem ea era situat pe valea Oltului,
In regiunea Calimanetilor, poate chiar in Climanqti ; ca materie prima se intrebuin tau carpe; locuitorii satelor erau obligati, printre alte dari, i la aceasta a carpei . Hartia fabricata
era de blind calitate ni s'au pastrat documente serse pe atare
hartie ; avea ca march' stema Tarii Romaneti, acvila cruciat .
Despre fabrica de sticla, aflam Siri trite scrisoare din 11/21
Aprilie c. 1644, a marelui vornic Dragomir, adresata judetului Bravovului. Avand Maria Sa Domnu nostru serie Dragomir aciastei
sticki rie carea iaste de treaba Mariei Sale, scris-au Maria Sa pentru
parnntul ce se afla In olatul cettii supt ascultarea dumnitale
.
Aa dar materia prima', pmntul silicios, se aducea din tinutul

Braovului. Nu se precizeazd unde era aezata sticlaria lui Voda.


In Oltenia, la satul Bratilov, lnga Baia de Amnia, Incepuse,
Inca din vremea lui Mircea cel Batran, exploatarea aramei. Mai

trziu, Intr'o epoca pe care n'o putem preciza, i din motive pe


care nu le cunoatem aceasta exploatare a incetat. Matei o rea
i-i da o desvoltare remarcabil. Sirianul Paul de Alep, de care a
mai fost vorba mai sus, viziteaz, cu prilejul calatoriei sale prin
Tara Romneasca, exploatarea dela Baia de Arama i face o descriere amnuntita a felului cum se prelucreaza minereul. El constata c arama produsd e foarte frumoasa .
Se producea i fier, tot In Oltenia. N'avem detalii asupra
exploatarii ; existenta ei o deducem Insa dintr'un pasagiu al Ant9loghionului din 1643 In care Udrite Nasturel, enumernd marile
binefaceri * ale lui Matei, citeazd, pe langa Inaltarea de lcauri,
tipografie, mom% de hrtie, i producerea de felurite metale,

aramd fi tier . In ce privete locul de unde se scotea minereul,


el a fost In Gorj, la Baia de Fier ; ne-o spune i harta stolnicului
Constantin Cantacuzino, ne-o arat i numele insui: el indica
sau mine (acesta e Intelesul cuvantului
prezenta aci a unei
In vechea limba romneasc ; vezi i Baia de Arama !). Aurul se
strngea din nisipul raurilor de care Tiganii zlatari ; doamna

www.dacoromanica.ro

78

AIATEI BASARAB

Elina primea dela acestia anual suma de 1000 de ducati: stirea


ne-o da tot Paul de Alep.
E de mirare ea Alatei nu s'a gandit si la infiintarea unei fabrici
de postav ; nevoile erau mari, atat pentru Curte cat si pentru
oaste ; intreprinderea ar fi adus folos. Se vede insa ca n'a putut
sil-si procure mesterii necesari. Postavul se aducea dela Brasov ;
avem o intreaga corespondenta in privinta aceasta. Inteo scrisoare din 9 Alai 1651, domnul aminteste lui Mihail, judetul orasului
ca pan prea la V znesenie Gospodine (Inltarea Domnului !) sa
fie postavul tot gata, ca iaste si vreamea sal dam darbantilor .
Schimbul de marfuri cu Ardealul era viu, In special cu Brasovul si Sibiu]. De asemenea, cu Turcii, cari luau dela noi o suma
din produsele necesare aprovizionarii Stambulului. Rastimpul
de liniste intre 1639 si 1653 a ajutat mult desvoltarea comertului
i in genere inflorirea %aril sub toate raporturile.
Inflorirea culturala. Unul din meritele cele mai mari ale lui
Matei Basarab este impulsul si sprijinul necontenit pe care 1-a

dat el vie-0i culturale. Meritul e cu atat mai insemnat cu cat


domnul nu aducea o pregatire deosebita: cine stie ce carte nu
Invatase, limbi straine nu cunostea. A avut insa un bun simt
deosebit si a fost insufletit tot timpul de dorinta de a crea.
Inca dela inceputul domniei constatam existenta unei tipografii domnesti la Campulung. Aci apare, la 30 Iulie 1635, cu
caractere rusesti, tipograf fiind Timoteu Alexandrovici, un molitvenic slavonesc. Alte tiprituri ies de sub teascuri in acest loe,
In 1642, 1643 si 1650.

Incepand din 4637, exista si o a doua tipografie, la manstirea Govora ; ea lucreaza aci cativa ani, mutandu-se apoi, Intre
28 Septemvrie 1642 si sfarsitul lui 1643 la Dealul, unde prima
tiparitura poart data 2 Septemvrie 1644 (anul incepea cu luna
Septemvrie !). Dela Dealul, ea se muta, din nou, la Targoviste ;
In acest ultim loe, incepe, la 27 Martie 1648 si se termina la 7
lunie 1649, tiparirea, din porunca si cu cheltuiala doamnei
Elena , a unui Penticostar slavonesc: e prima carte care iese,
sub domnia lui Alatei, in cetatea de scaun Targoviste .
De sub teasurile celor cloud' tipografii au aparut, intre 1635
si 1652, o serie ge 18 carti; ele sunt toate de caracter bisericesc ;
chiar si Pravilele dela Govora (1640), si Targoviste (1652) de cawww.dacoromanica.ro

PERSONALITATEA LIJI MATE BASARAB

79.

racter juridic, se refer mai mult la treburile bisericesti decAt la cele


laice. Detalii asupra acestor cArti se vor da in partea a doua a volumului la capitolul despre Tiparul muntean in secolul al
XVII-lea *.

Un mare ajutor a avut NIatei Basarab, in ce priveste activitatea cultural, in sotia sa, Doamna Elena, i mai ales in cumnatul

invtatul boier Udriste INAsturel. Acesta a avut un rol din.


cele mai insemnate: a pregAtit manuscrise, a revAzut sau a fcut
el insusi traducen, a alcatuit prefete, a fost, inteun cuvAnt, sfl-

tuitorul si diriguitorul in acest domeniu, al domnului ski (vez'


partea a doua a acestui volum).
Personalitatea lui Matei Basarab. Remarcabilele insusiri ale
lui Matei Basarab au fcut ca el sg fie unanim pretuit. Moldovenii,
desi a.dversari, Il inftiseazg prin pana lui Miron Costin, in colorile cele mai favorabile (vezi mai sus, p. 53). Rakoczy Il stimeaza
pAstreazd pAnA la moarte legAturi de prietenie. Bulgarii vAd
In el pe eliberatorul de sub jugul Turcilor. O delegatie a lor vine
in tarA in Fevruarie 1.648, II roaga s'A ja comanda luptei impotriva
necredinciosilor si-i rgkluiesc cA, dupA biruint, va fi proclamat
tar, la TArnovo. Regele polon, Vladislav al IV-lea, trimitAndu-i

o scrisoare in aceeasi chestiune a luptei de eliberare, II numeste


generalissimul Orientului . Rezidentul imperial german dela
Stambul, Rudolf Schmidt, in raportul ski din 20 August 1643.
asupra celor doi voevozi romni, spune despre Matei cg stima pe
care o au pentru el Turcii, II tine in domnie mai mult decAt darurile-

(textual: unsoarea , Schmiraglien I) In concluzie rezuma


Schmidt impresia sa il socotesc pe actualul voevod al Tgrii
Romanesti ca pe un principe asa de viteaz incat prin el daca

un mare potentat 1-ar ajuta cum trebue


lucruri bune impotriva Turcilor

se vor face multe

CAci acestia se tem de Matei

considera" nu se putea elogiu mai frumos aproape ca


pe un al doilea Mihai Voda o. Faima bgtranului domn de targ
si-1

ajunge pang in Apus: un istoric francez, scriind in 1.689, 11 infatiseazil ca un print zelos pentru religia cresting i foarte iubit
de supusii si . Viteaz ostas, ctitor desavarsit, gospodar vrednic
i diplomat incercat, iat cum se contureazg figura lui Matei
Basarab care a dat numele sli unei intr,egi epoci a istoriei noastre,
devenind totdeodata tip reprezentativ al domnului de targ.
www.dacoromanica.ro

.80

MATEI BASARAB

BIBLIOGRAFIE
Matei Basarab: 1. loN SARBU, Mateiu Vod Bstirateis auswrtige Beziehungen 1632-1654 (Zur Geschichte des europeiischen Orients), Leipzig, 1899,
XI -1- 356 p. in 8 (lucrare fundamentala) ; 2. Bopum ARROB11,1%, Btntwal no
.n
apxeonorHaTa Ha HpaugyHascica Bl.nrapHHr6
3a Hapontut yntomopeaHH, napm H RHIDICH/IHR, XVI

i XVII, Sofia, 1900, p. 147-178; 3. Au(inv.

PESSIACOV, Schife din istoria Craiovei, Craiova, 1902, 75 p. in 8'; 4. N. IORGA,

Rscoala Seimenilor impotriva lui Matei Basarab, in An. Acad. Rom. Mem.
Seq. 1st., t. XXXIII (1910-1911), p. 187-210; 5. LT. COLONEL I. ANASTASIU,Italia de la Finta, Targovisie, 1912, 48 p. in 16; 6. VIRGIL MIAGHICEANU, Morminte domnefti. Matei Basarab, Doamna Elena fi fiul lor Maultime zile, mefteri fi stil, in Bul. Com. Mon. 1st., VIII (1915), p.
teiat
170-175; 7. CONSTANTIN C. GIURESCU, Uciderea vizirului Mohammed Tabani

Buiuc, sprijinitorul lui Vasile Lupu. O scrisoare inedit, in Rey. 1st., XII
(1926), p. 98-103; 8. T. G. BULAT, O Meirturie a Doamnei Elina despre
bcitlia de la Finta, in Rev. 1st., XII (1926), p. 18-19; 9. V. BILITuLEscu,
Comuniceiri. rigeinia Drilganefti, in Bul. Com. Mon. 1st., XIX (1926), p. 124;
10. I. LUPAS, Politica lui Matei Basarab, in Studii, conferinfe fi comuniceiri
istorice, Bucuresti, 1928, p. 139-164; 11. V. MOTOGNA, Avut-a Matei Basarab un 1 iu, in Rev. 1st., XIV (1928), p. 39-41; 12. I. LUPAS, Inceputul
domniei lui Matei Basarab fi relafiunile lui cu Transilvania, in Mem. Secf.
1st. Acad. Rom., s. 3, t. XIII (1932), p. 347-370; 13. N. IORGA, Doamna.
Elina a Teirii Romartetti ca patroan literarei, in Mem. Seq. Ist. Acad
Rom., S. 3, t. XIII (1932), p. 57-67; 14. J. C. nun'', Biserici fi ctitori,
Bucuresti, 1932, 48 p. in 8'; 15. 1. IONA5Cu, Biserici, chipuri si documents
din Olt, Craiova, 1934, 272, p. in 8; 16. VIRGIL DnAGHICEscu, Monumentele
Olteniei. Al 111-lea raport, in Bul. Com. Mon. 1st., XXVII (1934), p. 99-120;
17. V. BRATULESCU, REMUS 1E1E, Mneistiri si biserici din judeful Ilfov,
Bucuresti, 1935, 80 p. in 8; 18. P. P. PANAITESCU, Biserica Stelea din
Trgovtfie. Note istorice, In Rev. 1st. Rom., V--VI (1935-1936), p. 388-393;
19. ION DONAT, Fundafiunile religioctse ale Olteniei. Partea l-a, Meinetstiri
fi schituri, Craiova, 1937, 96 p. in 8'; 20. Mluni PoPEsCtr, Fabricile de

heirtie ale lui Matei Basarab, in Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 384-388;
21. PREOTUL D. CRISTESCU, Sfeinta miineistire Arnota, Ramnicul-VAlcii, 1937,
168 p. in 8; 22. CHRISTACHE GEORGESCU, Matei Basarab, Bucuresti, 1937,

95 p. in 8'; 23. CONSTANTIN C. GIURESCU, I nceputuri de industrie in rci-

rile Ronyinefti, Bucuresti, 1938, 18 p. in 8 (Extras din Analele Industriei


Comerfului, FebruarieMartie 1938); 24. PREOT ION SACHELARESCU.

Din istoria Bucureftilor: Plumbuita, Bucuresti, 1940, 224 p. in 8'; cf. I,


MUSETEANU, Recenzie-studiu asupra lucrrii Plumbuita de loan Sachelaresca,
Bucuresti, 1940, 32 p. in 8; 25. ST. NICOLAESCU, Mateiaf Voevod, fiul lui

Matei Basarab Voevod 1635-16,52, in Arh. Olt., XX (1940), p. 19-27;


6. PnEoT DR. ANDREI GALEA, O ctitorie a lui Matei Basarab in Ardeal.
Biserica din comuna Porcefti, judeful Sibiu. in Orna giu Malt Prea Sfinfiei
Sale Dr. Nicolae Blan, Mitropolitul Ardealului, Sibiu, 1940, p. 423-425;
27. K..., Une vieille glise Svichtov. Le geste d'un prince roumain du X VII-e:nte

siecle, in La Parole Bulgare, nr. 706, cu data 13 Septemvrie 1941; 28. I.


loNnscu, Catagrafia eparhiei Argef la 1824, Bucuresti, 1942, XVI -I- 120
p. in 8; 29. CONSTANTIN C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin Canta-

cuzino, Bucuresti, 1943, 28 p. in 8 (Extras din Rev. 1st. Rom., XIII).

www.dacoromanica.ro

VASILE LUPU
Om cu hirea fnaltrl
Impelrefieased
mm malt deed: domyteased s.
(Letopisetul lui Miron Costin).

Vasile Lupu s'a ngscut In 1593 in comuna Arbeinafii de lng5


Razgrad, In Bulgaria. Taal sail se numea Neculai Coci 0 era albanez de neam; numele mamei era Irina. In timpul primei domnii
a lui Radu Mihnea, Neculai trece peste Dungre, In Tara Romgneascg i ajunge cu vremea la dreggtoria de vel agg. Fiul su,
tupu, nu rgingne Ins aici ; el se duce in Moldova unde 11 Intalnim,
in timpul lui Gaspar Gratiani, vistiernic. Acest voevod 11 si ennui*
cu Tudosca, fiica marelui vornic Bucioc ; repetatele semne de favoare n'au 1mpiedecat 'mg pe Lupu sg fie Impotriva politicei antiturcesti a domnului sn, din care pricing e pus la inchisoare
sub

pretext cg-i lipsete 4 o saing de bani a vistieriei ha chiar


muncit sau chinuit, fiind ars pe piept cu fierul rosu . In 1626,
sub Barnowski, Lupu e vel vornic al tgrii de sus ; in 1630 e batman
prcglab al Sucevii ; apoi, sub Bin 11 ggsim iar ca ve! vornic.

Am argtat mai Inainte (vezi p. 50-52) partea pe care o ja el la


rgscoala Impotriva Grecilor sub acest din urmg domn i peripetiile
prin care trece Ong ajunge sg ocupe tronul Moldovei. O insemnare
In greceste pe o evanghelie dgruitg de Lupu la Sfntul Mormant
aratg ca data' a instalgrii sale, la Iasi, 27 Aprilie stil vechiu, deci

7 Mai stil nou* 1634; numirea avus ese loe 1nainte de 9 Aprilie
(vezi si fig. 21).
Noul domn i ja numele, amintind trad4ia imperial bizanting, de Vasile. E un om mndru, cu hirea Inaltd cum 11 caracterizeazg .Miron Costin. Iubeste fastul, strAlucirea ; Ii plac vesmintele i podoabele bogate. Numai nasturii, de diamante, dela

www.dacoromanica.ro

VAS1LE LUPU

82

haina lui de ceremonie, fac 100.000 de galbeni; bijuteriile doamnei

trec de 400.000. Dregatorii toti sunt imbrAcati splendid ; are

;
I

.trE:

,
"

r,ity`fi

r'

ri

..

4.5, .

L.'
,

'

7.1

-.FI t

114-i

Fig. 21. Pecetea cea mare a lui Vasile Lupu, cu legenda In limba slavi si co data 7142 (1634).
Capul de bour este flancat de o spadll si de o suli/5, semn ch domnul era seful puterii judechtoresti (jus gladii) si militare. Pecetea se aplica pe o bucat rotundll de ceark atirnat cu snur
de matase de hrisov.

o gard numeroas i frumos echipat; grajdurile sale, sub raportul

numarului si a calitatii cailor, intrec cu mult cum spune


www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU TURCII, TATARIL CAZACII $1 POLONII

im cAlgtor englez contemporan


renta sau ale regelui Angliei.

83

pe acelea ale ducelui de Flo-

Pe de alt parte, domnul e iubitor de cultur i evlavios. Introduce tiparul, Intemeiaz4 o coal' superioarg, ridic6 lcauri
dumnezeeti care starnesc admiratia. Are ing i cusururi, am
putea spune cusururile calittilor sale. E de o ambitie i de o
mandrie care 11 fac sd comit multe greeli i II due, In cele din
urm, chiar la pierderea tronului. In totul, o figur pregnant,
de mare interes ; o viat care poate inspira un adevrat roman
senzational ; o domnie bine caracterizatd i ocupand un loc Insemnat In istoria Moldovei.
Relatiile cu Tamil, Tiltarii, Cazacii i Polonii. FaId de Turci,
Vasile Lupu i-a Indeplinit Intotdeauna obligatdile, trimitand regulat

haraciul i informand la timp Poarta de cele ce se Intampld In


vecini. El nu uit, de asemenea, si:i adaoge daruri Insemnate pentru
naeghistanii dela Stambul ; In primii ani de domnie, se bizuie

In special pe cativa dintre dregatorii importanti, cum e cazlar


sau chiar vizirul.
eful haremului
Semnificativd pentru raporturile cu Turcii e o scrisoare-memoriu din 14/24 Ianuarie 1643, trimis Portii. In aceast scrisoare,
Vasile Lupu arat atitudinea sa permanent de credint i sinceritate fat de sultan, Inca' din timpul lui Gaspar Gratiani, pe cand
era boier ; expune apoi serviciile aduse In diferite Imprejurri i
se aratii gata de a fi ala'uza armatelor turceti atat in Polonia
cat i In Transilvania, deed sultanul vrea sali intind hotarele
Imprtiei. In ce priveste Transilvania adaog Vasile Lupu
4( treaba e uoar ; cunosc foarte bine drumurile prin care se poate
ptrunde Intr'Insa din Moldova i din Tara Romaneasca de cAtre
paa de Timioara, Turci, Ttari, Moldoveni, Munteni. Se adaog
faptul ca in Transilvania mai mult de a treia parte sunt Romani
carora, rggduindu-le libertate, li voi ridica fr' intarziere asupra
Ungurilor i astfel, avand rzboi i Inguntru i In gall, nu vor
ti incotro s se indrepte .
aga

In ce priveste pe 'Mari, Vasile particip la expeditia din


1637 care avea de scop sa supuna pe Cantemir-Paa, conducaorul
celor din Bugeac i un permanent turburator al tuturor vecinilor.
Vaz'and ca va fi atacat .1 de hanul din Crimeea i de cei doi domni

romani, Cantemir fugi la Stambul unde, dupa putin timp, pieri


6*

www.dacoromanica.ro

VASILE LITPU

81

ILLUSTRISSIMUS AT9, CELMSSLMUS PRINCEPS


AC DOMpsi US, Da.MINUS BAS1LIU s D. G.

TERRAltinvf Mothvi
VnlVefiervrldt rirorit

PlUNCEPS. ETC

Honda s rculp: Ctim rt-:,:o S. It 11'."(;c12nt M DC

Fig. 22. Vasija Lupu. Gravurii tn aram5, contemporan5 (1651). Nasturii hainei de brocard,
cheutoarea mantiei, tot de brocard, ca i surguciul cusmei sunt Impodobite cu pietre pretioase.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU TURCII, TATARIL CAZACII

I POLONII

86

sugrumat. Hoardele sale furd mutate din Bugeac ; una din ele,
numr'nd douzeci de mii de oameni, se refugie In Polonia si se
stabili acolo. Pentru Moldova, aceast mutare a Ttarilor era o
mare binefacere ; din nefericire, ea nu clued mult, deoarece, mai
trziu, ei se stabilir iarsi in vechile locuinte.
Pan in 1649, relatiile cu prdalnicii vecini din Riisrit rmasera bune. In acest an, Intorcandu-se Ttarii din Polonia, unde
fcuserg o nvlire i luaser robi i pican , trecur prin Moldova, fr s prade, fcnd ins strickiunile inerente unei osti
In mers. Vasile Lupu, la care veniserd s.' se plngd cei vtmati,
si care se afla tocmai la masd, vesel , dddu indath ordin cpitanilor si fr s se mai gandeascd la urmri
ca impreun
cu slujitorii i cu cine va voi s mearg din tArg In dobanda .
s atace pe Ttari. Acestia, loviti MI% veste, la satul Brdtuleni,
lang6 Rezina, pierdur toti robii i pleanul, ha chiar, multi dintre
pierdura i viata. Cei scpati se plnser hanului; urma-

rea fu o cumplit nval. a Tatarilor din Crimeea, in anul urmtor.

Odat cu Ttarii i in intelegere cu ei, nvlir ins i Cazacii.


Acestia erau un amestec de diferite
Ucraineni, Moldoveni,
Munteni, Rusi, etc., oameni indrzneti i viteji, trdind mai mult din
rzboi i pradd, deck, din indeletniciri pasnice ; ei locuiau in prtile
Niprului, in special In regiunea 4 pragurilor sau cataractelor acestuia, din care pricin li se mai spunea i Zaporojeni (dela zaporoji:

la praguri 1); ascultau de Poloni. Cand acestia Ins Incepur


asupreasc, schimbandu-le rnduelile i obiceiurile i interzi-

spre a nu strica pacea cu sultanul

s mai prade,
peste Marea Neagr, trmurile turcesti, atunci Cazacii se revoltail (1648). Avnd In frunte pe hatmanul Bogdan Hmielnilki,
candu-le

ei fdcurd mai multe incursiuni cu succes In Polonia. Bogdan voia


s-si creieze si legturi tare vecini ; se gandise deci s astoreasca
pe fiul su Timuf cu Ruxandra, frumoasa flied a lui Vasile Lupu.
Acesta, solicitat printr'o solie, nu voise s dea un rdspuns limurit
si pe drept cuvant: feciorul hatmanului era doar un barbar fat
de rafinata domnit moldoveand. Ca mijloc de convingere, nv.Iir Cazacii impreund cu Tdtarii, in 1650. Tara fu arsd i pradatd ;
oamenii, luati pe nevestite, nu avuseserg timpul
ascund6
vitele i averea, nici s fugd ei, sd se adposteasca. 0 parte a nav5.-

www.dacoromanica.ro

86

VASILE LUPU

litorilor
o drmbd de oti * cum se spunea pe atunci lovi
tinuturile dinspre miaznoapte: Soroca, Iaii, HArlul, Dorohoiul,
Hotinul, Cernduti i Suceava, pAnd inspre munte; cealaltd drmbd

lovi Orheiul, Ldpuna .1 Fdlciul pand in Prut. Satele i oraele


full aprinse: Iaul insui, de unde Vasile Lupu plecase, dupd ce-i
trimisese mai inainte familia la Cetatea Neamtului, arse aproape
In intregime ; unde .1 unde povestete Miron Costin au
rdmas Cate o dughenit; curtea domneascd, casele boiereti, tot
oraul inteo mica' de ceas cenue s'au facut ; eard mAndstirile au
hdlAduit adica au scdpat, afar de Trei Ierarlii, care s'a ajuns
den para focului dela casele inconjurdtoare. Foarte multi robi,
i din casele boiereti, ajunserd in mdinile Tatarilor ;- a fost un
adevdrat pr6p6d, aproape ca acela care a urmat uciderii lui Ioan
Vodd Viteazul, in 1574.
Vasile Lupu, care, cu puldn' oaste, se retrsese in nite poeni
ale codrului Cpotetilor, in Vaslui, trebui sa pldteascd o surnd de
bani importantd Hanului un izvor polon dd cifra de 130.000
de talen i
i s-i facd daruri. Trebui de asemenea s se lege a
da pe viitor o suing fixd in fiecare an i o cabanit adicd o

mantie scumpd domneascd. Bogdan Hmielnitki primi numai


10.000 de talen i dar i fdgdduiala incuscririi pe care o dorea. Dupil
retragerea ndvdlitorilor, pentru ca dezastrul sd fie complet, izbucni
i o molimd cumplit
probabil ciuma care secer multd
lume. Biruinta strAlucitd pe care o repurtard Polonii, la Beres-

teczko, in 1651, impotriva Cazacilor i a TAtarilor, fcu &A creadd

pe Vasile Lupu c va putea sd treacd peste fgAduiala dat lui


Hmielnitki. Dar un nou rdzbpi, in 1652, in care Wile leeti suferird un adevdrat dezastru, la Batom, ardtard cd lucrul nu va fi
cu putintd. Mndrul domn al Moldovei trebui deci sd primeascd
inrudirea cu sdlbatecul Timu care, dupd aprecierea lui Miron
Costin avea numai singur chip de om, eard toatd firea de heard .

Nunta se fdcu la Iai, ca i a Mariei, cu mult fast, dar cu pulind


bucurie. La 6 Septemvrie, Timu i sotia sa plecard spre cas,
Itind cu ei i zestrea: 200.000 de galbeni, dintre care 50.000 in
giuvaeruri. Aceast inrudire- cred lui Vasile Lupu dumdnii pretutindeni. Turcii vedeau in Cazaci pe cei ce le jefuiau periodic
tara; nu ptiteau privi deci cu ochi buni apropierea de acetia a
clonmului Moldovei. Matei de asemenea se temea ca nu cumva,

www.dacoromanica.ro

RELATI1LE CU ARDEALUL $1 CU MATEI BASARAB

87

Cu ajutorul lui Timus, Vasile sa incerce o repetire a eampaniilor


din 1637 si 1639. Gheorghe Rdkoczy, la randu-i, se considera

knit, deoarece, la un moment dat, fusese vorba ca fratele sal,


Sigismund, sa devie sotul Ruxandrei. Astfel, la sfarsitul anului
1652 si Inceputul lui 1653, Vasile Lupu se gasi Inteo situatie grea,
avnd atatea dusmanii In jurul sau.
Cu Polonii, la Inceput, relatiile fur reci, ha chiar lncordate.
Vasile se temea de pretentiile la tron ale Movilestilor, si temerea
lui nu era lipsita de temei. De ..icea, el puse s se ard pose-:
siunile dela hotar ale lui Potocki, ginerele Movilestilor. Dupa ce
insa incercarile lui Ioan Movila de a ajunge domn al Moldovei
dadur gres (vezi mai jos, p. 87), relatiile se Inbunatatira.
In 1645, se ajunse chiar la casatoria ,fiicei lui Vasile Lupu,

Maria, cu cneazul Ianusz Radziwill care era calvin. Nunta


avu loe la Iasi (5 Fevruarie), cu mare fast, in prezenta a numerosi invitati

si

oaspeti din Polonia, din Ardeal si din Tara

Romneasca.

Bela:Vile cu Ardealul i cu Matei Basarab. Relatiile lu Vasile


Lupu cu principii Ardealului
Gheorghe Rkoczy I si Gheorghe
Rkoczy al II-lea au fost profund influentate de faptul ea acestia

era-u prieteni si aliati cu adversarul sail, cu Matei Basarab. De


aceea relatiile n'au fost niciodata prietenesti, iar uneori au ajuns
chiar la ostilitati, direct sau indirect. In 1635, la 17 Septemvrie,
Gheorghe Rkoczy I seria ca.' Lupu este lute() stare de mare
Ingamfare ; o inlaturare din scaun a acestuia i-ar fi convenit.
De aceea, de comun acord cu domnul muntean, el si Ingaduie
pretendentului loan Movilii, fratele lui Gavril, fostul domn, ca,
pornind din Ardeal, sa incerce, in (-loud randuri, de a ocupa tronul

pe care statusera atatia din familia sa. Prima Incercare avu loe
In 1637, iar cea de a doua In 1639, cu prilejul carnpaniilor lui
Vasile Lupu impotriva lui Matei Basarab ; niciuna nu izbuti insa,
deoarece prima data, mijloacele pretendentului erau insuficiente:
nici Rkoczy nici Matei nu dadura trupe In nurnr indestulator,
iar a doua oara, aceste trupe furd retrase pentru ce motive
nu stim sigur duph ce Ungurii ajunsesera la Trotus iar Muntenii sosisera la Milcov. Dar ceea ce nu izbutise cu loan Movil,
se va face, spre sfarsitul domniei, cu logofatul Gheorghe stefan
care va Inlatura pe Vasile Lupul, lundu-i locul.

www.dacoromanica.ro

VASILE LUPU

88

Am artat mai Inainte (vezi p. 57-60) care au fost reletiile


cu Matei Basarab. Dei la Inceputul domniei, In 1634, are loe un
schimb de solii gi o Intelegere amical cu acesta, totui Vasile
Lupu, dup putin timp, Incearca s4-1 indepArteze din scaun.
Prin prietenii si dela Poartd, el izbutete In 1637 sd scoat un
firman de numire a fiului sau loan ca domn In Tara Romaneascd.
Planul nu izbutete Irisa, deoarece Matei, avand i ajutor dela

Fig. 23.

Pisania bisericii Stelea din Tirgovi*te, ctitoria lui Vasile Lupu.

Gh. Rkoczy, silete pe ambitiosul voevod moldovean s'a' se retragg (vezi mai sus, p. 57).
Nici a doua incercare, din 1639, nu are mai mult succes. Ba,
de data aceasta, dup infrangerea dela Niineifiori, Vasile Lupu e
in primejdie s fie i prins de nite Turci la Brgila, unde sapase
cu fuga (vezi mai sus p. 58). Murind In anul urrnator, 1640, fiul
ski loan, relatiile cu Matei Basarab se Imbundttesc; In 1645, ca
un semn de prietenie, are loo constructia celor dou rcauri bisericeti, Soveja, In Putna, 'n'altea de domnul muntean, .1 Stelea, la
Targovite, de domnul moldovean (vezi fig. 23). Spre sfrit, raporturile se Inaspresc iari: Matei ajut logoMtului Gheorghe Stefan.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU ARDEALUL $I CU MATEI BASARA B

89

s .goneasca din scaun pe Vasile Lupu. Logoratul mersese In mai

multe rnduri cu solii att In ArdeaI, la Gheorghe Rkoczy al


II-lea, cat si la Matei Basarab; el profitase Ina de aceste drumuri spre ali tocmi mai mult treburile sale decal ale stpAnului
care-I trimisese. La Inceputul anului 1653 conjunctura era prielnic unei Incercri de rsturnare a lui Vasile Lupu. Prin Inrudirea

Cu Timus Hmielnitki, acesta ii Meuse o sumd de dusmani in


vecini, iar Turcii II priveau cu neincredere. Pe de alt parte, In
interior, starea de spirit era defavorabil domnului. Nvlirea
din 1650 fusese o catastrof i foarte multi stiau CA ea se datora
hotrIrii nechibzuite care dusese la atacul dela Brtuleni. Boierii

vedeau Cu neplcere cum sfetnicii greci erau din nou la prel,,


parc5 nu Vasile Lupu
care de altfel stia greceste si se isclea
astfel
ar fi fost conducatorul micrii Impotriva lui Alexandru
Ilias, In 1633. Ddrile tot mai apdsgoare nemultumeau lumea;
moravurile libere ale nepotilor domnului i chiar ale acestuia Insusi
care nu se sfiise a atinge cinstea multor case boieresti, erau si ele

o pricina Insemnat de tulburare. In sfarsit, ostirea lasa de dorit:


1650, cu prilejul nvlirii Ttarilor i Cazador, d'rbanii
Incercaser s jefuiasc ei casele domnesti pe care trebuiau s le
pzeasc ; pentru aceast fapt fuseser pedepsiti, unii fiind
chiar la ocnd.
Toate acestea la un loe ne explicA de ce incercarea logoftului
Gheorghe Stefan reusi. In prinavara anului 1653, osti unguresti,
In

comandate de Ioan Kemeny coborau muntii, pe poteci, pela


Oituz-Trotus, In timp ce osti muntene, cu Diicul Buicescu, treceau Milcovul. Logoftul, pretextnd c Ii e sotia bolnav, la
mosie, ceru voie s5. plece din Iasi; Vasile Lupu, nestiind nimic,
dorindu-i sa afle lucrul pre voia sa . Indat dup
plecare, complicii logortului, Costin Ciogolea sptarul, Ptrasco
Ciogolea stolnicul si Stefan Srdarul sunt descoperiti, prin spaima
celui dintai care credea c'd au fost prsiti de care Gheorghe
Stefan. Dui:id o confruntare In divan, li se taie capetele la cat*
trei. Intre timp, ostile unguresti i muntene Mainteaz; Vasil&
Lupu, nefiind preglit, iar tare nefiindu-i favorabil, se retrage
spre Hotin iar de acolo peste Nistru, la Camenita, trimitand in
acelasi timp dup ajutor la Cazaci. Gheorghe Stefan intr In Iasi
la 31 Aprilie; i se citeste molitva de domnie la Sf. Niculaie

www.dacoromanica.ro

90

VASILE LUPU

de etre Ghedeon, episcopul de Hui; Indata dupa aceia repede


osti la Hotin cu gandul sa prind pe Vasile; acesta ins apuca sa
treaca dincolo.
Stapanirea lui Gheoighe 5tefan n'a tinut nicio lunil incheiat,

Oa la 8 Mai. Timis se grabeste s treac5 Nistrul, pe la Soroca,


aducand 8000 de Cazaci i, fra sil mai astepte pe socrul su, porneste intins spre Iasi. Oastea lui Gheorghe stefan, alcatuita din
moldoveni si din cldrimea lui Kemeny pedestrimea acestuia
a incer cat o oarecare
precum i Muntenii se lntorsesera acas
rezistent la vadul dela Popricani al Jijiei, dar a fost resping ;
apoi s'a retras si, In cele din urma, s'a imprstiat, fra s dea
asezat tabra la Curtea domo lupta propriu zis. Timus
neasc, in timp ce Gheorghe 5tefan a trecut Milcovul pe la Focsani si s'a dus la Matei Basarab. Vasile Lupu, afland de biruinta
ginerelui su, se grbi BA' vie in Iasi; dacd ar fi rmas aci, putea
s domneasca mai departe, deoarece la Poarta situatia sa nu se
clatinase. Voi ins sa se rzbune asupra vecinului din Muntenia
asupra lui Fikoczy. Timus 11 indemna spunand ea den Teara

Munteneasa pren Ardeal se va intoarce *. Lucrurile iesir ins


-cu totul altfel. Lupta dela Finta se ispravi printr'o stralucita
biruint a lui Matei (vezi mai sus p. 60); Vasile Lupu trebui s

sa se intoarc tot de-a fuga, urmat fiind, in scurta vreme, de


Gheorghe 5tefan care intr din nou in Moldova, pe la Focsani,
cu ajutor muntean si se asezd la Racciuni, asteptand s-i vie
si dela Rlcoczy. Cand acesta ii sosi, porni spre Iai. Oastea lui
Lupu, desi superioar' ca numar, nu fu in stare sa reziste. In lupta
care se dete la Sirca (15-16 Iulie 1653), dela primul atac, ea se
risipi. Neputand sa-si mai ja familia si visteria care se aflau in
cetatea Sucevei, Lupu trebui, pentru a doua oar, s treac Nistrul, trimiVand din nou dup ajutor la euscrul sau, Bogdan
sosi si de data aceasta, aducand 9000 de
Cazaci i izbuti s intre In Suceava, dup ce mai intai ostasii
lui pradara manstirea Dragomirna i altele din imprejurimi.
Lui Gheorghe stefan Ii vin de asemenea ajutoare, atat dela RAkoczy vreo 10.000 de oameni cat si dela Lesi., Un prim
atac nu reuseste; asediul continu And, a durat douasprezece
sptrnani Cazacii ajung sa nu mai aiba provizii. Foametea era
.asa de mare Inca povesteste Miron Costin peile de pre

www.dacoromanica.ro

FAMILIA SA

91

Lai morti frigeau i mancau i opincile i radacinile mancau


In ziva de 12 Septemvrie, Timus e ranit la pulpa piciorului
din aceasta rank peste sase zile, moare. Vasile Lupu, care intre
timp, obtinuse si dela hanul Tatarilor un corp de oaste, venea
tocmai spre Suceava, cand 1i sosi veste ca cetatea s'a inchinat.
Familia si averile sale cdzura In mana lui Gheorghe tefan ; el
trebui s treac indarat Nistrul, adapostindu-se la Cazaci. De aci,
klupa putin timp, se duse la hanul din Crimeea ; acesta 11 tinu cateva
luni, pana &and, primind ordin dela sultan, 11 trimise la Stambul.

Sosit aci in Iunie 1654, Vasile Lupu fu inchis la Edicule. Re-

gimul nu era lug aspru: putea primi vizite, de pild, pe capuchehaiele domnilor nostri, putea da mese Venelienilor tovardsi
de 1nchisoare, putea trimite scrisori in afar. In 1658, dupa caderea lui Gheorghe stefan, incerca s ja din nou domnia, mai
ales ca marele vizir 11 sprijinea ; nu izbuti lug. E numit Gheorghe

acesta trimite la Stambul pe sotia si pe copilul celui Inchis care statusera papa atunci i ei sub paza la Buciulesti, o
mosie a lui Gheorghe tef an. Captivitatea la Edicule lu sfa ii
abia la finele lui Noemvrie 1660; de fapt se schimba numai locul
detinerii, deoarece Vasile Lupu nu putea parasi palatul sail de
pe trmul mrii. Creditul Ii crescu sing mult ; era vizitat mereu
Ghica ;

ImpOrtea daruri bogate. Intre altele, ddu 20.000 de reali pentru

a i se Mgadui sa recladeasca bisericile din Constantinopol, distruse de ultimul incendiu. Avea de gaud s ceara iarasi domnia
Moldovei unde stpanea In acel moment fiul sau, cand se imbolndvi. La 28 Martie 1661 era r'au de tot ; la inceputul lui Aprilie
inchise ochii. Trupul sal.' fu dus la Iasi si ingropat la Trei Ierarhi ;

piatra de mormant nu ni s'a pastrat !risk


Familia sa. Vasile Lupu a fost csatorit de cloud ori; prima
oara, cu Tudosca Bucioc, fiica marelui vornic, avand cu ea trei
copii: pe Ion, pe Maria i pe Ruxandra. Cel dint:Ai a murit de
tanar, fiind bolnav de rachitism; Maria a luat de so t pe Ianusz
Radzwill i si-a isprvit zilele In Polonia ; Ruxandra, dupa moartea

lui Timus, a ramas ani de zile 1ntre Cazaci, la Rascov, venind


In Ora abia sub Gheorghe Duca (1665-1666) si asezAndu-se pe
mosia sa Delenii, mostenire dela Doamna Tudosca. A murit in
1686, de moarte crancenk la Cetatea Neamtului, fiind taiata
de &Are Lesii i Cazacii cari veniserd cu Sobieschi In tara.

www.dacoromanica.ro

92

VASILE LU PU

Dupg moartea Tudosci, Intamplata in 1639 (la 6 Mai ea e


amint itA in pisania dela Trei Erarhi, era deci inch' in viatgl), Vasile

Lupu trimite pe Enache Catargiu s-i caute sotie in Caucaz;


frumusetea femeilor de acolo de altfel gi a brbatilor era
vestit. Trimisul Osegte inteadevAr o Circasiana de rar frumusete, cu numele Ecaterina. Aducand-o in tar, dup o c615torie cu peripetii gi care era la un moment dat sg. se isprAveascd
In haremul pagei de Silistra, Vasile Lupu o lug' de sotie, spre
finale anului. Un misionar italian, Niccolo Barsi, tovarAg de c416torie, spune despre ea eh' avea ochi negri, maini lungi gi fine,
mijlocul subtire, gura micg, buze nu prea groase, tenul alb, astfel
incat
intruchiparea gratiilor . Cu Ecaterina, Vasile

Lupu a avut tot trei copii:

pe tercinit
ndscut in 1641
care a ajuns domn al Moldovei (1659-1661), pe loan i pe Alexandru, morti de timpuriu.
Vasil Lupu, sprijinitor al Bisericii RAsitritului. Ctitoriile sale..
Intocmai ca i Matei Basarab, Vasile Lupu a fost un mare ctitor:
a inltat o sum de 16caguri sfinte, mai putine la num6r e adeg

deck, vecinul gu, dar mai impodobite, mai bogate.


In plus fat de acesta, s'a interesat de aproape de conducerea
central a bisericii rAsritului, aga dar de Patriarhia din Constantinopol, stabilind norme noi de gospoddrie, pratindu-i datoriile, provocAnd elijar harunirea unui sobor sau sinod la Iagir
In care s'au discutat probleme dogmatice. El poate fi considerat
deci
sub raportul bisericesc, cum era de altfel gi sub acela al
fastului ca un adevArat urmag al impAratilor bizantini.

Vrat

In ce privegte constructiile, Vasile Lupu incepe prin a isprAvi


biserica Sitintului loan Botezeitorul din layi, ctitoria lui Miron
Barnowski, pe care acesta nu apucase s'o fach cleat, pan la ingltimea ferestrelor. Pisania ne arat ea lucrarea era gata la 9/1g
Noemvrie 1635. In anul urmator, intre 28 Martie (stil vechiu)
gi 15/25 Noemvrie, domnul face biserica din ,,Serbefti (judetul
Neamt), cu hramul marelui mucenic Gheorghe . Urmeaz6 in
1638, biserica Skintul Atanasie dela Copou; pisania, in limba slavg,

pomenegte pe domn, pe iubita doamna noastr Teodosia


iubitii copiii mei Ion voevod gi Maria gi Ruxandra ; adaog
de asemenea gtirea ca" Mewl s'a sfintit cu maim prea sfintitului
p atriarh Chiril .

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

93

Cea mai frumoasa dintre ctitoriile lui Vasile Lupu este, flira
indoiala, mnslirea Trei lerarhi din lafi (vezi fig. 24). Bogatul
-ambitiosul voevod n'a crutat mijloacele pentru a realiza o opera care
-

t7..1

427.f

1V111

i'

'

1 1L .11 "I'AIA\

'

41.14114-141;itiTg.:
4;14

II

L-4,1

CID

Fig. 24. Biserica fostei milnilstiri Troj Ierarhi din lavi, refticuth sub Carol I.

www.dacoromanica.ro

94

VASILE LUPU

s'd impresionezei a impresionat Inteadevdr atat pe contemporani


cat fiii pe urmai prin trdinicia i valoarea materialului
piatrd i marmurd prin multimea i varietatea podoabelor.

Bine proportionat, elegant chiar, inspirandu-se atat in linia


generald cat i in diferitele detalii arhitectonice, din stilul caracteristic moldavo-bizantin al Idcaurilor anterioare, biserica e
acoperit ins de sus pand joa de sculpturi in piatrd, dispuse In
iruri orizontale, niciunul la fel cu celdlalt (vezi fig. 25). Este un
exces de Impodobire, deoarece nu se tine seama de valoarea functionalif a diferitelor pdrti ale clddirii. Nici profuziunea de aur nu este

In avantajul ei. Totui, nu se poate nega cd Trei Ierarhii rdman


una din operele reprezentative ale arhitecturii noastre bisericeti.
Meat insd cti nu mai avem intregul complex al ctitoriei lui Vasile
Lupu, unele prti ale ei fiind distruse cu vremea (de pild' clopotnita), altele cu prilejul refacerii greite ca metodd i conceptie
a lui Lecomte de Nouy. Biserica a fost sfintitd la 6/16
Mai 1639; clopotnita era gata mai dinainte, la 16/26 Aprilie 1638.
S'au pdstrat pand astdzi o serie de odoare i veminte bisericeti
d'druite de domn ; astfel un tetraevanghel manuscris cu data
7149 (1640-1641), o candeld din 1646, linguri de impartdanie
Cu numele lui Vasilie voevod ,li al doamnei Tudosca , un
aier i. un epitrahir din 1638, o perdea din 1639 i merita'nd
o deosebit atentie portretul contemporan, cusut cu fir pe mtag, al Tudoscdi (vezi fig. 26), acela al firavului fiu Ioan precum
li, lute copie ulterioard, pe muama, portretul domnului insui.
Intre Prut i Nistru, Vasile Lupu a ridicat cloud biserici: una
In Orheiu, alta o supt cet atea Chiliei . Pisania celei dintai nu
ne d data zidirii; deoarece lug ea amintete numele doamnei
Teodosia, rezultd cd Mewl e cel mai ta'rziu din 1639: In acest
an, dup. 6 Mai, moare prima sotie a voevodului (vezi i mai sus,
p. 92). Pisania celei de a doua aratd cd luctirile s'au Inceput
la 1111 Martie 1647 i s'au isprdvit la 30 Mai (9 Iunie) 1648. Biserica din Chilia poartd hramul sfantului Nicolae.
Vasile Lupu e ctitor i la Pobrata unde a refacut zidul imprejmuitor, In 1645 sau 1646: inscriplia poartd data de 7154,.
dupd era bizantind.
Ultimul Idca pe care a apucat s-1 isprdveascd de zidit, frd
ins a-1 zugrvi, este Hlincea; aci, In locul ctitoriei mai vechi,,

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

t-

96

i7ra,

-,

&64V-ivr1

C.

Zet

i;r"
en.

'

4Ze

=VV.:Yves
-;.

-.

.1'

hit.,14A2L'A

'7Yr-v4.:.

'

.a,

.!

fil gi

AI

E
i

fiAtrri I LW SZ.,:',.1111

.:

j
1
.-

1:r6

Fig. 25. Sculpturi n pieta mpodobind zidul bisericei Trei Ierarhi.

www.dacoromanica.ro

"

$6

VASILE LUPU

Fig. 26.
Portretul Doarrinei Tudosca. Tesatura contemporanil, cu fir pe
matase. Doamna poarta un triplu sing de margaritare Mari. Maria si partaua aunt de asemenea Impodobite cu margaritare mari. Rochia i mantia,
de brocard, frumos brodat.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

97

a lui Zotu Tzigara, ginerele lui Petru 5chiopul, a In'llat el o biserica, avttnd hramul marelui mucenic Gheorghe. Zugraveala se
datorete lui tefanita Lupu, ispravindu-se la 20/30 Noemvrie 1660.
Tot 5ternitg Lupu a ispravit i puternica i InfatitAtoarea
biserica a manastiriiGoliei: e cea mai mare dintre ctitoriile parintelui

situ (vezi fig. 27). Pisania, In limba slava, spune:

Eu robul

Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos Io Vasilie Voevod,

0.

, %.

.4.),

-or

.
!"'

,3*

Or'.14e,
AN

MU.
Fig. 27.

_
Biserica i clopotnita fostei mnAstiri Golia, din Iagi.

am zidit aceasta sfanta manastire i nefiind savarita de mine,


Cu ajutorul lui Dumnezeu Io stefan Voevod, fiul lui Vasilie Voevod, am savarit-o, la anul 7168 (1660) Mai 24 (3 Iunie stil nou).
infatiarea acesfui Idea se deosebWe simtitor de aceea obinuita a bisericilor moldovene contemporane ; se simte o &NA
influentd strain: a barocului pe de o parte, ruseasca pe de alta ;
aceasta din urmii se observa i In pictura care a fost facuta de
meteri rui, dela Moscova.

In afara hotarelor, Vasile Lupu a rezidit din piatra, biserica


Sfeinta Paraschiva din Liov (1644, August 15/25) i a lnzestrat-o
cu o moie din apropierea oraului, cumparata dela un polon.
7

www.dacoromanica.ro

98

VASILE LUPU

El e de asemenea ctitor la meinlistirea 8/anta Lavrii din Moreea,


In tinutul Kalavryta ; o insenmare posterioara, greceasca, arata
a fost claditd acea mdnastire cu bani moldoveneti, ai lui
Vasile i ai lui tetan Voevod i ai lui loan Voevod i ai Ecaterinei Doamna i ai altor cativa boieri din Vlahia . Pome-

nirea celei de a doua soii ar indica o dat5 posterioard anului


1639. Iar faptul ca. in regiunea Kalavrytei locuiau i Albanezi ar
intari spusele lui Dosoftei, patriarhul Ierusalimului, care afirma
cA heamul lui Vasile Lupu nu era de fel din Arvanitochori (Arbanai), ci venise acolo din alta parte, dar in cazul acesta, nu din
Macedonia, cum credea inaltul prelat, ci din Moreea sau Peloponez.
In afara de Idcaurile bisericeti, trebuesc mentionate i unele

constructii laice c,are se datoresc lui Vasile Lupu. El a refacut


complet curile donmeti din Iai i anume, potrivit afirmatei lui
Miron Costin: casele cele cu cinii aa dar cu bai =grddini,
grajduri de piatra, toate de dansul sunt facute i multe lucruri
au aezat care au statut multe vremi stafatoare . Tot in Iai a
mai construit domnul un edificiu pentru coala sa, edificiu pe
care Paul de Alep II calific5 drept magnific , precum i nite
bai, cu cupole i impodobite cu marmurd in abundenta duph
modelul turcesc. Aceste bdi sau feredee existau insa intregi i
funclionau in 1761. i la Suceava, se refac curtile domneti, clddindu-se de iznoava nite case de piatra den temelie dupd
cum spune 1nsui Voda inteo scrisoare catre Bistr4eni. La Orhei,
se marete, printr'o iezdturd, heleteul de langd ora i se fac mori:

o tim din Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir.


Paul de Alep afirm5 cA aceasta iezdtura e una din multele facute
de Vasile Lupu pe cele zece lacuri ale Moldovei . Tot acestui
voevod i se datorete i o frumoasa fantAna in Vara (Bulgaria),
ispravit la 5/15 Noemvrie 1646 i reparatd In 1849 de Grigore
Ghica domnul Moldovei.
Dup5 pilda Domnului, rudele sale i boierii ridic5 de asemeni
lacauri bisericeti. A7stfel fratele sau, Gavril Hatmanul, i sotia
acestuia, Liliana, zidesc mndstirea Agapia, pe locul unde Inca
din vremea lui Ioan Voda Viteazul exista Agapia Veche;
rile au inceput la 16/26 Iunie 1.642, s'au sfarit la 3 13 Septemvrie 1643, iar stintirea a avut loe tocmai peste trei ani, la 12 22
Septemvrie 1646. Tot lui Gavril Hatmanul i sqiei sale i se da-

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA PROILAVIEI

99

torete i constructia podului

de piatr dela Ciingileirefti,


In Vaslui, singurul pod vechiu care ni s'a pgstrat ; inscriptia Ia
limba slava, are data 7144 deci 1635 sau 1636.
Un alt frate al lui Vasile Lupu, anume Gheorghe Paharnicul
4 a Innoit i a Infrumusetat din temelie dupa expresia hrisovului patriarhicesc din 1643 biserica Maicei Domnului
Ismail; ea e facuta stravropighie a Patriarhiei constantinopolitane
asculta aa dar numai de aceasta i Ii (la anual
ca serrm de supunere

zece ocale de icre (negre 1) i alta nimio .

In Ismail mai era Inca o biserica In aceeai situatie: Sfiintut


Nicolae, care urma s.' fie reparata de calugarii dela manastirea

Karakallu din Athos i sa dea cate 40 de litre de icre sau 10


ocale anual.
In Galati, pe locul unei bisericute de lemn datand de pe la
Inceputul veacului al XVII-lea, a lui Teodor Negustorul, ridica
alti doi negustori romani, din Braila frig, Dia, fiul lui Coman, i
fratele ski erbul, impreuna cu Constantin, fiul ctitorului bisericutei, o mnastire, punandu-i hramul Sfintei Preciste (vezi fig. 28).
Anul zidirii nu se cunoate ; tim insa ea e In timpul domniei lui
Vasile Lupu ; In 1.647, Septemvrie, manastirea e Inchinata la Vatoped, la Muntele Athos ; cu acest prilej se arata i zestrea ei, data
de ctitori. Cei doi frati i-au daruit: oi una sut cincizeci; boi de
plug zece ; vaci zece, cu viteii lor ; epe zece, cu manjii lor ; stupi
dougzeci; cai doi; sa cumparam i o moara ; dou tocuri de tipsii
cu talere i una de aramd; s cumparam i un caic aica sa lucreze
la schele. i eu Constantin dau la manastirea noastra epe cinci

Cu manjii lor ; un cal; jumatate vie la tara cu moiia ei; vaci


doua, boi doi; tingiri tipsii trei mari ; i In targ un Ice care este
pentru carvasara i dughene .
Mitropolia Proilaviei. S'a crezut multa vreme, pe temeiul
afirmatiei lui Neculai Jerga, c Vasi/e Lupu ar fi Intemeiat Innainte de 1644 Inca' , o eparhie a Proilaviei sau a Proilavului

pentru oraele i linuturile ce se


numele grecizat al Brilei
tineau de raiaua turceasca . De fapt, aceasta eparhie exista
mai dinainte ; de cand anume precis, nu se. tie ; primul mitropolit al Proilaviei constatat In mod sigur in documente este Nectarie; acesta iscalete In 1590 In calitate de fost mitropolit al
Proilaviei, actul sinodal prin care se Infiinteaza Patriarhia Rusiei.
7*

www.dacoromanica.ro

100

VASILE LUPU

Se pare ca eparhia dateaza i mai de mult, i anume, dupti


parerea lui D. Russo, Ina de pe la sfAritul secolului al XV-lea...

Fig. 28.

Biserica fostei mlinlistiri Precista din Galati. Pridvorul e un adaos Virzi', stricAnd
fatada puternicei clildiri.

www.dacoromanica.ro

VASILE LUPU 51 PATRIARHIA DIN CONSTANTINOPOL

101

In once caz inainte de 1500 *. Faptul e'd se numeate a Proilaviei


sau a Brilei ar piada ins5 pentru infiintarea ei dupd ce orayul
a calzut in mdinile Turcilor, deci dup 1540, pe la jum6tatea veacului al XVI-lea.
In timpul lui Vasile Lupu, in Mai 1639, este ales ca mitropolit
al Proilaviei Meletie; in actul respectiv se apune c6 scaunul acestei eparhii era vacant de foarte multa vreme. Meletie a p6storit
pfin6 in Octomvrie 1655 cnd e caterisit, deoarece iai tAgaduise
semnatura in fata unui tribunal turcesc.
De mitropolitul Proilaviei ascultau raiaua Br5ilei, Ismailul,
Renii, raialele Chiliei, Cetglii Albe ai Benderului, malul stng al

Nistrului ai intreaga regiune dela assrit de acest fluviu, formAnd Ucraina hanului atAresc, deci ai dincolo de Bug, apoi
dela 1766 inainte, ai raiaua Hotinului. Inteun act din Fevruarie

1769, acest ierarh poarta titlul de mitropolit al Proilaviei (sau


Proilavului I) al Tomarovei (adicA al Renilor: e cea de a doua

numire a localitgtii !), al Hotinului, al intregului tArm al Dunbii


ai al Nistrului ai al intregei Ucraine a hanului. lar la 4 Iulie 1772
el lai apune mitropolit al Proilavului, al Tomarovei, al intregului
tarm al Dungrii, al intregei Ba,sarabii (in sensul vechi al term nului, corespunzAnd aproximativ cu Bugeacul 1) ai al Ucrainei.
Mitropolia Proilaviei a durat pang la 1828, cnd se desfiinteaz; in 1813 se reuneate aceasta eparhie cu aceea a Silistrei,
titularul numindu-se mitropolit al Proilaviei ai al Dristrei.
Vasile Lupu li Patriarhia din Constantinopol. In primii ani
de domnie ai lui Vasile Lupu, patriarbia din Constantinopol se
gasea intr'o situatie din cele mai grele. Era mai intai strivitd de
datorii. Intocmai ca ai domnii, ai patriarhii trebuiau s" prteasc6,
pentru a fi recunoscuti ai mentionati, diferite dri Turcilor ai
mai ales s4 le fac6 daruri. Cei doritori s." ajung6 la aceast suprem

demnitate bisericeasa sporeau meren, supralicitnd, sumele ce


se dadeau Inaltei Porti ai meghistanilor ei, astfel incat, pe la
1640, patriarhia era datoare milioane de aspri. Datoriile sporind
mereu, impozitele puse asupra credincioailor sporeau ai ele. Pe
de alt6, parte, exista o stare de permanentd intrigg ai agitatie
!futre arhierei ai mitropoliti, fiecare voind s ajung4 patriarh,
cAutand deci s-ai fac6 partizani ai denigrand pe ceilalti concurenti: sinodul ajunsese cu adevArat viespar. In sfarait, pentru
www.dacoromanica.ro

102

VASILE LUPU

a pune varf, se adilogau i disputele provocate de influenta calvind care izbutise sa catige pe insui capul bisericii, pe patriarhul
Xyril Lucaris. Acesta alcatuise chiar o marturisire de credinta in care se vadea amintita influenta; de aceea i fusese indeprtat de pe scaun i, in 1638, ucis chiar.

Vasile Lupu, vazand criza grava prin care trecea biserica


rsariteana, trimite, la 5/15 Decemvrie 1640, o scrisoare arhiereilor, clericilor i nobililor din Constantinopol prin care le cere
sa-i incredinteze lui i patriarhului carmuirea acestei biserici,
fara amestecul altora, timp de ase luni. Arhiereii &A plece fiecare in eparhia sa; el se va sili sa indrepte lucrurile, chiar de
va trebui sa ramaie numai cu carnaa . Propunerea e acceptata
i drept recunotinta pentru interesul purtat bisericii, pentru
binefacerile de pana atunci i. pentru fgaduelile facute, patriarhul

i sinodul trimit lu Vasile Lupu moatele Sfintei Paraschiva.


Ele sunt aduse cu mare solemnitate; domnul le iese inainte la
Ismail, cu toti vldicii i egumenii , i le aeaza apoi la ctitoria

sa din lai, la Trei Ierarhi (13/23 Iunie 1641). La rndul &Au,


Vasile Lupu ja asupra.-i 20 de poveri de bani adic 2 milioane
de aspri din vechea datorie a patriarhiei i 48.000 de aspri din
cea nou; &I tot odata, pentru aducerea rnoatelor, 468.000 de
aspri. Pe viitor, patriarhia nu va mai percepe niciun impozit
sau dare, afara de cererea (TU) locala care nu va intrece
12 aspri de casa; va avea un comitet de 3-4 mitropoliti, cu cari
se vor lua toate msurile; simonia, certurile, discordia, trebuie
sa dispar; la numirile noi de arhierei sa se dea numai pecheul.
Daca primesc .1 urmeaz aceste norme i daca tin seama i de
unele recomandari de ordin personal in favoarea mitropolitului
de Monembasia care a insotit in tara ramaitele pmanteti ale
lui Ioan Voevod, fiul sn, precum i in favoarea lui Meletie Sirigul care e o parintele meu duhovnicesc * i nu va avea de platit
pentru biserica sa nicio daj die patriarhiei; daca, in sfarit, se
va pomeni numele sau i al tuturor neamurilor sale la slujba,
de trei ori pe zi, atunci el, Vasile Lupu, va acorda tot sprijinul
sau i pe viitor; daca nu, va cere indarat sumele pe care le-a dat
patriarhiei. In Septemvrie, sosea dela Constantinopol scrisoarea
prin care se acceptau cererile sale. In Ianuarie 1643, patriarhul
Partenie intarete din non masurile mate in folosul gospodriei
www.dacoromanica.ro

VASILE LIJPIJ $1 PATRIARHIA DIN CONSTANTINOPOL

103

financiare a patriarhiei i d drept de control asupra administratiei, domnului i agentilor acestuia. Pestre trei ani, in Decemvrie 1646, sinodul din Constantinopol recunoate iarai binefacerile lui Vasile Lupu fata de Biserica cea mare . De altfel,
generosul voevod al Moldovei n'a plait numai datoriile patriarhiei ; el a facut acelavi lucru i cu acelea ale Sfntului Mormant ; a plait de asemenea birul care sultan al manastirilor
dela Muntele Athos. Nu-i de mirare deci ca fostul patriarh al
Constantinopolului, Athanasie Patelarie, califica pe Vasile Lupu
In chip hiperbolic, considerandu-1 drept unic aparator i unica
glorie, bucurie a neamului grecesc ; mila lui spune Patelarie

se varsa din belug peste toti saracii, precum 11111 Nilului

adapa toata tara Eghipetului .


Mai ramanea sa se puna la punct vi disputele dogmatice, provocate de influenta calvina. In acest scop, Vasile Lupu convoaca
la Iavi, la 11/21 Martie 1642 un sinod restrans la care iau parte
mitropolitul Varlaam i episcopii Moldovei, apoi Porfirie, mitropolitul Niceii i Meletie Sirigul, ca reprezentanti ai patriarhului
trei reprezentanti ai mitropolitului Kievului, Petru
Acesta nu voise A' participe personal ; trimisese insa, prin reprezentantii sag, un text, o maturisire ortodoxa opusa aceleia a
lui Lucaris. Desbaterile asupra celor dou' texte durar mai multe
luni; marturisirea lui Luearis fu osandita, cealalta, a lui Petru
Movila, aprobata. Ultima edinta a sinodului avu loe la 9/19
Decemvrie ; hotaririle luate se tiparira, sub forma de decret sinodal

i sub iscalitura lui Partenie patriarhul Constantinopulului, la


Iai, in grecete, la 20/30 Decemvrie 1642: e prima tipciriturei
moldoveand . Ea s'a retiparit in anul urmaor la Paris, adaogndu-i-se i o traducere latina.
Din pricina legaturilor multiple pe care le are Vasile Lupu cu
intreaga ortodoxie, in special cu ierarhii greci, dintre cari pe unii
i adapostevte la curtea sa, el nu se gandete s ia, ca Matei
Basarab, o masura impiedecand inchinarea manastirilor noastre
la locurile sfinte din Rasait. Dimpotriva, el insui inchina Do-

brovaul, ctitoria lui Stefan cel Mare; cu toate posesiunile ei,


manastirii Zografos dela Muntele Mhos (1651, 26 Martie i 29
Iunie stil vechiu), dupa ce, mai inainte, daruise acesteia din urm
i nite moii, peste Prut.
www.dacoromanica.ro

VASILE LUPU

104

In toata activitatea sa bisericeasca, Vasile Lupu a avut un


sfetnic priceput i devotat, pe mitropolitul Varlaam. Acesta era
de fel din .tinutul Putnei, din satul Capotestii, azi disparut. Se
numea Mope; nu se poate preoiza daca neamul e unul si acelasi
cu al lui Mo
vornicul lui Lapusneanu. A fost calugar la Secul; a
ajuns apoi egumen al acestei manastiri. Cunostea pe Petru Movil,
la care fusese trimis de Miron Barnowski, spre a-i relata o minune

savarsit la manastirea Sucevita. In 1632, murind mitropolitul


Athanasie, alegerea se opreste asupra lui Varlaam, desi nu era
nici episcop ; el e hirotonisit astfel la 23 Septemvrie stil vechiu,
ca rnitropolit al Moldovei. Meritele lui sunt deosebite si pe tailmul cultural.
Activitatea cultural:1 Tiparul i coala. Pand la Vasile Lupu
n'a existat tipar in Moldova. Se pare ca. Miron Voda Barnowski,
care ajutase Cu bani refacerea imprimeriei Fratiei Ortodoxe din
Lww, distruse de un incendiu, voise sa-1 introduca ; mazilirea lui
I-a impiedecat probabil sa-si realizeze gandul. Lacuna e implinita
In 1641 de Vasile Lupu. Acesta aduce, cu ajutorul lui Petra Movila, o tipografie dela Kiew si o instaleaza la Trei Ierarhi. Literele
slave si grecesti sunt turnate la Lw6w (moldoveneste Liov), la
Fralia Ortodoxa de acolo ; in Decemvrie 1642, iese de sub teascuri
urmeaza In
prima tiparitura, decretul sinodal al lui Partenie,
1643 prima carte moldoveneascei, vestita Cazanie a lui Varlaam.
Conducator al tipografiei era Sofronie Pociarchi; el avea in acelasi
timp i calitatea de egumen al Trei Ierarhilor i aceea de director
al scolii infiintate de Vasile Lupu. Venea dela Kiew unde avusese.
tot asa, o tripla insdrcinare: egumen al manastirii Fratiei (Braca),

rector al colegiului de acolo si director al tipografiei dela lavra


Pecerska. La Iasi, s'au tiprit in vremea lui Vasile Lupu, numai
cinci lucrari, mai putine asa dar ca in Tara Romaneasca. Amanunte asupra lor vezi In partea a doua a acestui volum, capitolul
privind tiparul in rile noastre in veacul al XVII-lea.

La o mica distanl de manastirea Trei Ierarhi, pe

langa helesteul pe care 11 forma atunci Bahluiul,


se afla fcoala infiintata de domn. Cladirea era de piatra, trainic
construita ; ea a durat pana in 1724, sub Mihai RacoviV, and
a fost distrusa de un incendiu. Organizarea colii imita pe aceea
a colegiului dela Kiew; cursurile se faceau In greceste, in slavoneste
ciobotreasca

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

105,

vi, la Inceput, vi in latinevte. In leggtura cu aceast ultima limbA


de predare, cAluggrul misionar Bandini care ne-a lAsat o ampl
descriere a Moldovei lui Vasile Lupu, ne spune c domnul s'a
silit mult i cu foarte mare cheltuial s introdua studiile latine
(latinas litteras) In tara, ... dar toate incercArile au fost zadarnice. Materiile care se predau la Eicoala domneasca eran: teologia,
retorica, dialectica, gramatica, aritmetica, geometria, astronomia
vi muzica. Ca profesori, pe lng6 Sofronie Pociatchi, care avea
legaturi cu Teofil Koridaleu, reorganizatorul Academiei grecevti
din Constantinopol i invlat de seam, nu mai cunoavtem decat.

pe Ignatiu levlevici; acesta se pare eh' a tinut cursuri In 1.644


1645. In afar5 de vcoala domneasd, mai eran in Iavi i altele ;
Bandini le socotevte pe toate la un loc cloueizeci, cuprinzAnd In
acest numgr, de sigur, i colile elementare ; adaog6 Ins eh' numArul

tuturor elevilor abia este de cloud sute (vix ducenti). Iezuiii cAptaser vi ei In 1.647 un teren Intins i bine avezat pentru vcoalh"..

i sub raportul cultural ava dar, ca vi sub acel religios, Vasil&


Lupu are merite deosebite ; se poate spune chiar c5 e una din
figurile cele mai insemnate ale intregului nostru trecut.

BIBLI 0 GRAFIE
Vasil Lupu: 1. N. IORGA, O ctitorie necunoscutd a lui Vasile Lupu, itn
Studii si Documente, vol. XI, Bucureti, 1906, p. 113-117; 2. N. IORGA,
Vasile Lupu ca urmitor al Imptirap:lor de Rdsclrit in tutelarea patriarhiei
de Constantinopole gi a bisericii ortodoxe, In An. Acad. Rom. Mem. Secf. 1st.,
t. XXXVI (1913-1914), p. 207-236; 3. N. IORGA, Tapieriile Doamnet

Tudosca, In Bul. Com. Mon. Ist., VII (1915), p. 145-153; 4. C. MOISIL,


Doud inele domne,sti, In Cronica numismaticd qi arheologicd, II (1921), p.
23-24; 5. V. BOGREA, Pasa gii obscure din Miron Costin, In Anuar. 1st. Cluj.
I (1921-1922), p. 310-317; 6. sEvEn ZorrA, Mandstirea Golia. Schild

istoricd, In loan Neculce, V (1925), p. 1-39; 7. CONST. C. GIURESCU, Le


voyage de Niccolo Barsi en Moldavie (1633), ParisBucarest, 1925, 56 p.
in 8 (Extras din Mlanges de l'Ecole Roumaine en France, 1925); 8. P. P.
L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archevque de Kiev,
dans les Principauts roumaines, In Mlanges de l'Ecole Roumaine en France,
1926, I, p. 3-97; 9. N. C. BEJENARU, Misiunea lui Leontin Szycik Zaleski
i aseitoriea fiicii lui Vasile Lupu cu Ianusz Radzirvil, In Revista Criticd, I
(1927), p. 222-225. 10. OLTEA I. NISTOR, O circasiand pe tronul Moldovei, Cernauti, 1928, 61 p. in 8'; 11. GEORG HOFMANN, Griechische Patriarchen und
rmische Pdpste, II; Patriarche Kyril Lukaris und die rmische Kirche, Roma,
PANArrEsCu,

www.dacoromanica.ro

106

VASILE LUPTJ

1928 (utilizata indirect) ; 12. P. P. PANAITESCU,Fundafiuni religioase ronulnefti


In Galitia, In Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929), p. 1-19; 13. N. IORGA, Cele
cloud Chilii, In Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929), p. 188-191; 14. N. IORGA,

Petrecerea lui Vasile Lupu In exilul dela Constantinopol, in Mem. Sect. 1st.
'Acad. Rom., s. 3, t. XI (1929-30), p. 161-163; 15. J. NISTOR, Contributhin; la relatiile dintre Moldova f i Ucraina in veacul al X VII-lea, In Mem.
Sect. Ist. Acad. Rom., t. XIII (1932-1933), p. 185-221; 16. N. IORGA, Domnitorii ronnini Vasile Lupu, 'erban Cantacuzino
Const. Brdncoveanu En
legtiturd cu Patriarhii Alexandriei, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. XIII
(1932-1933), p. 139-148; 17. FRANZ BABINGER, Robert Bargrave, un voya-

geur anglais dans les pays roumains du temps de Basile Lupu (1652), in
Mem. Sect. Isl. Acad. Rom., s. 3, t. XVII (1935-36), p. 141-189; 18. AUREL
V. IJASAcESCu, Numele de familie al voievodului Moldovei Vasile Lupu, in
i
Universul, LII (1936), nr. 212; 19. C. I. ANDREESCU i C. A. SToiDE,
despre petrecerea in Moldova a Doamnei Ecaterina Cercheza clupti rnoartea lui
.Stefan Vocld Lupu, Iasi, 1937, 8 p. in 8 (Extras din Arhiva, 1937, nr. 1-2);
20. D. CONSTANTINESCU, Lucruri noui despre arhitectura mtincistirii Golia,
Iasi, 1937, 34 p. in 8; 21. FRANZ BABINGER, Originea f i sfcirsitul lui Vasile
1,upu, In Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. XVIII (1936-7), p. 63-82;
22. FRANZ BABINGER, Originea lui Vasile Lupu, In Mem. Sect. Ist. Acad.

Rom., s. 3, t. XIX, (1937), p. 137-146; 23. D. Russo, Mitropolia Proilavului i Lista mitropolitilor Proilavului 1590-1828, in Studii istcrice grecoromdne, vol. I, Bucuresti, 1939, p. 247-254 si 255-285.

www.dacoromanica.ro

URMA$II LUI MATEI BASARAB PANA LA


$ERBAN CANTACUZINO
Istoria Munteniei In epoca urnwiler
lui Matti Basctrab e earacterizald prim
doud fapte esenfiale: mai tntdi sldbirea
puterii militare si apoi lupta Mire partidul boieresc al Bdlenilor i acela a/
Cantacuzini/or.

Constantin erban Basarab era fiul nelegitim al lui Radu Serban


(vezi mai sus p. 11). I se mai spunea i Ca' rnul deoarece Matei Basarab, banuindu-1 ca umbla dupa domnie, 11 insemnase * la nas.

Ocupase dregatoria de serdar i se bucura de multe simpatii ;


cronica il califica drept om bun i intelept i bland. La moartea lui
Matei, boierii 11 aleser urma la tron i-i jurara, impreuna cu ostaii,
credinta. Turcii recunoscura alegerea facuta i-i trimisera steagul de
domnie, primind in schimb haraciul i o suma de 400.000 de talen.

Gasind visteria plina, Constantin Serban putu aduce unele


uurari i chiar scutiri fiscale. Astfel el ierta napatile, scuti de
bir .pe slujitori adica pe ostai, un an Intreg iar pe ceilalt,i con-

tribuabili trei luni i ierta dorobantilor i calarailor dijma i


oieritul. Armata primi postav bun pentru uniforme ; capitanilor
li se dadura stofe scumpe, de matase, i podoabe de fir. Soldele sau
lefile erau platite regulat ; pe langa acestea, primeau i daruri.

Normal ar fi fost ca fata de un asemenea tratament, oastea


de Ora BA fie cu totul devotata domnului. and Insa acesta,
nand seama de excesele 1ntamplate In ultimul an al lui Matei, voi
ssa dizolve corpul seimenilor srbi, dorobantii se rasculara i fcur
comuna co ei (27 Fevruarie 1655). Incepu o adevarata

vanatoare dupa boieri, acuz4i ea au indemnat la desfiinOrea


.seimenior. Pierird atunci Gheorma vel banul, Draghici fiul Papei
www.dacoromanica.ro

108 URMASII Lill MATEI BASARAB PANA LA SERBAN CANTACUZINO

vistierul dela Greci, descendent prin marra din Mihai Viteazul,,


Gheorghe Carida vistierul, Papa Brancoveanu, tatl viitorului
domn, Cristea fiul lui Socol clucerul Cornteanul, Udrea slugerur
Doicescul, Preda Beca dela Maia, Saya ufarul Cusciureanul,.
Dumitracu Frejureanul, Dumitru comisul, Mihai ciohodarul i
patru cpitani: Gadea, Bncil, Ivan i Iancu dela Cdlineti. Rasculatii prdar peste tot ; nici bisericile nu fur crutate, vesmintele servind pentru a face din ele conte i altie, iar eartile
odoarele fiind vandute prin targ.
au jhuit povestete
cronica toat teara din cap pan In cap, i crucii curmezi; mai
pe scurt s zicem, vecin pre vecin, fin pe na, slug pe stgpan .
Constantin erban interveni i la Turci i la Rakoczy ca
scape de rsculati; o delegatie de boieri, in frunte cu mitropolitul,
merse chiar la acesta din urm i-i dAdu un zapis , la 20 Mai,
adeverind cA, In urma rugAmintii Ion, are loc actiunea, deci
rspund de toate urmrile. Sultanul hotrt s dea ajutor domnului
muntean ; Siavu pava dela Silistra primi deci ordin sa treac
Dunrea ; Rakoczy din Ardeal i Gheorghe stefan din Moldova
pornir i ei cu otile. Ciocnirea avu loe la , 'oplea In Prahova, pe
Teleajen, la 26 Iunie 1655. Constantin erban care, la inceput, se,
prefcuse a fi alturi de rsculati, fugi intr'o noapte din tabgr,,
pe and eran la Gherghit,a, i se duse la pava de Silistra. Seimenii,
Dorobantii ridicard atunci ca domn pe speitarul Hrizea, de fa*
din Bogcleinei (Ialomita); sub conducerea acestuia se dete lupta,,
la care particip5 numai armata ardelean ; Gheorghe stefan i
Siavu paa nu apucaser s soseascd Inca. ligsculatii fura infranti
Cu totul, pierzand i intreaga artilerie ; Hrizea scApa cu fuga la
Brila ; aci ins fu prins i dat pe mana lui Rkoczy care 11 duse cu

el la Alba-Julia. Mai tarziu, In primvara anului 1657, pe cand


Rkoczy se Jupta in Polonia, Hrizea porni, impreund cu 500 de
scimeni din cei ce fuseser luati prizonieri, spre Tara Romaneasc-

Intampinat la Targul Bengi (azi Crbuneti), In Gorj, de Wile


domneti, el fu invins ins i isprvi spanzurat de o roata (8 Aprilie)

trei sute dintre Insotitorii sal avur capetele taiate.


Dupd lupta dela oplea, Constantin erban 1i relua tronul ;
nici doua luni msA mai trziu, In August, izbucni o 'Iola rscoalar
a cAlrailor. i acetia, In numar de vreo 2000, flied' batuti, ciocnirea avand loe la Clugreni.
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN SERBAN BASARAB

109

Rezultatul acestor turburdri si a sanctiunilor necrutatoare ce

urmara, fu o slake considerabila a puterii militare muntene.


Temeiul ostii pe care se bizuise Matei Basarab disparu ; dispru
deci si posibilitatea pentru domn de a se opune eventual cu armele la o hotarire ce nu i-ar fi convenit. Daa Brancoveanu ar fi
avut armata dela Finta, el n'ar fi ispravit sub sabia carului, la
Constantinopol.

Ca urmare a ajutorului dat de Rkoczy, Constantin *erban


incheie cu acesta, la Targoviste, un tratat de alianta. Va avea
aceiasi prieteni si dusmani ca principele din Ardeal, li va da ajutor
militar la nevoie, li va comunica stirile care-1 intereseaza i-i va

face un dar anual de 3000 de bani vechf; totul intarit printr'un


juramnt infricosat
Constantin erban si-a respectat cuvantul. and Gheorghe
Rkoczy care voia sa devie rege al Poloniei, incepe razboiul cu
aceasta, in lama anului 1656-7, el primeste dela domnul muntean un contingent de 2000 de oameni sub comanda capitanului
Odivoianul. Razboiul frig, dupa o serie de succese, se ispraveste
printr'o adevarata catastrof, mai toata armata ardeleana fiind
inconjurata s'i prinsa de 'Mari (31 Iulie 1657).
Turcii fusesera dela inceput impotriva amestecului lui Rkoczy in treburile polone ; dupa infrangere, ei hotarasc inlocuirea

principelui ardelean si chemarea la Poarta a domnilor din Tara


Romaneasa si Moldova care-I ajutasera. Constantin erban, care
stia ce inseamra o asemenea chemare (cazul lui Barnowski era Ina
viu in amintirea contemporanilor) refuz sa se duca. Atunci sultanul II mazili si numi in locu-i, la 29 Ianuarie 1658, pe Mihnea.

Acesta intra in tail cu o oaste numeroasa de Mari; Constantin,


neindraznind sa dea lupta, se retrase spre Ruar si in cele din urna
trecu in Ardeal ; la 14 Martie era la Codlea. Restul vietii sale 04
petrecu intre straini; incerca data Ea' reja tronul Tana Romanesti ;
In cloud randuri izbuti chiar BA' ocupe pentru foarte scurt timp pe
acela al Moldovei (vezi mai jos p. 134). Silit apoi sa se retraga in
Polonia, el isi sfarsi acolo zilele, batran, la Waniowice, futre 10
Martie si 7 Iulie 1685.

Lui i se datoreste biserica Mitro poliei din Bacarefti; pisania


nu ni s'a pastrat (vezi fig. 29); de asemenea biserica domneasdi

din Pitesti, avand hramul Sf. Gheorghe. Pe and era ina boier,
www.dacoromanica.ro

110 URMA$I1 LUI MATE! BASARAB PANA LA $ERRAN CANTACUZINO

ridiat biserica din, Dobreni (vezi mai sus p. 72), unde-vi avea i o
frumoasil avezare gospodoreascil. A zidit o bisericd In Ardeal, In satul

t.

;,..7...;

"----,,,,

lit

47.

'

73.='-irir
....oN.
N.).

' A)

...1111M
1...., ....

.,,,. 2............,,,,V

1.4 ,

.1
.

-.

V.

1),.....- ...,....
1

1,.0

.1

,,--...

II

II

L.-......,....,

- .40-

7.31:14.

Fig. 29. Diserica Fatriarhiei din Bueuresti, restauratli In zilele noastre.

Tinaud de pe domeniul ski Piatra oimului, domeniu cumpArat la


7 Mai 1658 dela Rilkoczy cu 35.000 talen, apoi biserica mnstirii
Cerna-Gora, la Munkcs (1661) i, In aceeavi regiune, o bisericd
de zid la Mstiricov, In locul celei vechi, de lemn, a cneazului Teodor

www.dacoromanica.ro

*MIHAIL RADU (MIHNEA AL 11I-LEA)

111

Koriatovici. Pisania acesteia din lima poarta data 1661, Mai


13; ea ne da i 15murirea c hramul lacagului era # pe numele
doamnei voievodului, deci a celei de a doua sotii a lui.
Prima sa sotie, Beilafa, este ctitora schitului Paufa din Argeg,

azi dispgrut; este deasemenea ctitord la manAstirea Jitianu.


de langa Craiova, gi la biserica Skink' Vineri din Targovigte unde
a gi fost ingropata (12/22 Martie 1657); a murit in varsta de 45
de ani. Tot ea a pus sa se lucreze gi o racIA de argint poleit moagtelor Sfantului Grigore Decapolitul, la mdstirea Bistrita.
Cronica tarii pAstreaza acestei doamne o amintire frumoasa, pomenind de o multele bunAtali i odoare scumpe ce au facut gi
le-au linpArtit pre la svantul munte i printr'alte parti . A doua

sotie a lui Constantin *erban, de origine circasiana, s'a numit


Nedelea; ea lnsotea pe domn la trecerea In Ardeal, In Martie 1658.
Mihail Radu (Mihnea al III-lea). Urmagul lui Constantin *erban
Basarab e una din figurile cele mai curioase gi mai interesante ale
istoriei noastre ; face parte din aceeagi categorie cu Despot
Gaspar Gratiani. Ca gi cel dintai, el e strain cronica tarii 11

Grec camatariu , feciorul lui lane Surdul , dar cauta


sa se prezinte Inrudit cu domnii de tara, dandu-se drept fiul lui
Radu Mihnea. Ca i cel de al doilea, a trait la Turci, dar data
suit pe scaun, se ridica lmpotriva lor gi le face razboiu, cu acelagi
rezultat de altfel. Are Insugiri: e poet, erudit, caligraf, cunoagte
turca, araba, persana, greaca, latina i romana. Jj ja ca model
numegte

pe Mihai Viteazul i Ii schimb, spre a-i seingna, numele ; Incepand

Cu documentul din 13 Iunie 1658, Ii spune # Io Mihail Radu


Voevod . (vezi fig. 30). Sterna lui e vulturul bicefal purtand pe

piept un scut cruciat.


Dup ce in-tea In Targovigte, la 5 Martie 1658, el reorganizeaza
armata, facand osteaguri multe gi tunuri i erbarii multe gi palana

Imprejurul mnastirii Radului \Todd . Unul din aceste steaguri


a ajuns pana In zilele noastre ; se gasegte la Muzeul National din
Belgrad. De matase grea, moarata, ln coloarea viinei putrede,
el poarta, In limba slava, urmatoarea inscriptie: o Io Mihail Radu,
cu mila lui Dumnezeu ighemon al Ungrovlahiei i arhiduce al_
partilor lnvecinate . In acelagi timp, domnul cauta Bali procure
mijloace financiare, pe de o parte eliberand contra bani,
satele de rumanie nu numai cele domnegti, dar chiar gi cele

www.dacoromanica.ro

112 URMA$II LUI MATEI BASARAS PANA LA $ERBAN CANTACUZINO

loie'resti i mAndstiresti , pe de alta parte, atrdg&nd negustori


turci multi in tara in vederea activ5.rii negotului. Apoi intr in
legaturi cu Gheorghe lidkoczy, dusmanul Turcildr, incheind cu el
.

'

t..
'%....,41..;;I,.
..--c-,

,;....-s-,-.104s.yipsy..K.,..sesrrticely..t., ser'
;.C,r,
tAN?S' '.,--, ,.-\ , *,,,,,,A!

,,.....5,.
tris ,:si,;

''

Vs:r.r...0"

77..)6,.,,z7,
,

.c eNifr,to,..air-9sn:r (7,.....!,*r i 'rrr..,/ .2 .7A1.:17:_;,,.....,,t'

1,..p. r\A.

'

r.l,,-m;tr-sif vi ft ,...7r
14 eit2.,
s...

vo

.,

..

.g..i e .4-s-rr's3., T.,:1r,


..-.

:fi e,d-iiej
.. .7.2.f.
J,,

:.

'

..

y el r-rifj,j1.-7565sfriffrtj

97::://.1;:

r,, , e,
,27,,..',./.....,

e 1.44 .., . 67 ,rr:, 1 e ,,.....

i ,. i, "if orli

12/Ii

,rt--I

C.)7415,1'1 Lej '

i ii,c'' il. .1..as A .., e y.

;"t14...ts , .sr,

).7,;-.1

.1',. A-1

ddfy, t.-1,a_
'

rrv ' pzl . 1- z; (a. v c4j15

lirl

J . er..,-r.-.,

r.rifa,b 't ' e frfe.

I .,,,,, e, f. y9.7.,J,7;:i.,,..,,t,...,,3
I

'3140I.XE

,v..., .

1'

__
- 14

Fig. 30. Document dele Mihnea 1 111-lea. In primul rAnd se poate citi In timba ea." titlul
Io MihailfRadu voevod i domn a toatfi Tara Romaneasch Dedesubtul textulni,
isclilitura autograt1 a domnului: Io Mihail voevoda s.

-domnului:

o dimita secreta' impotriva acestora. In Iulie 1658, se concentrar"


In Tara Romaneascd forttle Vtresti i turcesti care urmau
scoat din tron pe RAlcoczy. Mihail Radu ar fi vrut s se rAscoale
acum si, in acest scop, vorbi boierilor. Acestia Ins ciadura inapoi,
temAndu-se de urmari. Ceea ce vazAnd domnul, fu silit s-si amne

www.dacoromanica.ro

MIHAIL RADU (MIHNEA AL 111-LEA)

113

planul i s mearg impreuncl cu pava de Silistra in Ardeal, impo-

triva lui Rkoczy. Ca sa se razbune totui, par' pe cativa dintre


holen c ar fi haini i, obtinand incuviintarea, le tale capul. Au pierit

astfel Parvu Vladescu vistierul, Istratie postelnicul, Preda Barsescu vel aga, Vintil' capitanul de roii i Badea vataful de pucarie . Preda Brancoveanul, vel ban, fu executat, In casele
domneti, in Targovite ; aceeagi soarta era sa o aiba i Constantin
Cantacuzino Postelnicul, daca, prinzand de veste, nu fugea peste
munti. Campania in Ardeal se termina prin inlocuirea lui Rkoczy,
principe fiind numit Acatiu Barcsai, roman de origine, ft'i prin

cucerirea cetatii Ineului care, impreun cu regiunea inconjuratoare nunita Valahia citerioara , tiecn sub stpanirea Turcilor.
Ceea ce nu izbutise a face de data aceasta. va face Mihail Radu

in toamna anului urmator. In prealabil, pentru a se asigura ca


boierii nu-1 vor impiedeca in plnurile sale, el li poftete la un spat.

ucide (intre 25 Iunie i 25


spune cronica trei zeci de
boieri tot de frunte , intre care Radul vel vornic Candescul, Cu
ca odinioar Lapuneanu

i ii

Iulie 1659). Au pierit atunci

cei doi frati ai lui, Negoita .1 Moise, Udrite vel spatar, Diicul Bui-

cescul vel blucer, Radu Farcaanu vel stolnic, Danciul


vel postelnic i a1ii. Apoi, la 12 Septemvrie, incepe rascoala, taind
mai intai pe creditorii turci pe cari luandu-se dupa modelul
Mihai Viteazul, Ii chemase s le plateascA. Aceai soart5 au
Turcii raspandiIi prin ar5, In orae i in schelele dela Dunre.
0 mica oaste a paei de Silistra e sfaramata.; Giurgiul i Braila,
atacate, cad. Orova, Nicopolul, Rusciukul, pe Irmul drept,
sunt pradate i arse ; Harova rezista Iris. Pareau c se intorc vremurile glorioase de alta dat'a. Tratatul, incheiat la 4 Octomvrie,
la Targul Mure, cu Gheorghe Rkoczy, prevede deplin egalitate
intre cele don parti ; se hot'rate, de asemeni, sa fie ajutat Con-

stantin Serban Basarab s5 ocupe tronul Moldovei. Incercarea


acestuia din urma nu izbuteqte insa: el e batut rn de Tatari la
21 Noemvrie. In aceeai zi e batuta i oastea lui Rkoczy de catre
Turci la Portile de Fier. FaI de infrangerea aliatilor si, Mihail Radu,

care avusese Intre timp cateva ciocniri, cu rezultat schimbacios,


pe unja DunArii, ha repurtase chiar, la 23 Noemvrie, o biruinf
la Frateti, fu silit s5 se retrag5 spre munte i sa treac5, in cele din
urna, pe la Bran, in Ardeal. La 3 Decemvrie 1659, era la Rajnov.

www.dacoromanica.ro

114 URMASII LUI MATE! BASARAB PANA LA SERBAN CANTACUZINO

Dup o serie de deplagri prin Secuime, la Fggra, la Sibiu,


la Vurpgr, 11 dam, la inceputul lui Aprilie, la Samar. Aci are loc,
In ziva de 5, un banchet, dat In cinstea sa de Constantin $erban
Basarab. A doua zi, Mihail Radu fu gsit mort: otrvit, sustin unii,
de cel ce-1 ospaase, in urma unui atac de apoplexie, cred
Mihai Radu a degvrit mitropolia din Bucureti i a tarnosit-o, In Duminica tuturor sfintilor, in 1658. Tot lui i se datorete i reingroparea rm'itelor pmanteti ale hi Matei Basarab
la Arnota.
Gheorghe Ghica. In locul lui Mihail Radu, sultanul transfer
pe Gheorghe Ghica, domnul Moldovei. Instalarea lui fu insotit
Sing de o prad cumplit a tdrii, timp de trei zile i trei nopti,
Turcii i Ttarii avand s" rzbune pe cei Azuti cu prilejul riscoalei
predecesorului. Intgriturile TArgovitei furg, din ordin, dramate;
domnul Ii stabili reedinta la Bucureti.

In primvar, pribeagul Constantin erban Basarab incerc


s-i reja cu armele tronul. Coborl deci pe la Caineni, cu ajutor
dela Rkoczy, i intr In Bucureti la 11 Mai 1660. Ghica, luat
fr veste, se retrase la Giurgiu; fu atacat Insd i aci i deabia
putu scApa in cetate, multi dintre oamenii si innecndu-se sau
fiind luati prizonieri. Gaud sosi lug oastea turceased .1 tat:drank
situatia se schimbd. Constantin erban se retrase, dup ce se
abau ins mai intAi pe la aezarea sa dela Dobreni (V1aca), de
unde-i ridicA avutia ascung In butoaie ce fuseser innecate In
heleteul de acolo ; la 25 Mai el trecea ind6ra muntii In Ardeal,
apoi se duse la Cazaci.

Ghica 'mend s gospod reasa tara, crutand pe graci


fcnd judecai drepte. Pagubele produse lush' de jaful armatelor
care-1 instalaser precum i acelea provocate de incercarea din
primvard a lui Constantin erban erau prea mari; haraciul nu
putu fi strans i trimis la vreme. Din pricina aceasta, sultanul
mazili pe Ghica. Un cronicar grec, Chesarie Daponte, spune c ar
fi contribuit la mazilire chiar fiul lnsui al lui Gheorghe Ghica,
anume Grigore sau Grigoracu, care ar fi ascuns scrisoarea prin
care tatl sdu se ruga s fie psuit de plata a 30 de pungi de bani
suplimentare, inlocuind-o printr'alta de refuz de a le plti. Oricum
se vor fi petrecut faptele, cert este ea la 11 Septemvrie, pava de
Silistra sosea la Bucureti i ridica pe domn. Ca urma fu numit,
www.dacoromanica.ro

GRI GORE GHICA

115

prin staruinta postelnicului Constantin Cantacuzino, chiar fiul


Grigore.
Grigore Ghica. Cele doui partide boiereti: Cantacuzinii

=eta Acesta sosi in tail la 16 Decemvrie 1660, oprindu-se la


Caracal. Gsi o stare de lucruri nenorocit: foamete, mama' i
mizerie. Ea se prelungi mult, ciuma bantuind, dupa spusele cronicei, trei ani, mai ales in Trgovite i in Bucureti iar foametea
doi. Apoi veni .1 un an de belug: i s'au facut paine i miere i
vin mult i s'au deschis toata hrana saracilor .
In 1661, Grigore Ghica trimise un corp de oaste sub cpitanul
Odivoianul, acela care insotise pe Rakoczy in Polonia, ca, impreun
Cu Turcii, s ajute pe Mihail Apaffy, principele Transilvaniei, im-

potriva lui Kemeny Ianos. Acesta se rsculase i cu ajutorul Imperialilor, voia BA cuprind Ardealul i
supuie. Pe campia
dela Seleuful Mare, lnga Sighipara, Kemny fu lovit Sing MI%
veste de eatre Turci i ucis (22 Ianuarie 1662).
Mai insemnate sunt cele dou campanii, din 1663 i 1664, la
care domnul trebui sa participe in persoana. Imperiul turcesc,
reorganizat sub conducerea destoinica a vizirului Ahmed KtipriiIii,
incepe acum un rzboi ofensiv cu Austriacii, cautnd s ocupe
Ungaria Superioar, pe care o detineau acetia, i s imping6 cat
mai departe, spre apus, hotarul. Prima campanie se ispravete in
chip fericit prin cucerirea cettii U Par sau Neuhiiusel (24 Septem-

vrie 1663) i a tinuturilor de prinprejur. Grigore Ghica Muse


ajutor cu oastea sa, Maud in tara loctiitori in scaun pe Stroie
Leurdeanul vornicul i pe Dumitraco drigrAdeanul vistierul.
Acetia erau adversarii familiei Cantacuzino, apartineau deci
partidului Blenilor. Cad in aceast vreme se formeaz in Muntenia dou partide boiereti: unul al Cantacuzinilor, celalalt al
Balenilor. Primul grupa familia postelnicului Constantin Ceutacuzino i famillie inrudite Cu aceasta. Postelnicul, ca.satorit cu
Elena, fiica lui Radu Serban, avea unsprezece copii, ase feciori
i cinci fete. Primul dintre feciori, Dreighici vel sptar, era 8001
Punei, fiica lui Diicu Buicescu ; cel de al doilea, Mihai vel sptar,
luase intai pe Maria Baleanu, apoi pe Maria Mogoescu, a treia oara

pe o Teodora. Matei vel ag era cas5torit cu Balaa Druganescu ;


lordache vel spAtar lima pe Maria Farcganu ; Constantin, marele
stolnic, va fi sotul Saftei Buhu; ultimul fecior, Lyerban, e viitorul
8*

www.dacoromanica.ro

116 URMA$II LUI MATEI BASARAB PANA LA $ERBAN CANTACUZINO

domn. Fetele erau casatorite de asemenea cu reprezentanti ai celor


mai de searra familii boiereti muntene. Astfel, de pilda, Stanca
era sotia lui Papa Brancoveanu, Maria avusese ca prim sot pe Radu

Cretulescu vel logoat, apoi pe Para Filipescu ve! sptar ;


tinea pe Vintila Corbeanul vel ban. Aa dar, Cantacuzinii aveau
legaturi puternice ; dispuneau i de o avere uriase Mat reprezentau
o forth" de temut.
Partidul Balenilor ti luase numele dela marel ban Gheorghe
Bleanu. Acestui partid apartinea Stroe Leurdeanul vornicul, una
din figurile- cele mai caracteristice ale vremii, de un temperament
remarcabil, apoi Dumitrafco vel vistierul reirigreideanu (Cantacuzino), grec de origine, viitor domn al Moldovei, precum fi o sumei
de alti boieri greci. Din cauza aceasta i prin opozitie, dei la origine erau .1 ei tot greci, Cantacuzinii reprezinta partida nationald,

aceea a boierilor batinai, de tara.


In timpul campaniei la Ujvar, Grigoracu Ghica era insotit
de trei dintre feciorii postelnicului, anume de Draghici, de Constantin i de Serban. Ultimul se pare c ar fi incercat sa faca
intrigi printre capitani i slujitori* indemnandu-i s" mearga
la vizir sa-I parasca pe domn, pentru ca, prin mazilirea acestuia, s ja el tronul. Faptul nu e absolut sigur insa", deoarece
cronica de unde 11 luam, aceea a lui Radu Popescu, e partinitoare
fata de Baleni. In acela0 timp, ti sosesc lui Grigoracu Ghica
scrisori din tara, dela loctiitorii si, Stroe Leurdeanul i Dumitrapo Trigrdeanul, acuzand pe Constantin Cantacuzino postelnicul de atitudine ostila domniei i de purtare lipsit de respect
fata de doamna Maria. Postelnicul s'ar fi ludat ca el a pus in
scaun pe Ghica, el 11 va scoate ; oamenii lui clevetesc pe domn,
facandu-1 eau i hain *; pe de alta parte, impiedec pe birnici
sa-i plateasca dajdile impgrateti , pentru ca, haraciul neputndu-se strange la timp, sa fie i Grigoracu mazilit, cum fusese tata-sau. Rezultatul scrisorilor este ca cei trei feciori ai
postelnicului aunt pui sub 'ma; la intoarcerea In tara a domnului, batranul postelnic li iese inainte langa" Craiova
arata
c e vorba de o intrig" ; totu0 nu izbutete sa-1 convinga. Ajuns
In scaun, Ghica poruncqte ca Serban Cantacuzino s fie a insemnat * la nas, ca unul ce umblase dui:a domnie, iar postelnicul
sa fie executat. Ridicat, in cursul noptii, de acasa, acesta e dus la
www.dacoromanica.ro

RADU LEON

117

mnstirea Snagov; acolo ascultd slujba, se imparteqte, apoi,


spre seal* in vremea cinei, e sugrumat, de stAlpul cel mare al
trapezariei (30 Decemvrie 1663). Trupul i-a fost luat de ai sAi
i ingropat in ctitoria dela Mrgineni. Familia trebui sa plaeascil
i o surn important, 24.000 de talen.
OmorIrea, far judecata, deci fr ving dovedit, a postelnicului Constantin Cantacuzino este un fapt insemnat care va
influenta istoria Trii Romneti mai bine de un deceniu i jum6tate, pand sub domnia lui Serban Cantacuzino. Familia celui ucis,
caut din toate puterile ei s dovedeasca nevinovAtia acestuia ;
ea cere, in acelai timp, pedepsirea vinovatilor. Cei patru domni
cari stpanesc intre Grigorapu Ghica i erban Cantacuzino,
iau atitudine pro sau contra ; rezultatul e o serie Intreag6 de
persecutiuni, de confiscAri de moii, de schingiuri i chiar de executii.

In anul urmdtor, 1664, are loc a doua campanie impotriva


Imperialilor, cunoscut sub numele de campania dela Lewenz sau

cum spun cronicile noastre dela Leva. De data aceasta,


soarta armelor nu e favorabil Turcilor, acetia fiind bauti de
vestitul general Montecuccoli. Ghica, voind s puie in valoare
ajutorul militar adus de el, atac6 la satul 8f. Benedikt i izbuti
chiar s sfArme un detaament german; biruinta ins, In cele
din urniti, ramase tot de partea cealalt6, domnul suferind pierdeni
mari (19 Iulie). Au azut acolo sau in timpul retragerii, inmoliti

intr'o mlatin, 22 de boieri; altii au fost luati prini; corturile,


tunurile, carele cu proviant, ca trei-patru mii, toate ate cu 8
boj , atat ale Muntenilor cAt i ale Moldovenilor

c'ci la aceastA

campanie a luat parte i Eustratie Dabija ajunser toate In


mainile Nemtilor. Lui Grigoracu li fu team6 sa dea ochii cu
vizirul ; poate c6 i cugetul nu i era tocmai curat, deoarece se pare &I

avusese mai dinainte unele legturi cu Imperialii ; destul ca se


hotri s" pailseascg tara ;1i trimise deci mai intai sotia in Ardeal ;
apoi, la 20 Noemvrie, trecu el insui in Moldova, iar de acolo, prin

Polonia, la Viena (Martie 1665). E primit in audient de imprat


i rAmne in Ora acestuia, zAbovind in capital i prin diferite
orae: Budweis, Neustadt, Lcse, Caovia. La 10 Aprilie 1667
trece la catolicism, confesiune in care-i botezase i o Ilia' nscutti
in timpul pribegiei; apoi, peste patru ani, sdtul de binele Nem-

www.dacoromanica.ro

118

URMASII LUI MATEI BASARAB PANA LA $ERBAN CANTACUZINO

ea sd Intrebuintez expresia unei cronici a noastre


plena' In Italia, la Padua i la Venetia, iar de aci, prin Durazzo,
la Constantinopol, unde 11 gsim la finele lui Noemvrie 1671.
In anul urmtor, el va fi din nou doran In Tara Romneasc.
Itadu Leon. In urma pribegiei lui Grigoracu Ghica, marii
dregtori se gandeau s aleag domn pe un boier de tail, pe
Dumitrago Buzoianul dela Cdpeildnefti; cAnd ajunser la Poart
gsir treburile hot:Arne pentru Radu, fiul lui Leon Vod,
cel din 1629. Noul numit, caruia i se spunea i Stridie din cauz
c.' se lndeletnicise cu negotul de stridii i pete, sosi in Bucuresti

la 22 Fevruarie 1665; el avu, In primii trei ani, o domnie


Drile erau ce e drept grele, pe de o parte trebuind
sa fie pltite datoriile facute cu prilejul numirii, pe de alt parte
din cauza dorintei de a strAnge avere a Grecilor care-1 Inconjurau ; nu se ajunse frig la turburri.
Cantacuzinii izbutir sa obtin deocamdata dou acte prin
care se recunotea nevinovtia postelnicului ; cel dintai, datat
14/24 Aprilie 1666, este din partea mitropolitului tarii, stefan,
a celor doi episcopi i a boierilor din divan, intre care insufi Stroe

vornicul Leurdeanul. Se spune In act, c la putine zile dupa ce


poruncise executia, czu Gligorie Vod la mare eint
i
veni Inaintea smereniei vldiciei noastre, Ingenunchiand Inaintea
sfintei icoane i mrturisind cu lacrmi ... cum di nu i-au fost

nimic vinovat, ci fr de nicio vin 1-au omorlt, nedandu-i rsuflu acei ri Indemntori . Cel de al doilea act, din 8/18 Septemvrie

1667, provine dela Insui Radu Leon; domnul arat eg. Postelnicul a fost ucis pe nedrept ; tot pe nedrept a fost Insemnat
erban la nas .1 s'au luat familiei 24.000 de talen; vinovat e Stroe

Leurdeanu. Ar fi urmat deci logic ca acesta sa-i primeasc pedeapsa ; evenimentele ins precipitndu-se, lucrul rmase neisprvit.
Inteadevr, in urma experientei facute cu Mihail Radu i ca
Grigoracu Ghica, Turcii luaser hotrirea ca, dup6 trei ani,
domnii Trilor noastre sa vie la Poart spre a fi reconfirmati. Termenul Implinindu-se, Radu Leon porni la Stambul, trimitnd lnainte

Ins. pe Drghici Cantacuzino ca s-i pregtesed terenul. Dupd


actele pe care el i familia sa le cptaserg, i oare domnul n'a
avut in vedere atunci cnd le-a dat, i sprijinul, la reconfirmare,
www.dacoromanica.ro

RADIJ LEON

al puternicei Ina familii ?

119

se Intelege c Draghici 10 dadu

; gtise * deci banii necesari pentru numeroasele gi


importantele plocoane ; In ateva zile Radu, srutnd u poala
Impratului , obtinu din nou domnia.

-Loath'

La Intoarcere, presiunea fiscala crescu. Trebuiau sco0 banii


cu prilejul reconfirmarii ; Grecii le0nati adica flamnzi cari Inconjurau pe domn erau acum 0 mai numero0 ; doi
In special se deosebeau Ins prin lacomie: Nicola Sofialul clucernul i Balasache paharnicul. Acetia lmpinsera pe domn sa
puie dari grele ; boierii trebuira sa plateasa i ei ; mnstirilor
li se luara bucatele , mai mult chiar, unele odoare de argint
care fura topite. Pe de altd parte, Stroe Leurdeanu era prieten cu
Grecii, aa 'neat pedeapsa 1ntrzia s-i vie. Toate acestea crear
o stare de nemultumire pe care, se pare, i Cantacuzinii o alimentau.

La un moment dat, se raspndi intre boieri zvonul c domnul,


dup lndemnul lui Nicola i a lui Balasache, a hotart sa-i taie,
0 c ziva fixata e aceea de 13 Decemvrie (1668). Zvonul nu era
de necrezut: dela Mihail Radu nu trecuse nici un deceniu. Atunci
boierii se stranser la mitropolie, Impreun cu slujitorii i famed
sfat. Radu Leon, vaznd c turburarea ja proportii, veni 0 el la
fata locului ; dup o oarecare discutie, se ajunse, In ziva de 19

Decemvrie, la alatuirea unui nou aezamnt contra Grecilor


care, In buna parte, e repetirea aproape cuvant cu cuvnt, a celui
din 1631. Expunerea de motive e redactat. identic ; se afirma din
nou d toate nevoile j saracia trii este dela Grecii streini cari
. Ca exemple
amesteca domniile i vnd tara fra de mila
pentru asuprirea gracilor sunt aratati un Necula Sofialaul
ce a fost clucer i Balasake ce a fost paharnic . Drept aceia domnul,

Impreuna cu tot sfatul tarii, face legAtura 0 mare juramant


In stanta mitropolie cea mare din scaunul Domniei Mele din
Bucureti hotarind ca toate obiceiurile noi i rele intioduse
fie alcate i puse jos iar acei u Greci streini sa fie sco0
u din tara afara ca
nite oameni ri i neprieteni ai tarii .
pune numai egumeni rumni,
Manastirile neInchinate s aiba
dupa obiceiul i tocmeala lor * i sa nu path' fi 1nchinate
In sfr0t, se Intrete i vechiul aezamant al lui Leon Vod, and
de asemenea Grecii Impresurasera tara cu vnzarile i cu cametele

ca i acum

www.dacoromanica.ro

120 URNIASII LUI MATEI BASARAB PANA LA *ERBAN CANTACUZINO

Se parea ca lucrurile s'ar fi linistit. Boierii ins nu erau multumiti i hotarira s se planga direct la Impartie. O numeroasa
cuprinzand si pe erban sptarul Cantacuzino trecu
delegatie
Dunarea si se duse la lenifer, , in Tesalia, unde se afla sultanul. Radu
Leon trimise si el o delegatie ca sa' neutralizeze plangerea nemultumitilor. Turcii, neputandu-se lamuri, insarcinara atunci pe un eg sa
fac cercetare In tara ; acesta, castigat de boieri, i primind, iu drumul dela Dunare pana la Bucuresti, si o suma' de jlbi dela tarani
ele fusesera puse Insa la cale tot de boieri
facu un raport defavorabil domnului. Radu Leon e deci mazilit (Martie 1669) ; in anul
urmator, el moare la Constantinopol, lsand in urma-i un fiu, sS'tef an.

Lui Radu Leon i se datorete zugravirea mitropoliei dip Bucuresti, o tim din hrisovul datat 1668, Iunie 8/18.
Antonie din Popeti. Boierilor ce se aflau la Ieniser li se ingadui
sa-si aleaga dormi pre carele vor pohti ei Alegerea se opri asupra

batranului vornic Antonie din Popefti (In Prahova, langa Ploesti),


4 pentru cci Il stia toti ca este om bun si bland (vezi fig. 31). El
era ins mai ales omul Cantacuzinilor care, in timpul domniei lui,
stapanira de fapt tara. Indata dupa sosirea, In Bucuresti (19 Aprilie
1669), incepu procesul care trebuia sa duc la pedepsirea lui Stroe
Leurdeanul. In fate divanului fura aduse cele dou'a acte oblinute
dela Radu Leon si elemente esentiale trei ravase scrise
chiar de mana celui acuzat i adresate unui partizan, Constantin
paharnicul Verzarul, prin care cerea ca BA' faca lui Constantin postelnicul moarte, ear Intealt chip nu . Ravasele fusesera obtinute
de unul din fiii postelnicului, anume de Constantin, dela Grigore

Ghica, pe and acesta se afla In strinatate. Fata de dovezile


aduse, Stroe, care nu putu sa-si tagaduiasca scrisul, fu condamnat
la moarte (30 Aprilie). Rugandu-se ins de vaduva celui executat,
Elina, i platindu-i o parte 13 pungi din banii pe care aceasta
trebuise sa-i dea dup moartea sotului ei, pedeapsa se schimba:
vinovatul, imbracat numai cu antiriul i cu nadragii , fu purtat
mai intai prin targ, inteun car cu doi boi, apoi dus la Snagov i ealugarit. Stroe ins care, In momentul clugrinii, strigase: Doamne
Doamne, fr voe imi este , iar apoi, cand i se schimbase numele,
adaugase: Nu Silivestru, ci Mahmet , nu era omul care sa se resemneze ; inteadevar, dupa catva timp, Inca' pe cand domnea Antonie, fugi din manastire i trecu in Ardeal.

www.dacoromanica.ro

ANTONIE DIN POPEFFI

121

,re,
1,,.;

7.

Afroot gofp

oi

Ayrnritt4Tex`vrir
mow,
.
.

...

6
"

'

-e

"

Er,

tr..

;Jr

".

Fig. 31. Antonio Vod5 din Popcsti si nul s5u Neagu postelnicul. Frescli
nitei dela Hureei.

www.dacoromanica.ro

biserica bol-

122 URMA$II LUI MATE1 BASARAB PANA LA $ERBAN CANTICUZINO

Dupa proces, Cantacuzinii devenira atotputernici. Pe domn111


tineau cu tain zilnic, scurtandu-i veniturile. i chiar dac nu e
adevarat ceea ce spune cronicarul Radu Popescu, partizanul Balenilor, ca ajunsese bietul Antonie \Todd de trimetea In targ GU

ulcioarele sa cumpere yin sa bea i ca a nici de mancare nu era


satul , ramane totui afirmarea lui Neculce, cum EA boierii dadeau domnului pe zi de cheltuiala cate zece potronici , ceea ce
era loarte putin.
Din cauza atitudinii Cantacuzinilor, in special a banului Mare
-care apartinea partidului acestora, era cuscrul postelnicului
Balenii incepur sa se mite. Nu tim daca s'a ajuns chiar la organizarea unui complot cum sustine cronicarul Stoica Ludescu
fapt cert este Ina ca, in urma unui divan tinut la Bucureti,
-o parte dintre ei full scoi din dregatorii i trimii sa stea la Ora,
la moiile respective. Mai apoi domnul reveni asupra masurii vi-i
primi iar la curte.
Intre timp, se apropia implinirea termenului de 3 ani, pe cat
fusese data domnia. Antonie Voda trebui deci sa piece la Poarta.
Aci lug, in urma parilor i interventiilor facute de Baleni, el nu
putut obtine prelungirea, dei adusese haraciul de 150.000 de reali
i fagaduise chiar sporirea lui. La 22 Fevruarie 1672, bailul venetian seria din Adrianopol dogelui ea domnia a fost data lui Grigoraru Ghica, ea Investitura a avut loe la Demotica i ca noul
numit va porni peste putine zile spre tara.
Nu cunoatem numele primei sotii a lui Antonie \Todd. *tin).
Insa ca au avut doi fii Palm i. Neagoe, i ea o fiica a acestuia din
urma, anume Marica, s'a casatorit cu Constantin Brancoveanu.
Pe cea de a doua sotie a lui An.tonie a chemat-o tinca; era
nepoata postelnicului Staico din Bucov, i mai fusese maritata
()data, ramanand vaduva.
Neagu i Marica Brancoveanu figureaza printre noii ctitorii ai
bisericii lui Tepe din rargor.

Grigore Ghica, a doua oarA. Ales i cu ajutorul Balenilor i


consecvent i cu cele petrecute In prima domnie, Grigore Ghica
favoriza pe acetia i prigoni pe Cantacuzini. Chiar In edinta divanului turcesc In care se hotaxt numirea, full arestati Mare
banul, Gheorghe Vornicul i Old boieri; erban Cantacuzino, mai
.iret, care se prefacuse bolnav i nu venise la divan, afland de cele

www.dacoromanica.ro

GRIGORE CHICA A DOUA OARA.

123

intmplate, fugi In Moldova, i statu acolo ascuns ctava vreme,


cu voia lui Gheorghe Duca, la mnstirea Hangul. Dupd ce sosi
In Bucureti, la 30 Martie 1672, Ghica trimise la ocn. pe Gheorghe
vornicul, pe Ghencea clucerul, socrul lui erban i pe Stoica Ludescu, logoftul i. omul de cas. al Cantacuzinilor. Doi cpitani fura

tiai; aceeai soart avu peste un an, insui Gheorghe vornicu


Radu logortul, ginerele lui Mare, i coconii si, fur pui la

opreala mare, In turnul clopotnitii ; alti boieri flu% prdati


adica trebuir s dea sume mari de bani. In 1673, erban Cantacuzino, ducandu-se din Moldova la Stambul, izbuti s facd, printr'un firman, ca ai si s fie trimii. la Poart ; nu reui his. s-i
.scape cu totul de prigonirea domnului, deoarece acesta, druind
vizirului 200 de pungi, obtinu, nu moartea lor cum ceruse, dar
mazilirea in Creta. Insui erban suferi surghiunul in aceast' inIsul, la Stambul rmanand numai maia-sa, Elina i fratii mai
mici.

Sub raportul politicei externe, foarte interesant i semnificativ


e demersul pe care 11 face Ghica la Poartd, chiar in primul an de
domnie, spre a cpta i. stppirea Transilvaniei. Trimisul transilvnean la Constantinopol scrie In Iulie 1672 cd voevodul reclamd
aceasta Ord i c un ag turc vine In Transilvania ca sa se informeze In oraple sseti i s vad dac populatia e gata de revolt
-i dispusd s primeascil pe Grigorapu ca Principe *. Lucru nu avu
urmare, dar In Ianuarie 1673 se vorbea de un nou demers la Poart ;

de data aceasta se revendica numai Fgdrarl, veche posesiune


muntean.
Grigore Ghica 1u5 parte la cele dou expeditii pe care Turcii le
Intreprinsera impotriva Polonilor in 1672 i 1673. Pricina conflictului a fost faptul c In Mai 1669, Cazacii, sub hatmanul lor Do-

rorenko, recunoscuserd suzeranitatea sultanului care le garantase cd nu vor mai fi atacati de Ttari ; Leii ins nu voiau s admit:4 aceast situatie.
In prima campanie, condus chiar de sultan, Ghica se Infti6
cu o armat bine organizat. i chip*, care produse mirare. Sosi
1 domnul Moldovei ; se adogar i Ttarii cu hanul lor i Cazacii
cu Dororenko. Concentrarea se fcu la Tutora la 20 Iulie. La 18
August Incepea asediul Camenitei, la 30, cetatea se predd. Lwmr-ul
fu inconjurat i se angaja s plateasc o sum. Insemnat drept
www.dacoromanica.ro

124 URMASII LUI MATE! BASARAB PANA LA SERBAN CANTACUZINO

rscumprare. Desi hatmanul loan Sobieski viitorul rege


izbuti s infrang6 pe Ttari, totusi pacea, Incheiat la Buczacz,
la 17 Octomvrie, fu defavorabil Lesilor: ei cedar intreaga Podolie,
4( Cu 40 de orase si cu satele si se obligar la un dar anual de 220.000

de ducati ; Doroscenko rmnea stdpanul Ucrainei tributare. E


momentul de expansiune teritoriald maxim a imperiului turcesc.
Cea de a doua campanie, in vara anului urmtor Lesii nu
respectaser pacea dela Buczacz, socotind-o ca un simplu armiavu ins alt sfrsit. Domnul Moldovei, Petriceicu, trecu
stitiu
pe fat de partea Lesilor ; Grigore Ghica Insusi se Intelesese in
ascuns ca atacul polon s'a' nu fie inspre locul pe care-1 ocupa oastea
lui ; unii boieri munteni pAfsir5 chiar tabgra, trecnd la dusman.
Concluzia fu o grava' infrngere a Turcilor care pierdur aproape

intreaga armat.
Ghica, un moment prizonier de voie al Lesilor, trebui
totusi s se Intoarc sotia si copiii si eran doar ostatici la
Poart. El izbuti s se justifice fat de vizir, la Oblucita, si porni
apoi spre Stambul ; aci, dejucnd parile adversarilor, era s'A' capete
din nou domnia, cnd muri ; IBS moarte groasnicA spune cronica lui Stoica Ludescu, fr' s. dea alte lmuriri, In timp ce Ne-

culce are amnuntul: zic unii s se fi agiuns Cantacuzinestii cu


un doftor, si s-1 fi otrvit #.
Grigore Ghica a fost csiltorit cu doamna Maria, vara spstarului Teodor Sturdza. Au avut mai multi copii. Unul a murit mic
de tot, de board', se pare epilepsie, in anul ce a urmat executrii
postelnicului, si a fost Ingropat In biserica Mihai Vod din Bucuresti (piatra de mormAnt poart data 18 Ianuarie stil vechi 1664);

un al doilea copil s'a nscut In pribegie, pe cAnd doamna era


In Ardeal ; el a fost liotezat la Viena cu numele Leopold; un al
treilea s'a nscut in 1672.
Grigore Ghica este ctitorul schitului Fedelefcioi pe Olt (judetul

Arges); inceput in domnia a doua, lacasul a fost terminat mai


trziu, In 1700, de mitropolitul Varlaam.
Gheorghe Duca. In locul lui Grigore Ghica fu numit la finele
lui Noemvrie 1673, Gheorghe Duca, fostul domn, in dou rnduri,
al Moldovei. Cantacuzinii II sprijinir ; el veni In tar a intrat
In Bucuresti la 16 Decemvrie insotit de unii dintre ei; interveni
de asemenea ca s'A' fie eliberati si ceilalti care fusesera surghiuniti
www.dacoromanica.ro

GHEORGHE DUCA.

126

In Creta. In schimb, Blenii trecura peste munti In Ardeal, Duca


trimise pe Parvul logofat ca sa-i cheme indart ; ei refuzara i nici
Principele Mihai Apaffy nu voi sa-i faca s plece cu sila. Mai tarziu, In urma unei noi invitatii a domnului, In 1674, la care se
adoga si o scrisoare. de asigurare din partea Cantacuzinilor, Balenii

se Intoarsera: mai Intai Hrizea vistierul, ginerele banului Gheorghe Baleanu, apoi acesta 1nsui. Stroe vornicul venise mai Inainte
Inca de Hrizea ; avusese ins de suferit, Impreuna cu un alt ginere
al lui Gheorghe Baleanu, anume Radu Dudescu, acesta din
urma a fost muncit adica chinuit cu hiara arsa pre piept,
pana langa moarte din cauza unei pari mincinoase pusa la
cale de vechii si adversari.
Treptat-treptat Ins, trecerea pe langa domn a Balenilor
crescu i aceea a Cantacuzinilor scazu. Va fi contribuit la aceasta
firea mandra, poruncitoare, a urmasilor postelnicului; cauza
principala a *fost, de sigur, hag dorinta de domnie a lui 5erban

are nu se sfia, spre sfarsitul stapanirii lui Duca, sa faca aluzii


transparente. Astfel o cronica moldoveneasc povesteste c fiind
el Insarcinat In 1678 sa termine casele domnesti din Bucuresti
ducand lucrarea la bun sfarsit zic &A fie zis atunci 5erban logofatul: bune case de un domn tanar . De ageea, nu e de mirare Ca'
Duca, la un moment dat, In Decemvrie 1675, lnchise pe unii dintre
Cantacuzini Intre ei si pe Serban; interventia doamnei Anastasia care tinea la acesta din urma gura lumii spunea chiar
ar fi fost buni prieteni si a doamnei Dafina, soacra lui Duca,
li scapa Insa, i ei fura eliberati. Mai fan patira doi boieri, vistierii
Papa si Negoita, care fura parlti de Voicu postelnicul cum ea vor
sa fuga la Turci i sa defaime pe domn. Judecati in divan, ei turd'
condamnati la moarte i executati prin sugrumare. Aceeasi soarta
avu Ins i parasul Voico (1674).
Sub raport extern, Duca s'a marginit s aduca la Indeplinire
dispoziiile primite dela Poarta ; el n'a avut initiative proprii. De

altfel, In aceasta vreme, asa stau lucrurile mai cu toti domnii;


cele cateva cazuri in care unii dintrei ei Ii iau libertatea de actiune,
sfarsesc atat de rau, trick, nu sunt de natura sa provoace imitatori.
Duca a participat asa dar cu oastea la cele cinci campanii care
au loc In timpul domniei sale: ceite una in fiecare an. E vremea expedipor razboinice ale imperiului turcesc, expeditii puse

www.dacoromanica.ro

126

URMA$II LUI MATEI BASARAB PANA LA $ERBAN CANTACUZINO

calea de energia vizirului reformator Ktiprtilii; e si momentul


culminant, militar si teritorial, al acestui imperiu dupa care va
incepe dela asediul Vienei (1683) Inainte
Prima campanie are loc In 1674, In Ucraina, sub conducerea
sultanului ; sunt cucerite cetalile Ladyszyn, pe Bug, si Uman, la
r'sarit de acest fluviu. La 8 Septemvrie, Duca era Inca la Ladyszyn ; pe la jum'tatea lunei, ostile pornird Indarat, spre Ora.
In 1675 soarta razboiului e mai putin favorabil Turcilor..
Campania se face In Podolia si In Galitia. E luata cetatea Sbaraz,
nu Ina" Trembowla, nici Lww-ul. In acest din urma loc, regele.
Sobieski repurta o strlucita biruinta. Duca participa si el ; In
Moldova, din cauza drumului greu, a noroiului si a incarcaturii,
mai multe care cu 4 zaherea adica provizii, se rupsera, la un
moment dat, la trecerea printeun codru. Capitanul de margine,,
care era ispravnic pe care, venind i raportand domnului, acesta
4 atat s'au maniat de tare, cat indata au pus de i-au taiat capul:
acest fel de manie povesteste cronica avea Duca Vod' .
Dupa rzboi izbucni, In amandoud rile, ciuma ; de frica eir
Duca nici nu cuteaz' s' vie in Bucuresti, ci rmase la un sat
Cocorsti pana la Boboteaza .
A treia campanie, In 1676, tot impotriva Lesilor, se ispravk
victorios prin pacea dela Jurama (27 Octomvrie). Sobieski, inconjurat de foqe superioare, pe un deal langa aceasta localitate,.
constrans de foamete, trebui s iscaleasca cedarea Ucrainei si a
Podoliei. Duca, printeun capitan ager al sau, vesti cel dintai sultanului, izbanda.
Ultimele dou campanii avura loe iar In Ucraina. Cazacii, rupand:
legaturile mai vechi cu Turcii (vezi mai sus, p. 85 si 123), se inchinasera In 1676, Rusilor i dadusera acestora insemnata cetate a Cehri-

nului. Pentru a o relua si a readuce pe razvratiti la ascultare, %curd Turcii dou expeditii, in 1677 si 1678. Prima n'avu succes,
Cazacii aprandu-se bine ; cea de a doua se ispr'vi Ins prin cu-

cerirea cetatii (25 August), contribuid la aceasta atat o betie


crunta a apartorilor, bucurosi c repurtasera o biruinIa locala,
cat i tradarea unui general rus, Ramadanowski, care, cumparat,

s'a Inteles cu Turcii. Neculce adaoga c Tarul, afland de viclesugul generalului, i-a turnat auru/ primit dela dusman, topit,
pe gat.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

127'

La intoarcerea din cea de a doua campanie dela Cehrin, Duca


nu mai gsi in Bucuregti pe 5erban Cantacuzino, pe care-1 lasase,
impreun cu alti trei, caimacam sau
in scaun; acesta

trecuse peste Dunre gi se dusese la Adrianopol; aci prin mijlocirea prietenului su, vizirul Cara Mustafa, care sosi victorios din
Ucraina, obtinu domnia Trii Romnegti. Un izvor contemporan
precizeaz data numirii: 29 Noemvrie 1678. Gheorghe Duca fu
strmutat in Moldova, in locul mazilitului Antonie Ruset.

BIBLIOGRAFIE
Constantin $erban Basarab: 1. V. BOGREA, Doamnele lui Constantin
Vodd sS'erban, In Rev. Ist., VI (1920), p. 183-184; 2. A. VERESS, Cdntece
istorice verhi unguregti despre Romdni, In Mem. Seq. Lit. Acad. Rom., s. 3,
t. III, p. 1-40; 3. N. C. BAJENARU, Rdscoala Seimenilor (1655) Fi stabilirea
suprematiei politice a lui Rakoczy asupra Tdrii Romdnegti, In Arhiva din lai,
XXXII (1925), p. 99-115; 4. N. C. BAJENARU, Domnia lui Constantin Vodd
sS'erban dela stabilirea suprematiei lui Rdkoczy asupra Trii Ronuinesti pcind

la mazilirea lui, In Arhiva din lai, XXXII (1925), p. 196-221; 5. N. C.


BAJENARU, Pribegia lui Constantin Vodd sSerban, in Arhiva din Iai, XXXIII
(1926), p. 192-204; 6. N. C. BAJENARU, Natalia, a doua sotie a lui Constantin

sSerban, In Arhiva din Ia0, XXXIII (1926), p. 145-147; 7. A. VERESS,


Prefata volumului X de Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldove
si retrii Romdnegti, Bucureti, 1938, XVI + 388 p. In 8'; 8. P. P. PANAITESCU,

Pribegia lui Constantin sS'erban Basarab gi a lui sStefan Petriceicu f i testamentele los, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., XXI (1939), p. 373-432;
9. I. MINEA, Contributii la domnia lui Constantin "[Todd sS'erban, in Comu-

niari (Buletinul nr. 1 al Institutului de Istoria Romnilor a A. D. Xenopol *),


lai, 1941, p. 27-40; 10. G. NASTASE, Romcinii si Ucrainienii in lumina
operei istorice a lui M. Hrusevski, In Viata Basarabiei, XI (1942), p. 9-32.
V.

i p. 80, nr. 28.

Mibail Radu (Mihnea al IFT-lea): 11. AL. CIRANESCU, Domnia lui


Mihnea III (Mihail Radu) 1658-1659, Bucure0i, 1936, 181 p. In 8 (Extras
din Bul. Com. 1st. a Rom., XIV, 1935); 12. MARCEL ROMANESCU, Despre

steagul lui Mihail Radu, Craiova, f. a., 6 p. in 8.


Gheorghe Ghica i Grigore Ghica:: 13. CoNSTANTIN GIURESCU, Contributiuni la studiul cronicelor muntene, Bucureqti, 1906, 160 p. in 8; 14. N.
IORGA, Schitul Fedelegcioiu, In Bul. Com. Mon. 1st., V (1912), p. 30-35;
15. IOAN C. FILITTI, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucureti, 1919,
352 p. in 4 + mai multe tablouri genealogice; 16. Dn. ANDREI VERESS,
Pribegia lui Gligorascu Yodel prin Ungaria gi aiurea (1664-1672), In Mem_
Sect. Ist. Acad. Rom., t. 11 (1924), p. 269-336; 17. V. BRITULESCU, Un
al lui Grigorascu Chica Vodd Enmormdntat la biserica Mihai Vodit din Bucu-

www.dacoromanica.ro

128 URMASII LUI MATEI BASARAB PANA. LA SERBAN CANTACUZINO

refti, In Bul. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 43; 18. IOAN C. FILIrri, Din
iconografia noastr laicd (Grigore I. Ghica f i Istrate Dabija), in Cercettlri f i
documente privitoare la istoria Principatelor Romiine, Bucure0i, 1935, p. 31-39,
Radu Leon: 19. IoN D. TRAJANESCU, Mitropolia din Bucurefti, In

Bal. Com. Mon. Isl., V (1912), p. 137-176.


Antonio din PopWi: 20. CONST. C. GIURESCU, O biseried a lui Vlad

repeg la Tdrfor, In Bul. Com. Mon. Ist., XVII (1924), p. 74-75; 21. I. 10NASCU, Mdneistirea Tdrfor, un fost metoh al spitalului Pantelimon, Bucuretj,

1938, 73 p. in 8 (in special cap. II: Neamul lui Antonie Voila din Popefti).
Gheorghe Duca: 22. Ioalsi MOGA, Rival itatea polono-austriaat qi orien-

tarea politicii a Idrilor romiine la sfrfitul secolului al XVII-lea, Cluj, 1933,

IV + 240 p. in 8.

www.dacoromanica.ro

URMA1II LUI VASILE LUPU


PANA LA GHEORGHE DUCA
Gheorghe $tef an om deplin, cap tntreg, fire addna, cdt pot zice ca rune fi

En Moldova oameni s.

(Letopisetul lui Miron Costin)

Gheorghe Stefan. Inlocuitorul lui Vasile Lupu a fost i el o


personalitate bine caracterizata. Miron Costin 11 descrie prin
cuvintele: om deplin, cap intreg, fire adanc4, cat pot zice
nasc i In Moldova oameni . La Invalaturile soliilor, a cartilor,
la r6spunsuri adaog6 cronicarul am auzit pre multi mArturisind fi hie covarind pre Vasile -WU . Avea frig i cusururi:
rzbunAtor i sensual, exagerand petrecerile de tot felul. De aceea,
tot Miron Costin, dei adanc Indatorat lui Gheorghe Stefan dela
carele mult ma' am avut mgrturisete totui: mesele i petrecaniile acestei domnii abie la vreo domnie s se hie prilejit, nu fr

mari desfranciuni la lucruri preste masur a curviei .


Indat dupd instalarea In scaun, In urma lurii Sucevei (vezi
mai sus, p. 91), Gheorghe Stefan taie pe ,,S'tefnitei paharnicul, pe
Alexandru paharnicul i pe lanachi comisul, nepotii lui Vasile
Lupu, pentru multele lor sile i scarnavii ; era In acelai timp
Insi un act de rzbunare. Din aceeai pricind, tine el inchisa
tot timpul domniei, familia predecesorului au, pe doamna Ecaternia i pe Stef5nitg Lupu.
Din punct de vedere intern, are norocul unor ani Imbelugati ;
se fac de toate, i grane i vin i miere, aa 'Meat lumea poate plati
d'a'rile cam mari pe care domnul le pune i pentru lntretinerea
numeroilor si lefecii sau ostai cu plat. O tulburare vine
chiar dela acetia; ea este 'Mg repede potolit prin decapitarea
cgpitanului de seimeni i a trei bulucbai sau comandanti de
9

www.dacoromanica.ro

130

URMA$1I LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHE DUCA

grupuri de o suta. 0 alta tulburare e Mouth' de un talhar, Detinca,


ridicat in partile Hotinului i Cernautilor, oamenii lui sunt Insa

Fig. 32. Gheorghe Stefan, domnul Moldovei

dupii o gravur In aram/i, contemporand.

risipiti de un deta.,ament domnesc comandat de Bucioc Stolnicul. O seam& dinspre Lapupeni, mai ales Hincevii numiti
astfel dupa capetenia lor Mihalcea 'Lineal care la inceput,
www.dacoromanica.ro

GHEORGHE $TEFAN

131

devotati fiind lu Vasile Lupu, erau cam ne1init4i, cam neafezaii cum spune cronica, recunosc i ei in urma noua domnie.
Sub raportul extern, in afara de Implinirea obligaii1or fata de
Poarta, Gheorghe stefan are drept norma, ca .1 contemporanul
ski din Tara Romneasca, alianta cu Gheorghe Rkoczy al II-lea,
cu ajutorul caruia ocupase de altfel tronul. Din aceasta pricin,
participa i el la nenorocita campanie din Polonia, In 1657, trimiOnd un corp de oaste de 2000 de oameni, sub comanda lui
Grigore Illibcifescu serdarul i a lui Fratila, clipitan de NtIciu.

Cu Polonii, la inceput, raporturile au fost foarte bune, ca, i


Cu Ardealul, deoarece acetia 11 ajutasera i ei la luarea Sucevei.
La randul sau, Gheorghe stefan le (Fa ajutor in campania pe care

o fac ei impotriva Cazacilor, care, rupand vechile legaturi, trecusera de partea Moscovildlor ; Cu acest prilej, trimite el 700 de
slujitori inteales, Cu Voicehovschi capitanul (iarna anului 1655).
Fata 4e Constantin erban, e un bun vecin. Cand se produce
revolta seimenilor i a darabanilor, intervine i el cu o oaste

aleasa de 5000 de oameni; nu ajunge la timp ca sa ja parte la


lupta dela oplea ; li lasa ins, dupil aceea, pe lefegii &di lei i
moldoveni ca sa-i ajute daca s'ar mai ivi pe undeva, ceea ce s'a
1 intamplat apoi cu calaraii vreun focar de revolta.
Un capitol nou i interesant In istoria politica a lui Gheorghe
-tefan 11 formeaza relaiile cu Ruii. Noi avusesem i mai Inainte,
pe vremea lui stefan cel Mare, i apoi, de curand, pe vremea lui
Miron Barnowski i Vasile Lupu, legaturi cu Indepartatul stapanitor dela Moscova. Eran legaturi de rudenie (vezi vol. II, p. 107),
legaturi bisericeti, artistice ; acum are loc primul tratat. Tarul
Alexie Mihailovici (1645-1676) inaugureaza politica de aparare
a cretinilor din imperiul turcesc ; el incearca deci sa atraga de
partea lui pe domnii tarilor romne. Matei Basarab, prudent i
d'andu-i seama de situatia real, declina' oferta printr'un ambasador ocazional. Gheorghe stefan Insa, dimpotriva, se arata dispus sa trateze. La inceputul anului 1654 are loe un schimb de scrisori ; apoi, In 1656 se ajunge chiar la incheierea unui tratat. Actul
se subscrie la Moscova, In ziva de 17 Mai, In numele domnului
iscalind Ghedeon mitropolitul i Grigorie Neaniul vtori logofeit. Se
prevedea respectarea aezamintelor tarii, la domnie neputand
ajunge straini, apoi reluarea cetaldlor dela Dunre i Mare, sta9*

www.dacoromanica.ro

132

URMA$I1 LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHR DUCA

panite de Turci, sa nu se pIateasca tribut, ci numai daruri mari,


()data pe an i ajutor de oaste, and armatele Tarului vor
porni impotriva pagan/1r . Dar dad Moldovenii vor fi siliti de
Tatari s mearga Impreuna cu ei la razboi, atunci sa aibh credrnant, dci inima noastra este curat .

Acest tratat nu s'a aplicat Insa ; mai mult chiar, Gheorghe


tefan n'a gash, pribeag fiind, nici macar atata Intelegere i ajutor
ea sa-i recapete banii pe care i-i datorau n4te negustori moscoviti.

In urma sfritului dezastruos al campaniei lui Rkoczy In


Polonia,

campa nie neaprobata de Turci

situatia lui Gheorghe

tefan se clatina. Vizirul ii trimite vorb sa vie la Poarta ; el


refuz' Ind, de teama sa nu ailb acelai sfrit ca Barnowski.
E mazilit atunci (13 Martie 1658), domnia dandu-se reprezentantului sau la Stambul, Gheorghe Ghica. Fiul acestuia, Grigoragu, e
trimis Inainte, in Moldova, s ocupe scaunul ; el intalnete la Podul
Iloaei pe fostul clomp, In drum spre Ardeal, ii face chiar un serviciu, potolindu-i lefegii cari voiau
jefuiasca averea.

Din Ardea/, Gheorghe stefan face o Incercare, In vara aceluiaqi an sa reja cu armele domnia ; au loe mici ciocniri, la Crivefti
i la Scheia, In urma drora el se retrage qi. de atunci spune
Miron Costin n'au mai vazut stefan Voda in toata viata sa
Mold ova 0. Moartea lui Gheorghe Rkoczy, In 1660, Ii taie once

posibilitate de ajutor din Ardeal; de aceea, el pleac in pribegie


mai departe. In Aprilie 1660 e la Viena, in Septemvrie 1662 11
gasim in tara Electorului de Brandemburg, Friedrich Wilhelm;
prin Dorpat i Riga, trece apoi in Rusia. Aci, cu toate c' are un

tratat i c d Tarului In dar o cruce de mare pret

valora,

spune Neculce, patru sute de pungi de bani nu obtine ajutor.


Desamagit, se 1ntoarce la Stettin, In Pomerania, de unde In vara
lui 1665 plead In Suedia. A Incercat, prin trimisul s'u, invdtatul
boier Nicolae Milescu, sa c4tige pand i sprijinul Regelui Frantei;
toate sunt ins in zadar. El inchide ochii departe de tara, la Stettin,
In 1668; ultima scrisoare e din 21 Ianuarie ; prin ea multumete
Marelui Elector de ajutorul i intelegerea ce i-a aratat. La Inceputul pribegiei, a fost Intovarait de sotia sa Safta cu care se
casatorise, vaduv fiind, in Imprejurri romantice ; ea s'a intors
apoi In tara i a trait Inca Inuit& vreme ; In 1687, Martie 4, o gasim

inchinand Sfntului Mormant manastirea Bistrita. Printre puwww.dacoromanica.ro

GHEORGHE GHICA

133

tinii credinciosi cari 1-au urmat in pribegie au fost colonelul


Constantin Nacu, cAruia domnul ii druieste, din Dorpat, in 1662
satul Roznovul, i duhovnicul su, clugrul Antonie dela mn-

stirea Moldovita. Dup inapoierea in tail a Saftei, Gheorghe


tefan a cunoscut pe o string, pe tefania Mihailovna care 1-a
1ngrijit si, mai trziu, i-a adus si rmsitele in tar', inmormntndu-le la mnstirea Cafinului.

In afar de aceast ctitorie a sa, inceput cu un an inainte


de mazilire, si pe care a inzestrat-o cu dou sate, Mnestii i Gro-

zstii din Iinutul Trotusului, Gheorghe stefan a continuat refacerea bisericii mnstirii Puma: ne-o spune o inscriptie din
vremea lui Eustratie Dabija. Vechiul lcas, al lui tefan cel Mare,
fusese drmat de Vasile Lupu
Neculce crede c4 din lacomie..
gAndind a va gsi bani Oricare ar fi fost motivul poate
biserica se slbise din pricina vechimei cert este cA Lupu
a inceput. refacerea Mcasului, ducandu-1 pan la ferestre. De aci

In sus a lucrat urmasul su la tron. Tot Gheorghe stefan a zidit


si o biseric de piatr, in locul celei vechi, la mnstirea ortodox6
din apropiere de Munkcs, pe cAnd era pribeag (1664). In alt ordine

de idei, o mentiune merit i tunurile, bune i mari, fAcute la


Lw6w, cu care a inzestrat armata sa, precum i grija deosebit ce
a avut fat de ostasi, in special fat de lefegii, cari frig nu i-au
rspuns cu aceeasi msur.

Gheorghe Ghica, urmasul in scaun al lui Gheorghe stefan,


era de neam albanez, ca i Vasile Lupu. Traditia, transmis noud
de Neculce, arat c plecnd, mic copil, de acas, spre Tarigrad,
el s'a imprietenit cu un copil de Turc de seama lui, viitorul vizir
Kiipriilii,

i c mulIumit acestei vechi legturi a ajuns apoi

domn In Moldova. La inceput, s'a indeletnicit cu negustoria; sub

compatriotul su Vasile Lupu, a intrat In dregAtorii, ajungnd


treptat pn la aceea de vornic de Tara de Jos si apoi capichihaia
la Constantinopol. Miron Costin ni-1 inftiseazd ca fiind msurat
discret om contenit la toate i scump ... cum se cade fiecand
capichihaiei s hie *. A pstrat aceast demnitate si sub Gheorghe
tefan, care a cstorit pe o nepoat a sa, Maria, fata Sturzii
vornicul cu fiul lui Ghica, cu Grigorascu.
In vara primului an de dorrmie (1658), Ghica respinge mai
inti o Incercare a predecesorului su de a ocupa, cu un slab ajutor
www.dacoromanica.ro

134

URMASII LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHE DUCA

.unguresc, scaunul. Dupd mici ciocniri, la Criveti i la Scheia,


acesta trebuie s'd se retragd. Apoi, el participd personal la expeditia fdcut de Turci in Ardeal impotriva lui Gheorghe Rdkoczy
(vezi mai sus, p. 112). Plecat din Iai in Iulie, Ghica se intoarce
abia in Dechemvrie, pre la Sveti Nicolae ; i fiindcd in capitald
bAntuia molima, rdna'ane in Suceava. Ceva mai tarziu, el trimite,

potrivit dispoziOlor primite dela Poartd, i un detwment de o


mie de oameni, sub comanda lui Nicolae Milescu, sd fie de ajutor
lui Acatiu Barcsai, noul principe, numit de Turci, al Transilvaniei.

In toamna anului urmdtor, are loe incercarea lui Constantin


erban de a ocupa cu armele scaunul Moldovei. Avand ajutor
dela Gheorghe Rdkoczy i in intelegere i cu Mihail Radu din Tara

Romneascd care tocmai atunci incepuse rdscoala impotriva


Turcilor, pdtrunde el pe la Oituz i inainteaz5 spre Iai. Ghica nu
poate apdra capitala i se retrage ; la Capul Steincei, aproape de
Jijia, se produce ciocnirea i el e invins (Noemvrie 1659). 'data'
insd dupd aceasta sosesc Ttarii cari fuseserd chemati in ajutor.
Fatd de acetia, seimenii i ddr5banii lui Constantin *erban nu
pot rezista. Lupta care se dd in marginea Iaului (21 Noemvrie),
se isprvete deci printr'o gravd infrangere a celui care izbutise
sd ocupe un moment scaunul. Ghica insd nu se mai intoarce in
domnie, deoarece cu cateva zile mai inainte incd, primise dispozitia cd e mutat in Tara Romdneascd, in locur rebelului Mihail
Radu. In Moldova e numit
tndrul fiu al lui Vasile Lupu.
sS'tekinita Lupu era firav de trup ; un document contemporan,
din 5 Aprilie 1661, li spune, In limba slavd vow', adicd slagnogul . I se mai zicea i Papur Vodd deoarece, in timpul
domniei lui, fiind foamete mare din pricina secetei i a prdddciunilor, oamenii ajunseserd sd mdnance paine de papurd i de
rang. sau coaje de copac.
A fost numit la 12 Noemvrie 1659, Me solemnitatea publicd
obinuit, i a plecat in aceeai noapte la Iai ; la 9 Decemvrie
(29 Noemvrie stil veciii) dddea, din capitard, scutire pentru un
sat din Neamt.
terdnit Lupu trimite, In 1660, un detaament de 1000 de
ostai, sub Mihalcea Hancul serdarul i cdpitanul de lefegii Voicehowski, spre a participa la ultima campanie a Turci/or impotriva

lui Gheorghe Rdkoczy al II-lea. Acesta e btut, in lupta dela


www.dacoromanica.ro

EUSTRATIE DAB I IA

135

Fenef, aproape de Somes, in ziva de 22 Mai si moare, in urma


ranilor primite, la Oradia, la 8 Iunie. Intorcandu-se in ar, detasamentul are unele ciocniri i conflicte cu Bistriienii, in randul
carora raposatul Principe numra prieteni devotati.
In acelasi an, intre 15 Iunie i inceputul lui Noemvrie, se face
si expeditia impotriva Ragovului. Cauza acestei expeditii ar fi
fost, dupa Miron Costin, dorinta lui Stefnita de a vedea reintoarsa in tara pe sora sa Ruxandra, vdduva lui Timus Hmielnitchi,
care-si avea resedinta in acel loc. Alte izvoare arata insa ca domnul

Moldovei urmarea sa prind pe Constantin erban, refugiat la


Cazaci i doritor cu once pre s reja scaunul pe care-1 ocupase
un moment in Noemvrie 1659. Poate sa fi fost i ambele dorinte
la o lalta ; fapt este insa ea expeditia nu reuseste s implineasca
pe niciuna. In schimb, peste putina vreme, in prima jumatate a
lui Ianuarie 1661, Constantin erban navleste el, cu ajutor czacesc, in Moldova si ocupa Iaii. tefanita, a carui oaste, putina
la numar, nu putuse rezista, se retrage spre miazazi, asteptand
pe 'Mari. Acestia sosesc, sub L'ah Bolat, aga din Bugeac, i resping pe 1161/Maori, inteo lupta data tot in marginea capitalei.
Constantin erban e silit sa se retraga in Ardeal, de unde, nefind
primit, trece in Polonia, la Camenita. La 17/27 Februarie, tefanita, reintors in scaun, dadea un hrisov ; a doua zi el daruia lui
Stamatie, fost postelnic, toata averea lui Vasile Gealalau, camrasul de ocna care fusese decapitat pentru viclenie : se alaturase
impreuna cu alti cativa boieri, lui Constantin erban.
In toamna aceluiasi an, tefnit pleaca spre Nipru dea ajutor pasei de Silistra care ridica acolo o cetate impotriva Cazacilor.

Pe drum, pana a nu ajunge la hotarul trii, el se imbolnaveste


insa de lungoare adic tifos i, la trei zile dupa trecerea Nistrului,

moare (29 Septemvrie 1661). Trupul e luat de boieri, dus la Iasi


inmormantat la Trei Ierarhi, ctitoria parintelui sau.
tefanita a terminat mandstirea Golia (vezi mai sus, p. 97), i-a
(lama cloud sate, Cliscautii i MIinetii, i a inchinat-o la Vatoped, mdnastirea vestita dela Athos. A zugravit apoi Hlincea, ctitoria de langa Iasi a lui Zotu Tzigara si a sotiei sale Maria, fiica
lui Petru chiopul, i a inchinat-o manastirii Arghirocastron din
Peninsula Balcanica. A inchinat de asemenea Sucevita, mandra
ctitorie a Movilestilor, manastirii Skit din tara Rusiei .
www.dacoromanica.ro

136

URMA$II LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHE DUCA

Lui $tefanita Lupu ii este dedicata lucrarea Clilduza locurilor


sfinte dela lerusalim , tiparita In grecegte la Venetia, In 1661, de
ieromonahul Arsenie.
Eustratie Dabija, urmagul lui $ternita, e una din figurile simpatice ale istoriei Woldovei. Boier de tara, de fel din tinutul Putnei,
unde neamul &du avea mogie In Soveja, el a lsat o buna amintire.
u Venit-au Dabija Vodd
povestegte Neculce in scaunul domnesc In Iagi, tuturor cu bucurie ... gi nu era niciun boier in prepus

sau in minciuni la acest domn, nici teara nu era Impresurata cu


darile pe acea vreme . Facea divanuri dese de judecata, ca sa nu
zaboveasca impricinatii ; dar, adaoga cronicarul, divanurile de
dupa masa nu cadeau toate prea de lauda . aci domnului ii
placea tare vinul bun i avea obiceiul sa-1 bea, ca In podgorie,
a mai mult din oal rogie deck, din pahar de cristal , zicnd ca-i
mai dulce aga.
Eustratie Dabija a luat parte In persoana la cele dou campanii
ale Turcilor In Ungaria, din 1663 gi 1664 (vezi s'i harta Nr. 4). In cea
dintai, cand s'au cucerit Ujvarul sau Neuhusel (24 Septemvrie),

oastea sa s'a lmpartagit din prada sau dobnda * luata dela


Nemti, aducand In tara care Intregi Incarcate cu haine, cu fier i
alte diferite lucruri. In cea de a doua, a suferit, Impreuna cu Muntenii i cu Turcii, Infrangerea dela Sf. Benedikt (19 Iulie ; vezi gi fig.
33). Spre deosebire lug de Grigore Ghica, Dabija, degi nu luptase
din toata inima, flind, In sinea sa, ca gi domnul muntean, favorabil
cregtinilor, se hotarl totugi BA raspunda la convocarea facuta de
vizir gi astfel Igi pa'stra scaunul. Unul din dregatorii sai, marele
postelnic Stamati, 11 sfatuise: sa nu fugi, Maria Ta, ce sa te in-

torci inapoi la Vezirul, ca apoi poate sa vie din urma poronca


la teat% s te pring ; ce s lagi pe Grigorie Voda sa faca el
ce gtie .

In anul urmator, la 21 Septemvrie, la dou ceasuri din zi, Eustratie Dabija murea, de batrnete ; de mult nu se mai intamplase
In Moldova ca un domn s' sfrgeasca astfel, in scaun. A fost Inmormntat la manastirea Bdrnova, inceputa de Miron Barnowski

terminata de el, lespedea care-i acopera 1%1116001e pamantesti fiind agezat de sotia sa, doamna Dafina-Ecaterina.
si

Aceasta, lnainte de a-1 lua pe Dabija, mai fusese asatorita Inca


de doua ori: prima data cu Dumitru Buhus, cu care a avut un fiu,
www.dacoromanica.ro

EUSTRATIE DABI IA

137

Cu stefan Shrdarul, cel talat pentru viclenie


sub Vasile Lupu, cu care a avut o flied, Anastasia, viitoarea sotie
a lui Gheorghe Duca. Cu cel de al treilea sot., cu Dabija, a avut pe

Luparu; a doua oar

co

r.]

Fig. 33. Steag moldovean, din vremea lui Dabija Vodh. In stringa, am, e o inscriptie In limba
-omAna, cu urmhtorul cuprins: Vitejiia direapth sh biruiasch s. (Muzeul Militar, Bucuretiti).

domnita Maria, ciisatorit foarte de tandra cu Iordachi Ruset i


moartd In vtirst de numai 15 ani; mormantul ei se and tot la
BArnova. Dafina a mai trdit mult dupii ultimul ei sq; In Iunie
1681 era Ina' In viat.
www.dacoromanica.ro

URMASII LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHE DUCA

134

Ca o particularitate a domniei lui Eustratie Dabija trebue insemnata reinfiintarea banariei sau monetariei dela Suceava. Ea
are loc In 1661 i dureaza liana in 1668, sub Ilia Alexandru. Se bat
monete de aram, de tipul solizilor sau ilingilor, numiti de popor
o ali . S'au descoperit Ora acum apte tipuri de asemenea a1ai

moldoveneti. Diametrul lor e de 14,5 milimetri ; au pe avers un


calare galopand spre stnga, dedesupt capul de bour i, dejurimprejur, inscriptia IOHANN. ISTRAT. D. B. V. V. iar pe revers
cuca domneasca, impodobita Cu trei pene, dedesupt dou buzdugane Incruciate i inscriptia: SOLIDUS SAC. B. M. D 18. La alte
tipuri, pe revers e o coroana. i diverse litere, ca monograma. In
afara de ilingii moldoveneti, s'au mai batut insa, In monetaria
imitnd, in priviata aceasta, un procedeu aproape
dela Suceava
general intrebuintat In Europa
i ilingi polonezi
cei mai
multi apoi ilingi suedezi i prusieni.
Dabija a introdus i o dare noua, anume pogondritul pe vii. Ea
s'a incasat in doua randuri, apoi s'a desfiintat, cu mare blestem
ceea ce insa n'a impiedecat pe domnii urmatori s'o puie i ei.

BIBLIOGRAFIE
Gheorghe *tetan: 1. AL. PAPADOPOL-CALIMACH, Despre Gheorghie ,5'tefan

roevod, Domnul Moldovei (1653-1658), Bucuresti, 1886, 152 p. in 8; 2. N.


IonGA, Din pribegia lui Gheorghe ,,Stefan-Vodd, in Rev. 1st., IX (1923), p.
97-103; 3. IOAN HUDITA, ContribuOuni la istoria spiitarului Neculai Milesca qi a lui Gheorghe yStefan, Iasi, 1929, 19 p. in 8. (Extras din Arhiva din
Iasi, XXXVI) ; 4. AL. LAPEDATU, Din grijile f i greutilile unei Domnii...,
In Mem. Secy. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 257-283; 5. DIMITRIE G.
IONESCU, Tratatul Incheiat de Ghorghe tefan cu Rusii In 1656. Contributii
la cunoafterea legdturilor noastre politice Cu Rusia, Bueuresti, 1933, 16 p.

in 8. (Extras din Rev. Ise. Rom., III).


$tetiinitri Lupu: 6. C. ANDREESCU Si C. STOIDE, sS'tefelnitil Lupu,

Domn al Moldovei (1659-1661), Bueuresti, 1938, 199 p. in 8.


Eustratie Dabija: 7. N. IORGA, Geschichte des osmanischen Reiches.

vol. IV, Gotha, 1911, XVIII + 512 p. in 8; 8. CONST. MOISIL, Studii f i


cercetdri numismatice. V. Bandria lui Dabija Vod, Bucuresti, 1915, 29 p.
in 8 ; 9. STEFAN METES, Contribufii noun- privitoare la familia boiereascd
Buhuf din Moldova, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom.. t. VII (1927), p. 285-342;
10. CONSTANTIN I. KARADJA, Steagul romdnesc al lui Istratie Dabija Voevod,

In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. XIX (1937), p. 75-87; 11. ANTON VELCU,
Steagurile Romdniei, in Enciclopedia Romdniei, vol. I, Bucuresti, 1938, p.

73-82.

www.dacoromanica.ro

VREMEA DUCNI-VOD (1665-1685)


Gheorghe Duca Vods s Domn al Tarii
Moldovei fi al Mil Ucrainei s.
(Titulntura din hrisoave)

Gheorghe Duca era de origine grec, din Rumelia. A venit in


tar de copil, intrand mai intai ela dughean, la abgerie ; apoi,
ajutndu-I imprejurarea, s'a alipit pe lnga casa lui Vasile Vod
Lupu. Cu vremea a ajuns i la dregtorii, inaintnd treptat pan
la aceea de vel vistiernic. La moartea lui Eustratie Dabija, fiind
ginere al doamnei Dafina-Ecaterina luase in cstorie pe fiica
acesteia, Anastasia a fost sastinut de soacr-sa, femeie energic i iscusit, care a mers cu el la Stambul, de rudele ei Rusetestii sau Cuprestii precum si de Cantacuzini i astfel a luat domnia. Numirea s'a fcut in Octomvrie 1665, inainte de 15 ale lunii.
Candidat era si Riff Alexandru, fiul fostului voevod Alexandru
desi protejat de ambasadorii Angliei i Germaniei sau
poate tocmai de aceea n'a izbutit ins.

Venind in Iai, noul domn le era tuturor cu bine... Cat nu


se plngea nime nici de o strambtate . StApA.nirea lui tine Irish'

foarte putin, vreo sapte luni, isprvind din cauza unei neintelegeri, frd ca Duca s' fie vinovat. Vizirul li dduse insrcinarea
anume ca s cerceteze ce gnduri are hanul Ttarilor despre care
se spunea c ar vrea s se inchine Moscovitilor. Duca scrie atunci
acestuia o scrisoare, dndu-i a intelege ch ar fi si el dispus s fac
o miscare. Scrisoarea trig e interceptat de Pap dela Vozia (Oceacov), la gura Niprului, care era dusman lui Duca si trimis direct
nestiind
sultanului. Acesta in lipsa vizirului plecat la oaste
cele convenite s crezand al e vorba de o intentie real de rdscoal,

11

mazileste pe Duca si numeste in locul lui pe Ilia s

www.dacoromanica.ro

140

VREMEA DUCAI-VODA

Alexandru (12 Mai 1666). Pe urm s'au lmurit lucrurile, dar Inlocuirea se consumase.
Iliaq Alexandru. Neculce povestete c' Ilia Ingropa tocmai pe
tat-sau, cnd a sosit, fra veste, omul imprtesc s'-1 ia spre a fi
1mbrAcat cu caftan domnesc. Din aceast. pricin adaog6 cronicarul
foarte rdu se speriese, ca nu tia la ce-1 duce . Mind

gram, a trebuit s" se Imprumute cu 50% doband, ne spun&


un raport contemporan dela Greci, Evrei i Turci, spre a plti
cei 200.000 de reali care i s'au cerut, In deed de darurile cuvenite
meghistanilor.
Crescut la Stambul, Ilia nu tia limba trii; de aceea, la divan,

avea nevoie de tlmaciu, ca i Gaspar Gratiani. In asemenea conditii, judecgtile mergeau Ing mai anevoios, iar unele hrisoave s'au
dat chiar greit. Pentru a putea plti datoriile fdcute la numire, a
obligat pe unii boieri, mai ales din cei apropiati lui Gheorghe Duce,
s dea bani, sub forma de imprumutli ; de fapt, aceste sume nu
se mai restituiau.
Altfel, MO de cei nevoiagi, era milostiv; cronica povestete ca
atunci cAnd unul din acetia, parlt in divan pentru vreo datorie

o recunoatea dar cerea s fie Ingduit cu plata, fiind srman,


domnul scotea dela el din pung'd i achita pe creditor. Care dormn
aa de milostiv i de Indurator ca acesta Incheie cronica n'au

mai venit altul la Moldova i 'n zilele lui au fost mare bilug i
linite . Sotia sa avea aceeai fire.
NeImplinind Inca' termenul de trei ani, i-a sosit mazilia, provocat, foarte probabil, de struintele lui Gheorghe Duca, doritor
de a-i reina scaunul. Ultimul act, dat de Ilia, e din 8/18 Noemvrie
1668; In cursui aceleeai luni, el pleac.' la Stambul, unde, dup
putin timp, moare. Eara altii citim In aceeai cronicA spun

cum moartea lui n'au fost curat, ci s-1 fie otrvit doctorii, Cu.
Invttura Duci Vod . Cat adevr e In aceast' versiune, nu
putem ti.
Gheorghe Duca a doua oari, In locul lui Ilia, e numit din nou

Gheorghe Duca. El vine In Iai, Inconjurat de o suma de Greci,


rude i cunoscuti, i, spre deosebire de prima domnie, Incepe s se
poarte mai aspru. In dregatorii numete pe cei din jurul su; (16-rile le sporete. Totui, In primii trei ani, tara plina de oameni,
i cu hrana i cu agonisit Mina nu reactioneaz5. In Decemyrie.

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE DUCA A DOUA OARA.

141

1671 lima, In ziva de 9, izbucneste o miscare a Orheienilor, Lpusnenilor si Sorocenilor, In frunte Cu Mihalcea Hcincul, fost mare

serdar, Apostol Durac, mare fost medelnicer, si Constantin, fost


clucer. La acestia s'au adaos, mai tarziu, ca simpatizanti, si
fan Hajdau, parcalabul de Hotin, cu fratii sai, apoi Grigore Habasescu, Prodan Dragusescu si altii . In genere lug, marii boieri
raman langa Duca.
Rdsculatii, In numar de cateva mii, vin asupra Iasilor. Domnul
trimite Impotriva lor ceva oaste care, Intampinandu-i pe campia Ciri-

cu/ui, In preajma capita/ei, nu-i poate opri si se retrage. Ear


Hancul si Durac ... au Intrat In targ si au jacuit casele negustorilor
si a unora' din boieri . Grecii cari pot fi prinsi, aunt ucisi ; apoi
rdsculatii, printr'o delegatie de 12 oameni de Ord, trimit vorba lui
Duca, Inchis In curtea domneasca, sa paraseasca scaunul, deoarece
nu mai pot suferi darile cele grele si nevoile ce aveau de Cara
dansul, ca au sdracit si n'au ramas nemica In casele lor, si au stricat

obiceiurile cele vechi a pamantului si nu mai este cu putinta s


traiasca cu dansul . Duca raspunde cu semetie, la care delegatia
adaoga ea' de nu va esi de bung voia sa, va esi si fara de voia sa .
Vazand ea n'are 1ncotro, Duca pleac spre Tara Romaneasca ; sotia,
copiii si unii dintre dregatori 11 precedasera. Inca de pe drum, dela
Vaslui, el vesteste insa la Stambul cele Intamplate i cere sprijin
militar. Sultanul i-1 acorda, Insarcinand pe Halil-Pasa, seraschierul

sau comandantul armatei dela Babadag si pe aga Tatarilor din


Bugeac sa-1 duca la Iasi. Rasculatii, care-si asezasera tabara la
s.at, la Pascani, pe valea Ichiului, dou ceasuri dela Chisenau mai
sus , trimit o delegatie numeroasa ca s spun pasei ca' nu-1 mai
vor pe Duca. Ea nu e Insa aseultata ; sase membrii ai ei sunt spanzurati, altii cad luptandu-se, restul se retrage spre tabarg. Aci, conducatorii nu se inteleg Intre ei: Durac e pentru atacul imediat al

armatei turcesti, In timp ce Hanoul vrea sa evite ciocnirea spre


a nu fi hain fata de Imparatie, i In consecinta, se retrage cu 3000
de oameni, trecand peste Nistru la Rascov. In urma acestui fapt,
armata rasculatilor se dizolva si Duca poate reintra In Iasi, far&
sa dea vreo lupta (inceputul lui Fevruarie 1672). Urmeaza o shngeroasa represiune, printre loCuitorii cari participaser la miscare ;

i pre multi din capitenii, capitani, hotnogi, prinzandu-i, i-au


spanzurat i pre unii i-au intepat Duca Voda . Au pierit Insa, cum

www.dacoromanica.ro

142

VREMEA DUCAI-VODA.

se Intampla In asemenea imprejurari, si multi nevinovati. Durac


si Hancu au scpat cu viata, trecand peste hOtar ; si din aceasta
rascoala a lor a rmas liana azi vorba Vod da si Hancul ha
In var.& are loe expeditia sultanului Impotriva Camenitei
(vezi mai sus, p. 123). Gheorghe Duca trimisese la Poarta macheta
cetatii, facut In ceara de un boier din Iinutul Hotinului, anume
Grigore Cornescu foarte meter de scrisori si de saptituri la petre
si la alte lucruri . Apoi el are grija s pregateasca toate cele necesare pentru mersul otirii, provizii, conace i poduri, Intre care
unul pestre Nistru, la satul Varnovita, din jos de Hotin. Concentrarea ostilor turca, moldoveana, munteana., cazaceasca, tataare loe la Tutora. Sultanul viziteaza i Iai, primit fasreasca,
tuos de domn ; se face, cu acest prilej, lucrul ne mai intamplat
pana atunci o slujba turceasca la Sfantul Neculai domnesc,
pricina pentru care biserica a ramas 1nchisa pecetluita cativa
ani de zile. Dupa toata silinta data, Duca era In drept BA se astepte
la un semn sau un cuvant de multumire din partea sultanului;
cand colo, Indata dupa trecerea podului peste Nistru, acesta dddu
ordin 55-1 ridice i sa-1 Inchiza, mazilindu-1.

Un izvor contemporan d ca motiv al maziliei reaua constructie

a podului ; aceasta Insa pare a fi fost pretextul ; motivul real a


fost para unora dintre boieri, In special a unuia Ursaki, pe care
domnul 11 u pradase , adica 11 Meuse BA dea, sub hirin de amenzi,

sume mari de bani. Se vor fi adaogat i plangerile rudelor celor


cazuti In represiunea din iarn, destul ea Duca ii pierde domnia.
Era sa-si piarza i capul, deoarece sultanul avea maraz adica
pica pe el ; 1-a scapat lrisa interventia vizirului si un dar o
blana frumoasa de vulpe albastra. pe care sultanul vantor
pasionat a admirat-o mult. Trimis lndarat la Iasi, de unde-si
luA ce avea, Duca fu expediat sub paza la Stambul.
tefan retriceicu. In locul lui, boierii voiau BO' aleaga pe Ilie
Sturza ; acesta Insa refuza i atunci alegerea se opri asupra clucerului

sS'tefan Petriceicu, boier de tara; cronica adaoga: om bland si


Elab la domnie, ea cine cum graia, indata pe toti credea ; i told
erau fara frica de care dansul . Domnia lui fficepe la 20 August
1672; ne-o spune chiar el Inteun act contemporan.
Dup caderea Camenitei, se 1ncheie pacea, la 17 Octomvrie,
iar peste trei zile, Turcii pornesc spre Dunre. Inainte de a pleca,
www.dacoromanica.ro

DUMITRA$CU CANTACUZINO

143

viziru1 cere s i se trimita un boier moldovean priceput care s-i


poata da unele informatii. E trimis Miron Costin. Vizirul 11 Intreaba

mai 1nta:: Pare-le lor bine a au luat Imparatia Camenita au


ba ? Ear Miron au raspuns cA se teme a spune drept. Vezirul
s'au zambit a rade i i-au zis sa grAeasc, s5 nu se teamd. Atunce
Miron au zis: Suntem noi Moldovenii bucuroi 25. se 14easc5.

Imparatia In toate pdrtile cat de mult ; ear peste teara noastrd


nu ne pare bine sa se lteasc5 . Atunce Vizirul iar au ras i i-au
zis: Drept ai grait . Apoi 1-a 1ntrebat dac5 e bine s lase armat

turceasc5. la Hotin sa fie de paza tarii i a Camenitei pan In


primdvard i nu va avea vreo primej die de Levi? Miron, ternandu-se s nu se faca obicei, i Turcii s se aeze pentru mult timp,

a spus c' e mai bine s se retragd oastea. Ceea ce s'a i fdcut,


ramand grija Camenitei i a podului de peste Nistru in seama lui
Petriceicu.
In anul 11.1.'110,0r, 1673, reincepe campania (vezi qi mai sus,

p. 124). De data aceasta insa, soarta armelor e defavorabil Turcilor. Una din pricini e i Intelegerea In ascuns a domnilor notri,
atat a lui Grigore Ghica din Muntenia, cat i a lui stefan Petriceicu din Moldova, cu Polonii. AcWia, condui de hatmanul Ioan
Sobieski, viitorul rege; repurteaz o strAlucit5. biruint (10-11
dup' Neculae optsprezece mii
de Turci sunt ucii; dmazeci i patru de tunuri, toate bagajele
i o sum enorm de bani cad In mainile Inving6torilor. Petriceicu se atepta ca Polonii s exploateze victoria i s; treaca peste
Noemvrie 1.673). Unsprezece mii

Dunare ; acetia ins, preocupati de alegerea unui nou rege,


de oaste.

Orsesc Moldova, lsand numai un corp redus

Boierii vzand aceasta i Orland searnd de faptul c Grigore


Ghica, vinovat fiind, se dusese totui indMt la Turci, prsesc

ei pe domn. Intre timp, sosindu-i veste despre hainia lui


Petriceicu, vizirul numqte, in locul lui, chiar pe capichihaia

tr5d6torului, pe
Dumitracn Cantacuzino. Acesta era nepot de frate lui Constan tin

Cantacuzino postelnicul; ocupase mai Inainte dregAtoria de mare


vistier In Tara Romneasc; apoi fiind In dumanie cu unchi-au,
trecuse In Moldova. La numire, (Noemvrie 1673, dupa 11 ale lunii),
date fiind Imprejurdrile, n'a plait niciun ban; dimpotriva, Turcii

i-au dat lui pentru primele cheltueli.


www.dacoromanica.ro

144

VREMEA DUCAI-VODA

Petriceicu, desi parsit de boieri, n'a voit totusi sa cedeze


.domnia. Cu:oastea ce-i mai ramasese i cu detasamentul de Poloni

r'mas in lark el Intra in Iasi (3 Decemvrie) i apoi se coboara


-spre Hui; nu departe de acest oras, la Movila Reitgiei, se intalneste cu oastea turceasca i cu cei 20.000 de 'Mari cari veneau
sa instaleze pe Dumitrascu. Vdzand c fortele sale sunt cu mult
inferioare, Petriceicu n'are curaj sa dea lupta i, in timpul noptii,
folosindu-se de o stratagemd, se retrage. El trece apoi peste
Nistru; din armata care-1 insotea las insa in Cetatea Neamtului
si In Suceava garnizoane de Nemt,i . Acestia rezista Mai mult
vreme, trebuind Ins, In cele din urma, EA le paraseasca, din lipsa
de alimente. Ca urmare, Turcii dau ordin sa fie stricate cet4ile
inteadevAr au fost stricate atunci Suceava, Neamtul i Hotinul.
'Ttarii cari 11 adusesera pe Dumitrasco au iernat in Moldova, mancand tot, i pane si dobitoc
facand nenumarate
excese.

In vara anului 1674, a avut loc o noua expeditie turceasca,


In Ucraina, combinata cu pradaciuni In Polonia (vezi mai sus, p. 126).

La acestea, domnul n'a participat direct, avand de lucru in Iara,


cu Nemtii din cetati; a facut numai podul peste Nistru la Soroca
iar de acolo s'a Intors in scaun. N'a participat nici la campania
din 1675, In Polonia; la sfarsitul ei, Dumitrasco e mazilit (Noemvrie, Mainte de 20 ale lunii) trimis imediat la Stambul, Inchis
torturat: i se cereau 800 de pungi spre a fi absolvit de acuzarile ce i se aduceau. Amintirea lasata in tar' de acest domn n'a
fost buna. Ernatul Tatarilor fusese o nenorocire; a izbucnit apoi
o cium6 In vara ultimului an (1675), care a secerat multa lume;
In s Arsit, povestea veche, darile au fost grele; Dumitrascu a scos
hartii o pe fiecare locuitor, Sara sau bogat, a facut adica un
recensamant fiscal riguros, care suprima evaziunea. i cati bani
venea din eara, nu-i ternitea la visterie... ci-i numara el singur
strangea in casa la dansul
Antonie Ruset, urmasul lui Dumitrascu in scdun i ruda cu

acesta, era grec de neam, din Stambul; i se mai zicea si

Chi-

Draco. A venit de Vaud'. in Moldova, si a ajuns, sub Eustratie

Dabija, capichihaia. Avea o fire blanda, buna ; cronicile,


deosebire, 11 prezinta inteo lumina favorabila. Astfel, Amires ne
-spune ca era om drept, bun, crestin i milostiv, cu mil asupra
www.dacoromanica.ro

ANTONIE RUSET

145

pamantului i cu noroc: a in trei ani ce a domnit, era tara indestulata de toatd roada (vezi i fig. 34).
Intr in Iai in Decemvrie 1675; In primavara anului urmaor,
incepe a repara biserica Sf. Nicolae Domnesc, care stause inchisa

.rZ
o....

,..,,,

1i,

',...I

.0
,
/ 0....1.--...1..

oca
I ,

LC!'

4.

'

404

11 ,

,,,,,,

11'1 l'

._ ...v

.i

,...

Z.

,;

11,

..9.4:A
.=

zo
j.4

:,2,-

./

.
e:-

.
,..

c`

>v

Fig. 34. Pecetea cea mare a lui Antonia Vocla Ruset, aplicatli pe cearfi;
legenda e In limba slavfi.

de And o strigase hogea inteinsa, sub Gheorghe Duca ; apoi o


zugeavWe. Face de asemenea, mai tarziu, o parte din zidul imprejmuitor al mkastirii Sfantul Saya.

La campania din varA impotriva Polonilor, incheiat prin


biruinta qi pacea dela Juravna (vezi mai sus, p. 126), nu particip;

ha, indus in eroare de un cdpitan al lui Duca, trimite din Iai


veste la Stambul ca. Turcii ar fi fost invini. In schimb, ja parte
to

www.dacoromanica.ro

146

VREMEA DUCAI-VODA.

la amandou expeditiile impotriva Cehrinului, din 1677 si 1678


(vezi de asemenea mai sus, p. 126). La intoarcerea din cea de a
doua, pe cAnd se afla la un sat langd Chisin6u, primeste firmanul
de mazilie. E drept c' 11 priser unii boieri
mai ales Buhus.
hatmanul, cumnatul lui Gheorghe Duca, si Miron Costin dar
aceasta n'ar fi fost deajuns Antonie d'duse Vizirului o sut
de pungi de bani si mai bine
; cauza principal a fost schimbarea de domnie din Tara Romnease: erban CantacuzinG

fiind numit acolo, Duca a fost trecut in Moldova (intr in


Iasi, la 16 Decemvrie), iar Ruset mazilit. La Stambul, dup
un nenorocit obiceiu care se introduce acum, e inchis i muncit sau chinuit in mod barbar, spre
spune averile ; n'avea
cine stie ce, cAci nu fusese lacom de bani, a irebuit ins da dea
tot, asa 'neat restul zilelor, pan in 1684-5, 1-a trit in srkie
casa ti arsese chiar in ziva cnd Turcii ii dkluser drumul din
inchisoare.

Sotia lui Antonie Ruset s'a numit Zoe (numele de familie nu-1
stim). Au avut cinci copii: trei bieti: Alexandru, Ion si Iordache,
dou fete: Elena i Zamfira. Bietii, fin i aprinse, temperamente
puternice, au fcut multe nebunii
giocuri i betii i chiar
'alte isprvi mai grave, pe cnd era tatl lor domn ; in special
Alexandru, pe care cronica ni-1 arat libovnic ... la buturi
la alergturi de cai . Parile celor atinsi de nebuniile feciorilor
vor fi contribuit si ele la mazilirea printelui.

Gheorghe Duca a treia oaf& A treia domnie a lui Gheorghe


Duca in Moldova se prezint ca un summum sub raportul puterii

acestui voevod dar fi si sub acela al apsrii fiscale si a nemultumirii supusilor. La inceput, timp de cateva luni, nu percepe impozitele, ca s se poat intrema tara, ci le plteste dela el ; apoi
le recupereazg ins, fcnd r'spunzAtori pe boieri de incasarea lor.
Pune o dare noua, mortasipia, pe vitele tiate, i oblig6 pe boieri
mnstirile s dea, la fel cu ceilalti, govina de oi. Scoate dup
aceea hrtii ca i Dumitrascu Cantacuzino ; dar sumele prev'zute initial, sunt sporite ulterior pa'nd la de fasesprezece ori attita.

Oamenii dau tot ce au, vnd vitele, Ii zlogesc odoarele si de


multe ori nici asa nu pot scpa: pentru restul drilor nepltite
sunt pusi la inchisoare, btuti i chinuiti. Boierii sufer acelasi
tratament, ba uneori, li se aplic'd pedepse deadreptul sadice:
www.dacoromanica.ro

GHEORGHE DUCA A TRETA OARA

147

astfel, povesteste letopisetul, pre loan Isar vistiernicul i pe


Andrei sS'ipoteanul vornicul de poartei, desbrOcandu-i cu pielea
goal i ungandu-i cu miere, vara, i-au legat la stalp, de-i mancau
mustele i albinele . In schimb, bogatul boier Ursache, a fost
legat de stalp, gol, In mijlocul iernii, in ger ; bOgat apoi in temnit pe un an de zile i bOtut la flpi, a trebuit s dea 250 de
pungi de bani ca s scape. Nici femeile nu aflau gratie ; cateva
vaduve de boieri
i intre ele chiar o vara de a doua a doamnei
neputand plOti rOmasita darilor datorite de rOposatii Ion soti,
au fost legate la pusci , adic6 de tunuri, noaptea fiind inchise
in odOile seimenilor. Cu alte cuvinte, spre a intrebuinta chiar
expresia letopisetului nu cruta nici boier, nici sarac, nici taran,
nici femei .

Aceast grozava apOsare fiscala una din cele mai grele din
cate au cunoscut frile noastre se explic6 numai in parte prin
cererile turtesti de tot felul haraci, daruri, plocoane, aprovizionarea Camenitei i altele pe care domnul trebue s le implineasca. A doua pricina e firea apuceitoare, lacomei a lui Gheroghe
Duca ; ea 11 lace BO nu se dea in lturi dela nicio operatie aductoare de venit ; inteatata chiar, luck, cronica spune c i donin
era, si visternic mare, si negutOtor i vames, c toat hrana tutulor luase el si doamna, de precupea (adica precupetea 1) toate
cate erau si da dela sine din casa unde ce trebuia tarii . In sfarsit,
trebue sa se tie seama si de dorinta sa de fast, de streilucire

pomp'd,

depOsind posibiittile normale ale domniei. Curtea lui, mesa


lui, cheltuiala lui ca un craiu tinea ne spune letopisetul i Intr'a-

devar asa a fost, mai ales dupa ce ajunge s st5paneasca


Ucrain a.

Din cauza regimului fiscal intolerabil si a vexatiunilor la care


erau supusi, cativa boieri 1ncearc, in al doilea an de domnie,
ridice pe Orheieni, pe Lpusneni i Soroceni, asupra lui Duca.
Incercarea e descoperita la timp i Gheuca vel vistierul, Gheorghe
Bogdan vel jicnicerul i Lupul sulgerul plates Cu capul vine lor

(12 Octomvrie 1679). 0 suma de boieri pribegesc In Polonia;


altii, mai tarziu, In Tara Romaneasa
Pe langa acest aspect negativ, domnia lui Duca a avut ins6
si un altul, pozitiv. Prin talentul sau diplomatic, fcand sa se incheie

pacea dela Radzin 1ntre Rusi i Turci (11 Fevruarie 1681), prin
to.

www.dacoromanica.ro

148

VREMEA DUCAI-VODA

Increderea pe care o inspira i unara i altora, el capt', dup


pacea amintit, hlitrniinia Ucrainei. In vara anului 1681, sultanul
li incredinteaz conducerea acestui luting i mnos tinut, unde
Moldovenii aveau numeroase i vechi acezan i dandu-i ca semn al
stapanirii, un sceptru de aur impodobit cu pietre scumpe i addogndu-i MCA un taia la cele dou pe care le avea ca Domn al Moldovei (vezi fig. 35 i 36). Gheorghe Duca Ii face acezan i la rigii-

nauca, in fata Sorocai, peste Nistru, i la Peftera, aproape de


Niemirov, lng6 Bug (vezi harta Nr. 5) ; st luni de zile In noua
sa tara, o colonizeaz6 i organizeaz ; se ocup att de mult
chiar, incat Moldovenii au impresia cd vrea BA se stabileascA defi-

nitiv In Ucraina. In hrisoave, titlul su este acum: Domn al


trii Moldovei i al tdrii Ucrainei (vezi fig. 35 i. 36). Cronicile
gat aceea a lui Neculce, cat i cea atribuit5 lui Nicolae
Costin ne spun &A voia sd ajung6 i Craiu in Tara Ungureasa *
adicil Principe al Transilvaniei ; lucrul este verosimil, data fiind
ambitia i mndria lui.
Ca i ceilalti voevozi din aceasta vreme, Gheorghe Duca trebue

sd participe la expeditiile pe care Turcii le intreprind. La cea


dintai, Inspre Nipru, la Dohan (1679), avnd ca scop sa
ridice d.teva cetati de straj impotriva Cazacilor, el trimite
pe Jora srdarul. La cea de a doua Ins, marea expeditie din
1683, impotriva Vienei, merge el insui, in fruntea unei oti
de cteva mii de oameni. In timpul asediului, gsete mijlocul
sa fie util i Nemtilor trimitndu-le veti i conducandu-le
curierii

fr ing a se compromite

In

ochii Turcilor. Dui:A

infrngere, se retrage impreun cu vizirul Kara Mustafa 'Ana la


Belgrad iar de aci, prin Ardeal, trece in Moldova, pe la Oituz,
oprindu-se in satul Domnefti (Putna) mqia soacrei sale (Decemvrie 1683).
Intre timp log se produce nvlirea, dinspre miaznoapte, a lui

Petriceicu Vod care urmrea nu numai sli reia tronul, dar ci s


recucereascg, In cadrul unei actiuni mai maxi, a cretinilor, grupati in frunte Cu Polonii, in Liga sfntd , (vezi i mai jos, p. 155
i 161), cettile dela Dunre, Mare i Nistru, Impreund cu raielele lor.

Scrisorile trimise cu acest prilej boierilor de tara, spre a-i atrage


de partea sa, precizeazg telul urmrit: sa fdramhm pgnul, A
ne rscumprm p'mntul nostru care dentrIns<ul> ne instrinawww.dacoromanica.ro

GliEORGIIE DUCA A TREIA OARA


,

149

_
,----4.. , i, .-----4.5 `""tir. E '

rfr"

y cr

(,
r11c.JAYmbit. a#11arIAMIAIPT,II f (AM 717e7tite 1 (4,ril .,7
,..'

- mar, ta nym ftsit.f

s mY 0 J -7 ,,
hm,,,,m, ,,,,,-Ar JurfNihmd, f rr, awl?,/ A,74,1771S7 f
.. L., st
' I, .. ...-1-J ..,
,P,
;tam,. .EH4m,t,o,,,,,n
ri. II

<, .,

9,

nL

-(,--

,,

...,- , :5

N`J

, rt

ki--.1..1.6.

tl#.,

N'
Hi

p--J -1Jiir
41t,or nptima f.c.., mq o1.iyo4

".., .'
.041
tit41 iiimi ma iA,J.LA4 J(124.147,711
(47:1
Z7 T
II
.` rtkf.
' .1 4 5 W7 4, Ap7A,/ vr4smt -7 Lalc...?(

,v4 1.4' (i'ti' (It "Yfe ,,,,...17,,,,,...


'"'r
s","' ,
!A not rAg.iia AV* Afctio,d,,,,,17%ar_ .,,ter AO fur,' rim

s., f..

51

..4

ti, .., ..-4- 1-- f"


rm r Mil A ,( Ala 6.164, 717 fyla.:1

..,
(4. or it,,,,,, n rYN4.1aarn' .-mi-c.5.firtyfer'.
A1m.Jorn. ..1.-fll,ff ast n2
.7
en.
..,
"IA ...','
r- F"
-14f P-6 dIt; A, ,
it, 751 .4,7,1, ta,,y, 4, ',is', A., 1, Po I( r.,s; nt 4, ta lama?, .11471-111t.F.T ,77-;
r 't/ csr
,' ..ier '7"
r"-{ ---f ,,, ' ' 1.', I/ "- ...e. Q Cr.c.s.
NO.,. 4. HYAli Ai - f

II'

ell',.. f. Me, Al, 5-f MO,' ..f.,k 4.a.. i . irli A2dna. .ilbera

41,,,.tilms,.

,I.J.,,,i....i , +.1, ..1 i


,
0, , S, 155551(40 to( 111(..s4,1,77,5, (.4,5,1efir4,51. "if!,
d Lii JeA .(t.
.
.-- - ..,... .../ F"
mi. u.,r ..?,,, MI li ma 7. ig llrivig,

nn. fa (Th mi eie rh

.P.-

4,i, , 1- . .,...

..'.

1. A6M .t.,"-Nr. Cn..: ,,,,.."'"" "rff61,'


"'my, .1 1.?:,,, Ai mi, 44 4.1. 2/1,1/-,,. .rr.,111.,,,4
it ..1 ,. ' ..0
1
.
1
.,"..,,,.., roif Fi
, /RA frt.. war Ulf int-4-rti
,,r, a mq 't2 7. (4
(.ry.f7775Ht, (11501576 ,,
.

I'
irr,..,, lit.ig:4,1;,E'''11,,,,PIA
ti t . -

,1
V
C,
AS/I j (v rm mi_ 15,t4t,r 4 1,Au

, (5AC
,,,,, 112 h.a --e

t...i 04. - f...

71
. is
.,_,
Ur 5,117,55 ,..7.2.,

.7'

i.,

..,

ii,1

..1,..,

77.

...7..

7.1.111'21fig' L".1V::6(7,7,f7.7'

1f. fin "' :::" f "e". ..4,tv. ,;f rry,t),...ttp,,,sarn


.rn.slr'rn
ri/ruf

Avilif
i, .1.. .'
.6 f eft 4,7i C aCM,Aietfi,
4

..,, ,-,..

"cs.'"

''' -7T.s

.it...s.

IN ity. f 47(75(55,,4,..57
C...4 ,..,
....1.

..v,-,,,

. eg
'7
. ..frif"'"T"r
' rn"19
...4- 1 7
Mt rtir4 t.. AriymAm-t Lay rya k
'f'''''''"
S e.,
.1
Ss
,.
"L.'
ti
--r' 4
4, NIT ft mor.pro 41...,r44,4f nrf ',50777,1 74,41,5,1f414.17:4,,g.=,

g, ,1 ss 4
s
gi
neiy9i/i AV niti n.o, t fog km.1,40115175 4.( ite51,1757 564'k...tit. - 1-12,17,11111.4.4, 7
J.Ifis,Ves
JJ, 43
g ,,, ,,ozi
j
firr...7 .nftlyr1t,t0crer7mabf,rnia,1*. ..c, a.t7r,iily. a If1,aiorg,,,,,,,,,,,.(ii,,,.:A./..a.4,
t.
J ,- '-.1.,
e..
.
lamts, .4.J. 2,4( Lsis. 40 44, mcdrat. ma. NO fts..at el,- l',...ar4 7,-,rrrA ny /j; IiHrItn .., ny/.
-

ii, 11571r, ern( pi,,,i ell 7,44r - If iyt,AC.A./ mrerso ,f,,9 re Av ),* urf:,, ,:l
'.. , ,,.
HrtPie C f 2 ra AM In 1., rfpf, a ...77'7,4,F.t c.L,s,tr ormi,
(Int yrTer.A /.1.01'71C
.

tf(4,4,1:::y

,
7,
mi, arrt .,/,,,-, 17 ; tr,'
,.....

(C1

?1,,:,,,,,..
' k,...

.,..'"

Ar 4,.:-:..
i

.r.7". -

--.- Ql.f. TAsser,c4

/44

.,

I.

-.
g-

.v.

...

T.
Fig. 35. Document din 1683, Martie 10, dele Duca Voevod, domnul Tfirii Moldovei si al
TArii Ucrainei s. Titlul, In limba slavii, se MI5 cider la inceput. In primul rAnd al documentului.
Peste pecete, iserditura autogrant a lui Miron vel log(oflit) a: Miron Costin ! (Acad. Rom.).

www.dacoromanica.ro

160

VREMEA DucA.i-v0DA

ser pAginii . Suceava mai Intai, apoi Iasii (19 Decemvrie 1683) sunt

ocupate. Odata Cu Petriceicu i spre a-i da ajutor, navlesc, pe la


Soroca (vezi fig. 37) si Cazacii sub hatmanul Cunitchi. Bugeacul e
prAdat, familiile Ttarilor plecati In expeditia din Austria sunt ucise,
Tighina e arsa iar o armata turco-ttard e zdrobita. Cand ins sosi

'47(

y7rf

'
.;

;4
-

. .4" .It
.

'1.1

Fig. 36. Pecetea lui Gheorghe Duca, domnul Tarii Moldovei qi al 'Mil Ucrainei.
In mijloc, capul de bour, dedesubt, vulturul co crucea In cioc, In dreapta, bumluganul, insemnul hatmanilor Ucrainei.

hanul dela asediul Vienei, lucrurile se schimbara. Cazacii si Moldovenii incep sh se retragd, cu tabra legatd, si, la gura LArgii,
ei se Imprstie. Expeditia lui Petriceicu se Incheie fdr6 s'a fi atins
scopurile ce-si propusese ; el Insusi Vriseste tara, prin Cernuti,
In Martie 1684. Nici Duca ins nu poate s-vi reja scaunul, deoarece
un detasament sau cum se spunea atunci un podghiaz *
de 500 de Levi, sub comanda dipitanului Bainski, o ruda" prin
alianta al lui Petriceicu, fi face prizonier la Domnesti (4 Ianuarie
www.dacoromanica.ro

GHEORGHE DUCA A TREIA OARit.

1..-: te,:,,K;ii ,,,.,

"

"'i :,,,....,z0.7,,,
,

.=.,

_
.

.9/ ,..

i
...-/
J- ;..tl .....9
- .,. - ' 'WO
'
fr-'-'gt

- -_-- 7'

161

'It q"

'
.:444:11:414;ii,Z4
...wt.
-

1.7,',9

1Stj3. ...,.,

,,
,

. '..

"

.--;,.

'-

i.i

,,,,

.P ..,' .5.":: '... ......:,

"%r ......, , e, . it-7,'..


..5- ,, r...:,..
v... ,, ....!. ,

..

'.

tA
,,r

-,

,,..,

-: -.

,.....

,..-f':

.....

;
, . -`' ...:4--.4,.4k.'.m4.
-,"-:::.a',.....'? -.,J ,
s';,:- :-.?.: .._.',.-. -_:.
, , -. -'5--- ...:-..,-;
,----f---:
v1_,,--:- --,- ----------,
::-.....'::.--,,..-,;;;::
-:.
;.p.:,-,-,
.... :- :..-14 - - ..

..

4 .,% !

---.,

';

r.

1.

Fig. 37. Ruinele ceattii Soroca. In fat, apa Nistrului.

www.dacoromanica.ro

152

VREMEA DUCAI-VODA

1684) si-1 duce in Polonia. Pe drum, pe care 1-a strAbdtut sub


4( ocri si suddlmi inteo sanie cu doi cai si cu hamuri de tei,

ajungnd spre Suceava la un sat

povesteste Neculce
au
poftit putintel lapte s mAnnce ; eard femeia, gazda, i-au rdspuns:

N'avern lapte sd-ti ddm a au mncat Duca Vod vacile din


tear, mnca-l-ar viermii iadului cei neadormiti . CA nu stia
ferneia aceea a este el singur Duca Vodd; ear Duca Vodd, daa
au auzit asa, au lnceput a suspinare si a plngere cu amar . In
Polonia a mai trdit un an si ceva ; spera sd scape, deoarece solia
sa trimisese pretul rdscumpdrdrii 180 de pungi. Banii Insd furd

opriti, pe drum, in Ardeal ; and auzi de aceasta, Duca avu un


atac de apoplexie si, peste o sAptdmnd, muri (10 Aprilie 1685),
la Lww.
Gheorghe Duca a fost cdsdtorit cu doamna Anastasia (vezi si
mai sus, p. 137). Au avut trei bdieti: Constantin, care a ajuns domn,
In dou'd rnduri, al Moldovei, Matei i iiS'tefan, i sase fete: Catrina,

Ileana sotia lui Neculai Costin

Sanda, Maria, Safta i Anastasia. Dupd moartea sotului ei, doamna Anastasia s'a remdritat,
la Stambul, cu un grec Lybirake, un aventurier, care i-a luat ce
bruma avere mai scdpase, si apoi a pdrsit-o. La 1700, era hied In
viatd.

Duca e ctitorul nandstirii Cettuia, lngd Iasi ; Inceputd in


1669, in a doua domnie, ea era gata in tnamna lui 1671 (vezi fig.
38). E de asemenea ctitorul mdndstirii Sfantului loan Zlataust
(gurd de aur) din Iasi, ridicatd In locul unei biserici mici a lui tefan Toma. Pisania are data Decemvrie 1682 deci a treia domnie
si mentioneazd, in afard de perechea domneascd, si pe

Constantin cu sotia lui Maria, fiica lui Brdncoveanu. Tot


Duca a refAcut biserica cea albd de lngd feredee din Iasi
si a isprvit zugrdveala bisericii Sf. Niculae Domnesc. Doamna
Anastasia e ctitord la Agapia ; ei i se datoresc casele si beciul
fiul

mdndstirii.

Dumitraticu Cantacuzino a doua oariti. Dupd prinderea lui


Duca, o parte dintre boieri car ca domn pe Constantin Cantemir,
un batran si viteaz ostas; e numit insd de Turci Dumitrascu
Cantacuzino ; el primeste caftanul la Babadag, la 8 Fevruarie 1684, iar In Martie intr.& in Iasi, Petriceicu retrAgindu-se In
Polonia.

www.dacoromanica.ro

DUMITRASCU CANTACUZINO A DOUA OARA.

1E3

Noul domn gilsete in tar o foamete cumplitd; oamenii ajundea, pentru cativa saci de mAlai, copiii robi la Mari;
l'au inregistrat chiar i cazuri de canibalism.
seserii

147

r,1.
.

I
I

.4

LI

"

-:.-

'ale.-, 4i Ahmir. - --it,


?T ' '--,,,,,-.t.',4,i-',..-,
,
..,- ...
,
.
.1 :. .
t. I

: .1

.1

,
"

.4
--

,
ritt:

3-

Fig. 38. Itiseriva mithstirii Cetittuia, tnainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

. a .

154

VREMEARDUCAI-VODA

?!\

r r-

"""

rA
I

'

I,

:t
r

',

.*.
7

-11

Fig. 39. Biserica, zidul InconjurEtor i elopotnita manfistirii Cetatuia, clupii. restaurare. Turlele
au acum aeoperiwrile ascutite.

,,
o

k
tr

.4'

I
Fig. 40.

Boltile Will i gotice. (sala soborului) dela casele egumengti ale mlinfistirii Cetlituia.

Nervurile stint de pieta culptat9..

www.dacoromanica.ro

DUMITRASCU CANTACUZINO A DOUA OARA

166

Presiunea fiscala continuA; excesele impotriva unora dintre


boieri, de asemenea. De aceea, Cantemir fuge in Muntenia, la
erban Cantacuzino, impreun6 cu ctiva boieri din tara de jos
si lucreaz6 pentru a lua tronul.
In toamna anului 1684, regele Poloniei Sobieski a fcut, in
cadrul actiunei prevzut de Liga Sfnt6 , o nou expeditie
contra Turciloi. Ea nu atinse ins cleat Hotinul, armata fiind
oprit mult timp de revrsrile Nistrului. Nu se ajunse la o lupt
hotAritoare i, venind iarna, cele dou osti se retraser. In vara
urmtoare, silint,ele pribegilor din Muntenia fur.' incununate de
succes: Cantemir fu numit domn (25 Iunie 1685). De altfel, lupta
impotriva lui Du,mitrascu era usor de dus: el era lipsit de insusiri,
vitios scandalizase lumea .in Iai prin leggtura lui cu fata unei
rachierite de. pe Podul Vechiu nestatAtor la voroav adic
fr cuvnt, telpiz deci viclean i amgitor . Pe deasupra,
lnconjurat de Greci apuctori i aroganti. Neculce este indignat

amrit peste msur de un asemenea domn. Oh! Oh! Ohl


SracA tar a Moldovei exclama el ce norocire de stpAn
ca acesta ai avut 1 Ce sortl de viat ti-au cAzutl Cum de au mai
rmas om tritor in tine, de mirare este, cu atatea spurc6ciuni de
obiceiuri

Trimis la Stambul, Dumitrascu Cantacuzino a fost mai intai


inchis; i se d apoi drumul i moare, scurt timp dup, aceea, in
srkie.

BIBLIO GRAFIE
I. Gheorghe Duca: 1. N. IORGA, Ucraina moldoveneascii, In An. Acad.
Rom. Mem. Sed. 1st., t. XXXV (1913), p. 347-360; 2. VIRG-IL DRAGHICEANU, Cetilluia din Iagi, Studiu arheologic, In Bul. Com. Mon. Ist., VI (1913)

p. 145-174; 3. GR. NANDRI*, Les rapports entre la Moldavie et l'Ukraine


d'aprs le folklore ukrainien, In Mlanges de l'cole Roumaine en France, 1924,

I, p. 1-36; 4. I. NISTOR, Un romcin iscoadd In. 1683 In tabara regelui


Sobieschi la Viena, In Mem. Seq. 1st. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 55-73;
5. C. A. STomE, Un episod din. domnia lui Gheorghe Duca. Riiscoala lui
Durac din 1671-2, lasi, 1936, 27 p. in 8. (Extras din Arhiva din
Iasi, 1-2, 1936); 6. AUREL V. SAVA, Documente privitoare la ttirgul i finutul
Liipuetei, Bucuresti, 1937, XXV + 324 p. In 8 (Despre Mihalcea flncul
lincesti, o expunere la p. 81-86); 7. CON ST. C. GIURESCU, Populalia
moldoveneascil dela gura Niprului gi a Bugului in veacurile XVII gi XVIII,
In Renagterea, XX (1941), p. 596-601.

www.dacoromanica.ro

VREMEA DIJCAI-VODA

156

stefan Petriceicu: 8. SEVER ZoTrA, Serdarul Vasilc Bainski, # nepotul t

lui .tefan Vodd Petriceico, in Arhiva genealogia, II (1913),

p. 84-93 si

110-122.
Dumitraseu Cantacuzino: 9. C. A. SP:111)E, Contributiuni la cunoasterea foametei celei mari din 1684-1685, In Arhiva, XLI (1934), p.151-158.

Vezi si p. 127, nr. 13.


Antonie Ruset: 10. Fn. BASINGER, 0 relagune neobservatd despre
Moldova, sub domnia lui Antonie Vodd Ruset (1676), in Mem. Sect. Ist. Acad.

Rom., s. 3, t. XIX (1937); 11. GENERAL R. ROSETTI, Familia Rosetti I.


Coboritorii moldoveni ai lui Lascaris Rousaitos, Bucuresti, 1938, 296 p. in 8.

Vezi si p. 128 nr. 20.

www.dacoromanica.ro

UERBAN CANTACUZINO
$erban Cantacuzino este, atilt sub raportul politic cell fi sub eel cultural, personalitatea ceo mai puternicil a istoriei

muntene dintre Matei Basarab fi Constantin Brdneoveann.

erban Cantacuzino era inalt de staturd, puternic, de o inf-tisare impundtoare si majestoas. Avea o voce impresionant,
-0 de tigru , -de care s'au speriat multi. Era tenace In ura", rzbu-

ntor, mergand Ora la cruzime, si violent. Pe de alt parte,


accesibil ideilor Mahe, iubind literele si artele, incurajandu-le;
ambitios si mandru, tinand la numele familiei sale, s'a visat imprat al Bizantului. Abil, bun diplomat, a stint &Ali prelungeasca
domnia timp de zece ani mult, cand ne gandim la predecesorii
si; in acelasi timp, a avut legaturi si cu crestinii, hotrit s treaca
de partea lor, la momentul oportun. 0 personalitate complexd,
care a atras atentia contemporanilor si care ocup un loe bine
precizat atat in istoria politic a noastrd cat si in cea cultural'.
Razbunarea contra partidului Billenilor. Imbrkand caftanul
de domn la 30 Noemvrie 1678, in Adrianopol, erban Cantacuzino

oseste in Bucuresti, la 16 Ianuarie 1679. Numirea lui e primita


cu bucurie de popor ; mai multi fruntasi ai partidei adverse, intre
tare clucerul Ivasco Bleanul, tree ins peste Milcov in Moldova. Deocamdat n'au loe rzbunri ; dimpotriv chiar, Hrizea
Popescu, ginerele lui Gheorghe BAleanu, isi pgstreaza" dregtoria
de mare vistier; in var, cat lipseste domnul, plecand impreuna.
cu Turcii, in Ucraina, la Dohan Ghecet, e si ispravnic de scaun;
apoi, la inceputul anului 1680, e Mont vel vornic de tara de jos.
Probabil, erban a lsat acest interval de timp pe de o parte ca

s-si consolideze domnia, pe de alt parte ca sa atrag in tara


pe pribegii din Moldova. Acestia nevenind, incepe prigoana im-

www.dacoromanica.ro

168

$ERBAN CANTACUZINO

potriva tuturor celor care-i facusera rau, lui i familiei lui. Inca
pe drum fiind, la intoarcerea dela Dohan Ghecet, d ordin Tatarilor s-I ucida pe Drosul Sardarul, care II arestase, din ordinul lui
Gheorghe Duca in 1675 (vezi mai sus, p. 125). Copiii lui Drosul
fura i ei ucii ca sa-i stinga neamul*: baiatul fu coborit legat
inteo ()ma parasita, iar fata omorlta de nite seimeni. Urmeaza
apoi Vcilcul vornicul: Inchis i judecat In mai multe randuri, el e
dus la Snagov i acolo, dup tortura, ucis. Aceeai soarta i In
acelai loe are capitanul Peitrago Urziceanul. Radu vistier Ocnarul
e spanzurat la Ocnele Mari, de poarta casii lui : razbunare,
de sigur pentru suferintele suferite de partizanii Contacuzinilor
inchii la ()ma, in timpul lui Grigore Ghica (vezi mai sus, p. 122).

Cea mai Insemnat dintre victime e insa Hrizea Popescu.


Putin timp dupa ce fusese facut mare vornic i anume pre la
Sfeti Teodor , in postul Patelui, e Inchis, sub pretextul ca ar fi

mancat banii tarii, pe cand era vistier. Cercetarea dovedete


lug, dimpotriva, ca a dat dela el i Inca o suma considerabila.
I se pune atunci in seama zahereaua trimisa la Camenita i care
ar fi fost &it'd rea ; el trebue sa achite contra valoarea, 41.000 de
talen, vAzandu-0, In acest scop, satele, moiile .1 tiganii. Eliberat

un moment dupa plata sumei, e inchis apoi din nou, torturat i,


fiindca otrava n'avea efect asupra lui, tras in teapa (Martie 1680).
In afara de acetia, au mai fost ucii i chinuiti i altii. E sigur

ca 5erban Cantacuzino nu ezita cand era vorba sa-i razbune


vreo umilinta sau suferinf din timpul boieriei. i, lasand la oparte
afirmatia cronicarului Radu Popescu fiul lui Hrizea cum ca.

domnul cu raotatea lui au spart i au dezradacinat nenumarate


case de boieri i de slujitori i de saraci , ramane totui marturia
cdlugarului catolic Del Monte neamestecat deci in luptele i
patimile interne care serie textual: cat sange nevinovat a
varsat i cate jafuri, in chipul cel mai crud, a facut, nu e cu putint
a se povesti In putine cuvinte .
Cu omorirea lui Hrizea se poate socoti incheiata lupta intre
Cantacuzini i Bdleni. Pentru a arata ca n'a mai ramas niciun

resentiment, ca deacum inainte vor fi cu totul alte raporturi,


face erban, in ultimul an al domniei, In

1688,

un gest inteadevar

simbolic: casatorete pe una din flicile sale, Smaranda, cu Grigore


Billeanu, fiul lui Ivaco i nepotul lui Gheorghe, marele ban. Dar,

www.dacoromanica.ro

POLITICA EXTERNA

169

ca vi cum ar fi fost un blestem, tanara sotie moare, de boala,


dupa numai patru luth de zile (23 Mai 1688).
Fiscalitatea. Una din acuzarile care i se aduc lui Serban Cantacuzino este c a exercitat o presiune fiscal din cele mai grele.
Cronica
e adevarat protivnica lui a lui Radu Popescu, arata
ca In anul dint:Ai a luat din tail 2000 de pungi de bani, In al doilea
3000, In al treilea vi mai mult cat rasuflu boierii, slujitorii, bir-

nicii nu mai avea: batuti, casniti in toat vremea, Ii vindea


iganii, viile vi tot ce avia, de le cumpara Serban Vod
ai lui ; iar saracii plangia i plinia tot ce le cena, cal era legati
de stalpii ce era Infipti la purarie, inlauntru i afar', de-i batea
cumplit: pre bojar, pre cpitani, pre slujitori, pan i-au saracit pre
toti ; vi care cum scapa, umplia tarale, cari nu muria de bati sau
de necazuri. Calugarul Del Monte, amintit mai sus, care a trait la
curtea lui Serban, confirm' intru totul aceste excese fiscale
moviile,

adaoga, c din cauza lor, Tara Romaneasca e devart' de oameni .


Chiar cronica oficiala, scrisa de Stoica Ludescu, omul de cas. al
Cantacuzinilor, recunoavte indirect presiunea fiscala cand arata
c pe domn II Impresura Turcii cu dari de bani i cu zahareale
Aceste necontenite cereri turcevti meren sporite Inghiteau

inteadevar cea mai mare parte din sumele adunate. S'a facut
socoteala cal ele reprezentau la finele veacului al XVII-lea, trei
patrimi din veniturile tarii . Se adaogau apoi nevoile cartii, pe
care Serban o voia strlucitoare, cu lux vi fast, cum se cuvenea
pentru un descendent al Imparatilor biza,ntini, i, in sfarvit, nevoile
sale personale vi ale familiei sale. Cantacuzinii pierdusera o parte
din averea lor In timpul persecutiilor lui Grigore Ghica i Gheorghe
Duca vi pe cand fuseser pribegi sau In surghiun. Cautau acum
deci sa vi-o refaca vi s'o sporeasca. Toate acestea la un loe explica
de ce &Arlie au fost mari i dece, nu numai sracimea, dar chiar
boieriii au trebuit, sub diferite forme, sa plteasca sume insemnate.

Politica externa. Sub Serban Cantacuzino are loe faptul care


Inseamna inceputul decaderii turcevti: e asediul Vienii, in 1683,
terminat prin catastrofala infrangere a vizirului Kara Mustafa.
Trei ani dupa aceea, cade cetatea Budei i pavalacul din Ungana se prabuvevte, armatele imparatului dela Viena ajungand
la hotarele Trii Romanevti. Aceste evenimente influenteazd
puternic atitudinea lui erban, facandu-1 s inceap tratative cu

www.dacoromanica.ro

160

$ERBAN CANTACUZINO

Imperialii, in vederea unei colabor5ri cu ei. Tratativele dureaza,

punctul de vedere austriac deosebindu-se de cel al domnului


muntean, care se gandea in primul rand la interesele tArii i ale
dinastiei sale ; el moare inainte de a le vedea terminate.
In tot acest timp, erban a executat Sing, ca i predecesorii
dispozitiunile venite dela Poart. Astfel, in primul an de domnie, el
merge cu oastea la Dohan Ghecet (sau Dohan Cale), in Ucraina, pe
Nipru, unde d ajutor la construirea a dou5 cet5ti impotriva Cazacilor. In Octomvrie era indArt, in scaun. In 1681, trimite un detaament de vreo 4000 de oameni, sub comanda srdarului Cotofeanul,
s ajute rebelilor maghiari, cari in frunte cu Emerjo Tkli, luptau
lmpotriva Imperialilor. Dup asediul'Vienei, in 1685, el pornete, e
drept numai Cu 1000 de osta0, spre Camenita s ajute pe Soliman
Pap Impotriva Le0lor. Mergand foarte incet, la Ia0 ii sosete vestea

ea acetia au fost in frnti, aa 'neat se intoarce indrt. In sfar0t,

In 1686, un alt detapment muntean, comandat de fratele s'du


sp6tarul Iordache Cantacuzino, d ajutor Turcilor in luptele cu
Imperialii cari asediau cetatea Szegedinului, dup c5derea Budei.
Un deosebit interes prezint participarea lui erban Cantacuzino la expeditia din 1683, impotriva Vienei. Aceast expeditie,
f5cut din indemnul vizirului Kara Mustafa, trebuia s" insemne
.apogeul puterii musulmane ; ea a fost, in realitate, inceputul decaderii ei. Turcii adunaser totu0 o armat uriae la care se adaosera
Ttarii cu hanul lor, apoi Emeric Tkli, recunoscut, cu cateva luni
inainte (16 Septemvrie 1682) de atre Sultan ca rege al Ungariei, in
-sfAr0t domnii tArilor noastre, Gheorghe Duca 0 erban Cantacuzino.
Acesta din urm veni cu o oaste de 4000 de oameni ; pe la mijlocul
lui Iunie era la Alba Regard, in Ungaria, unde se afla tab4ra turceasc. Asediul Vienei incepu la 14 Iulie itinu pan6 la 13 Septemvrie.
ApArAtorii erau in num'r mult mai mic, nici a treia parte mkar din
-acela al asediatorilor ; aveau lug avantajul comandamentului, supe-

rior, 0 a coeziunii, in timp ce Turcii erau divizati. InteadevAr, pap


de Buda, care se temea ca dup5 cucerirea Vienei, s nu scad insemnAtatea paalacului au, sabota pe Kara Mustafa, iar domnii notri
doreau, in ascuns, izbAnda cretinilor. i Duca, dar mai ales erban
Cantacuzino aduser5 servicii acestora, transmitndu-le tiri asupra
situaliei din tabara turceasck indemnndu-i la rezistent i indrumndu-le curierii. *erban &Wu chiar asigurarea cA, in caz de atac,

www.dacoromanica.ro

TRATATIVELE LUI $ERBAN CANTACUZINO CU IMPERIALII

161

trupele sale, uBor de recunoscut dupa steaguri care aveau pe o parte

crucea, pe partea cealalta chipul Maicii Domnului, vor face aBa


incat biruinta s. 1.5 male Imperialilor. Insarcinate sa repare un
pod important Bi fiind bombardate din cetate, trupele muntene
moldovene, parasied inteadevar lucrul Bi se retrasera. Vizirul,
banuitor, puse atunci pe PaBa de Bosnia i cel de Magnezia sa
supravegheze miBcarile alor noBtri.

Asediul nu fu dus cu energie Kara Mustafa vroia BO crute


orapl, viitoarea cucerire aBa incat regele Poloniei Ioan Sobieski, chemat in ajutor i pe care-1 lega de Leopold, impratul
Austriei, un tratat de alianta impotriva Turcilor, incheiat la 31.
Martie 1683, avu timp sa soseasca. Un atac puternic, dat in ziva
de 12 Septemvrie, de catre Poloni, sfararna pe Turci ; aceStia,
cuprini de panica, se retrasera in grab5, parasind Intreaga tabard',
cu tunuri Bi bagaje, in mainile invingatorilor. erban, care ridicase
spre sfarituI asediului, inteo pdurice de laugh. Viena, o cruce inalta
de lemn, cu o inscriptie lasdnd sa se inteleaga adevaratele sale sentimente, se retrase Bi el impreund cu vizirul pang la Belgrad, iar de
aci veni in Iar. Kara Mustafa fu sugrumat din ordinul Sultanului,
drept pedeapsa pentru neizbanda expeditiei pe care el o provocase.
Tratativele lui erban Cantacuzino Cu Imperialii. Victoria dela

Viena avu un rasunet extraordinar in intreaga lume cretina. Se


dovedise ca Turcii pot fi infranti ; ii facea drum credinta CO o
alianta intre statele creStine in vederea luptei In comun impotriva
semilunei ar putea duce chiar la cucerirea peninsulei balcanice
la gonirea musulmanilor din Europa. Proiectul Ligei Sfinte
pe care Sobieski il sustinea de mai multa vreme se realiza acum.
Polonia, Austria Bi Venetia se legara sa lupte impreuna impotriva
Turcilor i s atraga in aceasta lupta Bi pe Moscoviti. Operatiile
vor fi duse independent, fiecare iBi va pastra teritoriile ce va cuceri

-aka de acelea, asupra carora vreun aliat va dovedi un drept


istoric. La 31 Martie 1684, Papa dadea binecuvantarea sa 4 Ligei
Sfinte i punea la dispozitie mijloace materiale insemnate.
In virtutea acordului incheiat, Sobieski urma sa clued lupta
la Dunare, atragand de partea sa Ardealul, Moldova i Muntenia ;
aBa se explica' expeditiile succesive polone care au loe in aceasta
vreme in Moldova. Pe de alt5 parte, Imperialii trebuiau BA atace
dinspre apus, ocupand Buda, desfiintand paBalcul din Ungaria
11

www.dacoromanica.ro

162

*ERBAN CANTACUZINO

ajungand la Belgrad gi la hotarul Tarii Romanegti ; aga se ex-

plica tratativele diplomatice ale lui Serban Cantacuzino, din


ultimii ani ai domniei sale. Ambele actiuni cregtine se intalneau
insa pe pamntul tarilor noastre, asupra crora ridicau pretentii,
invocand drepturi istorice, atat unii cat i ceilalli. De aci o surda
rivalitate intre Poloni i Austriaci pentru stapanirea bazinului
Dunarii de jos. Caci, pe langa telul oficial, public, gi de efect, care
era lupta impotriva necredinciogilor, mai exista gi telul
expansiunea teritorial, beneficiile, daca se poate, maxime.
erban inchina spre cregtini aga cum, inaintea lui, facusera
a4i domni. El intelegea insa BA nu se angajeze decal in conditii optime, atunci cand va avea certitudinea reugitei. De aceea,
tinand legtura atat cu Polonii cat i cu Austriacii, aratandu-le
c vrea s scuture jugul otoman , el cerea, pentru a se angaja
pe fata, ca mai Intai BA fie cucerita Timigoara iar armatele imperiale

s ajunga la Orgova. Pe de alt parte, voia sa evite o ocupare a


trii de catre Austriaci sau Poloni gi o infeodare NO de acegtia,
caci atunci n'ar fi facut decat s schimbe suzeranul.
Ceca ce urmarea erban ca realizare imediata era, sub raportul
teritorial, reca' ftigarea raielelor, deci linia Dunarii, iar sub raportul
a statului, sub dinastia
politic, independenla daca se poate
sa, daca nu, un ugor protectorat cregtin, care, In schimbul unei
sume anuale, nu prea ridicate, sa-i asigure sprijin militar gi loe
de refugiu, In caz de nevoie. Ca realizari ulterioare, el voia ridicarea cregtinilor ortodoxi din Peninsula Balcanica, sub conducerea
sa, gi la urma, refacerea imparatiei de rasdrit peste care s'a stapaneasca aga cum stapaniser data inaintagii
Anii 1684-1686 se due in corespondente i tratative diplomatice, erban folosindu-se gi de rivalitatea dintre Poloni i Aus-

triaci, determinat de dorinta stapanirii tarilor noastre. La 2


Septemvrie 1686 este cucerita Buda, iar peste aproape un an,
la 11 August 1687, armatele impratului Leopold repurteaza o
nona biruinta, stralucita, la Mohacs. Solicitat iari, erban trimite un rol la Viena ; i se raspunde in Februarie 1688, prin recunoagterea dinastiei sale ca ereditara. in Tara Romaneasca, prin
acordarea titlului de baron al imperiului pentru toata familia lui
prin fagaduiala unui ajutor de 6000 de soldati in luptele cu Turcii. In
schimb, se cere inchinareatarii gi un tribut anual de 75.000 de talen.

www.dacoromanica.ro

5ERBAN CANTACUZINO SPRIJINITOR AL CULTURII

163

*erban nu vrea hied sd se lege definitiv ; el cautd, in acelasi timp,


sprijin la Flusi, trimitand la Moscova pe arhimandritul Isaia dela

Muntele Athos. Pentru a-1 forta sd se pronunte, Austriacii dau


ordin atunci generalului Veterani, care se afla in Ardeal, sd intre in
Muntenia. Acesta coboard prin Banat, cucereste Orsova si pdtrunde

In tar. La 24 August

1688

e la Cerneti, apoi prin Craiova se

indreaptd spre Cdmpulung. erban se angajeazd atunci sd trimit


o solid insemnatd la Viena pentru a incheia actul de inchinare si

in scelasi timp se obligd a da lui Veterani provizii pentru intretinerea pe timpul iernii a 12 regimente, in valoare de 4200 de taleni
lunar. Obtinand ceea ce doriserd, armatele imperiale trec muntii inddrdt, in Ardeal, la 23 Septemvrie. Solia, alcdtuith din 130 de per-

soane, in frunte cu spdtarul Iordache Cantacuzino, fratele domnului, porneste la randul ei spre Viena ; erban ins nu mai apucd
I ncheierea actului, de oarece, intre timp, moare (9 Noemvrie 1688).
S'a spus de- unii dintre contemporani cd moa,rtea Domnului bolnav inch' din August n'ar fi fost naturald, ci provocatd de otravd

si a autorii acestei crime ar fi chiar fratii sdi, Constantin si


Mih ai, impreund cu nepotul sdu Constantin Brancoveanu. Ce temeiu

are invinuirea, e greu de spus ; ni se pare insd putin probabil ca


binecredinciosul Brancoveanu sid fi luat parte la un asemenea act.
Serban Cantacuzino sprijinitor al culturii. erban Cantacuzino a
pr quit cultura si a sprijinit-o. El intemeiazd la Bucuresti, in 1679,
deci incd dela inceputul domniei o scoald de invdtAturd superioard, sau, cum se spunea atunci, o Academie, unde cursurile se
fdceau ins in limba greac, veche. Sediul era la MAnstirea Sfntul
Saya, In fata UniversitAii de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul.
A vea mai multi profesori, pldtiti cu salariul anual, dela vistierie ;
cunoastem, pentru anii acestia dela inceput, numele lui loan Comnen,
In cAlugdrie lerotei, profesor de stiintele fizico-matematice. Se mai
preda filosofa, teologia, gramatica, istoria si limbile greacd si latind.
Elevii erau interni ; o stire din vremea lui Brancoveanu ne aratd cd
numdrul Ion atingea o sutd cinzeci, uneori treand si de cloud sute.

erban Cantacuzino s'a interesat si de tipar. Exista in Bucuresti, chiar in primul sdu an de domnie, o tipografie infiintatd
de iznoavd de Mitropolitul V arlaanz care adusese si dascli
de tipografie *; ea era asezatd in cuprinsul mitropoliei. In aceastd
tipografie, apare in 1678, lucrarea Cheia Intelesului , tradug
11

www.dacoromanica.ro

164

$ERBAN CANTACUZINO

din rusete i cuprinzand invtturi bisericeti, cu mArturii


dentru Sfanta Scripturd . Urmeazd In 1680, 1682 i 1683, alte
trei lucrdri bisericeti: Liturhia sfintilor Vasile, Grigore i loan,
Evanghelia i A postolu, ultimile doud fiind tipdrite u den porunca
i cu toatd cheltuiala prea luminatului i prea indltatului domn
lo erban Cantacuzino. Tot aci se tipdrete, in ultimul an al
domniei, primele exemplare ieind 1nsd abia sub Brancoveanu,
vestita Biblie din 1688, cunoscutil lndeobte sub numele de Biblia
lui 'erban (pentru detalii, a se vedea partea a doua a acestui volum).
Relatiile cu biserica din Ardeal. Ctitoriile. erban Cantacuzino
n'a neglijat treburile bisericeti nici In alte privirrte. El se intere-

seazd astfel de aproape de situatia mitropolitului din Ardeal;


Sava Brancovici, persecutat de Calvini i se Meuse proces pentru
o gestiune bAneascd
i obtine un decret de intrire din partea
principelui Mihail Apaffy (4 Octomvrie 1679). Prigonirile contra
lui Saya nu inceteazd insd ; trimis din nou in judecatd, sub acu-

zarea de imoralitate, el e condamnat, la 2 Iulie 1680, desbacat


In biserica de oddjdiile arhiereti, bdtut cu vergi i inchis. Aceastd
nemai pomenitd barbarie provoacd o violentd reactie din

partea lui erban care trimite vorbd lui Apaffy ea, de ar trebui
s cheltuiascd i 500.000 de talen, tot nu se va Idsa pand nu-1 va
mazili. De teamd, Sava e eliberat ; sllibit de suferintele Indurate,
el moare Insd curand dupd aceea. Fratele sdu, Gheorghe, care fusese

i el arestat, izbuti sd treacd peste munti, in Tara Romaneascd


i rdmase multd vreme la curtea domneascd. erban 11 intrebuint4

In legAturd cu planurile de rdscoald ale cretinilor din Balcani,


In special pentru Sarbi, din al cdror neam Brancovicii se trgeau.
Urma0i lui Saya pe scaunul vlddicesc din Ardeal, un Iosif,,
apoi, acesta disparand curand, un I oasaf , furd Intdriti i hirotoniti la Bucureti ; mitropolitul muntean, T eodosie, era el Insui
din Ardeal, anume din satul Vegem, de langd Sibiu.
erban s'a amestecat i In treburile Patriarhiei din Constantinopol, contribuind esential la inlocuirea patriarhului Iacov prin
Dionisie (Seroglanul), o rud a Cantacuzinilor.
Sub raportul ridicdrii de ldcauri bisericeti, avem de mentionat o singurd ctitorie: Cotrocenii, inceputd la 26 Mai stil vechi
1679; la care mAndstire
spune erban intr'un hrisov
noi
singuri am 1nfipt sapa la pdmant i cu mana noastrd jos in temelie

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU BISERICA DIN ARDEAL. CTITORIILE

165

carmizi am pus pre chipul sventei vi dumnezeevtei cruci (vezi

vi fig. 410 42). In Aprilie, anul urmator, Dosofteiu, patriarhul


Ierusalimului, Ii intarevte toate posesiunile, drepturile vi scutirile
daruite de domn. Iar la 25 Octomvrie 1682, erban Insuvi da un
-

>
Fig. 41. TesaturII bisericeasca in rationd pe Serban Ca tan cu zino, solla sa Maria si Hui lor
Gheorghe. Domnul si doamna tin pe mdini, dupa obiceiul stabilit In tablourile ctitoricesti, o
reproducere In miniatura a fundatiei lor, manastirea Cotroceni. Inscriptiile sunt In limbo greaca.
(himeul de Arta Religioasa, Bucuresti).

avezamant pentru conducerea vi gospoddrirea manastiriii, pe care


o Inching &Are intreaga obvte a Muntelui Athos (vezi vi fig. 43).

Ni s'a pstrat o lnsemnare a repar4ii1or facute In timpul


domniei la palatul &Su din Curu-Cepne, pe Bosfor, langa Constantinopol. Examinarea detaliilor ne arata ca era Inteadevar o
avezare a strlucita , ava cum o califica autorul Insemnarii. Tot
lui i se datorete i construirea unui frumos gi minunat pod* la
alugreni; tirea i. aprecierea o luam din inscriptia crucii de
www.dacoromanica.ro

166

*ERBAN CANTACUZINO

piatr care si astazi se vede, in dreapta soselei BucurestiGiurgiu


aproape de locul unde se Old podul.

... , 1:,
1

i. lig .
.A6-

r......_

--..

"
' ,' 3 1 ' 7:4
711't
11-1, ' . -. :,
.4..i ,.11.4 V "
'

, v.'-'- ,_,,e..t, , '''.L


,...

"0.1W.

'

.4 ..'.

,...,

,.,

.' rNM ..

0.,,,,

,-,,.

.F-''.

,,,

-L-41:

'Il'

Fig. 42. 1./.3i de 'emu sculptate dela biserica traluil.tirii Col roccni.
In panourile superionre, sterna Cantacuzinilor, vulturul Medal.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU BISERICA DIN ARDEAL. CTITORIILE

167

Familia. erban Cantacuzino a fost cstorit de cloud ori:


prima data' cu Maria, fiica vornicului Stroe Leurdeanu; dup

..--

PlarIKKEIT1M3 A 0.1-1

Mgt,
ilf1A+ZU

Ta 11ThThG litY1F YIN 4:

114MY
15

taftrifitiM
71.1

f:Triqf lta'777Ananitel.4

tintior PiAnY4tk

3(07-;-ft,

Fig. 43.
Pomelnicul mznlstirii Irritant, inchinat3 mfinristirii Cotroceni. Prima pomeniti aunt.
domnii o cei ce au miluit o, avilnd in frunte pe ibo $firban Cantacuzino Voevod o.

www.dacoromanica.ro

168

$ERBAN CANTACUZINO

moartea ei, a luat pe Maria, fiica lui Ghencea Rustea vornicul.


Cu aceasta a avut mai multi copii: un bgiat Gheorghe, inca' nevarstnic la moartea tatdlui su, i cinci fete: Elena, Maria, Smaranda,
sotia lui Grigore Baleanu, (vezi mai sus, p. 158), Casandra, pare s'a
mAritat in 1699 cu Dimitrie Cantemir, i Bdlafa. Doamna, Maria
e ctitora Bisericii Doamnei din Bucuregti; in locul vechiului M'ea
de lemn, ea ridicg unul de piatr in 1683.
Mama lui erban, postelniceasa Elena, a mai trAit aproape un
sfert de veac dupl ngprasnica moarte a sotului ei. In Septemvrie

1681, dupg ce-vi face testan-entul, pleac in cAlltorie lung4, la


Sfantul Mormant, insolit' de fiul ei Mihai gi de o impunItoare
suit, numrand, filtre altii, o sut de seimeni. Reintoars6 cu bine
In tar, ea Ii srargegte viata la 12 Martie 1687 gi e ingropat la
ingngstirea Mrgineni, alaturi de sotul ei.
Mormntul lui Serban Cantacuzino se afl la mngstirea
Cotroceni; lespedea de marmur care-1 acoper cl data mortii:
29 Octomvrie stil vechiu, i vArsta celui rposat: 54 de ani.

BIBLIOGRAFIE
*erban Cantacuzino: 1. G. M. IONESCU, Istoria Cotrocenilor, Lupescilor
(Sf. Elefterie) gi Grozilvescilor, Bucureti, 1902, XIX + 559 p. in 8'; 2. I. RADONle, Situatiunea internationald a Principatului Terii Rorndnegti in vremea

lui ,yerban Cantacuzino (1678-1688), in An. Ac. Rom. Mem. Seg. Ist.,
t. XXXVI (1913-1914), p. 949-971; 3. STEFAN METES, .erban Vodci Cantacuzino f i Biserica romcineascei din Ardeal, Vdlenii de Munte, 1915, 51 p.
in 16; VIRGIL ZABOROVSCHI, Politica externci a celor trei Principate, Tara
Ronuineascei , Transilvania gi Moldova, dela asediul V ienei (1683) pcincl la
moartea lui sS'erban Cantacuzino Fi suirea pe tron a lui Constantin Brdncoveanu

(1688), Bucure0i, 1925, 151 p. in 8; 5. N. IORGA, Crucea dela Ciilugti reni, in Bul. Com. Mon. Ist., XXII (1929), p. 101-105; 6. OTTO BRUNNER,
Oesterreich und die Walachei weihrend des Tilrkenkrieges von 1683-1699, In
Mitteilungen des Oesterreichischen Instituts fr Geschichtsforschung, XLIV
(1930), Heft 2 u. 3, p. 265-323; 7. S. RELI, Crucea Moldovenilor * din Viena,

In Codrul Cosminului, VI (1929-1930), Cernduti, 1930, p. 465-480; 8. G.


POTRA, Averea lui 'erban Cantacuzino f i intemeierea mdnitstirei Cotromni,

In Rev. Ist. Rom., IV (1934), p. 300-306.


9. C. ERBICEANU, Cronicarii greci carii au scris despre Romdni in
epoca fanariotet, Bucureti, 1888, LXXII + 361 p. in 4. (In Introducere:
Cdteva cuvinte asupra gcoalelor grecegti); 10. S. DRAGOMIR, Fragmente din
cronica lui Gheorghe Brancovici, In Anuar. Ist. Cluj., vol II, (1923), p. 1-70.
11. N. IORGA, L'a Acadmie * de Bucarest, in Rev. Hist. Sud-Est, 1929, p. 1-11.

V. i p. 392, nr. 6.

www.dacoromanica.ro

CON STANTIN BRANCOVEANU


Gospodar, credincios, iubitor de arta fi
de cultura, Constantin Brancomanu este

una din figurile cele mai de simia ale


trecutului nostru. El simbolizeazd epoca,
de stralucire a spiritului romdnesc.

Cohstantin Brancoveanu a avut una din domniile cele mai


1 ungi din istoria Munteniei; numai Basarab Intemeietorul i

Mircea cel Btran au stpanit mai mult timp tara. Nepot lui
Serban Cantacuzino, mama-sa, Stanca, era sora fostului domn
frunta l'Are dregatori ajunsese vel logofst dispunand de

o avere Insemnat i deplin multumit cu situatia sa, el nu voia


tronul; a fost lusa lmpins 64-1 primeasc6 de catre ceilalti boieri
care-i pretuiau firea chibzuit, panic i aleas. Cronica tdrii nearata cum s'au petrecut lucrurile: Logofete i-au spus boierii
noi cu totii pohtim s ne fii domn
Brancoveanu zise: e Dar
ce ai vrea eu cu Domnia ? De vreme ce ca un Domn sant la casa
mea, nu-mi trebuete s fiu; ear ei ziserd: Ne rugrn nu tasa
teara s intre alti oameni, sau ri sau nebuni, s o strice, ci
Si-1 luar de mani i-1 lmpingea de spate i acolea fiind i un capegiu imparatesc pentru trebi Imprateti, 11 dusease i pre el
la Mitropolie ; i dusera caftan la capegi-baa al ImpAratului de
au cetit molitvele de domnie i au mers de i-au srutat mana,
zicandu-i: Multi ani 1 (vezi fig. 44).
Relatille cu Imperialii, cu Turcii i cu Moldova. Delegatia trimisa de Serbah Cantacuzino la Viena (vezi mai sus, p. 163), sosete acolo la 10 Decemvrie 1688. Brancoveanu li relnoise man-

datul aa Inca, dupd discutiuni care dureaz4 o lun i ceva,.


se ajunge, la 30 Ianuarie 1689, la intocmirea diplomei imperiale
prin care tara se fuchina Imperialilor. Aceasta Inchinare n'a dewww.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BRANCOVEANU

170

sax:

Za

`.......

lfr71";111[97111,ri
-

7:v7
""

As'

Fig. 44. Constantin I3rancoveanu si eci patru feciori ni s5i, Constantin, Stefan, Radii i Matei,
ciup5 o gravur5 In aroma pobterioara mortii lor.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU IMPERIALII, CU TURCTI SI CU MOLDOVA

171

venit Ins5 fapt Indeplinit, deoarece nu s'a ajuns la realizarea


conditiei specificate In Apendix-ul cerut de erban Cantacuzino, conditie care prevedea c aplicarea celor convenite se va
face numai atunci cnd obstescul vrajmas de ajuns va fi Infrant

si ne vom lncredinta ca este Intr'atat rusinat, 'neat sa nu mai


poatti mai departe prdpadi i pustii cu totul aceste mult asuprite
ri . Nu era trig debe acesta cazul. Turcii, dispunnd de mari
forte militare, putea oricAnd trece Dundrea, iar Tatarii nu asteptau
deck, un semn ca s navaleasca i s prade. Asa Mat Brancoveanu a trebuit s faca abstractie de cele convenite la Viena ;
altfel punea In primejdie nu numai scaunul su, dar Insasi exi-

stenta Statului. Aceasta Insa nu 1-a impiedecat sd aibd fata


de Imperiali o atitudine intelegatoare, sa le faca servicii, sa le
procure informatii. A cautat, cu alte cuvinte, sa duca o politica
de echilibru, care, tinnd searna In primul rand de realitatile f
interesele rotheinefti, sd nu prejudicieze asupra posibilittilor
viitorului.

Imperialii Insa voiau sa forteze pe Brncoveanu sa li se Inchine, fare altele i fiindca aveau nevoie neaparatd de provizii,
In lungul lor razboi cu Turcii, provizii pe care Muntenia li le putea

furniza. De aceea la Inceputul lui Noemvrie 1689, trupele lor


intra in tara, pe la Cerneti; In Decemvrie, un alt detasament,
condus de generalul Heissler, coboara peste munti, pe la Bran.
Se cerea domnului intretinerea, pe sapte luni, a 15.000 de soldati
si o contributie de 800.000 de florini, din care urma s se scada
pretul a 1500 de cai, ce trebuian livrati. Brncoveanu fu silit sd
admita o mare parte a acestor cereri i incepu sa le satisfaca ;
In acelasi timp, cherna Tulsa in ajutor pe Ttari. CAnd acestia sosira, In Ianuarie 1690, Heissler trebui sa treac muntii Indrat,

la Brasov. Prezenta trupelor austriace in imediata, apropiere a


botarului era insa o permanenta amenintare. De aceea, In yard,
avu loe o expeditie Impotriva lor. Turcii, impreun cu oastea
munteand comandat de domn i cu un corp de curifti ostasi
unguri, comandati de pretendentul Emeric Tkli (vezi mai sus,
p. 160), scobork pe poteci, ocolind Branul, i dadura peste
Heissler, intre Zarnesti i Tohani. Ciocnirea, scurta, se ispravi
printeo izbanda deplind: Austriacii, sprijiniti si de Secui, hied'
sfarmati, Heissler cazu prizonier (11 August 1690); printre cei
www.dacoromanica.ro

172

CONSTANTIN BRANCOVEANU

rmaqi pe campul de lupta era i un ginere al lui erban Cantacuzino, Aga Constantin Balaceanu, care fusese in delegatie la
Viena i care, duman al lui Brancoveanu, ar fi voit pe tronur
frii pe cumnatul su, pe tanarul Gheorghe Cantacuzino. Tkli
fu incoronat Principe al Transilvaniei, in satul Cristian, langa
Sibiu. Se parea deci c toate scopurile expeditiei au fost atinse;
bucuria nu tiny mult Irma, deoarece apropierea unei alte otiri
imperiale, condusil de marchizul de Baden, determina pe biruitorii dela Zarneti sa se retraga. Muntenia avu mult de suferit
de pe urma curutilor lui Tkli, cari jefuira fara mila i fa-curd tot felul de excese ; ei trebuird in cele din urma, s fie vanati de prin sate ; comandantul lor, craiul de scurta durat'
Ardealului, trecu, de nevoie, la Vidin.
Dupa 1690, Brancoveanu n'a mai avut nicio lupta, cu nimeni..
Relatiile lui cu Imperialii merg imbunatatindu-se ; le procura
tiri asupra situatiei dela Turci, le trimite, cand poate, i provizii..
La ranch]] lor, Imperialii, recunoscand aceste servicii, Ii dau la
30 Ianuarie 1695 titlul de principe al Imperiului ; Inca mai
dinainte, pe cand era boier, Brncoveanu oblinuse atat cetatenia
transilvana, cat i, la 19 Mai 1688, titlul de conte (vezi i fig. 45.
i 46). Toate aceste urmau sa-i serveasca mai ales in eventuali-

tatea unui refugiu in Ardeal sau in Austria, refugiu pe care


Domnul tr'ind in continua grija i teama de Turci, a cutat
i-1 pregateasca din vreme. Aa se explica i moqiile pe care.
Brancoveanu i le cumpara peste munti, precum i depozitele de
bani pe care i le face la Venetia. Luase toate masurile ca
asigure viata in cazul cand va trebui s praseasca tronul .1 Ora;.
n'a putut sap Insa de tragica soarta care-1 pandea.
Fata. de Turci, Brancoveanu i-a Implinit obligaldile la care
era tinut. A furnizat zahereaua sau proviziile de tot felul cei se cereau, a dat nenumarate care cu boi pentru transportul lor,.
a ajutat la repararea sau ridicarea cetAilor aa de pilda, a
Clad,ovei, pe malul drept al Dunrii, In Serbia, a Benderului (1707),.
a informat repede i
a Giurgiului, Brailei, Ceteilii Albe (1710),

precis pe Sultan asupra imprejurarilor din tarile cretine. Ca_


sa-i poat'a' implini aceasta ultima obligatie, dispunea de o retea
intreaga de informatori, secretan, agenti, negustori, la Sibiu, la
Viena, la Venetia, chiar i la Moscova; multi dintre ei erau straini_
www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU IMPERIALII, CU *TURCII $1 CU MOLDOVA

173

.Y--a".(zAv;. &.ez,Otryttsiztz.i.

-iVefilit,667w.
-4

NOW flezerx

'whin lAtad
coz,b44.

64veoizze

Aaji1/t/r/i'W/vz. Cf

ajl
'/Lf/i CM

C,A6L, /MLA

vy:ezi7

'e/
,64-irn ,feig.
Ja-z-/-

.,

e.,,,,x., ..ie.&

9)d

,,,,,-,,,

-if,,..z.,,,d,.,,.,,,, ,..,... ,/,,,,A,;,,;


i

,-,,

/men',

5,-,

e;rta_s,>4

fteed ICA.
%

e:_,

:te.

Rc

,. if
``
4/Z:v
Ai., (.4,/a/zed,'
d/zczt41 n'l Am:
'me k./. a-4j irt- Zedre, eell;nzece.

Vec.vrife-fla..

/144/fil;7 a

&..vec

ll

OZNi./7/ree ie 2.":

lo2t.c..2 91,"

40,77

;.,,c, ve...e.e t 1 -,

Pi

..o..5(2,(0,

r - t 9 y;

-^

*.

-1P

//4,*

Fig. 45. Scrisoare a Imparatului IoseI cutre Constantin Brincoveanu, din 27 Iulie 1709.
Iscalitura e autografii. (Colectia Bibescu, Mogosoaia).

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BR NCOVEANU

174

Bine inteles, haraciul a fost plait regulat. De asemenea daru-

rile, numeroase i insemnate, la toti meghistanii dela Poartil


precum i la toti drcglitorii cari veneau cu vreo insdrcinare in
tall. Se poate spune ca niciun alt domn nu a dat Turcilor sume
atat de mari ca Brtincoveanu ; bogatia i culanta lui ajunsesera
...1"7"*"",
I

.."Sr'''?"46

:4

W+6A;;',,.

1zet-)

4.

Fig. 46. Adresa scrisorii din 27 Iulie 1709, adresatil de tntpAratul Iosef, Ilustrisinaului Principe, Constantin Brancoveanu, Voivodul Valahiei Transalpine *.
(Colectia Bibescu, Mogosoaia).

aa de vestite, inca se intreceau, la Stambul, care mai de care


sd tad de aface cu stdpimitorul Valahiei, cu altan beg , principele aurului, cum i se mai spunea.
Gratie banilor
dar nu mai putin i serviciilor aduse,

izbutete s-i reinnoiascA mereu domnia ; in 16990 capa6 chiar pe viaV.

In acest an se incheie i indelungatul rAzboi dintre Turci


Imperiali, inceput prin asediul Vienei de care vizirul Kara Muwww.dacoromanica.ro

RELATIILE CU IMPERIALII, CU TURCII $1 CU T1OLDOVA

175

stafa, In 1683. Strlucita biruinta dela Zenta, in 1697, castigata"


de Principele Eugeniu de Savoia face pe Sultan s inceapd tratativele care se lncheie prin pacea dela Karlovitz (1699). Ungana i Ardealul revin, prin aceasta pace, Imperialilor, Turcii

ramanand, la nord de Dunare, numai cu Banatul Timisoarei.


Brancoveanu calculase bine pstrand raporturi bune cu cei

armatele lor sunt acuma din nou la hotarele tarii.


Cu domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693) si
Cu sfatuitorii acestuia, Cuparestii sau Rusetestii, Brancoveanu a
avut relatii incordate. Bogatul i mandrul voevod muntean considera pe Cantemir ca fiind om de rand ; acesta, pe drept cuvnt,
era iritat de pretentiile vecinului. Rezultatul e c fiecare cauta
s sape la Poarta pe celalalt. Cantemir primeste la sine pe caldva
boieri munteni nemultumitd, In frunte cu Staicu paharnicul din
Merisani i cu Preda Prooroceenul, si-i trimite la Stambul ca sa
parasc pe Brancoveanu. Dar relatiile si mai ales argumentele
sunatoare
ale acestuia din urma sunt mai puternice i pribegii,
pusi In flail si in catusi , sunt predati domnului lor spre judecata.

Ea se face, cu toate formele, la Bucuresti i, In urma, sentintei,


Staicu e spanzurat In marginea orasului, la targul de afar. , In
zi de balci, sa-1 vaza toata lumea, Preda primeste aceeasi pedeapsa,
la Rusii de Vede, iar ceilalti sunt bagati la ()ma (1693).
Ostilitatea fat" de Constantin Cantemir se resfrange i asupra
feciorilor acestuia, asupra lui Dimitrie, a carui prima domnie nu

e recunoscuta de Sultan tocmai In urma interventiilor lui Brancoveanu, i asupra lui Antioh. Abia cand acesta din urma va lua
pentru a doua oara domnia, in 1705, va interveni o impacare,
precedata, de altfel de o impacare i chiar o incuscrire cu Iordache Ruset (vezi mai jos, p. 214). Ea nu va fi insa completa,
nici definitiv" ; in 1711, cand dornneste iarasi Dimitrie,
sunt din nou Incordate.
Brancoveanu a cautat, dupa moartea lui Constantin Cantemir,
sa aiba In Moldova, un domn al sail, care &a-I imparataseasca
durile
urmeze indicatiile. De aceea el sprijina pe Constantin
Duca, pe care si-1 face si ginere, de aceea este apoi pentru Mihai

Racovita care-i venea i ruda" de altfel, fiindu-i vr al doilea.


Dupa confirmarea pe viatf a domniei, obtinuta in 1699, ar fi
trebuit ca sa nu mai existe nicio grije din partea Turcilor. Totusi

www.dacoromanica.ro

176

CONSTANTIN BRANCOVEANU

nu fu aa. Brncoveanu avea i dumani la Stambul, lntre


Altii pe marele dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul,
care dorea s fac pe fiul sAu Nicolae domn in Tara Romaneasca. Tocmai din cauza puterii pe care o avea 0 a influentei
de care se bucura, cautase Brncoveanu sali apropie pe acest
meghistan al Portii; de aceea se Incuscrise cu el, una din fiicele
sale, Ilinca, devenind sotia unui alt fiu al Exaporitului, anume
Scarlat. Nunta avusese loo in Februarie 1698; zestrea era considerabila: 100 de pungi bani, 200 de pungi giuvaeruri i mo0i. Din
nefericire, dupa un an 0 jumatate, Scarlat, Imbolnavindu-se,
muri (7 August 1699); legturile Intre cele doua familii se rupser

Alexandru Mavrocordat Incepu sa lucreze contra domnului.

In primavara anului 1703, vizir fiind Rami-Mehmed, numit


de curand, Brancoveanu fu chemat deci la Poarta s sarute
poala Imparateasca . O asemenea chemare era intotdeauna cu
primejdia tronului, ha chiar i a vietii. Multumita insa staruintelor prietenilor sai dela Stambul, multumita mai ales numeroaselor pungi de bani i darurilor pe care le Imparte, Brancoveanu
nu pate nimio de data aceasta ; precedat de o delegatie de mari
boieri care arata Turcilor ca tara e multumita, i Insotit de un
stralucit alai, ajunge el la Adrianopol. Aci, dui:4 o a0eptare de
o saptmana, vede pe vizir care-i cere sa sporeasca haraciul
Cu 240 de pungi ; neavand Incotro, Brancoveanu accepta, bidnand numai suprimarea, hi schimbul acestui adaos, a tuturor
angariilor, mncaturilor, mucarerurilor, huzmeturilor, bumba0rilor cu porunci , adica a tuturor prestatiilor extraordinare. Primit

apoi In audienta de sultan care-i spune sa chiverniseasca...


tara... bine, precum i pang acuma , el poate, In sfar0t sa se
Intoarca In tara, fericit ca. a scapat nevatamat din aceasta Incercare.

Urmeaza o epoca linitita, de belpg, cea mai frumosa epoca


din domnia lui Brancoveanu. Voevodul, Inconjurat de o familie
numeroasa, clade0e palate, biserici i manstiri, incurajeaza arta,
sprijina pe carturari, duce o viata plcut, In stralucire i lux.
Epoca aceasta fericita tine pana In 1711 cand izbucne0e razboiul dintre Ru0 i Turci. Armatele celor dintai conduse de Tarul
Petru cel Mare tree in Moldova unde Dimitrie Cantemir li se alatura numaidecat. Brancoveanu, solicitat 0 el, Eta in rezerva: era
www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU IMPERIALII, CU TURCII 51 CU MOLDOVA

177

prima expeditie a Rusilor in prtile noastre, rezultatul nu se


putea prevede cu certitudine, desi succesele de pana atunci ale
tarului, in special biruinta dela Pultava asupra unui mare conducator de osti cum era Carol al XII-lea, regele Suediei, indreptteau toate sperantele. Pe de alta parte, domnul avea si o inde-

lungat experienta in ce priveste cealalt putere cresting. De


aceea, prudent, Ii aseaza tabra inteun punct bine ales, in K gura
Urlatilor la Albefti, de unde putea, eventual, sa apuce i spre
Ardeal, apoi se intoarce la Targoviste, hotarit, cum arata cronica,

sa pazeasca tara fdra primejdie, de catre amandou partile,


adica si de catre Turci si de catre Muscali .

Se intampla Ina ca un boier al sail, care-i era si rudd, spatarul Toma Cantacuzino, trecu, fara ordin, cu o parte din caldrime
la Rusi si le ajut s cucereasca Braila. Cu tot acest succes initial,

razboiul sfarsi ru pentru tar: inconjurat de forte superioare,


lipsit de provizii, dui:4 o lupta de cateva zile, la Stanilesti, Petru
ce! Mare trebui sa ceara pacea si fu bucuros s'o obtie. Turcii tricepurl', din acest moment, sa banuiasca pe domn de necredinta ;
nu-si puteau inchipui ca sptarul Toma Cantacuzino s fi plecat
daca nu fall voia, macar fara stirea lui Brancoveanu. Se adaogarb: apoi intrigile dusmanilor i printre acestia eran chiar boieri
din apropierea tronului, mai mult chiar din nefericire rude
de ale sale, ca stolnicul Constantin Cantacuzino. Acesta frate cu
fostul domn erban Cantacuzino, avand el insusi un fiu stefan
pe care 1-ar fi vrut pe tron, dispunand apoi de numeroase i insemnate legaturi atat la Poarta cat si in Ardeal, vedea cu parere
de rau cum, prin intarirea casei nepotului sau Brancoveanu, se
Indeparteaza tot mai mult posibilitatea realizarii dorintei sale.
Se imputa domnului c intretine relatii secrete cu puterile crestine, comunicandu-le acestora stiri care dauneaza Portii, ca sta
mai mult la Targoviste, spre a putea fugi la nevoie peste munti,
unde vi-a cumprat mosii, c a depus, tot in vederea unei asemene

fugi, bani la Viena si la Venetia, tara fiind strivita de dari, in


sfarsit, cd a batut In Ardeal medalii de aur cu chipul &au, ceea ce
e un semn de independent:a (de fapt le batuse spre a sarbtori implinirea a 60 de ani care se apropia, cazand la 15/26 August 1714).
Turcii erau bucurosi sa pun mana pe marile averi ale lui Brancoveanu ; se folosir deci de gestul necugetat al lui Toma Can12

www.dacoromanica.ro

178

CONSTANTIN BRANCOVEANU

tacuzino, retinur 0 o parte din prile trimise de dumani 0


hotrk s-1 mazileasc. La 14 Aprilie 1714, In preajma Pa0ilor,
sosi la Bucure0i un trimis al sultanului, capugi baa Mustafa-aga ;
Domnul, nebnuind nimic, 11 primi a doua zi In divan, cAnd deodat

vzu c5 i se pune pe umr nframa de mtase neagr a maziliei.


0 Impotrivire nici nu se Incercd mkar ; boierii i orpnii, amenintati CA vor nvli Ttarii, nu se miear. Peste alte dou'd zile
era numit domn stefan Cantacuzino, feciorul Stolnicului ; scopul
urmrit de acesta din urmg. se Implini deci. Mazilul, Insotit de
Intreaga sa familie porni spre Stambul ; aci, el fu Inchis la Edicule,
unde sttuse i Vasile Lupu. UrmA apoi dup obiceiul nenorocit
de care am mai amintit, tortura, spre a-1 face sli declare Intreaga
avere. Banii, giuvaerurile, hainele i lucrurile de pret, se confiscar i full vndute la mezat (vezi fig. 47). Inteo caseta' a Doamnei
se gsir podoabe de o jumtate milion de talen i o surn uriaA'
pentru acea vreme precum 0 un inej cum nu se mai vzuse altul
la Poart . Zdrobit de chinuri, d'du nenorocitul 0 Inscrisul celor
400.000 de lei pe care-i avea depu0 la Venetia. Se prea ea' lu-

crurile se vor opri aci ; Brncoveanu ar fi scris chiar In Ardeal


BA' i se pstreze neatinse bunurile de acolo 0 avea ndejde a va
fi eliberat. Pkile dumanilor Ing 0 setea de sange a cruntuIui
vizir Gin Ali pap fur mai puternice. Se hotrl deci pieirea haia celor patru feciori
nului , Cat de neilrept min acest cuvnt
0 a sfetnicului au. de Incredere, sluga (sa) cea bun 0 dreapt
btrnul clucer lenache Veiarescu. In ziva de 15/26 August, de
Sfnta Maria, cnd Implinise 60 de ani, voevodul i ai si furg
porniti, In picioarele goale i In cm60, la locul de osnd.
In prezenta Sultanului, a Vizirului, a Corpului diplomatic strin,
avu loc executia : intai czu capul lui Vckescu, apoi, pe

rnd, capetele celor patru feciori, la urn* dup ce vzuse toat


grogvia, capul lui Brncoveanu Insu0. Trupurile fur expuse
pn seara, la poarta cea mare a seraiului, apoi aruncate In Bosfor.

De aci le luar *Iva cre0ini i le Ingropar in mnktirea din


insula Chalke, In Marea de Marmara. Mai tarziu, rm0tele pamnte0i ale voevodului fur aduse In lard i Ingropate In biserica
Sfantul Gheorghe Nou din Bucure0i, ctitoria sa. Deasupra mormntului, nefericita solie 0 mam, doamna Marica, apz o candeld cu urmtoarea inscriptie: Aceast candel ce s'au dat
www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA CULTURALL TIPARUL

179

la sfeti Gheorghe cel Nou lumineaza unde odihnesc oasele fericitului Damn Io Costandin Brancoveanu Basarab Voevod i
iaste facuta de Doamna Mariei Sale M'aria, carea
gi Maria Sa nadajduete In Domnul iarai aicea
sal

,0
...
.0

i se odihneasca oasele ; Iulie In 12 zile, leat


(vezi fig. 48).

E 'E
o

= .
0

7228 (1720)

Activitatea culturalii. Tiparul. Dintre voevozii


Tarii Romaneti, niciunul n'a pretuit i sprijinit
cultura ca Brancoveanu. El Insui om cu carte,

nepot al Invltatului stolnic Constantin Canta-

cuzino care i-a fost tutore, a continuat micarea culturald Inceput de erban Cantacuzino,
i a amplificat-o. In vremea lui, se tipresc
zeci de carti, nu numai bisericeti, dar i de
alta natura, nu numai pentru nevoile noastre,
dar i pentru lumea greaca i oriental. La un
moment dat, In 1701, functioneaza simultan
trei tipografii: la Bucureti, la Snagov i la
Buzu (vezi fig. 49). Domnul e Inconjurat de
carturari, clerici i mireni ; i se dedica nume-

-,,
....

. :

-S 4
-11 =
.L..,,o,..

7;44

1', 1
-.: E
.-4

.B.

e.

t=

,0

2.1

1 PI ;
E ili 4

O,
cfl

.o

roase lucrari ; numrul coalelor sporete ; o vie

activitate culturala domnete In timpul stapa-

L' 4
O '2
A

nirii
lui (vezi i fig. 50)..0
Dintre personalitlile care militeaza In a-

N .T.

t-

"'

4 .1 I

ceastd directie trebuiesc pomeniti In primul


rand stolnicul Constantin Cantacuzino, (vezi fig.
51), mitropolitul Antim Ivireanu, episcopal Mitrofan al Buzelului, cronicarii Rada Po pesca i

2.

3i
.. .

2 tz
Rada Greceanu. Expunerea vietii i activit'atii
At
1 ..12.
lor o vom da la capitolele despre istoriografia
0
o
,ii tiparul muntean (vezi partea a doua a aceS
0
stui volum).
P'
coala superioara Infiintata de erban Canta4:
t.: 3
cuzino 1i continua cursurile i capata Incepand
dela 1 Septemvrie 1707, un statut precis. Dom'k
nul cladise un local nou, la manastirea Sfantul
Saya ; se hotarte acum ca vor fi trei dascali, cu salariu anual,
care vor preda : logica, retorica, fizica, astronomia, psihologia
;E;

j..I

12.

www.dacoromanica.ro

'180

CONSTANTIN BRANCOVEANU

,.....,,,,,.
,.

Toggle!

V."-

I'M

E,

i'*k

,...,t,...,
11:01.6nAkv.. ,,
..

0. _ a r.r.cP.A.rg,:,

Pk THA1

sie

0;2
(".

i
'

. r.

..%

VOW.,

'

Fig. 48. Candela de deasuprn mormantului lu Constantin Drancoveanu, pima


de doamna Marica. Inscriptia e tui rotmine,te. Stil curacteristic brtIncovenese.

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA CULTURALA. TIPARUL

Htir
1,4341

181

.f.ti
aliftilIMMIU11121111M
--Tee rec58e
7----Fritey-TtreWe07550-7.6o7f-ayffAc%si
aft?A'041 ME AZ;

Gf

tt

Du' 24161 tioigij,. ..k3


n 'ye

'4

.7

.,

F *.

m.80,,v-VMI,
AHrIta

I, _11 "

Fk

9,iatvIrg-Atott
a
.
utiff,rpl-itt;f>am ray,
of,t4 A 6,1i

;1,

;.

I
4
QV,.
4CgAsHaut Mr14 elIJHAO, titgef AtINM 440411+11pn
t,

AVF

6% 6'1 (CHAO,.

;fr itch fliji

rterarsgftp

ACjtil,A ANCITTA WM gf4k4,11.trfrfreAt;"''.1:V.


W

mi

(sic Aommif inmstlairs,

writ:at rs)i

igtal

nAft4rlim COX r
te,Y 1

IFIAAF

e ro+rs.m

U11,4

Fig. 49. 0 pagiiih dela Inceputul uneia din tipTiriturile lui Constantin lirincoveanu, itatitivind
velquri politice s, scrise de mire i Ocean slugs m5riei tale 'India logoflit 1.

sterna tArii vi opt

www.dacoromanica.ro

182

CONSTANTIN BRANCOVEANU

(u despre suflet ), metafizica, gramatica, ortografia ; se 1 or face

lecturi din Xenofon, Plutarh i Tucidide ; din cuvAntdrile lui

owl
I

Ayfitit 14.

t,

4,eall

IA_ AV

4,A.) /144 vis

,44/ /9i_Olffiet)-11'

Yf
e"-/"..""**NI_,

--1/,

kor41JArt47

Fig. 50.
Insemnare autogratfi a lui Constantin Brincoveanu, lnainte de a ajunge domn,
pe un manuscris (dele riindul 3 In jos): a A ln Costandin Brincoveanul vol logoffit, leat 7195
(1687), Fevruarie 5. Dar dela dumnealui Costandin Cantacuzino biv vol stolnic s. (Academia
Romdnii. Manuscrise).

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

183

Isocrat, Demostene i ale Sfntului Grigore din Nazianz ; din


cantecele lui Pindar, fabulele lui Esop, tragediile lui Sofocle
Euripid ; din cugetrile lui Caton i Pitagota ; bineinteles se va

citi din Evanghelie i din Faptele Apostolilor, pn la sfarit .


Nu vor lipsi exercitiile practice, in scris, la gramatic, dndu-se
atentie i_ortografiei ; temele vor fi corectate ; se vor face i dialoguri,
in contradictor. Cursurile vor avea loc numai cinci zile pe sAptaman, Joia i Duminec6 fiind pentru vacanta i odihna invlaceilor .

Alturi de aceast coal superioar, mai erau i altele, mai


modeste. La Sfntul Gheorghe vechi era o coala de slovenie unde

:.)
1-X<71 OVA.4, Aa

atAt,a2A4/1

Fig. 51. Autograf al lui Constantin Cantacuzino: Ex lib(ris) Constantini Cantacuzeni


(Academia RomAnfi, Manuscrise).

se pregteau logofetii cari scriau hrisoavele in limba slavg


din
ce in ce mai putine de altfel
i traduceau pe cele vechi, infatiate in divan, la judecli. Mihai Cantacuzino infiinteaz6 i el
o asemenea coal prevznd ins pe deasupra, i un curs de
muzicA bisericeasc

la mnstirea Colea, ctitoria sa. Un do-

cument am 1.7 Aprilie 1708, dat de Mihai Racovit, domnul Mol-

dovei, vorbete de aceast nou creatie, cunde cei ce poftescu


a nu-vi pierde in zadar vreamea tineretilor, in dar vistierul invtturii s6 poata sift catige ; el amintete i de existenta spitalului de acolo, lca dumnezeesc, vrednic de lauda #.
Ctitoriile. Constantin Brncoveanu a fost un mare credincios.
Cronica il arata ca pe un domn cretin i pravoslavnic, cu dragoste i cu ravn creSineasc6 i fierbinte : nu e debe o exagerare.
Acest puternic sentiment 1-a cAluzit intreaga sa via i i-a fost
sprijinul cel mai tare in ceasul crncen al mortii.
Numeroasele lcauri dumnezeeti pe care le ridic, le reface,
lelinzestreaz4 pe intreg cuprinsul trii i in afara hotarelor ei aunt
www.dacoromanica.ro

184

CONSTANTIN BRANCOVEANU

Fig. 52. Biserien rniistirii Ilurezi; este reprezentativ sub toute rnporturile pollen
iuriIe britneovene5ti.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

186.

manifestari concrete ale credintei sale. Inca pe cand era boier,


inalta el dou biserici pe proprietatile lui: una la Potlogi, In Dambovita, ispravita in Septemvrie 1683, alta la Mogofoaia, lang5.

Bucuresti, ispravita in ziva de 20/30 Septemvrie 1688, asa dar


Cu putin inainte de a fi ales domn. Scurt timp dupa ce se suie pe
scaun, In vara celui de al doilea an de stapanire (1690) incep
lucrrile mngstirii Hurezi, (Vlcea) punandu-se temeliile. Acest
latas e cea mai de seam ctitorie a lui Brancoveanu (vezi fig. 52
si 53) ; constructia lui, cu modificarile aduse ulterior, cu zugravelile,

cu cu adaosele, cu diferitele paraclise, tine pana In 1705 (vezi


fig. 54-59); esentialul era gata lusa la 18/28 Septemvrie 1697
cand domnul, vizitnd manastirea, o gsi grijith de tot ;
ispravnic a fost mai intai Parvul Cantacuzino stolnicul, apoi,
dup moartea acestuia (1692), Cernica tirbei, biv vel armas..
Pe peretele ctitorilor, e intreaga familie a lui Brancoveanu si
inaintasii si, atat dinspre tata cat i dinspre mam; chipurile
sunt zugravite cu o deosebita pricepere ; se poate spune ca e una
din frescele cele mai reusite din intreaga noastra pictura bisericeasca (ve:i fig. 60 si 61). Tot in \T'Altea, ridica credinciosul
donan o noua biserica, de piatia, in locul celei vechi, de lemn,.
la manstirea Mamul; inceputa in 1695, ea e gata la 1/11 August
1696.

La Br nccveni, locul sau de bastina, vechiul latas este de


asemenea inlocuit printr'unul nou ; acesta se face in 1699, intre
9/19 Iunie si 5/15 August. Bucurestii se bucura, sub raportul ctitoriilor, de o deosebit grija: trei manastiri, Sfntul Gheorghe Nou,

Sfeintul loan Grecesc pe locul unde e azi Casa de Depuneri


Skintul Saya avura bisericile, neincpatoare sau intunecoase,
inlocuite prin altele, de proportii mai mari i frumos lucrate (vezi
fig. 62). La Sfantul Gheorghe Nou, unde aveau s i se odihneasca
oasele, sfintirea se facu In 1707 de catre patriarhul Ierusalimului
si de o serie intreag5 de ierarhi rasdriteni ; biserica dela Sfantul
loan, vestita prin vindecarile minunate . de grele boale fu lulocuita in 1703, lacasul ispravindu-se la 10/21 Iunie; nu stim precis
cand se ridica noua zidire dela Sfantul Saya ; In once caz, ea era
gata lusa inainte de 1 Septemvrie 1707.

Impreuna tu unchiul sau Mihai Cantacuzino, fcu Brancoveanu intre 1691 si 1697 o puternica manastire, la Reunnicul

www.dacoromanica.ro

186

CONSTANTIN BRANCOVEANU

Fig. 53. Pisania bisericii Burnt. Un cacbu splendid sculpiat o Inconjuill. Deasupra nsii,
sterna TArii Romanesti si sterna Cantacuzinilor, din cari se trIgea, duprt marnl, Brincoveanu.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

187

Seirat. Inconjurat de ziduri inalte de 8 metri, prevzute la colturi

si pe dou din laturi cu turnuri ptrate sau octogonale, ea era si


un loe de aprare si mult scpare pentru populatia de
primprejur (vezi fig. 63 si 64).
In afara hotarelor, credinta si drnicia domnului ridicar
biserici noi la Feigeiraf (1698, futre 17/27 Iunie si Septemvrie),
la Ocna Sibiului (1701), la Ismail (1698), si la Galata (1698).

Fig. 54.

O parte din chilli qi intrarea la arhondaricul rninIstirii Hureei.

Dar in afar de lcasurile zidite in 'intregime, mai sunt o surn


altele
care *se facur imbunttiri, adaose sau prefaceri. Pe

and era mare sptar, in 1683, repar Bistrila, ctitoria Craiovestilor, rudele sale dinspre tata'; pisania spune: multe au infrumusetat si den nou au fcut la aceast dumnezdiasc si sfnt
casa . In 1695, au mers la mnstirea De un Lemn povesteste cronica
si de acolo la mnstirea Argefului, pre care
sfinte mnstiri le-au mai adaos mria sa si le-au intrit cu mile
si cu podoabe scumpe de biseric . Targovistei, ca si Bucurestilor,
i se acord o atentie deosebit. Trei biserici fur reparate: in 1698,
Biserica Domneascci, fnoindu-i-se zugrveala si punndu-i-se par-

www.dacoromanica.ro

188

CONSTANTIN BRANCOVEANU

doseala noua, precum i Biserica Si. Dumitru, iar in 1708, insasi


Mitro polia. Pisania, pastrata fragmentar, da ca data a sfarsitului

Fig. 55. Foisorul arliondaricului manfistirii Ilurezi. Fiecare slid!, de piatr5 e sculptat
Totul da o impresie de elegant5 si gralie.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

189

lucrgrilor, pentru acest din urm Men 27 August stil vechi.


Biserica mn6stirii Dealul fu invelit cu table de amnia si
infrumuse%at pre din 15untru cu zugrvele si cu alte odoar

Fig. 56.

Detalii la scare de ',latch ce duce la foisorul arhondaricului mlimistirii Hurezi.

www.dacoromanica.ro

190

CONSTANTIN BRANCOVEANU

(1713). MenVongm, In sfarit, ca pomelnicul schitului din Sdmbeita de Sus (Fagara) cuprinde, printre ctitori, qi pe domn cu

familia lui ; cum irisa inaintea acestuia, mai sunt trecute alte
trei nume: Nicolae, Mariia, Manolache *, rezulta sau ca voievodul

a ajutat numai la intemeierea schitului, cea mai mare parte .a


cheltuielii fiind suportatA de cei ce 11 preced In pomelnic, sau ca el
a lnlocuit vechiul M'en al acestora, cu anul nou (inainte de 1701).

Fig. 57.

Vedere din foisorul arhondaricului spre chiliile manastirii Hurezi.

So%ia lui Brancoveanu, Doamna Marica, adaose partea ei de


ctitorii. Ea facu in 1696-1699, Bolnila dela Hurezi; In acelai
timp, restaura' -sechea biserica a schitului de calugarite Vifordta,
de Muga Targovite, largindu-i ferestrele, zugravind-o i adaogandu-i chilii d o clopotnita. Urma', In 1702, la Bucureti, zidirea
Bisericii dintr'o zi, In locul celei vechi, de lemn, iar in 1706, rdacerea, din temelie, a bisericii manastirii de calugarite dela Surpatele; pisania, caracterizand noua construcIie drept frumoasa
i iscusita , arata ca lucrarile s'au ispravit la 1/12 August.
Rudele familiei domneti se Intrec i ele In a ridica numeroase
i frumoase lacauri dumnezeeti. In frunte sunt Cantacuzinii.
Mihail spatarul, om umblat i cult, cu deosebita ravna pentru

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

191

geografie i arhitectura,

in afar& de partea pe care o ia la zidirea


nidn'Astirii din Rimnicul-Srat, Inal5. i rniinastirea Sinaii, nu04,4,,

"

a'bo;?i,4,

4.

...V.G.At

- l'tr4-la

.....

,- ,A

....7r.r.,--4,-

\ .:'''..,

'

..,-..,....

'

'

.,

51,
L

"- '''

0,-,1:'

1 ,' -

---',

.0-

'-

_6 0-* '-,....

'...

-.

...

='96n

..

.,,,,..

..

... E
"..44
t,,,,-,- : =,./in.-' t--

.-{C,--1,---al'-;
.
4 if .

'.,

''''

AV

OS.

d,

.,

''-'

Fig. 58. Paraclisul mntiril Huresi, avAnd hramul nasterii Maid( Domnului, Infiltsit de
Brancoveanu In 1697 (7205).

www.dacoromanica.ro

192

CO NSTANTIN BRANCOVEANU

Schitul Sfintii Apostoli, tnilltat co ajutor dele Constantin Brfincoveanu de arhimandritul loan in 1698 li isprilvit de zugravit la 6/17 Iulie 1700. Tine de mlinhstirea Hurezi si se
an In pficlurea vecin..
Fig. 69.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE

193

mit astfel dup muntele Sinai i In amintirea cAlatoriei filcute


acolo, apoi manastirea Coyea din Bucureti (1701-1702) cu o
biseric4 i trei paraclise, addogAndu-i ulterior (1703-1707) si
un spital cu 24 de paturi, spiSerie, coal, odZii pentru dascali
precum i alte ecarete. Tot lui i se datore0e schitul Titireciu din
Ocnele Mari, biserica Fundeni Gherasi, terminatd la 1/11 Mai
1699 0 impodobit cu delicate stucaturi exterioare, precum si o
serie de biserici de piatra in satele de pe mo0ile lui.

, .*

*1.

,,,,,,

l.,

-,-,
.., - r-

t, ...4.- 1- 'ri.

I,

..

t'

fk

.,

.1)

us,

..-1;,

.. o

,-

..,

'

,..m_('-`r

,
i

-;
:-..

,.

141
',

:'

if

t f.., r' 11
0',.,,
' :1 r ;
:.: ;,.
' '

... 5*-;
'

'
, ,,

li

4 -t-. -.

lt'.".

,.i.

-1/1

"i -.-:. "...I - g '. ar


'."

`..1

`L

',1

4.

,,,,

,
-

' 11;41
.0 j:.'

,6

L'

.i.,__11

L'..

,-,, :, - ,

-1.1' 1

. fl ,'

t,.

'

I.

,
1 f`L.1

-c

,
4-L.
ri.I'.

...a.

.4

Fig. 80. Constantin Brancoveanu, down. Marica si copiii Jon Frescil:tn7biserica miinlistirii
Hure.i.

Toma Cantacuzino spiltarul, cel care a trecut de partea Ru0lor


In 1711, Incepe o mlindstire la Poiana, in Prahova, in fata Cam,
pinii ; nu apucii sa ridice insa cleat biserica, i trebuie sa ja calea
pribegiei, In urma infrAngerii dela Sta.nile0i. Pand Negoescu,
cumnatul dinnnului, i sosia sa Safta aunt ctitorii Bisericii lenei

din Bucure0i; Mewl s'a ispavit Ins Utrziu, dup5 moartea lui
Pan, la 1/12 August 1724.
Dintre celelalte biserici i mn6stiri, ridicate in vremea lui
Brinc6veanu de atre boieri, clerici sau simpli oreni i sateni,
merit:4 BA' fie pomenite Biserica Antim din Bucure0i, ctitoria
13

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BRANCOVEANU

194

mitropolitului cu acest nume, terminata In 1715, sub stefan Cantacuzino, Biserica Brezo ianu, cliidit de doi mari boieri, clucerul
Mardcineanu i vistierul Bujoreanu, pe locul marelui vornic Pd-

00

.4;

2'1"474

0%

\y

72
1

P.ti-Firrecv

1'

r=

4"

;4111

110.

okt,r="18.o.,-.

11411

fiirk vintettedintaii(ecii
-

r
1

'

k
i

.
T.

.1

''.''

- 41 I,
it

II i

EVI
'

A,

p!

11

.1 i
. Ft,
Fig. 61. Frescli dela Bared.

www.dacoromanica.ro

BRANCOVEANU $1 BISERICA DIN ARDEAL

195

traco Brezoianu, i terminan In Octomvrie 1710; In sfarit


Biserica lui i tefan cel Mare, din Ramnicul &rat, rercut den
ferestri In sus* de &Are vecingate # adic6 de poporeni, ajunnd
cine cu ce s'au Indurat # (1704).
Ar fi prea lung s'd iniram toate donatiile i. 1110661e pe care
le-a fAcut Brancoveanu mAn6stirilor din targ i de peste hotare.

$
Fig. 62. Biserica minastirii SI. loan grecesc, din Bucuresti. A fost dfiramati prin 1895, pe
load ei ridicandu-se Casa de Depuneri.

E deajuns s spunem ca mila sa s'a revrsat din belsug asupra


lor si c6 n'au fost uitate nici vechile ctitorii ale inaintasilor,
nici lacasurile din Ardeal, intre care si biserica reformatd din
Fggra care prime0e 400 de florini, pentru a fi reconstruin
nici acelea, dela Athos, Constantinopol, Halchi, Ierusalim, Muntele
Sinai, Alexandria i, In genere, din Intreg orientul cretin. Carti
bisericeti, odAjdii i. odoare, pomenind numele sail uneori avAnd

chiar reprezentat chipul generosului voievod se Innlnesc 014


asnzi In num6r apreciabil In aceste locuri (vezi 0 fig. 64-66).
BrAncoveanu si biserica din Ardeal. In timpul lui BrAncoveanu

se produce unirea # unei parti a bisericii romnesti din Ardeal


13.

www.dacoromanica.ro

196

CONSTANTIN BRANCOVEANU

-"

'1

"

Fig. 63. Intrarea In biserica milniistirii din Rimnicul Shia. Deasupra usii, pisania gi sterna
Dantactuinilor, vulturul bicefal.

www.dacoromanica.ro

DIIANCOVEAND SI BISERICA DIN ARDEAL

197

cu Roma, unire acceptata de clerul ortodox numai pentru a iei


din situatia de inferioritate social& i economica In care se afla
(vezi mai jos, p. 373). Ca domn pravoslovnic, aparator al ortodoxiei i legat de tinuturile de peste munti atat prin propriettile
pe care le avea acolo cat i prin ctitoriile i daniile facute, Brancoveanu a cautat, cat i-a stat in putinta, sa Impiedice aceasta
desbinare. Astfel, la hirotonisirea lui Atanasie (1 Fevruarie 1698)
i s'a cerut acestui nou ierarh sa iscaleasca normele i instructiunile
date de patriarhul Ierusalimului, prezent i el la solemnitate,
sa-i ja angajamentul ea va pazi neschimbat In eparhia sa
w. V - 47)k^, ''

, ,,
,

,4
...,

'

...

'

1'

'

'

,;31,,

.
.

: .

LI

,'-,

't'
_

ontlk,e1,17graV.-

,""7

Fig. 64. Postament de jilt arhieresc dela lininnicul Sfirat; se pare el provine din mlinlistirea
ridicata de 13rAneoveanu i Mihai Cantaeutino. Inseriptia dl numele ispravnieului: Mihail igumenul Cotianul, si data: 1712. (Muteul de Ara religioasfi din Bueuregti).

tocmelile * adica randuielile scaunului Ungrovlahiei. Atanasie

s'a supus, dar, Intors acas, n'a impiedecat actiunea pentru

unire. Chiar dupa ce aparuse, In acest sens, manifestul protopopilor i, drept urmare, prima diploma leopoldina (16 F evruarie
1699), Brancoveanu tot spera A* mai poata reline pe Atanasie;
aa se explica donatia moiei Meriani din Arge pe care o face
el mitropoliei * din Alba Iulia, la 15/26 Iunie 1700; mai lnainte
Ii druise i un rand de odajdi vladiceti*. Totul e ins In zadar ;
unirea se perfecteaza i Atanasie e lairotonisit din nou episcop,
la Viena (25 Martie 1701).
Daca Brncoveanu n'a reactionat mai puternic In urma acestui
fapt, explicatia st in Imprejurrile politice ale vremii, In aceea
a Austria, dupa un ir intreg de biruinte asupra Turcilor i dupa
tratatul dela Karlovitz, era In Ora ascendenta; o stricare a relatiilor putea fi deci deadreptul primejdioasa. De aceea, domnul s'a
www.dacoromanica.ro

198

CONSTANTIN BRANCOVEANI.1

mrginit numai in a lauda pe Brasovenii cari nu primisera unirea


si In a lsa pe mitropo--2.737)
,

'

litul Trii Romnesti sa-1

afuriseascd pe Atanasie.
Constructiile laice. Pe
langa religiozitate, o alta
trsatur caracteristicd a
naiad

lui Brncoveanu a fost


1

simtul gospoddresc. El i-a

dat putint s chiverniseascd tara Cu pricepere,


timp de un sfert de veac,
1mplinind Intotdeauna ce-

rerile nesfrsite ale Turcilor, In bani, zaherea,


salahori i mijloace de
transport, dar gsind, In

acelasi timp, chipul s


i diferite Imbunattiri resedintelor domnesti si altor orase. Nu
facd

s'a uitat nici pre sine, ridicnd asezri frumoase


pe mosiile sale si sporindu-si necontenit averea,
atat cea mirtoare cat
5

10;mA:tuft
n,-'

-.

cea nemirtoare. De

altfel, pentru 1ntreaga


tara, domnia indelungatfi
a lui Brancoveanu Inseamn o perioad de spor

0,1

material, dupd cum In-

;.. 3
Fig. 65.
Perdea de bisericli din 1692, dAruitA de Constantin DrAncoveanu si de doomna Marica. Numele ion
precum si data (72001 se aflA In partea inferioarA.

seamnd si una de Inflorire


artisticd, de lux si rafinament (vezi si fig. 67 *i 68).
Inca din 1689 se incep
reparatiile i adaosurile
la Curtea Domneascd din

www.dacoromanica.ro

CONSTROCTIILE LAICE

Bucurefti. Bisericei de a doua


dispruta, i se adaog6

190

zis a Doamnei sau de jos, azi

o turl, cu tind', i Infru-

musetri interioare ; se
construiete apoi, spre a

se mri palatul, o casa


cu stlpi de piatr ; se
reface clopotnita, punandu-i-se i ceas i, In 1707,

se aranjeazA grdinile
care se Intindeau pe o
distant de 800 de metri,
pang la malul Dambovitei. Urmeazd restaurarea i amenajarea Curtii
Domnefti din Tdrgovifte
care fusese prsit dup

rscoala lui Mihnea, zidurile caselor fiind atunci


drmate din ordinul
Turcilor. Brancoveanu le
reface Intre 1692 i 1694;

mai trziu, In 1697-98,


repar' i turnul de observa0e, Chindia. Biserica

Domneasc6 e refacut
(vezi mai sus, p. 187);
de asemenea casele coconilor , corpul de garda
al seimenilor i zidul in-

conjuator (1712). Nici


curtile lui Mihai \Todd,
dela Caracal, nu sunt
uitate ; i aci se fac reparatii, domnul oprindu-se uneori In acest

loc, in drumurile lui prin


tara.

Fig. 66. Perdea de biserici, ditruital de Constantin


Brancoveanu. In mijloc, sterna %Aril.

www.dacoromanica.ro

200

CONSTANTIN BRANCOVEANU

Caracteristice ins pentru felul de constructie al vremii, prin


proportiile, frumusetea i eleganta lor, sunt palatele pe care Brancoveanu i le face pe moiile sale, la Potlogi i la Mogooaia precum i palatul din I ucureti, vecin cu reedinta domneasci dela
Curtea eche; aezdri insemnate se aflau i la Doiceti, la Brncoveni, la Sambta de Sus; conace, mai modeste, in multe alta
parti. La Potlogi, el ridicd un palat in 1698, destintmdu-1, ala

rAltUnnYANITIM A;ifgitEwc.s..b.
6.7

'

4,TP: ',.nle..p.

4.1.1a 07, '': :

`,,,'"-

......rit j.

...-_"-

W.:'''.
,P

41
L

'

p?

.4

i.,

'.-?..1- l '

.11
+ ,,,

.7

sge .
_ 'As') "

"::

't,:
,..,

'

F,'c.""..\1,

'

'

"

Fig. O. Detaliu dela biserica mnjtirij Hurezi: chenarul de ',jata frumos sculptatli a
usii de intrare. Stema tara: vulturul cu crucea In cioc; deasupra, sfirsitul pisaniei.

cum ne arat pisania, pstrata pan azi, fiului sdu cel mai in
N/1'sta Constantin (vezi fig. 69). Cldirea, de proportii potrivite
(32 x 25 m), avea dou rAnduri, dintre care cel de jos, mai

scund, era destinat serviciului, iar cel de deasupra, mai inalt,


stpAnilor. Pereldi unora dintre odi erau impodobiti cu stucaturi

(vezi fig. 70); odaia domnului avea i un tablou inftind pe


tndrul Constantin alaturi de printii sai. O
frumoas loggia , Cu stlpi bogat sculptati, se afla pe fatada
care actea spre lac sau heleteu. Un alt palat, asemntor,
ridic Brancoveanu la Mogofoaia, pentru cel de al doilea fiu al
proprietar

www.dacoromanica.ro

CO N STRUCTIILE LAICE

201

&au, 5tefan ; constructia era gata la 1 Octomvrie 1700. Pe peretii i boltile uneia din odai puse el sa se picteze la Intoarcere, drumul sau la

Adrianopol, In 1703,
drum care-i produsese
atttta grij. Palatul
dela Mogooaia, bine
restaurat In zilele noa-

stre, este cel mai Insemnat monument de


arhitectura laic& din
cate ni s'au pastrat
In Tara Romaneasca
(vezi fig. 71 si 72). In
ce privete palatul din
Bucure5ti, el a fost

zidit la o data ce nu
poate preciza, In
once caz luainte de
se

Aprilie 1702, pe locul

caselor stra moeti,


intre dealul mitropoliei
i Dambovita (actuala

Piata a Natiunii). Englezul Chisthull, gazduit aci, 11 descrie ca


un palat frumos, Incapator, zidit din piatra, pitoresc acoperit,
dupa obiceiul %rii, Cu
indrila si mo ilat
dupd felul c a selor
din tttrile cregtine,
ceeace Ii da o Inftiti-

are stralucita daca 11

punem alaturi de casele... Turcilor din provinciile vecine Din

Fig. 613. - Pia tra de mormant a domnitelor Smaranda


Ancuta din biaerica mnSstirii Hurezi. Stil caracteristic
briincovenesc.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BRANCOVEANU

1202

acest palat s'au pdstrat numai cateva coloane cu bazele lor si


un fronton cu armele

antacuzinilor, toate frumos sculptate ; ele

au fost utilizate la restaurarea din vremea noasted a palatului


dala Mogosoaia. La Doicefti i la Breincoveni,

domnul repar6 numai


imbuntli vechile
asezdri, in

1706-1708.

La Seinibeita de Jos fdcu


In 1714 o casa noud

care insd nu ni

s'a
pdstrat, fiind ddedmata

la sfarsitul veacului al
y

XVIII-lea; coloanele Cu
capitele rdmase, sunt ca
la Mogosoaia.
Dar Brancoveanu mai
avea i numeroase alte

ZINO VA

14:tiV4'!,71gZEGO5M-N-0,p.

IflatiEV ii231`.0t:

It. Fail
Fig. 69. Pisania. pe o pinch de marmurd, a palatului
dela Potlogi, :wand urmAtorul cuprins: Aceste case den
temeliia lor sdnt tnaltate de luminntul domn lo Constantin Basarab voevod iiului silu Constantin BrAncoveanul; Incepdndu-le si sfdrsindu-le la leat 7206 (1698)

si la al secelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai


vt(ori) post(elnic)

Corbeanu.

(Muzeul Militar,

Buc.).

asezdri, atat in tail cat


si peste hotare. In primul rAnd, cea din Bucuresti, pe malul Dambovitei, unde stint azi
asezdmintele Brncovenesti ; apoi cele de la
Obilefti in Ilfov, Sccleni,
pe dealurile dela miaz-

noapte de Ploesti, Va
lea Schiailor, lang'd Mizil, Sdrata, in Buzdu, Teiteirani, in Prahova,
Meiteisaru, in Dambovita, Pitefti, Mufetesti in Gorj, Drincea in

Mehedinti, si multe altele. Testamentul prin care domnuLisi imparte in 1708 averea intre copii, ne arat a el stApanea la acea

data 55 de sate intregiunele avand curti de plated', mori


vii

apoi 56 de mofii sau peirti de sate, i o sum6 de vii, afar


de casele din Bucuresti 5 randuri si din Targoviste. Peste
hotare, el avea asezdri la Braco, la Poiana Meirului qi la Recea
In Ardeal, la Arbana.fi, in Bulgaria de azi i la San- Stef ano, pe
rmul Mdrii de Marmara.
www.dacoromanica.ro

4,

' "..--.-

'N,.s.: 7:..,

.'

4-- -,,ti

' ' ..,

rir.
.., c,._
m,
_ ',
,,...

.-

1....
.:,, .,4, 1 5_,,,,,r.
-

,,- r,., -,
.

.."

.;-:'
t-

L'i

.:
.n.

tsesturt din stu.aturile ce Impodobeint perrtii unora dintre (While palatului dela Potlogi; influent.) on ntan.

www.dacoromanica.ro

204

CONSTANTIN PRANC01 EANU

Dintre realizarile gospodareti ale lui Brancoveanu, cronica


amintete refacerea heleteului celui mare din Ilfov, dela Fantana
Tiganului, care se stricase de pe vremea lui Radu Leon, apoi aducerea apei la Targov4te i la Focani, In acest din urma loe, dela
o distanta de cloud ceasuri, In sfarit, punerea din nou in exploatare a ocnei dela Teipni (Prahova).
Gospodar, credincios, iubitor de art i de cultura, Constantin
Brancoveanu este una din figurile cele mai de seam& ale trecu-

zt.
Y

'

; kb,
1.

0.,
yet

A.

.-

e
,

a.
Fig. 71. Palatul dele Mogosoaia, clAdit de BrAncoveanu i restaurat tn addle noastre. E o
clrsdireiipied pentru stilul brancovenesc.

tului nostru. El simbolizeazd epoca de stralucire a spiritului ro=These. lar sfaritul sail tragic, suportat cu tarie de suflet adevarat cretineasca, adaoga chipului ski aureola de martir.
Stefan Cantaeuzino. Pentru a-0 consolida tronul i a face imposibild o revenire a lui Constantin Brancoveanu. Stefarf Cantacuzino Ii dadu toate silinele ca sa se ajunga la o condamnare a
acestuia. Trimise deci, Indata dupa numire, pe cumnatul sau
Radu Dudescu i pe banul Stirbei la Poarta ca sa parasca pe
domnul mazil, scoase Inaintea dregatorului Imparatesc trani
pe care-i trivitia sa se planga de grelele biruri la care fuseserd
supui, starui cu bani pe la meghistanii Portii, puse .1 pe altii
www.dacoromanica.ro

STEFAN CANTACUEINO

205

intervina, pana ce In sfarit, obtinu cumplita condamnare. Este


aceasta o zdrobitoare villa i o pata ruinoasa pe memoria urmaului in scaun a lui Brncoveanu. De altfel nu-i folosi multa vreme

sangeroasa biruinta. Stapanirea sa nu tinu nici doi ani de zile i


ispravi Intr'un chip asemnator predecesorului sau. Dupa ce protectorul dela Stambul, marele imbrohor, fu ucis din ordinul Vizirului care-vi temea locul, stefan Cantacuzino, ramas far' sprijin,

Fig. 72.

Loggia palatului dela Mogosoaia, cu vederea spre lac.

primi firmanul de mazilie. Inlocuirea se hotarl chiar in ziva de


Craciun a anului 1715 (5 Ianuarie 1716, stil nou); la Bucureti,
ordinul sosi In ziva de 21 Ianuarie. Ridicat i dus la Stambul,
mazilul se bucura la Inceput de libertate ; cand lima acelai crud
vizir care talase pe Brancoveanu, primi din tara o scrisoare compromitatoare a Imperialilor catre fostul domn qi informatii asupra
legaturilor pe care acesta le avusese cu puterile cretine, stefan

Cantacuzino fu Inchis, Impreuna cu tata &d'u; In noaptea de 6


spre 7 Iunie 1716, urma sugrumarea amandurora; aceeai soarta
avura In ziva de 9 Iunie, la Adrianopol, unchiul domnului, Mihai
www.dacoromanica.ro

206

CONSTANTIN BRANCOVEANU

splitarul Cantacuzino, ctitorul Mnstirilor Colea i Sinaia, precum

cumnatul su, Radu Dudescu. Soria lui stefan, Doamna Ptina,


copiii si, Rciducan i Constantin, scApara, ascunzAndu-se la
nite cretini, in Stavrodrom, un cartier al Constantinopolului,
apoi, pe mare, ajunser6 in Apus. Dup peregrinAri la Roma, Viena,
Petersburg, Phina Ii sfari zilele la Braov, in 1.740. Dup6 stefan
Cantacuzino incep, in Muntenia, domniile fanariote.

BIBLIO GRAFIE
I. Constantin Brancoveanu: 1. C. GnInEsCu, Introducere la VOILIMUI
i regeste privitoare la Con-

CONST. GIURESCU i N. DOBRESCU, Documente

stantin Breincoveanu, Bucuresti, 1907, L p. in 8'; 2. N. IORGA, 1114. nastirea


Hurezului. Desvoltarea i vieata ei, Valenii de Munte, 1912, 77 p. in 8'; 3. N.
IORGA, Constantin-Vocla Brdncoveanu. V iata i domnia lui, Valenii de Munte,
1914, 213 p. in 8'; 4. Vinoimu N. DRAGHICEANU, In amintirea lui Constantin
Brdncoveanu 1714-1914. Loccrsurile Voevodului. Privire arheologica, Bucuresti, 1914, 112 p. in 8'; 5. N. IORGA, Donatiile romdnegti pentru manastirile
din Marea de Marmara, In Rey. Ist., VII (1921), 143-147; 6. C. MARINESCUI

Trei sabii ale lui Constantin Brd ncoveanu, In Bul. Com. Mon. 1st., XIX
(1926), p. 93-99; 7. VIRGIL DRAGHICEANU, Palatul lui Constantin Voda Brdn-

coveanu din Bucuregti, In Bul. Com. Mon. Ist., XIX (1926), p. 1-8; 8. GENERALUL R. RoSETTI, Cdteva sabii ale lui Constantin Brdncoveaniu, In
Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. X, 1929, p. 1-9; 9. VIRGIL DRAGHICEANU, O ctitorie brdncoveneasca disparuta: biserica Sfdntul Ion Grecesc din

Bucuregti, In Inchinare lui N icolae Iorga, Cluj, 1931, p. 138-142; 10. DAN
SIMONESCU, O insemnare .romd neasca pe o carte din Asia Mica, In Reo, 1st.

Rom., IV (1934), p. 293-4; 11. G. T. KIRILEANU, S'tiri de acum o suta de


ani despre mormantul lui Constantin Voda Brdncoveanu, Bucuresti, 1934,
13 p. in 8; 12. EMIL VARTOSU, Odoare romdnegti la Stambul, In Bul. Com.

Mon. Ist., XXVIII (1935), p. 1-19; 13. I. LEPAS, Mucenicia Brcincovenilor, Cluj, 1937, 16 p. in 8'; 14. VALER LITERAT i MARTIN JARAY, 4 Vizite

calvinegti la preotii romdni din Tara Fagaragului. Un dar al lui Constantin.


Brdncovestnu la Fagarag, In Anuar. Ist. Cluj, VIII (1936-1938), p. 582-620;
I. IONA$CU, 55coala dela Coltea In veacul al XVIII-lea, Bucuresti, 1938,
15 p. in 8. (Extras din Biserica Ortodoxa Ronzdna, LVI (1938), nr. 11-12) ;'
DAN SIMIONESCU i EMIL MURACADE, Tipar rotruinesc pentru Arabi in

secolul al XVIII-lea, In Cercetari Literare, III, Bucuresti, 1939, p. 1-32.

www.dacoromanica.ro

CANTEMIRE.$TII
Cam rar domn au lost gi a mai li ca
Antioh Vodd (Cantemir) In Moldova :
nelacom nici la sdnge, nici la bani, nice
la minciuni, ce iubitor la dreptate. .,5i
belfug In feard la bale era In silele lui D.
(Letopisetul lui Ion Neculce)

Rgstimpul dintre 1685 si 1711 poate fi numit, in istoria Moldovei, rgstimpul Cantemirestilor. La inceput, e domnia relativ
lungg dacg Iinem seama de predecesori i succesori
a lui
Constantin Cantemir ; la sfArsit, e aceea a fiului su, Invgtatul
Dimitrie Cantemir, o podoabg a culturii romnesti ; intre ele sunt
cele doug domnii ale celuilalt fiu, Antioh Cantemir i prima domnie,

nerecunoscutg de Poartg, i foarte scurtg de altfel, a lui Dimitrie.


Din cei dougzeci si sase de ani ai acestui rgstimp, Cantemiretii
stgpanesc aproape asesprezece.
Constantin Cantemir era dinteun neam modest de rgzssi, din
satul Silifteni, In judetul Falciului. S'a ngscut la 8/18 Noemvrie
1612 si a Imbrgtiat de tangr cariera armelor ; a servit timp de
saptesprezece ani In armata polong, ajungand u rohmistru , sau

cgpitan de cavalerie ; a stat i In Muntenia, avand dreggtoria


militarg de ceau spgtgresc ; intors in Moldova, 11 ggsim 4 apitan mare , apoi serdar, deci comandantul cavaleriei si pgzitorul marginei In spre 'Mari; a avut i dreggtorii civile, fiind
numit vel clucer, si chiar capichihaia sau reprezentant al tgrii
la Poartg.
Tronul 1-a luat cu ajutorul lui Serban Cantacuzino, fgggduind
acestuia sg-i urmeze directivele. Nu mirea se face In ziva de 25
Iunie 1685 la Babadag ; noul domn era om batrAn: avea saptezeci
si trei de ani. Cronicarul loan Neculce ni-1 infatieazg, foarte sugestiv

www.dacoromanica.ro

208

CANTEMIRE$TI1

In chipul urm'ator: Cantemir Voda K carte nu stia, ce numai isealitura Invalase de o f5cea ; practic6 bung avea ; la voroav4 era
fan'tos ; manca bine si bea bine. Semne multe avea pe trup dela

rasboaie, In cap si la mani, de pe cand fusese slujitor In Oara


leseasc. La stat, nu era mare; era gros, burduhos, rumen la fat,
buzat, b arba Ii era alb' ca zgpada *.

Toat domnia lui se desrsoara sub semnul luptelor dintre


Turci i Poloni. Acestia din urm'a, membrii ai Ligei Sfinte (vezi
mai sus, p. 161) fac o serie de Incercari de a ajunge, prin Moldova

la Dunare; ele nu izbutesc; Ora Insa are foarte mult de suferit


de pe urma prklAciunilor si a focului. Chiar In toamna anului 1685,

trupele polone trecurg Nistrul, trimitnd Inainte detasamente


podgheazuri care ajunser la Baia si chiar pn la
Iasi, btnd pe hatmanul moldovenesc Velicico Costin, fratele
lui Miron. Lupta principal avu loe langa Boian, pe Prut ; Turcii,
Tatarii i Cantemir, a carui oaste dovedi vitejie, atacar pe Levi
si-i siir. sg. se Intoarc, In conditii grele, Indarat, peste Nistru
(1-18 Octomvrie).
Campania din anul urmator, condus de regele Sobieski in
persoana, desi Inceput sub auspicii promitatoare, nu ddu nici
ea rezultatele asteptate. Armata ajunse, ce e dreptul, pang la
Iasi (16 August 1686), de unde domnul, solicitat necontenit
treac5 de partea crestinilor, dar, temndu-si fiul Wog la Turci,
se reteasese. Ea coborl chiar mai In jos, pe Prut, pan'a la gura vaii
SArata ; aci Ins, silit, pe de o parte de Turci i 'Mari, pe de
alta parte de seceta i lipsuri, trebui sal ja calea Intoarsa. In cursul
retragerii, Iaii fura" prAdaIi i arsi de Poloni i Cazaci; unii istorici poloni cred c focul ar fi fost pus de iscoade ale Turcilor sou
chiar ale lui Cantemir, spre a nimici depozitele armatei, ceea ce
nu pare ins. probabil. Mitropolitul Dosofteiu care primise pe Sobieski ca pe un liberator si Mouse slujba In cinstea lui, trebui sa-1
urmeze; el lua cu sine si moastele Sfntului loan cel Nou, aduse
dela Cetatea Alb, Cu aproape trei sute de ani Inainte, de &Are
Alexandru cel Bun. La 15 Octomvrie, Polonii erau Indaral peste
izolate sau

Nistru.

In 1687, avur loo numai incursiuni de prada ale podgheazurilor ; In 1690, fu ocupat Suceava, lAsandu-se acolo o garnizoana
de 900 de soldaIi. In 1691, Sobieski voi s extinda stapanirea sa
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN CANTEMIR

209

In Moldova; facu deci o nora expeditie, asemenea celei din 1686.


Nici

de data aceasta lug, nu putu ajunge Ora la Durare,

'Mull oprindu-1 mai sus de 'mi. El se Intoarse atunci spre apus,


ataca Cetatea Neamtului aparath numai de o man de varatori*
(nu plae0 cum s'a spus mult vreme) 0 dui:a patru zile de
asediu, izbuti s'o la.. Manastirile din apropiere, Agapia, Secul 0
Hangu, primira 0 ele garnizoane leeti, apoi urma, pe o vreme
cumplita, retragerea. Din lipsa de cai, tunurile furl par'site la

Ropcea, In Bucovina, fiind reluate abia dupa vreo trei luni.


Bagajul se pierdu tot ; multi dintre soldati pierira de frig 0
de boala. Partea de nord-vest a Moldovei plus Soroca ramase

frig sub ocupatia 'was* In timp ce 'Mull stp'neau Orheiul 0 Lapuna. Lui Cantemir ii ramasese numai Iaul 0 tara
de jos.

Necontenitele razboaie avura drept urmare 0 o Inmultire a


talharilor. Bande Intregi, folosindu-se de Imprejurari, pradau fli
faceau tot felul de blestematii. Trebuira masuri drastice pentru ca
raul &A fie stavilit. Miron Costin, de pilda, fiind staroste de Putna
i prinzand patruzeci de asemenea talhari, puse sa-i taie pe toti
In cate patru bucati 04 atarna pin prepelece, pe la drumuri .
Domnul, de asemenea, li Intepa ci-i spanzura pe cei care-i
cadeau In mana.
Relatiile lui Constantin Cantemir cu erban Cantacuzino au
fost bune, la Inceput. Degi se legase, la suirea pe tron, sa-i urmeze

el nu
directivele 0 acestea urmareau alianta cu cretinii
scapa din vedere totu0, niciodata, interesele proprii tgrii sale.
De aceea, el nu trecu de partea Polonilor ; iar In tratatul secret
pe care trimi0i sal 11 Incheiara cu Imperialii, la Sibiu, In 15 Februarie 1690, se specifica lamurit a renuntarea la protectia Portii
se va face numai dupa ce armatele cretine vor fi la Braila sau la
Siret. Tratatul, de altfel, ramase litera moarta , In urma victoriilor

turceti din 1690. Spre sfar0t, relatiile cu erban se stricara din


cauza protectiei acordate de domn familiei Rusetetilor sau Cuparetilor, dumanii Cantacuzinilor. Incordate ra'masera ele apoi
0 sub Constantin Brancoveanu. Acesta cuta sa se foloseasca de
nemultumirile unora dintre boierii moldoveni cari erau suparati
ca domnul cheama In slujbe, la curte, tot feciori de mojici, Codreni 0 Galateni . 0 consftuire a nemultumitilor, cu prilejul
14

www.dacoromanica.ro

210

CANTEMIRESTII

unei nunti, la Bcani, din sus de Barlad, duse la horrirea de a


fugi cu totii la Brancoveanu i de a strui s fie numit domn in
Moldova, Velicico Costin, marele vornic. Unul dintre participantii
la consftuire, Ilie Tifescu, poreclit mai pe urm Frige-Vac .
desvlui insd lui Cantemir cele hotrite. Urmarea fu executarea
lui Velicico ; i se taie capul, noaptea, in fata portii domneti, dup
ce mai inti fusese bAtut cu buzduganul. Fratele su Miron, vestitul cronicar, nu era amestecat in complot ; se gsea la moie,
la Barboi, indurerat de moartea sotiei sale pe care se pregtea
tocmai s'o inmormanteze. Pe neateptate sosira slujitori domneti
65-1 ridice; dus la Roman, fu i el decapitat, cu toate rugmintile
de a i se ing5dui s vaz pe domn i s-i dovedeasc6 nevinovlia.
(Decemvrie 1691). Omorirea lui Miron Costin rmne o pata pe

memoria lui Cantemir; bAtranul voevod fu cuprins de altfel,


indat dupg aceea, de remurri: i de multe ori plangea intre
blstema pe cine 1-au
toat boierimea spune Neculce
.1

indemnat de au grbit de i-au tdiat . Cu aceast povar pe millet,


inchide el ochii, in varst de 81 de ani, la 27 Martie 1694. Inmormntat la Sf. Neculae Domnesc din Iai, trupul su fu strmutat

mai trziu, in timpul domniei lui Antioh, la Mnstirea Mera,


ctitoria sa de pe valea Milcovului (Putna).
Constantin Cantemir a fost cAgtorit de trei ori: prima data',
In 1646 pe clind era in Muntenia, cu Anastasia, o nepoatii de vr
a lui Grigore Ghica; ea moare de cium la patruzeci de zile dup
nunt; a doua sotie a fost Ruxandra Gane, cu care a avut o fiica,
tot Ruxandra; nici cea de a doua sotie nu trgiete mult; dup
moartea ei, intmplata la 3 ani dela cstorie, Cantemir ja pe o
nepoat' a Anastasiei, sotia lui Duca Vod, pe Ana Banta .; cu
aceasta a avut trei copii: pe Antioh i pe Dimitrie (nscut la 26.
Octomvrie stil vechi, 1673), cari au ajuns amndoi la domnie in
Moldova, .1 pe Safta, cAstorit cu sptarul Mihai Racovitd.
Cealaltd fiic, Ruxandra, s'a mritat cu Lupu Bogdan Hatmanul.

Dimitrie Cantemir. Dup moartea lui Constantin Cantemir, e


ales domn de &Are boieri i slujitori, Dimitrie, fiul cel mai mic al
rposatului. I se citete molitva de domnie, e imbrkat cu caftan
de care un aga al Vizirului care se nemerise cu trebi impArateti
In Iai, i domnete trei spfmani (29 Martie 18 Aprilie 1693)
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DUCA

211

(vezi si fig. 73). Dup aceea e ridicat de un trimis al Por tii


dus la Stambul; Sultanul numise, in urma struintelor lui Brancoveanu, care voia sa si-1 faca ginere, pe Constantin Duca, fiul
lui Gheroghe Duca, fostul domn.
Constantin Duca, zis i Duculetavea vreo saptesprezece ara
primise o educa* si o instructie aleas; stia foarte bine greaca
veche si latina, poseda cunostinte lntinse de filosofie ; personalitAti culturale renumite ale vremii, ca, de pila', Spandoni, mare
tetor al patriarhiei din Constantinopol, si loan Comnen, ii fuPar. te Roy en fon confeii
x.r.p/g5 bds

rerrot.
f

,1 .+1., 4

e,"1-41'i,ii

Fig. 73. Insemnare autograffi din 1696 a lui Dimitrie Cantemir pe o carte tranceel din bilbioteca sa. Pecetea a tost fficuth in timpul Marte scurtei domnii din 1693; ea poarta, In limba slava,
urmatoarea legenda. 14Io DimiRrie voevod cu mila lui Dumneeeu dordnul Tfirii Moldovei P.
(Academia Romana, Manuscrise).

seser5 profesori. A fost numit domn la inceputul lui Aprilie 1693,


inainte de 11 ale lunii ; a sosit la Iasi ins6 abia la 4 Iulie, dup ce
contractase datorii insemnate la Stambul, garantate de BrAncoveanu.

In toamnA, se egtoreste cu domnita Maria, fiica domnului


muntean; influenta socrului s4u era foarte simtitd, atat, de simtit
chiar, incat Neculae afirma' ed, de fapt, stapanea acesta: si pe
cine ziceau Muntenii s-i boiereascA, pe aceia fi boierea ; si ce ziceau

Muntenii, aceea ficea . Din cauza datoriilor, i dup pilda lui


Brncoveanu, pune si el vacdritul de vaca un zlot si de cal un
leu , dare nepopulara in special printre boieri care aveau cirezi
www.dacoromanica.ro

212

CANTEMIRESTII

i tamazlkuri numeroase. A mai pus i un impozit de un zlot pe


pogonul de pArIng i de 1 popuoiu
e prima mentiune a cultivrii porumbului In Moldova precum i de patru lei pe pogonul

de tutun.
Domnia lui Constantin Duca a durat mai putin decAt termenul
obinuit de trei ani dupi care trebuia o reconfirmare; la 18 Decemvrie 1695, el este mazilit. S'a ajuns aci din cauza unor greeli
ale tnrului domn pe care nici puternicele mijloace ale lui Brancoveanu nu le-au mai putut acopen. Mai IntAi, zahereaua pornit
la Camenita In 1695, nefiind suficient aprat, a fost atacat de
Levi lang6 Nistru i jefuit, rmnnd cetatea fr provizii; apoi
a fost ucis, chiar In Iai, un Turc insemnat, capegi-ba5, ce fusese
trimis de vizir s ja banii birului i In acelai timp s fac4 o an-

chet discrea asupra domnului. Acesta, aflnd de Insrcinarea


ultima a Turcului, pune 86 fie atacat de o ceat de joimiri, chipurile strini, care prad totdeodat i crvsriea turceasca,
adic6 locul unde trgeau cei veniti cu porunci dela Stambul i
negustorii turci. Dandu-i seam apoi de greeala fcut', Duculet Incerac4 s-i catige bunvointa Sultanului, lovind garni-

leeti din mnstiri i dela Neamt; are chiar unele


Ele nu mai pot Impiedeca frig mazilia care se produce In 18 Decemvrie. La plecarea din Iai, tnra doamn,
bocindu-se, ar fi spus muntenete : Aolio 1 Aoliol c4 va
pune taica pung6 d pung6 din Bucureti pang. In Tarigrdd
i, zu, nu ne va lsa aa j iar ne vom Intoarce cu domnia
zoanele
succese.

indr pt . Dar n'avu noroc s vad Implinindu-i-se zisa: scurt


vreme dup ce ajunse la Stambul, imbolavindu-se de cium, muri
(August 1697).

Antioh Cantemir, fiul cel mai mare al lui Constantin, avea, la


suirea pe tron, douAzeci i patru de ani (vezi i fig. 74). Era ne

spune Neculce om mare la trup, cinsti, chipi, la minte


aezat, judector drept; nu era prea crturar, numai nici era
om prost. Minciunne i telpijicurile (adia vicleniile) nu le iubia ;

la avere nu era lacom; obicee nou nu primea s le faa prea


peste searn; era varator i slujitor (osta1) bun, dup linea
ttne-su .

A vrut s curme vrjmdia cu Constantin Brancoveanu; a


trimis deci la acesta s fac pace i s4 dea pe una din like drept
www.dacoromanica.ro

ANTIOH CANTEMIR.

213

sotie. Bogatul i mandrul domn muntean care than pe Cantemireti drept oameni de jos, a pus Irish' asemenea conditii pentru
cerea, intre altele, sal fie ucis Iordache Ruset vistiercasatorie
nicul 'neat Antioh renunta la planul sau i-i lua doamn din
tara, pe Ecaterina, fiica logofatului Dumitraco Ceaurul dela
Valea Seaca. Dumania intre cele dou familii continua, spre
paguba ambelor tari i spre multumirea meghistatty
nilor dela Poarta cari avurd prilej s ia multe pungi
de bani. Spre a putea sa stranga sumele insemnate
trebuitoare pentru a contrabalansa demersurile lui
Tr':0
Brancoveanu, Antioh fu nevoit s perceapa
vacaritul In cloud ierni ha chiar sa-1 mareasca.
Fig. 74.
Pe urma ins, 11 desfiinta, cu blestem Infricopt. Pecete deja Antioh
Cantemir, din priIn timpul domniei lui se lncheie pacea dela ma domnie, cu data
Karlovitz (1699, Ianuarie 26); printre stipulatiu- 1696. (Academia RoWink Sectla Numisnile ei sunt unele care privesc direct i indirect
matich).
Moldova. Astfel se hotrte ca Turcii FA eva-.
cueze Podolia, Ucraina i cetatea Camenitei, pe care o stapaneau
de 27 de ani, spre marea paguba nu numai a Poloniei, dar qi a
Moldovei, obligata s care mereu 'zaherea Inteacolo i sa apere
drumul de podgheazuri. In schimb, Polonii vor evacua cetAile
i mnastirile ocupate din Moldova, Nistrul ramanand hotar. Cele
hotarlte sunt aduse la Indeplinire ; Camenita e predata la 12/2Z
Septemvrie 1699; Neaml,u1 i manhstirile 1nvecinate, Campulungul,
Suceava i Soroca sunt parasite i ele de Levi i de Cazaci ; pe de

alt parte Tatarii se retrag din judetul Orheiului i din acela al


Lapunei, unde se aezaserd 'Ana aproape de Chiinau. Antioh
e stapan pe Intreaga ara", afar, bine Inteles, de Bugeac qi de
raielele din miazzi.

Pentru a aduce o uurare bietilor locuitori care ani d e zile


fusesera 1ngreunati cu ddrile i saraciti de razboaie i Po dgheazuri, Men domnul acum o reform fiscal anticipand pe aceea
a lui Constantin Mavrocordat: stabili anume o sum& global pe
care trebuia s'o plateasca fiecare, boier, mazil, rupta, Oran
potrivit averii, anual, in patru sferturi, desfiintand toate celelalte
dari. Era evident o uurare ; dar cand sa se simta In tar& urmarile
ei, sosi mazilia lui Antioh. Brancoveanu, continuand vrajmaia,
izbutise a-1 1nlocui prin Constantin Duca, fostul domn. Firmanul
www.dacoromanica.ro

214

CANTEMIRESTII

de inlocuire sosi la Ia0 la 14/25 Septemvrie 1700; mazilul


spre Stambul, lsnd in urna numai regrete.
Constantin Duca a doua oarA. i de data aceasta, Constantin
Duca Mel.' cheltuieli mari pentru a lua domnia; adogndu-se
sumele vechi, nepltite, datoria sa crescu enorm. De aceea, el
amanet, Ina la Stambul fiind, drile pe oi, pe miere, pe cear
reinfiint, bine inteles, v'critul. Spori apoi darea pe vin, in
trguri, i desetina. Rezultatul fu o nemultumire general. Boierii,
instigati de Iordache Ruset, pe care Doinnul 11 primise totu0 la
mai trziu 11 va face chiar mare vornic al trii de jos
curte,
incepur a pribegi in vecini: unii in Tara Romnease, altii in
Ardeal, altii in sfar0t in Polonia. VAzand cA nici de data aceasta
Duca nu poate sali apropie tara i ca nu-i ascult sfaturile, Brncoveanu se hotri s-1 inlocuiasca. El trimise deci in Moldova la
Iordachi Ruset, dumanul su de par atunci, fcu pace cu el,
fgduindu-i chiar incuscrire i stabili s sustin amndoi pe
Mihai Racovit sptarul.

Acesta apartinea unei vechi familii 0 era vr de al doilea,


dup mam, cu domnul muntean. Cu prilejul mergerii la Adrianopol, in 1703, se puse problema inlocuirii lui Duca. Vizirul ar fi

vrut ca s fie tot Brncoveanu 0 in Moldova; Stolnicul Constantin Cantacuzino, consultat, se opuse lug. Candidat era 0
,Antioh Cantemir, sustinut puternic de Ienicer aga; birui fug
Mihai Racovit, dup cum se stabilise. Constantin Duca, chemat
la Poart cu aproape 3 luni mai inainte, firmanul a sosit la
Ia0 la 26 Iunie fusese trimis surghiun la Cavalla, pe trmul

mrii Egee. Dup numirea lui Racovit, avu apoi judecat, In


divan, in fata Vizirului, i in alte prti # zicand boierii c6 au
stricat teara ; in aceste judeati pierdu tot 0 rmase grao. A
murit In mare lips , la Tarigrad.
i cu greutli finanDe0 a domnit riutin nici trei ani
ciare, Constatin Duca gsi timp i mijloace s ridice cAteva lcauri. Astfel el fcu o nanstire in Galati, cu hramul Adormirea
Maicei Domnului 0 o inchin la Mavromol, deasupra Fanarului.
Transforma apoi biserica Danco din Ia0 in mnstire i o inchind
Rumeli, la o mndstire unde este hramul patruzeci de mucenici . RefAcu mnstirea dela Copou, ctitoria lui Vasile Lupu;
refacu feredeul sau bile din Ia0, cldite de acela0; in sfr0t,
www.dacoromanica.ro

216

MIHAI RACOVIT

zidi case domnegti la Mitropolie, la Biserica Alba, ctitoria mamei


sale, doamna Anastasia.

Constantin Duca a fost casatorit de doua ori: prima data cu


Maria, fiica lui Brancoveanu (vezi mai sus, p. 211); fiul nscut
din aceasta' casatorie a murit tanar. A doua 'par a luat pe Euf rone spune Neculce doi feciori: unul s'a
sina; Cu ea a avut
dus la Moscali n; altul a ramas in Tarigrad.

Mihai Racovita. Dupii plecarea lui Duca la


Poarta, tara fu carmuita de logofatul loan Buhu,s,
varul su, lasat caimacam. Mihai Racovita primi
caftanul 1n Septemvrie 1703, inainte de 12 ale

lunii ; nu sosi la Iagi frig deck, la 30 Noemvrie


zabovind la Stambul din cauza judecatilor cu
predecesorul (vezi fig. 75).
Domnia aceasta cea dintai a lui Mihai
Racovita, domnie, altfel, linigtita gi blanda, n'are

Fig. 75.

Pecetea mica a lui


Mihai Racovita ca
domn al Moldovei
(1703). Legenda tn
limba slava.

mare insemnatate; a gi durat putin, nici un an


i jumatate, incheiandu-se la 23 Fevruarie 1705 (firmanul de
mazilie s'a dat de fapt la Stambul cu zece zile inainte, la 13
Fevruarie). In acest rastimp, Domnul reface biserica dela poarta

curtii domnegti, marind-o ca sa incapa nu numai dregfitorii,


gi mazilii gi slujitorii; face de asemenea o biserica de

dar

lemn,

in ograda vamii, langd casele tatalui sdu, vornicul Ion Ra-

covita ; da, in sfargit un hrisov solemn patriarhiei de lerusalim,


specificand mandstirile inchinate acesteia (Galata, Barnowski,

Sf. Saya, Cetatuia, Barnova din oragul gi tinutul Iagi, Sf. Gheorghe

din Galati) gi obligatiile lor fiscale. Doamna, la randul ei, tocmegte adica repard mitropolia cea veche, in care nu se mai slujea
de mult.
Mihai Racovita e scos din domnie de catre Antioh Cantemir.
Acesta, care fusese cat pe aci sa fie numit in Septemvrie 1703
cronica arata c a fost atunci o chestie de un cifert (sfert)
de ceas ca sa izbandeasca nu inceta cu struintele gi obtinu
intr'adevar tronul. Mazilit, Racovita veni la Poarta ; aci fu parit
dupa un nenorocit obicei ca n'a trimis Imparatiei doua
cloud bairamlacuri* pe care le-ar fi luat din lard. Pus
biruri
la inchisoare, el trebui sa raspunda suma, pe care poate nici n'o
luase.

www.dacoromanica.ro

216

CANTEMIRE*TII

Antioh Cantemir a doua oarfi. i Antioh Cantemir zdbovi la


Stambul 'Ana'
tocmeasca treburile; numit la 13 Fevruarie
(1705), abia la 1 Iunie i fcu el intrarea in Iasi. Cu Brancoveanu
era acum in re1aii bune; se irgelesesera, lnc inainte de a pleca
spre ar, ad nu se mai parasca; bogatul domn muntean se anga-

jase chiar s-i dea lui Dimitrie, fratele lui Antioh cate zece
pungi de bani pe an, sine a avea pace, economisind astfel sume
Inuit mai mari care ar fi trebuit vdrsate Turcilor.
Cu toate acestea, impozitele trebuird sporite, din cauza datoriilor.
Scoase Antioh \Todd aratd Neculce nevoi grele pe
tear... oranduele multe si satarale i hartii i furrarrt, cate un_
zlot de toat casa ; Infiin yeidreirital, cate doi bani de vadra
de vin, platit numai de tOrani; infiintO i corneiritul, cate un leu
de fiecare bou ce se vindea. Mazilii in special fur% apOsqi. N'ar
fi fost nevoie de un efort atat de mare, dar vistiernicul pe care-1
avea dcannul, Ilie Cantacuzino, era un om lacom i apucAtor:
lua din bani i fi i furis, cum Ii era voia . La iesirea din
dregOtorie, acesta rdmase cu saptezeci de pungi, in timp ce Antioh
care nu era prea sames, nici lacom pie* la sfarsitul domniei,
numai cu v.'o cincizecisasezeci . Mand'stirilor li se fOcu Ina
un asezmant fiscal favorabil, cu ruptd stabilind adia sume
pe baza de hnelegere, platibile in sferturi.
In primOvara anului 1707, la 1 Mai, porni el, in urma unei

dispozitii primite dela Poartd, la Tighina, spre a da ajutor la


repararea i mArirea cetAtii. Dar pe cand lucra aci, impreun' cu
toat'd curtea i slujitorii, Ii sosi mazilia (31 Iulie); ea fusese provo-

catO de Mihai Racovil, doritor de a-si relua tronul si de a-si


rizbuna pentru cele suferite. FOrd s'd se mai intoarc'd pe la Iasi,
Antioh porni, impreund cu familia sa, direct la Constantinopol;
ad i a si murit, mai tarziu, in 1723. Doi din bdietii si, Constantin
i Dimitrafco, s'au asezat in Rusia; un al treilea, Ionitei, a rOmas
In Moldova. 0 fiica a sa Maria a fost logodit'd cu Radu, fiul lui
Brancoveanu. Lui Antioh Cantemir i se datoreste inlocuirea lacasului de lemn dela Mira, ctitoria tatOlui sdu, printr'unul de zid,
In anul 1706.
Amintirea lOsat'd de acest voievod, in urma celor cloud' stpaniri ale sale, a fost din cele mai bune. Cronicarul Ion Neculce
e interpretul Eentimentului general al rii atunci cand spune:
www.dacoromanica.ro

NECULAI MAVROCORDAT

217

Cam rar Domn au fost i a mai fi ca Antioh Vod' in Moldova:


nelacom nici la snge, nici la bani, nici la minciuni; ce, iubitor la
dreptate. i belug in tear la toate era in zilele lui .
Mihai Racovit a doua oart. Caftanul de domnie 11 imbrac
Mihai Racovit a doua oar la 23 Iulie 1707; sosete in Iai frig
abia la 24 Noemvrie. Familia Rusetetilor, in frunte cu Iordache
Ruset, e acum atotputernica ; din pricina ei, se pare, incepe noua
sapanire cu o execulle qi anume cu sugrumarea lui Panaiotache
Morona, un grec foarte abil, fost mare postelnic i pe cale de a
de_veni un concurent primejdios pentru Iordache. Motivul oficial
era ins c6 acest Morona pre toti Domnii prte *.
Din cauza exigentilor turceti i din cauza cheltuielilor curtii
un capitol 11 formeazA i toaletele i bijuteriile doamnei Ana
se sporesc din nou drile. La pogondritul pe vii se adaogd un zlot
de pogon, vddriz'ritul e dublat, dela 2 la 4 parale, se infiinteaz6
funuirittil, Cate doi ughi (sau galbeni ungureti) de fiecare horn
al casei; desetina, pe stupi i mascuri,-e extins i asupra boierilor,
mazililor i mnstirilor.

In timpul acestei domnii are loc vestita lupt. dela Pultava


(8 Iulie 1709), in urma cAreia Carol al XII-lea, regele Suediei,
bAtut de Tarul Petru cel Mare, se refugiaz6 la Tighina. Victoria
ruseasc6 impresioneaza adnc; Mihai Racovit incepe a se orienta
spre Rui i se gndete chiar A' se refugieze la ei, la nevoie. Adver-

sarii si dela Poart simt insh aceasta i conving pe vizir s-1


mazileast. Acuzat c6 ar fi favorizat o incursiune rush' in Moldova
cand e zdrobit, pe valea Prutului, un detaament de Suedezi sau
pasivd,
&A, in cazul cel mai bun, ar fi pstiat o atitudine

Racovi0 e ridicat din Iai, la 28 Octomvrie 1709, de un detaament de spahii, dus la Stambul i inchis la Edicule. In locul
ar fi putut veni din nou Antioh Cantemir,
lui spune Neculce
dacd ddea cele trei sute de pungi ce i se ceruserd; acesta nu
fgaduiete ins decat o suta cincizeci i atunci e numit Neculae
Mavrocordat, fiul marelui dragoman Alexandru Mavrocordat
4 Exaporitul* adia tainicul din luntru*.
Neculai Mavrocordat. Mai mult cleat de chestia material,
numirea lui Neculai Mavrocordat a fost determinat de nevoia
acest moment de expansiune
Turcilor de a avea in Moldova
ruseasca, un om sigur, al lor, care s nu treacd de partea cea-

www.dacoromanica.ro

218

CANTEMIRE STII

lalt, in caz de conflict. Aceasta nevoie explica de altfel, dupe.'


gestul lui Dimitrie Cantemir i dupa sfaritul lui Brancoveanu
i a lui Stefan Cantacuzino,
acuzat tot de intelegere Cu Ruii
de ce s'au introdus in tarile noastre domnii zii fanarioti . Turcii
au vrut s5 se asigure de o supriza din partea noastra in timpul

razboaielor cu Austriacii i cu Ruii i, de fapt, au izbutit:


in tot timpul acestor domni dela 1711, respectiv 1716 pana
in 1821
n'a avut loe nicio incercare de revolta sau de colaborare
armata cu cretinii ; unja Dunrii a fost asigurata.
Prin mama sa Sultana (vezi fig. 76), Neculai Mavrocordat era
stranepot lui Alexandru Ilia; se inrudea deci Cu vechea dinastie a

Moldovei. Primise o educatie i o instructie 1ngrijit5 ; tia latinete,


putand tine i cuvantari In aceasta limba, nu tia insa, ca'nd a venit
In scaun, romnete, aa &A, la inceput, a avut nevoie de talmaci.
Ocupase timp de 12 ani, dupa tatal sau, insemnata functie de mare

dragoman sau terziman al Portii. Pretuia fastul i avea o inalta


idee de demnitatea domniei; numit la 17 Noemvrie 1709, el intra
In Iai la 5 Fevruarie 1710 cu mare pohfala, cu alaiu imparatesc,
i Cu iscusite podoabe
Scurta sa stapnire dureaza abia un an de zile se distinge prin cateva masuri luate in folosul paturii de jos, a celor
nevoiai. Desfiinteaza darea pe popuoi, silete pe zlotai
strangatorii de dari numiti astfel dela monete zlot s restituie
oamenilor banii birului ce incepuse a se strange cu putin Inainte
de mazilirea lui Racovita, bir la care el renunt ; pune i pe Turcii

negustori de vite la darea cornaritului. Are grija ca judecatile


A' se faca pe dreptate ; intemeiaza o sum5.' de slobozii la marginile
trii.

Pe boieri, In schimb, Ii tine la oarecare distantd; sfetnicii sal


de taina sunt trei Greci; pe Iordache Ruset il inchide chiar, pana
la sfaritul domniei, luandu-i i zece pungi de bani. 0 parte dintre
boieri fug la Levi, altdi in Ardeal. Mazilia lui Nicolae Mavrocordat

nu e provocata lug de acetia, ci de staruintele lui Dimitrie Cantemir, ajutat .1 de hanul tataresc din Crimeea. Firmanul de Inlocuire sosete in Iai la 4 Decemvrie 1710; dupa trei zile termenul prevazut pentru pregatirile de plecare fostul domn
pornete spre Stambul; la Galati, el se intalnete cu succesorul
sau i spre deosebire la ceea ce se facea in alte cazuri similare

www.dacoromanica.ro

219

NECIJLAI 'MAVROCORDAT

:ii
"1::,

,-x
4

"-`

'

't

Fig. 78. Alexandru Mavrocordat Exaporitul i sotia sa Sultana, pilrintii lui Neculai Mavrocordat. Frescli In biserica nanIstirii VlIcAre*ti.

www.dacoromanica.ro

220

CANTEMIRESTII

11 viziteaza, despartindu-se apoi in termeni buni gi Cu angajamentul de a nu se sapa sau part unul pe altul.
Dimitrie Cantemir. Dupa foarte scurta sa domnie din 1693,
nerecunoscuta de Sultan (vezi mai sus, p. 210), Dimitrie Cantemir
a locuit la Stambul, unde statuse, de altfel, i mai inainte. El 1i
completeaza acum cultura i leaga prietenii pre-tioase Cu inaltii

demnitari turci care-i pretuiau cunotintele bogate i variate,


talentul sau muzical i felul ales i afabil de a primi. Multumita
acestor prietenii, la care se adaoga i staruinta hanului tataresc,
Dimitrie Cantemir e numit domn al Moldovei; un raport al ambasadorului francez ne arata ca hotarirea s'a luat Cu putin inainte
de 21 Noemvrie 1710. Misiunea precisa pe care o avea noul domn
era de a supraveghea i. a prinde, la momentuf oportun, pe COnstantin Brancoveanu, banuit i nu fara temei ca.' vrea sa

treaca de partea Ruilor. In razboiul care in urma struintelor


lui Carol al XII-lea, refugiat la Tighina, i. a lui Ludovic al XIVlea, se pregatea 1mpotriva Rusilor, tarile noastre trebuiau sa

nib in frunte domni siguri, de o credinta neclintita lath' de


Poarta. De aceea, misiunea incredintata lui Cantemir, socotit,
dupa intreaga sa viata de 'Ana atunci, ca fiind complet devotat.
De fapt frig, tocmai fiindca patrunsese asa de adanc in mijlocul vietii turceti i cunotea atat de bine pe fruntalii ei, noul
voievod avea motive serioase s se lndoiasca de viitorul imperiului
otoman i Bali indrepte sperantele spre puterile cretine. Dezastrul dela Zenta (1697) la care participase, ca tanar osta, in anturajul vizirului, 11 impresionase In gradul cel mai inalt, fcandu-1

s piarda lncrederea in valoarea militara a otirii turceti. Se


explica asa dar de ce impotriva tuturor ateptarilor Dimitrie Cantemir a trecut de partea Ruiloi.
La inceput, tratativele se duc acoperit, ha chiar, sub pretext
ea iscodete, cu tirea Portii; Luca vistiernicul intalnete pe tarul
Petru cel Mare la Luck si incheie la 24 Aprilie o conventie, Cu
urmatoarele puncte mai insemnate: Moldova trece sub protectia
imperiului rusesc; ea va avea vechile hotare, deci inclusiv Bugeacul si raielele; domnia va fi ereditar, in familia lui Cantemir;
Domnul si dregtorii ii pastreaza vechile drepturi; in caz de infrangere, se va da ospitalitate in imperiu i intretinere.
www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR

221

Operatiunile militare incep la 10 Iunie 1711, prin trecerea trupelor feldmarealului 5eremetov peste Nistru, pe la Soroca. Tarul,
sosit mai in urma, face insa greseala de a nu concentra toate fortele sale in Moldova, ci trimite o parte insemnata a lor impotriva

Crimeii; Inca i pe cele din Moldova le mai imparte, expediind

lnainte un detasament important, sub generalul Rnne, sa ia


Braila. 0 alt' greseala a fost plecarea din Iasi in spre Bugeac,
inainte de a se fi strans proviziile necesare, mai ales ea fusese
seceta i impotriva parerii lui Cantemir care insistase in sensul
asigurarii aproviziondrii. Trupele pornesc totui pe Prut in jos,
In timp ce Turcii si Tatarii, cu forte mult superioare, circa 200.000

de oameni i 250 de tunuri, grabesc in intampinarea lor. Con-

tactul are loe la 18 Iulie, iar lupta principala se da in zilele


de 19-21 Iulie, la Sainilefti in judetul Flciu. Rusii sunt inconjurati de multimea adversarilor ; incercarile lor de a rupe randurile acestora dau gre; slabiti de nemancare, cu munitiile pe
sfarsite, ei Bunt nevoiti s ceara inceperea tratativelor de pace.
Vizirul se zice eumparat ; Neculce precizeaza chiar: cu opt
sute de pungi si influentat i de faptul ca o parte din ostirea
sa, greu incercata in lupt, voia Incetarea ostilit4ilor, consimte.
Se ajunge astfel la tratatul dela 23 Julie, de langa vadul
Huilor , prin care tarul restituia Azovul, darima o serie de
cetati dela hotarul Ucrainei, platea o despagubire de razboi si
lngaduia lui Carol al XII-lea reintoarcerea neturburata in Suedia
prin Polonia. Dimitrie Cantemir, pe care Turcii 11 cerura in
zadar, isi lua familia dela Iai si, impreuna cu o suma de dregatori i ostasi, intre cari si hatmanul Ion Neculce, viitorul cronicar,

porni pe calea pribegiei, 1nsotind pe Petru cel Mare In Rusia.


Aci a trait el Inca doisprezece ani, mai hit& la Charkov, apoi la
Moscova i la Petersburg. In Mai 1713 Ii muri sotia, Casandra,
fiica lui 5erban Cantacuzino ; dupa sase ani, in 1719, se casatori
cu frumoasa si tanara Nastasia Trubetzkoi. Tarul li da la inceput
cincizeci de sate, ase mg de ruble anual i dou randuri de casq
la Moscova; 11 face apoi, mai tarziu, consilier intim si-i arata
intotdeauna o deosebita pretuire (vezi fig. 77). In 1722, Cantemir
pleaca in campania impotriva Persiei; pe drum, se imbolnavete
insa
su"erea de diabet i trebuie s se intoarc. Ajuns la
mosia sa, In satul Dimitrovca, uncle-0 avea asezarea, el mai

www.dacoromanica.ro

222

CANTEMIRESTII

111111111.P.1,1

II

"

Fig. 77. Dimitrie Cantemir, in timpul ederii In Rusia. Gravurii In anima, facial dupa
moartea sa. Legenda, In limba francesii, ti numete: Principe al Moldovei, numit Principe
al SIAntului Imperiu rus, Senator i consilier privat al Majestiitii Sale Impnratul
Petru-cel-Mare s.

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE

223

tealete cateva luni de zile, inchizand ochii la 1 Septemvrie 1723,


in vArst de 50 de ani. A fost inmormantat in biserica de jos

a m6n6stirii grecqti din Moscova, acolo unde odihnea i prima


sa so-tie ; el este chiar ctitorul acestei biserici: A mai ridicat,
f5cand insui planurile, Inc dou biserici in satele de pe moia
sa, precum i o mnstire la Dimitrovca.

Din cea dintai

cAs6torie

Dimitrie Cantemir a avut patru

pe Matei, Constantin, i 'erban i Antioh i dou fete, pe


Maria i Smaragda. Antioh a ajuns vestit In lumea literilor ; Maria
a inspirat o puternic5 pasiune lui Petru cel Mare. Din cea de a

doua s'au n6scut doi fii, Petre i Ion, morti de mici, i o fiic6
Smaragda-Ecaterina. A mai avut i un fiu nelegitim, Augustin
Mirov, nascut in 1715.

Pentru activitatea literar4 i tiintifica a lui Dimitrie Cantemir, vezi partea a doua a acestui volum.

BIBLIOGRAFIE
I. Constantin Cantemir: 1. C. GIURE SCU, Tratatul lui Constantin Cantemir cu Austriacii (1690), Bucuresti, 1910, 19 p. in 8. (Extras din Cony.
Lit. XLIV); 2. SEVER Z OTTA, Des pre neamul Cantemireftilor, In Revista
Arhivelor, I (1924), p. 61-72; 3. AL. LAPEDATU, Jurnalul Principelui Iacob
Sobieski, fiul Regelui loan, asupra campaniei polone In Moldova la 1686, in
Ment. Seq. Ist. Acad. Rom., t. XIII (1932-1933), p. 279-314; 4. MARIE
KASTERSKA-SERGESCU, L'expdition de Sobieski en Moldavie en 1686, In
Rev. Hist. Sud-Est, X (1933), p. 17-30; 5. N. 10 RGA, Sobieski et les Roumains,

1683-1696, in Rev. Hist. Sud-Est, X (1933), p. 287-306.


Constantin Dues: 6. D. Russo, Mitrofan Grigoras, Cronica Tara Rorndnesti (1714-1716) In Rev. Is& Rom., IV (1934), p. 1-43 a (se vedea

p. 8-13).
Antioh Cantemir: 7. AUREL V. SAVA, Schimbare.de domnie In Moldova

1707, in Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 163-170.


MihaI Racoviti: 8. D. Russo, Din corespondenla Doamnei Ana Racoviid (1708-1709), Bucuresti, 1911, 18 p. in 8. (Extras din Cony. Lit., XLV) ;

9. N. IORGA, Note ateniene, In Rev. Ist., XVI (1930), p. 193-206.; 10. GENERAL M. RACOVITA-CEHAN, Familia Racovigi-Cehan, genealogie gi istorie,

Bucuresti, 1942, 158 + 151 p. in 8, c.. VI + XIV planse si 4 tablouri gcnealogice (Academia Romana, Studii gi Cercetdri, LVI); 11. DR. ALOIS GRIGOROVICI, In jurul mazilirii lui Mihai Racovild, In Fdt-Frumos, XVII (1942),

p. 156-158.

www.dacoromanica.ro

224

CANTEMIRE$TII

Nicola Mavrocordat: 12. ALEXANDRE A. C. STOURDZA, L'Europe


orientate et le r6le historique des Maurocordato 1660-1830, Paris, 1913, VIII

+ 463 p. in
Dimitrie Cantemir : 13.

T. CIOBANU, Dimitrie Cantemir in Rusia,

In Mem. Seq. 1st. Acad. Rom., t. II (1925), p. 381-548; 14. I. MINEA,


Despre Dimitrie Cantemir. Omul. Scriitorul. Domnitorul, Iasi, 1926, 421 p.
in 8; 15. CONST. C. GIURESCU, Une relation indite sur la campagne de
Pierre le Grand en Moldavie (1711), Cluj, 1927, in 8 8 p. (Extras din M6rlanges d'histoire gnrale); 16. LUCIA BOR$, Maria Cantemir, < Bucuresti,
1939>, 398 p. in 8.

www.dacoromanica.ro

EPOCA FANARIOTILOR. DOMNII MOLDOVEI INTRE


1711 I 1741
Privitd Irr general, epoca Fanariotilor
este o epocd de decddere politica fi moral&

La Constantinopol, pe malul de miazzi al Cornului de Aur,


minunatul golf al Bosforului, a existat i exist i astzi cartierul Fanarului, numit astfel dela un far sau lanar, pus acolo
pentru orientarea coraiilor. In acest cartier, In mijlocul caruia
se and Patriarhia ortodox, locuiau mai cu searra Grecii; se
Intalneau printre ei i urmavi de ai vechilor familii bizantine,
de dinainte de cucerirea Constantinopolului, precum i altii de
origine mai nou, dar lmbogliti prin negot. Erau oameni priceputi In afaceri, cu multe relatii, cunoscand bine pe fruntavii
Imprstiei arora le furnizau tot felul de mrfuri, ambitiovi, dar,
In acelavi timp, intriganti i lacom.i. Din mijlocul lor, vi-au recrutat Turcii dragomanii sau tAlmacii de cari aveau nevoie In
relatiile cu celelalte state (Coranul interzice Mahornetanilor
lnvete limbi straine 1); veful acestor tAlmaci, marele dragoman,
ar corespunde azi ministrului de externe. Grecii ocupau, ava dar,
la malta Poart locuri de mare incredere, erau detinAtori ai secretelor de Stat.
Dup trecerea lui Dimitrie Cantemir, In care Turcii puseser
at:We sperante, la Ruvi, sultanul hotarvte s nu se mai Incredinteze tronul Moldovei unui domn de lard, ci s-1 dea unui Grec

dintre cei legati, prin slujb6, familie vi interese, de ImpkAtie,


spre a-1 a-vea astfel intotdeauna in mara. Persoana aleas6 este
Nicolae Mavrocordat, care mai domnise odat, chiar imediat
Inainte de Dirnitrie Cantemir. Acelavi lucru se Intampl i In
Muntenia dupa inlturarea lui Stefan Cantacuzino, ei numesc
15

www.dacoromanica.ro

226

EPOCA FANARIOTILOR

iarasi un Grec care este tot Nicolae Mavrocordat, mutat din


Moldova. Epoca Fanariotilor incepe deci, atat bite() tail' cat si
In cealalta, cu acest domn ; ea sine 'Ana' in 1821, aa dar mai
bine de un secol.
Caracterizarea epocei Fanariotilor. Privit in general, epoca
Fanariotilor este o epoca de deceidere. Teritoriul tarilor romanesti
este ciuntit ; se iau de catre vecini proyincii intregi; Domnii ajung
niste simpli functionari ai sultanului care-i schimba foarte des ;
fiscalitatea se accentueazd ; atmosfera morala e grea ; intriga,
bacsisul, mita au tot mai mare pret; in schimb, caracterele devin

din ce in ce mai rare. Sunt i unele aspecte pozitive: astfel, in


ordinea sociala, se desfiinteaza rumdnia, cu alte cuvinte, se da
libertate taranilor ; se infiinteaza scoli i spitale ; se fac legiuiri
noi ; toate acestea nu compenseaza Ina marile scaderi ale epocei

fanariote care ramane o epoca trista a istoriei noastre.


In rastimpul de peste o suta de ani cat tine ea, au fost nu mai
putin de 40 de domnii in Muntenia si 36 in Moldova, in afara
de diversele ocupatii ruse si austriace. Media unei domnii era deci

foarte scurta. Turcii, de altfel, i fixasera in practica, Inca de


mult, la trei ani durata unei domnii: pentru innoirea ei trebuia
platita o suma importanta numita mucarer. Era si un mucarer
mic care se platea in fiecare an. Domnii se schimbau dinteo Ora
In cealalt.: astfel Constantin Mavrocordat a domnit de sase ori
in Muntenia si de patru ori in Moldova. Aceste schimbari aveau
insa un bine: ele usurau apropierea intre cele dou Ian, pregateau
unirea lor ; se vedea din ce in ce mai limpede ca e acelasi popor,
aceeasi limb, aceeasi organizare, aceleasi moravuri.
Domnii fanarioti apartin catorva familii. Majoritatea acestor
familii sunt de origine greaca ; astfel, Mavrocordatii, inruditi

totusi prin femei cu Alexandru Ilia, deci cu vechea dinastie,


Moruzi, Sutzu, Caragea, I psilanti; cateva sunt de alta origine
etnica, dar grecizate, ca Ghica (albanezi, inruditi Ina cu Sturdzestii I) si Callimachi (romani, numindu-se la inceput, Calmsul 1) ;

In sfarsit, familia Racovitei e curat romaneasca.


Nicolae Mavrocordat a doua oar. Dupa infrangerea dela Sta.plecarea, pe ascuns, a lui Dimitrie Cantemir in Rusia,
nu s'a numit numaidecat un nou domn in Moldova. Vizirul a trimis
la Iasi mai intai pe Curt Mehmet Pap, ca s scoatd pe negustorii

www.dacoromanica.ro

NICOLAE MAVROCORDAT A DOUA OARA.

227

i ceilalti Turci robiti; acesta incerc6 s-0 creieze o situatie stabil, dar gAsi, cum era i firesc, impotrivirea b6tina0lor (1-11
August 1711). Fu numit apoi caimacam Lupu Costaki vornicul,
pe l'ang6 care se adoga Maxtzt postelnicul, de origine grec, 0,
ceva mai tarziu, Antiohie Jora hatmanul. Ace0ia girar treburile
timp de patruzeci de zile (11 August 20 Septemvrie), urmndu-le in ch'im6cAmie bit, vel vistierul Gheorghe Apostol (21 Septemvire
7 Octomvrie). In star0t, sosi dela Stambul ultimul cai-

macam, Ion Mavrocordat terzimanul; el earmui Ora la 19 Noemvrie cnd 10 fAcu intrarea in Ia0 fratele ski Nicolae Mavrocordat,
numit domn al Moldovei in ziva de 6 Octomvrie.
Sapanirea acestuia a tinut patru ani i ceva ; in timpul ei,
se produce prima pierdere teritoriald pe care o sufer trile noastre
In epoca fanariot: e vorba de cetatea fi raiaua Hotinului. Faptul
s'a petre cut astfel: Turcii voiau s ajute cu oaste pe regele Poloniei, Stanislas Leszczynski, care trebuise 86-0 pAilseasca tara
i venise in Moldova prin Ardeal; in schimb, urmau sa primeascd
cetatea Camenitei. Trupele poll-fill spre miaz6noapte; nu se ajunse
la o campanie dincolo de Nistru, din cauza fortelor insemnate ale
adversarului; Hotinul inset- fu ocupat (1713); in prim'var, se
anexA cettii tinutul inconjur6tor iar in anul urrngtor 0 portiunea
din judetul Cernduld dela Nord de Prut. In felul acesta o noud
raia se infiint pe pmantul Moldovei (1715); pe Ing6 pierderea
teritorial se adgogar i pagubele produse de Turcii cari treceau
mereu prin tail spre i dela Hotin (vezi fig. 78).
Alte pagube fur provocate de soldatii lui Carol al XII-lea,
arzati prin sate i trguri; cu greu putura fi sco0; in ce prive0e
invinsul dela Pultava, trebui s'd se dea o adevArat lupt, la satul

Varnita, lang6 Tighina, undeli avea arzarea, pentru ca el s


poata fi luat 0 dus peste Dun're (Fevruarie 1713).
Sub raportul fiscal, Neculai Mavrocordat 1u6 m6sura ca mazilii 0 manAstirile s nu mai dea desetina frane0e , pentru
stupi i mascuri; scoase ing inteun an, la o nevoie ce au avut
atuncea , tigdndritul, pe care apoi 11 desfiintg cu blestem.
Sfar0tul domniei e in legAtura cu mazilia lui stefan Cantacuzino din Tara RomAneascA ; in locul acestuia fu strmutat
Nicolae Mavrocordat din Moldova. Firmanul ie0 in ziva de CrAciun
a anului 1715, deci, dup" stilul nou, la 5 Ianuarie 1716.
15*

www.dacoromanica.ro

228

EPOCA FANARIOTIEOR

Mihai Racoviti a treia oarA. Ca urma al lui MEtvrocordat,


sultanul numi pe Mihai Racovita, fostul domn. Plecat din Tarigrad
la 27 Ianuarie 1716, acesta sosi la Iai la 23 Fevruarie ; domnia sa

avea sa dureze aproape unsprezece ani, cea mai lung domnie


In rastimpul dela Vasile Lupu pana la Mihai Sturza, In veacul
al XIX-lea.
Chiar din primul an, Racovita avu de suferit de pe urma
Austriacilor. Acestia incepusera tocmai un non razboi cu Turcii

Fig. 78. Ruinele cet8ii Hotinului: vedere luatii din eurtea interioarl.

i voiau sa-i asigure o baza si in Orne noastre, Nicolae Mavrocordat, domnul muntean, opunandu-se acestui plan, fusese luat
prizonier de catre un detasament ce scoborise repede pela Turnul
Rou ; aceeasi operatie urma sa se repete i In Moldova ; ea se
bizuia i je sprijinul localnicilor: un mare boier, biv ve! stolnicul
Vasile Ciaurul, in legaturi stranse cu generalul comandant din
Braov, ridicase steagul razvratirii i adunase pe langa sine o
sama de boieri i mazali de tara , intarindu-se in manstirea
Cainului .1 la Cetatea Neamtului. Racovita afla Ins de cele ce
se planuiau; si cand detasamentul sau podgheazul de catane ,
pornit dela Neamt, sosi in Iasi i lovi curtea, la 10/21 Ianuarie
.

www.dacoromanica.ro

MIHAI RACOVIT, A TREIA OAR.A.

229

1717, el gasi, pe langa domn, care se retrase apoi sus, in mnastirea Cettuii, si pe Tatarii chemati de acesta in ajutor. Ciocnirea
principal avu loe in marginea orasului pe dealurile manastirii
Getatuia si Hlincea )); ea se ispravi prin infrangerea complet a
podgheazului; comandantul lui, capitanul Ferentz, luat prizonier,
decapitat. O movila de pamnt peste trupurile celor cazuti,
fu

un cerdac, si o cruce de piatr insemnara locul acestei lupte.


Urma apoi un atac al domnului asupra cetii Neamtului care
cazu i asupra manastirii Casinului, care nu putu fi luat ; Tatarii,

in schimb, pradara cumplit tinutul dintre Siret i munti


s'au
implut de robi si de dobitoace ; cum erau saniile cu bejaniile,
asa le aduceau incarcate de muieri si de copii, si pe drum copii
degerati si fete mari, cum era mai amar . Un nou atac, mai pe
Vara, in Iunie, izbuti s scoat catanele din manastirile Casin
Mera, ale caror ziduri fur daramate. In August, oastea moldoveneasca in numar de 3700, impreuna cu 700 de Turci din Hotin
Cusi 9000 de 'Mari ai Sultanului din Bugeac, trecu peste munti,
dela Cmpulung spre Rodna. Tinutul Bistritei fu ars si pradat ;
Tatarii ajunsera 'Ana spre Satmar si Baia Mare precum i in Maramures ; la intoarcere, fura insa loviti de localnici i avura pierden i serioase. Domnul daduse ordin BA' fie crutati tranii romani
din Ardeal; suferira totusi i ei pagube. In amintirea acestei
expeditii, se ridica la Varna, In Bucovina, dupa intoarcerea din
Ardeal, un monument in forma de stalp cu o inscriptie in rotrianeste.

In timpul campaniei lui Petru cel Mare, din 1711, satel e din
apropierea Bugeacului se pustiisera; dupa biruinta dela Stanilesti, Tatarii incepurd s le ocupe depasind astfel hotarul cel
vechiu fixat, se pare, pe la 1672, al lui Halil-Pasa . Neculai
Mavrocordat nu izbutise
scoata de acolo ; Mihai Racovita,
staruind la Poarta, obtinu un firman de evacuare ; el nu fu aplicat

frisk deoarece Tatarii

partea slaba a domnului

se

obliga sa plteasca dijma i dari pentru locul de care se foloseau.


Se produse deci o noud incdlcare teritoriald. Locul rasluit era in
lungis cale de 32 de ceasuri i deacurmezis, in lat, cale de dou
ceasuri ; el incepea dela raiaua Tighinei sau, Benderului i mergea

dealungul Troianului, apoi dealungul Ialpugului, pana aproape


de targul, azi satul, Tobac (vezi fig. 79).
www.dacoromanica.ro

230

EPOCA FANARIOTILOR

Mihai Racovit iubea banul ; de 'aceea putuserd TAtarii s-1


conving sa le lase parnAntul ; tot de aceea, spori el unele dAri
sau scoase altele noi. In 1724, puse desetina de stupi 1ndoit,
obligAnd pe toli s'o plateascd, inclusiv boierii i mAnAstirile. In

Polarp

CELE 2 CEASURI
Oup5 G NAstase

Hotarul lui Hall Pasa

si cele 2 ceasuri
0

Fig. 70.

30

s Cele dota censuri

1725 scoase vAcAritul ate un zlot de bou i de vac. 0 de cal


cAte un leu , punind iarii0 la plat pe toatA lumea ; in iarnd,
addog, peste aceasta, o noul dare asemnfitoare, eke doi orti
de vita. Un detaliu caracteristic pentru urea strAnsd a domnului e
cA, la ridicarea bisericii dela OM feni, ctitoria sa, s'au luat lavitele
scAndurile de pe la dughenile jidovilor din Ia0 i s'au intre-

buintat ca material de constructie. La ridicarea curtilor domneti


noi, In locul celor vechi, arse de focul care a mistuit, la 20 Aprilie

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL II-LEA GHICA

231

1723, o mare parte a oraplui, nu se Wu insa economie: ele ieira


foarte frumoase gi deschise . Tot din cauza arghirofiliei dom-nului, nu se dadu pedeapsa pe care o meritau mai multi Evrei
din Onitcani, cari comisesera in ziva de Pati a anului 1726 un
.omor ritual asupra unui copilag de cinci ani. In loe &A fie spanzurati, cum se cuvenea, ei fur bgati la Inchisoare, urmnd sa

plteasca un numar de pungi de bani. Intre timp Insa, boierii


din Stambul, preveniti, obtinura dela vizir un firman de eliberare i vinovatii scapara.
In acelai an se incheie i stapanirea lui Mihai Racovita. Ea
e pricinuita In primul rand de Neculae Mavrocordat, domnul
din Tara Romneasca, care se plnge Portii Ca' vecinul Bali din
Moldova care primise la sine pe mai multi boieri munteni pribegi, n'a vrut sa-i predea trimisului Imparatesc venit sa-i ridice.
Se adaoga apoi i plngerile Evreilor, cari pretindeau ca au fost
calomniati i spoliati. Rezultatul e mazilirea lui Racovita; acesta
pleaca din Iai spre Tarigrad la 6 (dupa un alt izvor la 11) Octomvrie 1726.
Grigore al II-lea Ghica. Urmaul In scaun al lui Mihai Racovita, Grigore al II-lea Ghica, era nepot de fiu lui Grigore Ghica,

lostul domn al Tarii Romaneti i al Moldovei; prin mama-sa,


Ruxandra, fiica lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, era nepot
i lui Neculai Mavrocordat. A ocupat demnitatea de mare dragoman timp de 11 ani, dupa loan Mavrocordat ; apoi a Imbracat
caftanul de domnie al Moldovei (5 Octomvrie 1726). Se bucura
de o trecere deosebita la Poarta; om cult, avea intelegere pentru
trecutul tarii, era iubitor de frumos, sub toate formele, afemeiat
chiar ; Ii placeau plimbarile la camp i vanatul. Vine in tara pe
la Macin, Braila, Galati, drumul Intre aceste doua din lima orae
facandu-1 pe al* In cloud aici , u Cu multa pohvala ; intrarea In Iai are loe la 29 Decemvrie. La inceput, nu pune dari
grele, reduce chiar din cele gasite; mai pe urrna insa, strange gi
urupul fiscalitatii i Inca tare. Un impozit nou este acela pe
preoti, numit mucarea , variind intre trei i opt galbeni de
lath' ; a fost scos numai data .
In Octomvrie 1727 izbucnete o revolta a Ttarilor din Bugeac lmpotriva hanului din Crimeea. Pentru potolirea lor, sunt
trimise trupe numeroase, din toate partile; participa i Grigore

www.dacoromanica.ro

232

EPOCA FANARIOTILOR

Ghica cu oastea sa peste apte mii de oameni reorganizata


i bine echipata, Tatarii se potolesc, fail sal se ajung' la lupta ;
ei recunosc pe han iar Moldovenilor lucru ne mai Intalnit pana
acum le Intorc pagubele fcute, dandu-le dupa Neculce, *apte
sute, dupa un alt izvor, numai cloud sute douazeci de pungi de
de bani. Mai tarziu, ei se plang Insa la Poarta Impotriva lui Grigore Ghica ca i-ar fi nedrepttit. Judecata care urmeaza, In 1729,
0 care se termind prin hrisoavele din 17 Septemvrie, 11 costa pe
domn aproape 1ndoit cleat primise ; mai gray este c se da voie
Bucegenilor BA depheasca cele dou ceasuri , obtinute sub
Mihai Racovita, Intinzandu-se, pentru paunatul vitelor lor, i
mai spre miazanoapte. Ei se oblig a plati darile respective i a
nu se folosi deck, de terenurile indicate de caltre serdar i capitanul de Codru ; nu-i mai putin adevarat ca pamantul Moldovei
e din nou ingustat.
In toamna anului 1730, rscoala izbucnita in Constantinopol
i care are drept urmare Inlocuirea sultanului Ahmed al 111-lea
i a unui mare numar de dregatori turci era sa-1 coste scaunul
i pe Grigore Ghica. Seful rascoalei sau

cum se spunea atunci


a zorbalei , Patrona Halil, cere sa fie facut domn o creatura a

sa, un om de rand, casapul Ionaki Butukaki; acesta e numit


chiar. Fata de protestele unanime sing ale Moldovenilor i fiindca,

intre timp, noul numit nu pltise banii la care se obligase, e


Inchis i, Inainte de 3 Decemvrie, decapitat.

Grigore Ghica a refacut din temelie manstirea lui Balica, de


langa Jai, i a construit, In vecinatatea ei, case domne0i, dupa
felul celor din Stambul, i o gradin de toata frumusetea, cu
jocuri de apa sau havuzuri i flori de tot felul. Aa i-a i. ramas
numele Frumoasa, iar dela gradina s'a numit astfel apoi i mnastirea (vezi fig. 80). A mai facut diferite reparatii qi adaose la manastirea Barnova, la biserica Barboi, la turtea domneasca ; aci a con-

struit, lntre altele, un turn foarte Inalt, deasupra portii, prevzut


Cu ceasornic. A reparat feredeul sau baile; a facut dou fantani,

cu apa adusa de departe, pe olane (vezi fig. 81); a facut case


domneti la Galata. Un merit deosebit 11 constitue reorganizarea, cu ajutorul lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului, a colii
domneti din Iai, care ajunge ad fie frecventata i de copiii de
peste hotare.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVROCORDAT

233

Dup ase ani 0 jumnate de domnie, Grigore al II-lea Ghica


e strrnutat in Tara Romneascg, iar vrul sau, Constantin Mavrocordat, fiul lui Niculae, trece In Moldova. Firmanul iese In
ziva de 16 Aprilie

1733;

la

24

sosete la Iaqi iar la 4 Mai, domnul

Fig. 80. Biserica manastirii Frumoasa. Forma de astasi nu e aceea data de Grigore Ghi.;
'Saw,' a fost complet refacut In 1836.

porneqte, prin Focani, unde se intAlneqte cu suceesorul s'Au, spre


Bucureti.
Constantin Mavrocordat, n'scut in Constantinopol, la 27 Fevruarie 1711, primise o eduoatie oi o instructie ingrijitg. Tatal
s'u il initiase de timpuriu In treburile publice, pregAtindu-1 pentru
domnie. Ni s'au p'strat Instructiile o pe care el i le (16, in acest
scop, Inca' din 1727 qi care cuprind principii gn'toase politice,
etice, administrative qi economice.
Intrarea in Iai are loc la 18 Mai 1733; Mavrocordat vine

nconjurat de Greci, mai multi decAt avusese Grigore Ghica ;

www.dacoromanica.ro

EPOCA FANARIOTILOR

234

in special dregatoriile economice. La inceput darile nu


Bunt prea mari; dup ateva luni Ins, pe toamnA, au scos va-

ei

ocupg

arit i vklarit totdeodatii si de iana civerturi i Bali; ear

de primiivar pogorairit i cunite, cate opt potronici de vita',


Inteun
ca i vaaritul. Aceste toate nevoi spune Neculce
an le-au luat .
Aceasta prima domnie moldoveand a lui Constantin Mavrocordat nu are mare important& ; de altfel ea nici n'a tinut mult:

, "rm... .........,41.

, .. -'....,r47'.1

) i :: afit..1";

MiZi"fs:01Z/Z5t ,4i?..;
,:....

. ...

.'

I; -- ,

-11)

iii

*. "Y19-

W.-:...--.:;,
,

" .....re

..7:!.....

-....- ,...--

iVv-k,.

,, -

:37
-89
.....- -

..,,A

'

, , R.,'

`,F.
4
_.!..- - ....

7f

e._

..

.,...... :.
(,...i.

'..

..........Z....

'

.4_,___.,
-

.n.,

-.

t
7., I

'

, VAL

O I, Ar,
cv Q. Ne
"

k -,-

'

'

Ole

'''''.

ffl

...__-4 ,,i, 51,

ra:21 ."1,5.211 i CigtO

42,
sz

'

.4. :

''''''
I ;;At

n '

",.. 'G-

:*

- ' 14;

1 cf-- t.

- .3,,,..e. +.

ir:i ,

7,

: '1, .

. t

,:;

. ', -': . '.-i.) '44

ii..

'

4 -="IrAl
-

Fig. 81. Inscriptie In romanegte i In limba araba, dela una din Minima (acute de Grigore
Ghica In lati. Dedesubtul stemei data 7239 adica 1731 dela Hristos. (Mureul Golia, lati).

doi ani i jumdtate. Domnul voia sa se reintoara In Tara Romaneasa, de unde fusese mutat ; el lucreaza in acest Bens la Poart

In cele din urn* izbuteste. Un raport al bailului venetian


din Constantinopol, datat Pera ... 28 Noemvrie 1735* arat
ea' In ziva precedent, deci la 27, s'au facut schimbrile de domnie,
iar Grigore al
Mavrocordat fiind stramutat In Valacchia
II-lea Ghica In Moldova.

Grigore al II-lea Ghica, a doua oarA, domneste aproape sase


ani de zile. Impins de aceleasi nevoi financiare si de aceleasi obli-

gatii care revin ca un leit-motiv In toat epoca Fanariotilor,

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL DINTRE TURCI, RU$1 $1 AUSTRIACI

236

pune si el, chiar dela inceputul domniei, d'ari apasatoare. Astfel,


in Ianuarie, au scos banii steagului adic6 banii ce se prteau
la investitur grei bani pe toga teara, si au scos dAjdi pe
boieri mazili si pe popi si pe mAngstiri, si... au scos si carcimrit,

cate cinci lei de carcium6 in toata teara; si... au stricat brastemul ce era facut de mai inainte sa nu dee . In Fevruarie se
scoate vOcOritul 4 cate un leu de cal si cate un zlot de vita 6
Cu mare grabg . In Aprilie, In s'aptmana mare, cand n'apucase

a istovii nici banii steagului, nici vcdritul bine, ...au si scos


si hartii grele, de nu puteau oamenii nici la bisericO sa mearg5,
al-0 caute de suflet, s se pricistuiasca, sau la Pasci s'a' pscuiasca ;
ce pOscuiau prin pOduri, Cu ferele slbatice, ascunzandu-se, saracii,
de hartii . Se cer apoi salahori si care pentru cetatea Vozia, cai
impArOtesti , in &AA' randuri, cate patru sute de cai si tot atunce

oamenii sa' taie lemn si sa-1 scoata, sa-1 duca la Cartal pe DunOre (in fata Isacceil), sa faca pod . Iar pe var.-a, venind Vizirul
4

la Cartal, esit-au grele ialovite pe teal% (vaci grase, pentru


tOiere!), de 2 ug. (adica galbeni unguresti 1) ce era in visterie la
banii steagului, o ialovita, si chile de pane (gram!) si de orz, In
doua-trei randuri... si au scos cinci civerturi intru acel an *. Adunndu-se atatea, nu e de mirare, cal, asa cum spune Neculce le
era prea cu greu oamenilor .

RAzboiul dintre Turci, Ru0 0 AnstTiaci. In timpul acestei


domnii a lui Grigore Ghica, izbucneste ra'zboiul dintre Turci
de o parte, Rusi si Austriaci de cealalt. Rusii voiau sa
ajung4 la Marea Neagra si sa anuleze tratatul, defavorabil,
din 1711; Austriacii, la randul lor, bizuindu-se pe succesele
de pan4 atunci, voiau sa impinga mai departe, spre miazazi si
ragrit, hotarul fata de Turci. La stirea ca armatele Tarului se
indreapta spre Crimeea .si spre Azov, Poarta declara razboi Rusiei, la 28 Mai 1736; ea nu poate impiedeca tusk cucerirea si arderea Bakce-Saraiului, a Sultan-Saraiului, resedinta hanului, a
Perekopului, a Kimburunului; la 1. Iulie se preda in.sasi Azovul.
Austriacil cari aveau o mai veche legatura cu Rusii, reinnoit in
1726, in sensul de a sprijini cererile acestora fata de Turci, si
cari incheiasera cu ei, la 9 Ianuarie 1737, chiar o alianta ofensiva',
declara', la randul lor, razboi Portii la 6 Iunie 1737. 0 conferinta
convocata la Niemirov, in Ucraina, in vederea unui aranjament

www.dacoromanica.ro

236

EPOCA FANARIOTILOR

pasnit, conferint ale crei sedinte au loe intre 16 August si


14 Octomvrie, nu reuseste i rzboiul incepe pe ambele fronturi. Austriacii, cari nu mai aveau acum un comandant de
talia lui Eugeniu de .Savoia, invingatorul dela Zenta, suferd lug
mai multe infrangeri, cea mai grav fiind la Belgrad. Dimpotriv, Rusii obtin succese. Oceakovul cade la 17 Iulie 1737;
un mare mcel face 20.000 de victime in populatia acestui insemnat centru, populatie alcauit In bung.' parte din Moldoveni.

In 1738, campania urmeag cu mai putira vigoare;

In 1739,

trupele rusesti, reluand ofensiva, pornesc asupra Moldovei. Nistrul e trecut la sfrsitul lui Iulie; la 28 August are loo lupta dela
,Stauceni, pe ulanet, in care Turcii sunt infrnti (vezi si fig. 82).
Urmarea este cAderea, peste trei zile, a Hotinului.
Grigore Ghica inaintase, la inceput, cu o midd oaste pn5 la
Leurda, in Dorohoi ; vznd ins superioritatea armatei rusesti,
Se retrage la Dracsani, in Botosani. apoi la Tutora, in cele din
urm. prin Hui, la Galati. Armata rush', comandat de generaluI
Mannich i numrnd printre ofiterii ei superiori i doi fii ai lui
Dimitrie Cantemir, anume pe Dumitrago i pe Constantin, ocup
Iasii (13 Septemvrie 1739) i impinge detasamente, avand in frunte
pe cei doi fii de dorm, de o parte si de alta a Siretului, spre sud,

pn la Beall i Vaslui. Un al treilea detasament coboar la


Focsani care e prdat dumplit, inainteaz6 In Muntenia, pe sub
dealuri, Ong la Cmpina, jefuind, si se intoarce prin Ardeal.
Dui:a ocuparea Iailor, Miinnich pune pe bojen s iscgleascd
un act care prevedea credint deplin fata de Rusi, iernarea in
tar i hrnirea unei ostiri de 20.000 de oameni, procurarea a
3000 de salahori anual; excluderea Grecilor si a Rusilor dela
dregAtorii, ei putnd fi numai negustori; primirea cu leard, In
oastea ruseascA, a boierilor fr dregtorii si a urmasilor acestora;

un dar imediat pentru generalul rus de 90 de pungi si o sum


cu exfixd anual de 100 de pungi. Acest act ilmase
ceptia darului liter moart, deoarece, in curnd, Rusii se
retraser din Moldova. Austriacii, in urma infrngerilor suferite,
incheiaserg, la 18 Septemvrie 1739, pacea dela Belgrad, restituind, intre altele, Oltenia. In aceeasi zi se sernnase tot la Belgrad
pacea dintre Rusi i Turci. Ratificarea acesteia din urm are
loe la 16 Octomvrie. Peste opt zile, la 24, oastea rug prsea

www.dacoromanica.ro

RiacoiuL DINTRE TURCI, RU$1 BI AUSTRIACI

237

dup ce prAdase mai intAi mAngstirea Galata ; data cu ea pleca


si mitropolitul Vrii, Antonie, care primise pe Miinnich cu prea
multa cAldur. Grigorie Ghica isi relu scaunul; Hotinul fu reo-

Fig. 82. Sitbii orientale, tureelti i. tKtlirWi, li hanger din veacul al XVIII-lea. (Muzeul
Militar, Bucureti).

cupat In Noemvrie ; raiaua din jurul lui, desfiirrt,at6 pentru moment, se refAcu si ea, peste un an.
Sfarsitul acestei de a doua dornnii a lui Grigorie al II-lea Ghica
cade in Septernvrie 1741; la 10 ale lunii schimbarea era hotrIt ; la 24 li soseste firmanul de mazilie In Iasi ; indat dup
aceea, fostul domn e pornit cu cinste * la Poart.
www.dacoromanica.ro

238

EPOCA FA NAR I OTILOR

BIBLIOGRAFIE
Fanarlotii: I. JOSEPH GOTTWALD, Phanariotische Studien, In Leipziger

Vierteljahrsschrift fiir Siidoesteuropa, V (1941), p. 1-58.


Nicolae Mavrocordat: 2. VASILE LUNGU, Despre olatul Hotinului

(1715-1806), In Cercet. Ist., VVII (1929-1931), p. 253-290; 3. REMUS


ImE, Drumul regelui Carol al XII-lea prin Tara .Romdneascd fi Ardeal En.
anal 1714, in Rev, 1st., XX (19?4), p. 23-26.
Mihai Racoviiii: 4. TEODOR V. STEFANELLI, Sttilpul lui Mihai Racovita Vv. in Bucovina, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. si., s. 2, t. XXXVI
(1914), p. 1027-1042; 5. N. loRGA, Lupta lui Mihai Racovila cu boieriE

rebeli,dupci un act nou, In Reo. Ist., VII (1921), p. 62-67; 6. I ORGU


G. TOMA, Monumental o Sidlpul lui Yodel din Vama, Cernduti, 1923, 70 p.
in 8'; 7. VIRGIL OTROPA, Ta'tarii En valea Rodnei, In Anuar. Ist. Cluj, III

(1924-1925), p. 255-274; 8. WI. I. NAsTAsE, 4 Hotarul lui Halil Paga


gi o cele 2 ceasuri u, Bucuresti, 1932, 44 p. in 8. (Extras din Bul. Soc. Geogr., 1);

9. D. RUSSO, Cronica Moldovei de IV. Chiparissa (1716-1717), In Reo. Ist.


Rom., III (1933), p. 133-151 (Retip6rit In Studii istorice greco-romdne, II.
Bucuresti, 1939, p. 463-485); 10. AUREL H. GOLIMAS, 0 informatie nefolosita
despre luptele Nentfilor cu Moldovenii fi Tatarii pe dealul Cetaptei qi Hlincea,
In Arhiva, XLIII (1936), p. 224-227; 11. IOANA R. ROSETTI, lordache Ruset

In Reo. 1st. Rom., VII (1937), p. 300-222.


Grigore al II-lea Ghica: 12. D. Russo, Cronica Ghicalestilor (1695
1754), In Bal. Com. Ist. Rom., 11 (1916), p. 1-85; 13. N. IORGA, Cea dintdr:
visita domneasca la monumente istorice gi opera lui Grigore Matei-Vodd Ghica,

fn But. Com. Mon. 1st., XIX (19261, p. 143-146.

www.dacoromanica.ro

MAYROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741


Nicolas Mcwrocordat * homm,o de beaucoup d'esprit el fort appliqu aux sciences*.

(Raport franeez din 22 Martie 1719)

Nicolae Mavrocordat. In urma mazilirii lui stefan Cantacuzino, tronul Trii Romaneti fu ocupat de Nicolae Mavrocordat,
stramutat din Moldova (vezi fig. 83). Numit la 5 Ianuarie 1716,
noul domn i0 facu intrarea In Bucureti la 1.0 Fevruarie ; stapnirea sa nu tinu Insa niciun an macar. La Inceputul verii, in Iunie,
izbucni razboiul dintre Austriaci 0 Turci ; ace0ia din urma, incurajan de succesele avute In Moreea 0 Creta, visau redobndirea
Ungariei. Dar comandantul armatelor austriace, vestitul general

Eugeniu de Savoia, izbuti sa bat 0 de data aceasta oastea sultanului ; in lupia dela Petrovaradin (5 August 1716) pieri Insu0
marele vizir, sangerosul Gin Ali ; 170 de steaguri 0 156 de tunuri ramasera In mainile lnvingatorului. Nicolae Mavrocordat
trimisese o mica oaste de 3000 de oameni sub serdarul Petre
Obedeanu, la Orova, sa impiedice i catanele o de a intra In Oltenia.

Acestea, hiplese cu serdarul, patrunsera totu0 ; un alt detaament


intr cu concursul boierilor Barbu Brailoiul 0 Staico Bengescu

pe la Valcan. Domnul, retras un moment la Rusciuk,

revine cu ajutor turcesc ; el pedepse0e pe cativa din cei cari trecusera de partea Nemtilor ; boierii Beiliiceanu, Ion Brezoianu i. Lupa

Costachi sunt decapitan ; mitropolitul Antim Ivireanul, caterisit


i trimis in surghiun la muntele Sinai, piere pe drum, innecat
de garda turceasc ce-1 Insotea, in 11111 Tundja, un afluent al Maritzei. Apoi Mavrocordat tr. imite impotriva Austriacilor, in Oltenia,

mai toate fortele de care dispunea. De aceast imprejurare profit comandantul trupelor austriace din Ar'deal ; In intelegere
www.dacoromanica.ro

240

MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741

Cu boierii cari voiau 86 scape de dominaIia turcii un erban


Bujoreanu vornicul, un Ilie 5firbei vistierul, un Grigore B5leanu i a1ii repezi el un detasament de catane, sub cdpitanul

trt

L.-.

.--k2*.-it

Ile
N

1.0Avt

ri

Fig. 83. Nicola Itlavrocordat, dupti o gravurit In aram contemporanli.

www.dacoromanica.ro

IOAN MAVROCORDAT

241

tefan Dettine zis Pivoda care intr pe neasteptate in Bucuresti


prizonier pe domn si familia acestuia (25 Noemvrie 1716).
Nicolae Mavrocordat fu dus la Sibiu, i, acolo, tratat cu deferent,
trebui s r6maie doi ani, In care rdstimp alc6tui o lucrare filosofic6, Despre datorii (1Iept cliv xocNx6wrcov 12,tpXog) mult apre-

ciat de intreaga Europg.


Ioan Mavrocordat. Pe tronul Minas astfel liber, Turcii trimisell la 2 Decemvrie 1716, in calitate de caimacam pe fratele lui
Nicolae, pe Man Mavrocordat, care ocupase Odd atunci demnitatea de mare dragoman; la scurt interval, Ii d'gdur apoi insusi
caftanul de domnie. 0 mare parte dintre boierii pribegiti de frica
unei n'avsliri turcesti sau tt6resti, se relntorsese; altii Ins
in
frunte cu Radu Golescu, Grigore ifleanu, erban Bujoreanu
r6maser6 in Ardeal, urm'rind s inchine tara Austriacilor ; o delegatie merse chiar in acest scop la Viena si ceru ca domn pe Irdacha Cantacuzino, feciorul lui erban, fostul voievod.

In timpul domniei lui loan Mavrocordat, rzboiul dintre


Turci i Austriaci continug. Eugeniu de Savoya repurteaz6 o

i strAlucit zband la Belgrad, in urma areia, aceasta


puternic6 cetate, poart de intrare atAt in Ungaria cat si in imperiul Sultanilor, capituleazd (18 August 1717). In Muntenia,
loan Mavrocordat obtine, e adevgrat, prin bani, evacuarea de
de &Are Austriaci a milnastirilor Mrgineni i Campulung ce fuseser ocupate; el face Ins4 marea gresala de a recunoaste totdeodat prin conventia incheiat. la 24 Fevruarie 1717, &A 01tenia 'imam fr discutie la dispozitia si sub conducerea imperiald . VAz'and cA soarta armelor le e continuu defavorabil,
Turcii se hotr6sc 8 incheie pace. Plenipotentiarii, intre cari era
loan Mavrocordat, se intalnesc la Passarovitz sau Pojarevac;
dup6 opt sedinte, se ajunge la iscAlirea tratatului (21 Iulie 1718).
Austriacii castigau Banatul, Oltenia, Belgradul si o portiune
din Serbia, pand aproape de Ni. In felul acesta, tinutul dela apus
de Olt ajunge sub stbipAnirea Imperialilor; el va rmne aqa
timp de doudzeci i doi de ani, pn la tratatul din Belnoug

grad (1739).

Dup infrangerea din vara anului 1717, o parte dintre Ttari,


Intorcndu-se dela Belgrad spre cas, jefuir i robir in Oltenia
chiar In Muntenia ; Mavrocordat, insotit de un pas'a" turc, trebui
16

www.dacoromanica.ro

242

MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741

BA le ias Inainte, la Cornatel, la podul de piatr , i s-i sileasck

s elibereze pe robi.
Spre deosebire de predecesorii si, loan Mavrocordat Ii sfari
zilele In scaun ; e adevrat c el muri tanr, la treizeci i cinci
de ani, de chin* sau dac e s credem pe cronicarul Radu
Popescu

de lungoare adic tifos. Decesul se produ. se in ziva

de 23 Fevruarie 1719; trupul fu Inmormntat In biserica Sf.


Gheorghe Nou din Bucureti.
Sosia sa a fost doamna Zainfira; la 29 Iulie, cAteva luni duph'
pierderea soSului, ea scria Patriarhului Hrisant Notara, artndu-i
c e frd mijloace, cA dorWe A' fie pltiSi creditorii i adogand
c de educaSia i instruclia copiilor se va ocupa ea personal.
Nicolae Mavrocordat, a doua oarA. Indat ce sosi la Constan-

tinopol tirea morSii lui Ioan Mavrocordat, fu numit domn, la


2 Martie 1719, fratele su Nicolae care se intorsese, de cateva luni

numai, din captivitatea austriac, dela Sibiu. Intrarea in Bucureti avu loo la 7 Mai, in ImprejurAri grele, fiind foamete
cium.

Aceast de a doua domnie a lui Neculai Mavrocordat In Mun-

tenia Sine unsprezece ani fi jumiitate: cea mai lung6 stpanire


din epoca FanarioSilor. E i una din cele mai bune, domnul luAnd
o serie de msuri folositoare Srii. El obSine mai Intai, dela Turci,

reducerea haraciului cu 240 de pungi, adaosul la care trebuise


s consimt Brancoveanu, In 1703, cAnd cu mersul la Adrianopol.

Aceast reducere se men-Sine integral timp de cinci ani; apoi,


ea rmne de numai 140 de pungi. Mai Insemnat e Ins restabilirea hotarului S'rii fata" de Turcii din raiaua Brilei cari se In-

tinseser. treptat-treptat Ora la gura IalomiSei i. la apa


faV de aceia din Darstor care Inclcaser blSile de pe
Srmul stng, pan. la Greaca, intemeinduli sate i luand dijmg.
Mavrocordat obSine un firman dela Poart vi-i silete s revie la
vechile hotare.
Sub raportul intern el se arat un bun gospodar. La venirea
In Sar fiind foamete, aduce fin dela Turci i o imparte celor
Iipsii. Pentru Incasarea birului, face, in 1723, o reform: fiscala,
ceca ce nu constituia o inovatie de altfel (vezi mai sus,
hotrInd
p. 213) ca plata s aiba loo In patru sferturi i stabilind o
nou impunere sau ruptoare pe sate, potrivit cu averea locui-

www.dacoromanica.ro

NICOLAE MAVROCORDAT, A DOUA ()ARA

243

torilor. In 1728, trebui sii se revina ins la sistemul pecetluiturilor , pe cap de om, 'spre a se impiedeca fluctuaVa Oranilor cari se stramutau mereu din satele impuse mai mult in
cele impuse mai putin ; aceste pecetluituri nu fura ins6 nici ele
apasatoare.

In latura religioasa, Nicolae Mavrocordat are un deosebit


merit prin Inaltarea frumosului laca dela Vdcareti (vezi fig. 84-88).

Fig. 84. Diserica mlinhstirii VIlefirelti. Vederea naosului.

Temeliile acestei manastiri s'au pus inca din prima domnie, In 1716;

constructia se Intrerupe apoi, cat timp domnul statu prizonier In


Ardeal. Reluata In 1719, ea fu gata In Septemvrie 1722: aa ne
spune pisania, In limba romana', de deasupra uii de intrare. Tarnosirea se facu la 24 Septemvrie 1724, In prezenta mitropolitului
tarii, Daniil, a episcopului de Buzdu, a unor arhierei straini kli
unui mare numar de egumeni i preoi ; In anul urmator se ispravi
i zidul inconjurlitor. Domnul inzestra bogat aceasta ctitorie a
sa si hotari printeun aezilmant solemn, ca, din veniturile ei,
16.

www.dacoromanica.ro

244

MAVRoCORDATii IN MUNTENIA PANA LA 1741

streinii sa-i primeasca, pre goli sa-i imbrace, flamanzii sa-i sature, bolnavii sa-i caute, pre cei din temnite sa-i ce,rceteze cu
mil . Se adiloga si o biblioteca pe care domnul o Imbogati necontenit cu manuscrise i carti rare, achizitionate, la preturi mari,
din tot Orientul si dela Muntele Athos (vezi si fig. 89); ea va spori
sub Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae.
o

.r.:

C..

t' ..

o 4! i ..."
.'..l '1

-,

o p, ;'....'!.

,. ti'

6. 4.

,IL, -.

't,.'

..

"

tt

.., :-,''..

"-.-

`-..

,,

...

'

'

- ....
.. ,

%.:
.

,,... ,,

'',

.., .4,
41.., , ..
s
L

' -.

i
11"., ,

'S'',

.....,,,

r::)1,

_,

' ''',,,,..,,

Q.'" , - za
..

,..

,,,

Tl'r- 1,

.-.

r,'

A,

qp 4. 4i r .,.. .-

.. '

t ..t,...

*.'
.

',,

.)

, ". .

ri,..

' fA.

.7-ladi,, . . '.
'''',
',..
. .. i..

.,

_
; r'..

'6

''''.. ,.1 ,

..

.. ',' . ' ', ;,

,!.fee'''..,% ,.,

..

,-,
-

-.4

- `I, t
. Vik
O

.,....:,,. ir

.,,.- mi .`

..

-e..2.,

I,

,,...-9...;:,

' r. r "' fl ,--...


-`er' -

,
,

;f:

it".9

9 ti, /.!

rfthTTI''W"Ve417

sr
9

Fig. 85.

L-

Pisania bisericii V5c5rcsti, tnconjuratli de un cadru splendid sculptat.

Mitropolia din Bucuresti, pierzand mosiile de peste Olt, unde


stapaneau acum Austriacii, domnul li darui alte mosii i venituri,
dincoace; el Malta, de asemenea, in 1723, paraclisul metropolitan
(vezi fig. 90). Episcopia din Buzdu primi un dar anual de 200 de
talen, cu obligaia frisa s'a faca scoala greceasca i sloveneasca
ceea ce se si aduse indat la indeplinire, Manastirea Banului, tot
din Buzau, obtinu scutire de dajdii, iar biserica Cretulescu din
Bucuresti (vezi fig. 91) locul inconjurator necesar, luat din locul
domnesc . In sfarsit biserica Domneasca din Campulung fu innoita, zugravita i inzestrata cu odajdii (vezi si fig. 92).

www.dacoromanica.ro

NICOALE MAVROCORDAT, A DOUA OARI

245

In tot rdstimpul domniei, Nicolae Mavrocordat facu o singur


expedileie militar : aceea Impotriva Tatarilor din Bugeac care se

revoltaser lmpotriva hanului. Nu se ajunse Ins" la luptii ; domnul,

Fig. 86. &nip

de pintril frumo3 srulptat din imam! bisericii Vlicarevi.

www.dacoromanica.ro

246

MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA. LA 1741

plecat din Bucuresti la 7 Isnuarie 1728 si mergand Incet, cu popasuri lungi, primi la Ma" xineni, In judetul Ramnicul Sarat,

aproape de hotar, dispozitia sa se Intoarca Inddrat, deoarece


zurbaoa se potolise.

Cu vecinul sal] din Moldova, Milisi Racovita, relatiile au fost


r
bune pana aproape de sfaritul domniei acestuia ; cei doi domni
urmau sd se i inrudeascd, deoarece un fiu al lui Nioolae Mavror

;t

'

,
' i' ---

.3 it

'

//h,

'i.

\\

,-..

'

A6,

'
,

i,
... A:

V...

"..k

.e
, 0-

&'
,...

..

J.
,

- -.......

..

H.ME , ...
:,,, ::

Fig. 87. Dettiliu dela biserica V5cArelti. Sculptua In piatra.

cordat era logodit cu o fila a lui Racovita. tn Martie 1726, cativa


boieri munteni pribegira peste Milcov ; cand sosi un trimis al Portii
ca sa-i ridice, Racovita ins nu-i precia, ci Si vesti s fuga In Ar-

deal. De aci, relatiile se stricara ; in toamna, urma mazilia domnului moldovean.


Neculai Mavrocordat a fost casatorit In trei randuri ; prima
data cu Casandra Cantacuzino; a doua oar Cu Pullceria Tzoukis,
dinteo familie de seam din Constantinopol ; dupa moartea acesteia, intamplata In 1716, el lua pe Smaranda Panaiotakis Stavropoleos. A avut din aceste castorii mai multi copii: pe Scarlat,

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVROCORD AT

247

mort In 1722, In varstd de 21 de ani, o fire studioasd, pe Constantin,

viitorul domn, pe loan sau lancul, de asemenea viitor domn, pe


Marioara, cdsdtorith In 1722 cu Ianache ciimdrasul ; cu Smaragda, a avut pe Alexandru, ndscut la 23 Decemvrie 1720, pe
Sultana, In 1721, pe

telan, In 1722, mort de mic, si un alt L,Stefan.


Neculai Mavrocordat a murit In scaun, ca i fratele su, i

tot de boald: a fost rdpus de cium la 14 Septemvrie 1730. Trupul

Fig. N.

Detaliu dota biserica Vacitresti. Sculpturn In pia triS.

odihneste la mlindstirea Vficdresti, intr'un frumos mormnt de


marmurd.

Constantin Mavrocordat, tndrul fiu al lui Nicolae Implinise 19 ani fu ales domn de &Are boieri la *moartea tatdlui
sau. Poarta Ii dddu Incuviintarea, In schimbul unei sume enorme
un raport olandez precizeazd: douei mii de pungi, adica un
milion de lei Impdqitd la cei ce hotdrau. Imediat Insh dup
aceea, la 28 Septemvrie 1730, izbucnea la Stambul rdscoala lui
Patrona Hall (vezi si mai sus, p. 232) ; de acest fapt se folosi Mihai

www.dacoromanica.ro

248

MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741

Racovita gi, in schimbul a 170 de pungi, date unei capetenii a


rasculatilor, izbuti sa inlAture pe Constantin i s-i ja el locul.
Schimbarea se produse la 17 Octomvrie 1730.
MEhai Racovitii se mentine numai un an de zile el purta ponosul de a fi fost numit de Care rasculati. De aceea, dupa uciderea
lui Patrona Halil, situatia sa se elating i Constantin Mavrocordat,
bucurandu-se de sprijinul marelui vizir, izbutWe s-i reja tronul.

Mazilirea lui Racovitd se produce la 24 Octomvrie 1731; adus


la Constantinopol, el este inchis i in primejdie de a-0 pierde i

Fig. 89. Aulograf al lui Neculae Mavrocordat: Ex fibrin lo Nicolai Mnurocordati de Scarlatti, Principie Valachine et Moldauiae s. (Academia nomina, Manunerise).

viata ; scap ins, (land cinci sute de pungi i punnd chezai

pe prietenii ce avea la Poart.


Constantin Mavrocordat a doua oarA. A doua domnie a lui
Constantin Mavrocordat tine un an i jumtate, pAna la 16 Aprilie

1733, and e strAmutat in Moldova. Ca fapt mai insemnat e de


notat doar csatoria sa cu Ecaterina, fiica marelui vornic moldovean Constantin Ruset. Nunta are loc la Bucureti, la 23 Noem-

vrie 1732; cronicarul Ioan Neculce spune despre mireasd ca era


foarte frumoas6 i inteleapt . Petirea se Meuse prin domnul
Moldovei, Grigore al II-lea Ghica, vr cu Constantin ; acesta
mullumete pentru slujba ce i-au f5 cut iar dind se produce
In Aprilie 1733, stramutarea celor doi domni, unul in locul altuia,
ei se intalnesc la Focani, ii fac vizit reciproc i se despart in
chip prietenesc.
Grigore al II-lea Ghica domnete doi ani i jum6tate, Ora la 27
Noemvrie 1735, cand are loc o nou strmutare, el trecAnd iargi

In Moldova i Constantin Mavrocordat revenind in Muntenia.Acesta din urma staruise la Poart s se faca schimbarea ; de
aceea, raporturile intre cei doi domni, atat de bune la inceput,
devin treptat incordate. De altfel e o tendintd aproape general
www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL II-LEA GHICA

249

in vremea aceasta la domnii Moldovei de a fi strmutati in Muntenia, care era mai avut, cu venituri mai mari, ing6duind deci
o imbogatire mai rapid5.

Fig. 90.

Paraclisul metropolitan din Bucureti. Alliturea locuinta Patriarbului.

www.dacoromanica.ro

260

MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741

Lui Grigore al II-lea Ghica i se datcregte carvasaraua sau vama din Bucuregti (1733) ; el a reorganizat de altfel Intregul sistem vamal al tarii (1734), sporind taxele gi revizuind cotele pe care le aveau

mn'astirile, In urma diferitelor donatii domnegti, din aceste taxe.

Fig. 91. Biserica Cretulescu din Bucurep.i, restauratli In ultimii ani.

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL II-LEA GHICA

261

,,Ezo,

-:';'4"

.,1.
".
'

W
- 04

0.

,
I

'72411"Vr.Wri?
11. IS, 14.5.%1

4A:it

eri7I

T71",

....,;74.

.
.

e6

t.

1:t
-

4,1,ut* -4,*;

LwildigiNL,4"

;' ,

'

r.
s4.

rt.

1' .
1

11
r

;"'"-'

,
.-

1
-

Fig. 92. Iliserica Stavropoleos din Bucuresti (peste drum de Posta Centrall), ridicatA In
timpul lui Neculai Mavrocordat. Pisania area cts lucrArile s'au sfirsit la 30 Octomvrie stil
vechiu 1724. StdIpii pridvorului si chenarele usilor i ferestrelor din piatrli (rums sculptatb.
Ilestauratil tnainte de razboiul pentru tntregirea neatnului.

www.dacoromanica.ro

262

MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741

Constantin Mavrocordat a treia oari. Cea de a treia domnie a

lui Constantin Mavrocordat e cea mai insemnata dintre toate


domniile lui. Ea dureaza aproape ase ani (27 Noemvrie 1735
Septemvrie 1741); in acest rastimp au loe evenimente importante

atat sub raportul extern cat 0 intern.


Are loe, in primul rand, razboiul ruso-austriaco-turc, incheiat
prin pacea dela Belgrad (vezi mai sus, p. 236). Austriacii incep
ostilittile in Muntenia in vara anului 1737. La 12 Iulie, un corp
de oaste, sub comanda generalului Wallis, patrunde In tara, ocupa.'

Curtea de Arge i Campulungul i inainteaza spre Bucureti.


Constantin Mavrocordat, ca A' evite soarta tatlui &au, prins de
catane, se retrage la Oltenita, de unde trece apoi la Turtucaia.
Austriacii ajung la Cotroceni la 22 Iulie; ei nu raman insa mult
timp In capitala, ci stint nevoiti s'o evacueze In fata detaamentului turcesc care insotea pe domnul reintors (5 August). Targovitea i Campulungul sunt 0 ele parasite 0 au de suferit mult,
fiind pradate 0 arse. Apoi armata turceasca, la care se adaogasera 0 6000 de Tatari, se Indreapta spre Oltenia. Mavrocordat da,
cu acest prilej, un manifest care locuitorii ei, anuntandu-i
fortele sultanului vin ca s goneasca pe Austriaci i c viata
averea localnicilor vor fi crutate, neluandu-se dela nimini mgcar

un grauntu fr bani . Deci, voi toti, numal decat, cu inima


neindoita i cu toata voia, sa alergati i BA nazuiti. Care N15ria
Sa Seraschiari Paa, spre inchinaciunea i supunerea supt ascultarea i stapanirea otorrignetii mariri i supt obladuirea noastra .
Cine va ramane insa cu Austriacii sau va tine cu acetia, s5 tie
ea va fi prdat, jefuit, robit i trecut prin ascutitul sabiei .

Catanele se retrag din Craiova: batute pe drum de oastea paei


de Vidin care intrase i ea in Oltenia, trecand Dui-lama, ele parasesc aproape intreaga provincie; In fruntea acesteia e pus de
&Are domn, in calitate de ban, Matei Cantacuzino.
In urma infrangerilor suferite cea mai grava a fost la Belgrad, la 23 Iulie 1739 Austriacii incep tratative de pace; preliminarile se iscalesc la 1 Septemvrie, iar tratatur se incheie la
18 Septemvrie 1739, chiar la Belgrad ; tot aci in aceemi zi se semneaza i tratatul cu Ruii. Turcii reiau Serbia, Oltenia i o faie
de teritdriu in Banat, In dreptul Orovei. Apoi, In schimbul spo-

ririi haraciului cu doug sute de pungi anual (100.000 lei), ei rewww.dacoromanica.ro

OLTENIA SUB AUSTRIACI

253

alipesc Oltenia de restul tarii, refacand unitatea teritoriala a Mullteniei. ReIntoarcerea la vechea stapanirea a produs pretutindeni
peste Olt o mare bucurie ; toata lumea era doritoare sa scape de

administratia imperiala care, desi animata de bune intentii, nu


izbutise totusi, prin rigiditatea i caracterul ei fiscal, sa-si apropie
pe bastinasi, dimpotriva, si-i instrainase.
Oltenia sub Austriaci. Temeiul organizarii acestei provincii,

cat timp a stat sub Austriaci (1718-1739), a fost decretul


din 22 Fevruarie 1719, dat de imparatul Carol al VI-lea. El constituia raspunsul la cererile pe care le formulasera boierii prin
delegatia trimisd la Viena si care se afla acolo in August 1718.
Decretul prevedea constituirea unei administratii civile avand
frunte, cu titlul de ban, pe Gheorghe Cantacuzino, fiul lui erban,
fostul voevod. El urma sa fie ajutat de patru consilieri, numiti, ca
banul, pe trei ani, si de un secretar; toti vor primi lefuri anuale. Libertatea religioasa era garantata. ; episcopul de Minnie urma s depinda

lug, pe viitor, nu de mitropolitul din Bucuresti, ci de mitropolitul


Serbiei; se intrerup totdeodata legaturile cu patriarhul de Constantinopol i, in genere, cu ierarhii din Rasarit. Se organizeaza impar-tirea dreptlii, numindu-se vornici pentru cercetarea pricinilor mai
mici ; pedepsele cu moartea privind pe boieri nu se vor putea pronunta

lug fara aprobarea imparatului Darile se vor stabili cu nepartinire,


produsele boieresti i manastiresti fiind scutite de once taxa, jar
casele boierilor, de incuartiruire. In sfarsit se numeste un # director
superior al Olteniei, In persoana generalului Steinville, comandantul
fortelor austriace din Transilvania ; lui trebue s i se adreseze atat

a dministratia civila cat i particularii pentru rezolvarea chestiilor

urente ; dela el trebue s astepte i sa ceara, mai ales acum la


inceput, instructiuni si directive . De fapt, acesta era adevaratul
c onducator al provinciei ; si cum sedea mai mult in Ardeal, la Sibiu,

el Ii va numi In Oltenia ca loctiitor, un general subaltern.


Decretul nu satisfacea cleat In parte cererile boierilor. Gheorghe

Cantacuzino se astepta M. fie numit voievod ; el nu fu nici


macar ban cu adevrat, deoarece avea, peste el, pe directorul
superior ; de aceea, cronicarul Radu Popescu apune in cronica
sa: din cal, 1-au facut magar . Apoi nu se incuviint formarea
unei militii sau ostiri romanesti, iar In fruntea Ministerului *
economic nu fu numit un roman, ci un strain, Ignatiu Haan,
www.dacoromanica.ro

264

MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741

JudeIele, avand in frunte cate un vornic, furg impgrtite fiecare


In cate patru plelfi: de sus, de jos, de mijloc i de margine, conduse de ispravnici. Satu/ e carmuit de un pdrceilab sau provizor,
ajutat de 4, 2 sau 1 jurat, dupg cum are 100, 50 sau 25 de case..
Oraele depind de administratia financiar imperial, nu de administra0a
; ele au In frunte un judef gi numai 4 jurati, in loe
de 12 pargari ca mai lnainte. Boierii sunt impgrtiti in trei clase ;
se face un catalog al lor, la 14 Noemvrie 1719. Cu privire la rumdni,

se precizeazgc ei vor lucra proprietarului pe mo0a cdruia stau,


trei zile pe sdpkimeind, dou cu bratele 0 una cu plugul. Bulgarilor

veniti cu doug decenii mai inainte dela Kiprovat i asezati in


trei locuri, In Oltenia, la Craiova, Rdmnic i Brdiceni, li se d'
un statut special. Se organizeazd un serviciu al poqtelor, Cu un
conduditor, 20 de po0a0 qi 80 de vgtafi, avnd leaf-a anual. Se
intreprind, in sfar0t, lucrgri de drumuri 0, in primul rAnd, oseaua.
dealungul Oltului, prin Carpa0, numitg Soseaua Carolina , dup.&

numele impratului. Inceputg inc inainte de incheierea pgcii


dela Passarovitz, in 1717, ea e gata in partea principal, din
munti, in 1719, fiind continuata apoi Ong la Minnie (1721).
Doug inscripidi latine0i, sdpate in stancg, preamgresc aceast operg.

Un deosebit pret puneau Austriacii pe organizarea fiscal.


Se pgstrarg, in genere, vechile categorii fiscale, se facurg
recensgminte stricte Meg sg se tie adeseaori seamg de bgtrani,
de neputincio0, de invalizi, 0 se fixg cifra impozitului, pldtibil
in Nara sferturi, pentru fiecare categorie. Impozitul era ridicat ;
lute plangere din 1731, cei patru consilieri propuseserg ca megia0i, de pildg, sg plgteascg 5 florini anual, birnicii 3, iar mgrginmii 2 florini. Falg de aceste propuneri, constatgm cg, in 1735,
megia0i plgteau 12 florini, birnicii 8 iar mgrgina0i 6, deci mire
dublu fi triplu. De aci, nemultumiri impotriva no ii stgpaniri.
O alt pricing, foarte insemnatg, de nemulIumire, era noul
curs al zlotului. Administratia imperialg 11 fixase la 51 de creitari, pe cand in Turcia i in Muntenia el era cotat 1 florin 0 6.
creitari; deci o pagubg pentru locuitorii Olteniei de 15 cre4ari
sau 25 la sutd, ceca ce era considerabil. frnimea era nemultumitg i de numeroasele cgrturi sau transporturi pe care trebuia
sg le execute ; negustorii se plangeau ea' nu mai pot face negot
peste Dunre i Olt ; clerul era nemulIumit de atarnarea de
www.dacoromanica.ro

REFORMELE LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

255

mitropolitul srbesc i de infiltrarea gi propaganda catolica: Steinville ceruse chiar sa se introduca gi inchizitia, ceea ce, din fericire
Curtea dela Viena nu admise ; boierimea protesta lmpotriva atin-

gerilor ce i se aduceau vechilor ei drepturi. Ni s'au pastrat mai


multe asemenea plangeri de ale boierilor ; una din ele, dela 23
Iunie 1731, adresat generalului conte de Wallis, directorul superior al Olteniei, cuprinde o enumerare a tuturor neajunsurilor
de care sufera populatia, in genere. Aceste neajunsuri sunt recunoscute de insugi geful administratiei ; inteun raport adresat la
Viena, el arata pe larg motivele principale de nemultumire gi releva
faptul ca, din cauza impozitelor prea mari gi a repartitiei nedrepte,

au fugit din judetul Romanati 2300 de familii, iar din judetul


Vlcea 1500 de familii. Cere gi el reducerea acestor impozite,
Mil insa a o putea obtine. Semnificativ', sub raportul starii de
spirit, este incheierea plangerii pe care o adreseaz, tot in 1731
gi tot generalului conte de Wallis, cei patru consilieri. Dupa ce
enumra gregelile gi abuzurile care se comit in administratia financiara' gi fiscal, ei conchid : # ne temem ca daca vom fi supugi
gi in viitor atator mizerii, oprobrii, calamitti, duren i gi injurii, ca in
acegti doi ani cari au trecut, s'a nu pierim cu totul gi s'a ne stingem .

Nu e de mirare deci ea atunci cand prin pacea dela Belgrad,


Austriacii trebuira &A se retraga, fu o multumire genera% in Intreatga Oltenie. Dui:a douazeci gi doi de ani de dominatie straina
igi dadeau seama cu totii gi boieri gi tarani gi negustori gi clerici ea' era mult mai bung stpanirea veche, cu toate lipsurile
ei, decat administratia imparateasca, minutioas gi exacta', dar
foarte rigida gi mai ales apa'satoare sub raportul fiscal.
Reformele lid Constantin Mavrocordat. In domniile sale precedente, atat in Muntenia cat gi in Moldova, Constantin Mavrocordat, cu pregatirea alma pe care o avea, observase o suma de
scaderi, lipsuri gi nepotriviri in diferitele domenii ale organizrii
de stat gi sociale. Administratia, cu numeroasele ei ramuri, in
special cea financiar gi fiscal, boierimea, cu structura gi privilegiile ei, tarnimea, cu necazurile gi indatoririle ei, viata culturala gi bisericeasc, toate puneau probleme care-gi agteptau rezolvarea. Se Meuse intre timp gi o vasta experienta in Oltenia,
In timpul ocupatiei austriace ; se aplicasera masuri noi, se daduse o nou organizare administrativa. Retrocedarea din 1739
www.dacoromanica.ro

266

MAVROCORDATIL IN MUNTENIA PANA LA 1741

era prilejul binevenit pentru ca, plecndu-se si dela nevoia de a


se reincadra tinuturile de peste Olt in sistemul general al trii,
EA se paseasc la o serie de reforme In diferitele prti ale acestui
sistem. Spre sfrsitul anului In care se incheiase paces dela Belgrad, domnul, care-si avea fixate in minte mai de mult, pe temeiul experientei si studiului, o sum de principii directoare, le
aduse deci la cunostinta boierilor din divan. Acestia le discutar, isi
dadurd aprobarea, mai ales c o sum dintre noile msuri veneau in
favoarea lor, si redactar un m hrisov solemn cuprinzand noul ayezmnt . Domnul 11 iscli la 7/18 Fevruarie 1740; o traducere francez a lui apru In Mercure de France , numrul pe Iulie 1742.
Hrisovul incepe printr'o intrire a lui Constantin Mavrocordat

si un apel ctre urmasi ca s. respecte acest asezmnt ; urmeaz multumirea boierilor fat de domn pentru cele hot:Arne.
Vin apoi cele 13 articole sau puncte cuprinzand msurile luate ;
la sfrsit, lista martorilor din divan si data.
Primul articol prevede scutirea de dajdie a mnstirilor,
asa cum e si in alte prti crestinesti . Al doilea institue un
organ de control al mnstirilor, alctuit din zece epitropi
alesi dintre egumenii mai insemnald, In fata crora toti staretii
dela toate mnstirile si schiturile din tara vor da socoteal de
veniturile si cheltuelile lcasurilor respective. Articolul trei suprim dajdia preoldlor ; al patrulea interzice protopopiloo de
a mai bga pe cineva la gros, adic la inchisoare. Prin articolul
cinci se hot'rste s fie alesi boieri veliti mazili adic din cei
cari n'au dregtorii cari s cerceteze pricini si s" Impart
dreptate,. primind in schimb, Maid anual dela visterie. Articolul
sase cuprinde suprimarea dajdiei pentru neamurile de boieri
veliti; al saptelea prevede delegarea de catre Domn a unor boieri

ispravnici la toate judetele , care s Impart dreptate in aceste


judete, s" apere pe sraci de abuzurile agentilor fiscali si A' supravegheze pe parclabii din sate la. cisl." , precum si pe altii dintre

slujbasi. Prin articolul opt se hotrdste c boierii slujbasi si alti


dregtori cAnd merg in tara, cu slujbe, s cheltuiasc din leafa
ce primesc, fiindu-le interzis s mai incarce satele cu cheltueli de
Intretinere si deplasare, izvor de mncturi din partea parclabilor. Articolul nou desfiinteaz viicaritul, iar zece pogondritul pe vii. Cu privire la cel dintai se face un istoric al acestei
www.dacoromanica.ro

SFARSITUL DOMNIEI LUI C. MAVROCORDAT

267

dan, se arata consecintele rele ale ei ; domnul adaoga Ca' tatal


sau I-a povatuit s'o suprime. Articolul unsprezece se refera la
tarani ; ei trebue s clacuiasca
dea dijma dupa obicei proprietarului moqiei pe care Bunt stabiliti. Penultimul
articol stabile0e ca fiecare 10 va plti darea in satul in care locuete, iar ultimul articol precizeaza modalitatea plii In patru
sferturi pe an, cu cisle drepte la tot omul, pe capete i pe bucate , adica pe cap de contribuabil i potrivit cu averea.
Acest aezamant cuprinde o serie de masuri concrete precum
i principii generale dela care a pornit alta serie de masuri ; nu
se poate frig spune Ca el sintetizeaza intreaga activitate reformatoare a lui Constantin Mavrocordat. Inteadevar, In acest hrisov
nu se vorbe0e nimic despre desfiinfarea rumdniei, o msura capitala pe care domnul o va aplica in ambele
; nu se precizeaza de asemeni impeirlirea dregiitorilor fi a urmaOlor lor pe categorii, fiecare categorie bucurndu-se de un anumit regim fiscal.
Era de altf el 0 greu sa se cuprind inteun singur hrisov toate masurile de innoire i reglementare pe care le-a luat domnul. Cci
nu e vorba de o ref ormei a lui Constantin Mavrocordat, aa cum
se spune 0 se crede in deob0e, ci de o serie intreagei de reforme,
intinzeindu-se pe un interval de vreo doulizeci ci cinci de ani. Aceste

reforme ating mai toate domeniile organizarii de Stat i sociale ;


expunerea lor amlinuntit o vom face in partea a doua a acestui
volum la capitolele respective, unde vom trata desvoltarea institutiilor i culturii noastre in secolele XVII 0 XVIII.

Sfaritul domniei. Sfr0tul acestei insemnate domnii a lui


Constantin Mavrocordat e in legaturg pe de o parte cu schimbarea care are loe in Moldova, pe de alta Cu manevrele lui Mihai
Racovita. Marele dragoman al Portii, Alexandru Ghica, e executat in
1741 sub acuzarea de a face jocul Rusiei ; fratele eau, Grigo. re Ghica,
domnul Moldovei, trebue sa parseasca scaunul ; facanduli ins prin
daruri bogate atmosfera, el e bine primit la Poarta, nu ca ruda unui

tradator. In locul sau e numit Constantin Mavrocordat, care trece


; schimb area II costa pe noul domn cinci
astfel dela Bucure0i la
sute de pungi ; ea are loe in Septemvrie 1741, Cu putin inainte de
16 ale lunii, cnd tirea e comunicata din Pera de bailul venetian.
Batranul Mihai Racovit. 10 vede incununate de succes demersurile

sale: el capt acum tronul muntean, dupa care dorise atata.


17

www.dacoromanica.ro

258

MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741

BIBLIOGRAFIE
Nicola Mayrocordat: 1. N. IORGA, 5tiri noud despre biblioteca Mavrocordatilor Fi despre vicga munteneasca In timpul lui Constantin Vocla Mavro-

cordat, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. VI (1927), p. 135-170; 2. N.


IORGA, Zece inscriptii de mormcint ale Mavrocordatilor, in Mem. Sect. Ist.
Acad. Rom., s. 3, t. XX (1937-8), p. 1-9; 3. V. MIHORDEA, Biblioteca_
domneasca a Mavrocordatilor. Contributii la istoricul ei, In Mem. Sect. Acad.
Rom., s. 3, t. XXII (1940), p. 539-419; 4. DAN SIMONESCU, Epigrame ornagiale serse domnitorului Nicolae Mavrocordat, En Serbia, In Arhiva Romaneasca.

VI (1941), p. 389-394.
V. si p. 223, nr. 6 si 12.
loan Mavrocordat: 5. N. IORGA,
desprc veacul al XVI:I-lea
Terile noastre dupd corespondenle diplomatice straine I. 1700-1750, In An.
Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2 t. XXXII (1909-1910), p. 1-39; 6. CEZAR
*ERRU, Contributii privitoare la domnia lui loan Mavrocordat Fi la unele evenimente contemporane, ei Galati, 1939, 79 p. in 8.

V. si p. 224, nr. 12.


Constantin Mavrocordat: 7. 0. LUGO*IANU, Oltenia sub ocupatiunea.
austriaca (1717-1739). Studiu istoric, Bucuresti, 1889, 63 p. in 8'; 8. HAurrDIANN JACUBENZ, Die cis-alutanische Walachei unter kaiserlicher Verwaltung

1717-1739, In Mittheilungen des k. und k. Kriegs-Archivs, XII, Viena, 1900,


p. 171-250; 9. IOAN C. BAciLA, Oltenia sub Austriaci 1718-1739, Un document cartografic, Craiova, 1924, 16 p. in 8. (Extras din Arh. Olt., III, 1924);
10. AL. A. VASILESCU, Oltenia sub Austriaci 1718-1739, vol. I. Istoria politied a Olteniei sub Austriaci. Tcza de doctorat, Bucuresti, 1929, 240 p. in 4
(lucrare de cApetenie). 11. I. MINEA, Reforma lui Constantin Yodel Mavrocordat, Iasi, 1927, 155 p. in 8 (Extras din Cercetari Istorice, II-111); 12.
HANS PETRI, 0 scrisoare necunoscuta a domnitorului Constantin Mavrocordat
din anul 1740, in Metn. Sect. Ist. Acad. Rom., XXII (1939-1940), p. 199-211..

V. si p. 258, nr. !.

www.dacoromanica.ro

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774


(TRATATUL PELA KUCIUK-KAINARGI)
Constantin Mayrocordat, domnul relorntaior-

Constantin Mavrocordat a dona oarA. Numit cu putin Inainte


de 16 Septemvrie 1741, Constantin Mavrocordat 1i face intrarea
In Iai peste o lunil, la 12 Octomvrie. Printre cele dintai indsuri
pe care le ja, este introducerea reformei din Tara Romneascii.

Se desfiinteez6 deci i aci vdcdritul, cunita (tot o dare pe vite


mari), pogcndritul, i se hotrdte ca impozitul personal sO fie
pltit In patru sferturi, adOogandu-se la fiecare sutd de parale,
ined cinci drept rOsurd * sau tax6 pentru cei ce strang darea.
Cu acest prilej, al reformei fiscale, cere domnul lui Ioan Neculce, cronicarul, un tratat despre vechile dari moldoveneti
evolutia lor; Neculce se execut i trimitnd, la scurt interval,
lucrarea comandat, scrie lui Mavrocordat: 4 Dup poronca M'driei

Tale ca sa" fac trOtaz de Cate oi tinia minte c s'au fcut In tara,
i obiceile i bune, i proaste, la ce Domn ar fi ieit, iata c s-am
scris cat am tinut minte i le tiu c'd sant adevarate. Aijdere
cate am auzit den oamnei bOtrani, iari li-am scris ; ce de aceli
ce-am audzit, chize nu Ma *. Se introduc apoi i celelalte reforme

din Tara Romaneased. Se numesc astfel trei judecdtori dintre


boierii velii mazili, dandu-li-se cate 50 lei leafd lunard, se numesc
ispravnici In fruntea judetelor, se scutesc de dilri mazilii veliti i
urmaii lor, neamurile; celorlalti mazili li se acordO uurari fiscale;
marastirile i preotii stint scutiti complet de dajdie. Fate' de tOrdnime, domnul are o atitudine Intelegatoare, de ocrotire ; un cro-

nicer contemporan relevA chiar, cu ciuda, cd

atata le dedese
17*

www.dacoromanica.ro

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

260

obraz, cat nu putea nime din boieri ca sa zica m'car cat de putin
lucru vreunui taran, ca indat striga la Voda 0 pentru un lucru
de nimica a unui Oran cat de prost, facea pe un boier mare mascara 0-1 inchidea . i mai dduse o porunc In tear
adaog6
cronicarul
ca sa nu fie volnic nime a lua cuiva macar un ou
fdra de bani, nici slujba0, nici altul nime . In administratie 0
la judecatorii, atat In Ia0 cat 0 la ispravnicii, In judete, se introduc
condici In care se trece corespondenta i procesele. Ni s'a pastrat
o astfel de condica de corespondenta oficial5 ; ea Imbrtieaza
intervalul Septemvrie 1741 Decemvrie 1742 0 cuprinde un
numar de 1702 acte, scrisori 0 ordine, unele 0 dela domni ante-

riori: e o adevarata oglinda a societtii moldoveneti, cu toate


aspectele ei, din acea epoc. Ni s'a pastrat de asemenea un catastih cuprinzand samile tuturor mdnastirilor de tara... din leat
7250 Oda' la leat 7251 Ghenarie 20 , deci 1742 20 Ianuarie

i hrisoavele i zapisele de mo0i trebuiau trecute inteo


condica special' : domnul luase aceastO masura ca sa se mai
1743.

curme galcevele .

Corespondenta se purta in mod obinuit in romanete; numai

cand era vorba de ordine observatorii sau dispozitii speciale,


secrete, se intrebuinta limba greaca. Unii dregatori voiau Insa
sa-0 puna in evidenta cultura, 0 trimiteau 0 rapoartele obinuite tot in grecete, Inchipuinduli, se vede, c vor impresiona
pl'cut pe domn. Acesta ins, de 0 grec de origine, le face, dimpo-

triva, observatie. Astfel, parcalabului de Galati care raportase


despre ciuma ce bantuia atunci in ora, ii spune: pentru o pricina, ca aceasta, de ce s ne scrii grecete? Vel cpitanului de
Soroca, la fel: Carte ce ni-ai trimis, am luoat 0 cele scris' am
vdzut ; dar pentru ce s ne scrii greceti? Au atepti sa-ti dam
noi logort, sa scrie romaneate ? Sa-ti cauti logofetal, A' ne scrii
rumaneatil S nu ne mai scrii grecete 1 In sfailit, jArcalabului

de Galati, din nou: i de acmu, cand ni-i mai scri, sa nu mai


scrii grecete, ce romanete sa ni scrii 1 .

0 atentie deosebita arata. Invatatul Constantin Mavrocordat


culturii. El intari poalele existente, unde se invata grecete
0 slavonete; fcu apoi, ne spune Neculce, altele noi latineti 0
arapeti . Afirmatia trebue inteleasa, credem noi, In sensul ca
s'au ada.ogat cursuri de limbd latin 0 limba turca 0 scriere araba,
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVROCORDAT, A DOUA ARA

261

acestea din urmg de sigur pentru pregtirea diacilor cari urmau


sa citeasc6 firmanele venite dela Poart si s scrie rspunsurile.
Preotii fur supusi unui control sever, In ce priveste invattura:
se numir inspectori cari s-i cerceteze ; cei gsiti nepregatiti,
trebuir s plateasca' bir, la rand cu Vranii, care nu putem serie
ce frica trgeau bietii preoti exclam un cronicar contemporan
c se apucau la btranete s invete carte .
Fiindc4 nu erau indestul cArti de slujba bisericeasca in mindnefte, Constantin Mavrocordat aduse mai intai din ' Muntenia ;
apoi &do:1u porund s se Infiinteze tipografii atat la mitropolie
cat si la episcopii. Ordinul fu ascultat ; In 1742 iesea de sub teascurile tipografiei din Iasi prima tipriturd: hrisovul domnesc
pentru /ocuitorii de pe mosiile mangstiresti, urmat In 1743, de o
Psaltire i apoi de un sir intreg de &arid de slujba. 0 a doua tipografie se Infiint la Rduti ; aci se tipari In 1.744 un Catavasier
adica* o carte de cantri bisericesti, dup care urm, In 1745, un
Ceaslcw i o Liturghie a Sf. Ioan Gurg de Aur.
Un alt titlu de merit al lui Constantin Mavrocordat, in aceast
domnie, sunt masurile lmpotriva negustorilor turci care incepusera sd se aseze statornic si sa-si cumpere chiar mosii. Cunoastern din Condica ordinele categorice care se dau In aceast
privint ; astfel pentru un Turc Chiurd Osman, cruia ii vandusera piste caugri o mosie, dispozitia e &A fie ridicat, iar cala sa,
adic6 addposturile de vite, s fie arse. La fel se va proceda cu Turcii

cari au facut *le pe mosiile dela Soroca ale mn'stirii Sf.Sava.


Mavrocordat putea s-si ingaduie gesturi de acestea, deo irece
avea credit la Poart, fiind cunoscut ca bun administrator si executant constiincios al ordinelor primite. El trimisese astfel, atunci
&and i se ceruse, opt sute de salahori si o sut cincizeci de care la
cetatea Vozia, spre a o zidi din nou ; elk/use, de asemenea, intretinere completa', timp de trei luni, solului rusesc care, In drum dela

Stambul la Sf. Petersburg, se oprise, Impreun cu intreaga sa


suita de peste o mie cinci sute de oameni
la Tighina. Nu-i
vorbg, din cauza acestor cheltuieli exceptionale havalele
cum le spun e cronica trebuise s se scoat sase sferturi
intr'un an in loe de patru.
A doua domnie moldoveana a lui Constantin Mavrocordat
se sfarseste la 29 Iunie 1743; la mazilire a contribuit probabil si

www.dacoromanica.ro

262

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

o reclamatie a trimisului suedez la Poart care era suprat pe


domn deoarece acesta oprise hrtiile i lucrurile unui emisar al
su, decedat la Iai, emisar care lns era totdeodat i secretarul
fostului domn Grigore Ghica. tirea maziliei ajunge la curte la
17 Iulie; la 31 sosete qi capigibaa cu firmanul; la 12 August,
mazAlul pornete spre Stambul.
Ioan Mavrocordat. In locul lui Constantin, e numit fratele ski
loan, care mai fusese odat domn, in Tara Romneasc. Acesta
nu respect noua reformd fiscal, ci reintroduse vcritul, luAndu-1

chiar de cate dou ori pe an, i uneori i de trei ori. Gotina fu


intreit, ajungnd la 11 parale de oaie care greutate i nevoie
spune cronicarul nu pociu arta cat au facut pe bietii sraci;
cci de cnd au fost acest pmnt, Cale 11 parale n'au dat; i
multi din prostime 1i ucidea vitele cele mai proaste ca sa nu le
plteasc6... Boierii, In schimb, sunt favorizati; domnul le
acord scutiri; multi dintre ei se ridica i se Imbogdtesc, in special
boierii de Ora', cari edeau la moille lor. De altfel, conducerea

treburilor este toat pe Juana boierilor, domnul tinndu-se mai


mult de petreceri, de mese mari i zeefeturi i primblri i
alte desfritri a lumii .
Lui loan Mavrocordat i se datorete zugrvirea prin meteri streini* a bisericii celei mari dela curte, precum i lnzestrarea acestui lca Cu o serie de vesminte i odoare. Tot el a fcut
i un foior foarte frumos , Impreun Cu o cimea, de cea

parte de heleteul Frumoasei, sub Cettuie , unul din locurile


unde mergea In primblare
Dup aproape patru ani de stpAnire, epicureul loan Mavrocordat este mazilit (Mai 1747). Putin mai Inainte avusese loc o
judecat cu un Ovreiu, fugar din -tar, care reclamase sultanului
ca" ar fi fost atins In onoarea lui i deposedat de &are domn.
Cercetarea, fcut la Iai, In prezenta unui cadiu i a negustorilor

turci cari se aflau in ora, arat. Ins c totul e o calomnie i


Ovreiul, vinovat, e spanzurat. Rudele sale din Polonia nu se lash'
lug, se duc la Stambul, pun in micare comunitatea de acolo i
pe dregtorii cari o sprijineau i creiazil lui Mavrocordat o atmosferd grea. Rezultatul e mazilirea: al doilea caz primul fusese cu

Mihai Racovit (vezi mai sus, p. 231), In care Ovreii intervin


pentru a indeparta din scaun pe un domn al nostru. In locul slu,

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVROCORDAT, A TREIA OARI

263

e numit Grigore al II-lea Ghica, care avusese pana atunci


miciliu obligator in insula Tenedos. loan Mavrocordat parasevte

spre multumirea saracilor strivili de dri o batrana


svarle chiar la plecare, cu o piatra in el, nemerindu-i calul
se stabilevte in locuinta sa de pe malul Bosforului ; aci i petrece
restul zilelor, ajungand, dup mrturia cronicarului loan Canta,
la grea srcie .

Grigore al II-lea Ghica a treia oara, domnevte scurta vreme,


nici un an de zile: din Mai 1747 (in Iai intr' la 21 Iulie !) 'Ana in
Aprilie 1748. Vreun fapt deosebit nu e de relevat ; (Wile aunt tot
grele, pentru a acopen i cheltuielile fcute la numire ; nu ating insa
nivelul de sub predecesorul su. Prin st'ruinti i bani, Grigore Ghica
izbutevte A' fie mutat In Tara Romaneasc'.; In locul eau e numit
Constantin Mavrocordat a treia oarg. /n aceasta domnie, care
nu sine nici un an vi jumtate, Constantin Mavrocordat realizeaza

totuvi dou fapte insemnate: mai Intai izgonirea Lajilor negustori turci de pe tarmul anatolian al Marii Negre, in regiunea
Trapezundului

din marea majoritate a targurilor

oravelor

moldovene, unde se avezasera in chip statornic, facandu-vi case


strangnd avere, apoi desfiintarea rumdniei, una din cele mai
vechi vi mai insemnate institutii ale noastre.
Inca din a doua domnie, Mavrocordat incepuse a lua masuri
impotriva Turcilor cari voiau sa se stabileasca in tara, cumprandu-vi movii (vezi mai sus, p. 261). Acum, el se hotarevte a hide-

parta pe negustorii turci mult mai numerovi cateva mii din


orave cari ajunsesera, prin excesele lor o adevarata calamitate.

Ei nu se margineau numai sa faca negustorie de vite vi diferite


produse ; erau i adevrati camatari ai satelor luand dobanzi
fapt
grele
patru parale de leu pe luna spune cronica

foarte grav, Ii bateau joc de casele oamenilor, necinstind femei


vi fete. Mavrocordat, incurajat de Pava de Hotin, se plange la
Poarta i obtine un ordin de expulzare a acestor negustori .
Operatia se face C13 ajutorul pavei de Babadag care trimite un
detavament de patruzeci de Bosniaci ; acevtia scot pe Laji din
targuri i orave, le ard casele vi le vand bucatele . Cei din nordul

tarii se retrag in raiaoa Hotinului ; o mare parte se aduna in tinutul Flciului, aproape de Ttari. Deocamdata, domnul se multumevte cu atat, ramanand ca, mai tarziu, sa fie lichidati i acevtia.

www.dacoromanica.ro

264

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

In ce privevte desfiigarea rumaniei, ea face parte din complexul


de reforme ale lui Constantin Mavrocordat, care urmrea BA dea
statului i societ4ii o mai bung avezare vi organizare. Determinata
de numeroasele procese dintre rumani sau vecini i stapanii lor,
de nesfarvitele reclamatii dintr'o parte vi din alta, aceasta msura

s'a luat In felul urmator: La 6/17 Aprilie 1749, e convocat o


mare adunare de boieri, clerici i alta obvte la manstirea Trei
Ierarhi ; dupa slujba, la scosul sfintelor moavte (Sf. Paraschiva I),

cei de faja sunt intrebati asupra vechimei, caracteristicei i Indatoririlor vecinilor ; la care intrebari, toti cu un glas au raspuns,
marturisind adevdrul c vecinii robi nu sunt, nici sa stapanesc
Cu nume de robie; fiindca numai Oganii au acea robie carii Cu
femeile i Cu copiii lor slujesc pe toate zilele stapanilor sai. lard
vecinii numai partea barbateasca slujesc, scotand la lucru numai

un om dintr'o casa, macar cati feciori va avea omul ;


iaed
partea femeeasca nu slujevte... ea vecin va sa zica Batean megieav fe de movie, atata numai ea din sat nu este volnic ca
Se hotaedvte ca pe viitor, vecinii s nu poata fi vanduti
data' cu movia, nici mutati, nici despAiti de familiile lor, ci sa

ramaie ca nivte sateni a satelor... Wand slujba obivnuita .


Aceast slujba e fixata la 24 de zile pe an ori la ce lucru se va
pune ; vor da de asemenea
Intrunirea, easpunsurile i hotarlrile luate sunt consemnate
lntr'un hrisov cu data 1/12 Iunie 1749 caruia domnul Ii da Intaritura sa. Nu se afirma nicaieri, In acest hrisov, In mod explicit,

ca s'a desfiinfat rumania sau vecinia; aceasta rezulta lug din


chiar masurile luate i ava s'a inteles de toti, atat boieri cat vi
rumani. Cronica atribuit. lui Enache Kogalniceanu, relatand adunarea dela Trei Ierarhi, spune lamurit: Atuncea au poruncit
Vod cu mare hotaare sa nu mai fie vecini de aci inainte, numai
pentruca ved pin satele boierevti vi se henesc pe moviile lor,
lucreze cate douzeci i patru de zile Intr'un an... au s dee cate
doi lei de fievtecare cas ceea ce nu s'a mai specificat In hrisov I

i sa lucreze cate 12 zile pe an... vi hotarind Inteacest chip,


s'au multamit vi boierii, Inval:and domnul ca sa se dee vecinilor
cate o idula domneasca cu pecete gospod, aratand ca de aice
incoace sa nu se mai numeasca vecini... dand pe acele
un leu lui treti logofat i cateva parale scriitorului .

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN RACOVITA

265

In aceeavi yard, la 31 August, Constantin Mavrocordat e mazilit. El nu voise sa dea troj sute de pungi cerute de marele vizir
pentru prelungirea domniei, dei capichehalele sale dela Stambul
11 sfatuisera s'o faca. Exilat la Lemnos 0 inchis, tot trebui insa,
pang la urma, sa plateasca aceasta suma, spre a fi eliberat. In
locul sau, fu numit Constantin Racovip, fiul cel mai mare al fostului domn Mihai Racovita vi avand stranse legaturi cu ambasadorul Frantei la Constantinopol; un al doilea fiu, lonitei, ivi serba
tocmai la Iavi nunta cu fiica lui Constantin Mavrocordat, domnita
Smaranda, and sosi vestea maziliei. i erau told la mash' povestevte cronica unde vi-au cam stricat chieful vi nunta, auzind
de mazilie, eara pe urma, intelegand cine au luat domniea, s'au
bucurat .

Consiantin Racovit, devi numit la 31 August 1749, intia in


Iavi abia la 18 Decemvrie. El trimite inainte ca bav-caimacam
pe lordache Stavarache speitarul, un grec semet vi lacom, prototip
de fanariot. Acesta scoate govtina intreita cate unsprezece
parale de oaie , provocand o adanca nemultumire. Dupa ce sosevte

Racovita, se.scoate v'i vacaritul, cate 92 de parale de vita ,


apoi cunita, tot un fel de vadyit, in timpul verii, cate vaptezeci
de parale de vita , precum vi sferturi de agiunsu, Inca vi indoite .

Darile pe de o parte, dar mai cu seama situatia preponderenta


i insolenta, consilierilor greci, a lui Iordache Stavarache in special, pe de alta, provoaca reacia boierilor de tara. Acevtia, sub
pretextul ea merg in tinuturi spre a reorganiza avezarea drilor,
fug la Tatari, la Cauvani. Era,u ca la patruzeci de boieri mari vi
batrani vi mai bine de atatia tineri, cu totii laolalta trecand
peste suta . Domnul, speriat, trimite dupa ei, li convinge sa se
intoarca vi le da dregatoriile 1nsemnate. Pe de alta parte, cei doi
greci care-vi atrasesera ura bavtinavilor, Iordache Stavarache spa-

tarul vi Iordache Genet postelnicul, sunt siliti sa plece cu mare


iuteala la Tarigrad, crapand doua. parechi de telegari 'Ana in
Galati .

Constantin Racovita continua'. scoaterea Lajilor din tara.

Acevtia, vazand domnie noua, incepusera iar a se intinde din


raiaua Hotinului in judetele vecine, in Dorohoi, Botovani vi }lariat"

Un n.ou firman dela Poarta, dat spre executare lui Casim Aga,
Inicer Agasi de Hotin, puse insa capat inaintarii lor. Lajii fura
www.dacoromanica.ro

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

266

scoi de pretutindeni, muli pierira de sabie, casele lor se arser5


iar averile fur vandute.
.

Cei din LApuna, Soroca

i Hui plecard de frica.

Tot cu acest prilej

se

risipira i odile pe
care Turcii benderlii
din Bender, Tighina
le f5cuserd pentru tur-

mele i cirezile lor de


,

vite. In judetele Lhpuna, Soroca i Orhei.

Sub raportul bisericesc, e de Imemnat Inzestrarea Cu mai multe


moii a bisericii din PA-

ctitoria lui stefan


cel Mare, transformarea
ei in manastire i Inchi-

narea la patriarhia din


Antiohia (vezi i fig. 93);
''

,P

'

.,

'i, .P..., .
,,,..;..11.1!

'

- ..,
.

i',P4 i'... .',.,'Iltr,


'',' t

, , '..r,4,1 :

.:,...tVi

.",..''''' .:1[,,-.
A .fi
,....,

,.,

. -.y .,

"

-'-e'..,

'

,9,

:'

.,...
-

-:E )

..,

... .,

--...

T,,...,

Al ql

'

f.

1..t"

, ,,,

nul ridica o biseria de


lemn, cu hramul Profetul Samuil.

vestea c a fost mutat


In Tara Romaneascd.

z4 '

stirea Precista din Roman. La Focani, dom-

Dup aproape patru


ani de stdpAnire, Constantin Racovit primi

--'

z,,,`,.....',.

:.

4z

..

:0.Z '1,

.-

-.E.,

.-!",.

'..

, :,,,

., :

' ' 7: ; '} A..R.,:,


'

ajutoare primi i mtina-

Schimbarea se Meuse In

l'ti. ,

urma unui aranjament

,:-...
,

/Jule de argint aura In care ea aim pecetea


unui hrisov din 1753, dele Constantin Racovitl Voevod.
Initialele de pe bulk Inseamnii: s Io( an) C(onstantin)
M(ihai) R(acovitli) V(oevod)..
Fig. 93.

www.dacoromanica.ro

intervenit Intre capichihaelele muntene i mol-

dovene dela Stambul,


capichihaele care cap-5a

MATEI GHICA

267

In aceast vreme tot mai mare important. Spre a evita mazilirea

domnului muntean, Matei Ghica, ajuns in conflict cu boierii,


mazilire care ar fi avut drept consecipt i ruina reprezentantilor

s'Al la Poart, el e trecut, in urma aranjamentului amintit, in


Moldova, iar Racovit mutat la Bucureti. La 3 Iulie 1.753 hot-

'l'ea era luat: aa aflm dintr'un raport al bailului venetian


dela Constantinopol.

Fig. 94. Schitul lui l'Acata, refAcut din pinta de Matei Ghica.

Matei Ghica era un epicureu: fi plceau petrecerile, cu mese,


jocuri i zicturi , cu plimbri, iubind
adaog6 cronica
i partea muiereasc6 . Foarte adesea mergea la Copou, unde
refAcuse foiorul tatlui su ; de asemenea, pe dealul din fundul
Socolei, Muga Poiana lui l'Aun unde zidi din piatr vechiul

schit de lemn, al lui Trt (vezi fig. 94). Boierii erau poftiti la
aceste petreceri domneti ; pentru a-i apropia i mai mult, el le hotri
lefi indestule , potrivit rangului ; le facu i daruri
i ridicAturi

adic scutiri. Anturajul grec al lui Matei Ghica ardt de asemenea

multa atentie boierilor bstinasi: nu voia s se repete conflictul

www.dacoromanica.ro

268

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

din Tara Romaneasca In urma caruia, domnul trebuise s5 piece.


Cu toate acestea, Ghica nu putu obtine o Innoire a domniei ; nu
ajunse chiar nici la capatul termenului de trei ani. Intr'adevar,
murind sultanul Mahmud i venind In locul lui sultanul Osman,
se schimba i vizirul ; cel nou, prieten al lui Constantin Mavrocordat, numi pe acesta domn In Tara Romaneasca; iar pe Constantin

Racovit 11 muta Indarat In Moldova, mazilind pe Matei Ghica.


Contribui la mazilie i reputatia pe care vi-o Meuse acesta prin
nesfaritele petreceri i cele multe lucruri necuvioase ce le urma .
Firmanul se (Wu In ziva de 19 Fevruarie 1756: aa ne informeaza
un raport al reprezentantului Austriei la Poarta. Ajuns la Constantinopol, Matei Ghica avu o serie de procese cu Grecii din anturaj
cari manuisera de fapt veniturile In timpul domniei, i chiar cu
socrul sau, hatmanul Bap Mihalopol. Rezultatul fu sarcia, chiar
mizeria ; letopisetul spune: au ramas la rea stare, care n'am mai
vazut domnie, traind Cu milostenia cretinilor .
Constantin Racovipl a doua oarA, domni scurta vreme: un an
de zile. Trebui s scoat i el, la Inceput, Vcarit i cunita, pentru
a acopen cheltuelile ; apoi Ina raspunzand dorintei generale

hotarI s5 le desfiinteze, cu blestem Infricoat. Obtinu deci


un hrisov solemn dela patriarhia din Constantinopol, facu slujb
mare la mitropolie, .fiind de Ltd cate apte mazili i ruptai
dela toate tinuturile i In timpul slujbei, la ieitul cu sfintele
daruri , puse sa se citeasca hrisovul precum i un altul alcatuit
de mitropolitul, episcopii i egumenii tarii. Actele fur apoi tiparite ; exemplarul aflator la Academia Romana poarta data
1757, Fevruarie 20, Indreptata apoi In 1. Martie. Se desfiinta i
vadreiritul, tiparindu-se de asemenea hrisovul respectiv.
In timpul acestei scurte domnii, Incepu sa se zideasca manastirea Sf. Spiridon din Iai ; se facu din. piatra biserica Profetul
Samuil din Focani, se zidira i casele despre doamna, la curte ,
arse In prima domnie.

Mazilia lui Constantin Racovita se datorete chiar reprezentantului seiu la Poartd, Iordache Stavarache ; acesta, nemultumit
de faptul ca domnul mai avea Inca un reprezentant mai agreat
.1 deci mai rsplatit, pe Manole spatarul, socru de altfel lui Iordache, profita de o schimbare a marelui vizir i lucrand ca un
adevarat fanariot, rastoarna pe stdpanul sau, Wand SO fie

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR CALLIMACHI

269

numit domn Scarlat Chica, fiul lui Grigore al II-lea Ghica (13
Martie 1757; la 20 Martie, firmanul de mazilie al lui Racovit
sosete la, Ia0).

Scarlat Ghica domnete i el putin, niciun an i jumatate.


Iubitor de petreceri, ca i frate-sau Matei, dar fara excesele acestuia, el pune dari grele: sferturi i dajdii mai pe toate lunile
i mai de multe ori indoite spune cronica; ar fi vrut sa. scoata
i vacaritul i cunita, mitropolitul rezista insa, fiind gata chiar
s plece, decat s deslege juramantul i blestemul ce se Meuse
sub Constantin Racovita. Domnul hotarit sa puie totui darea
pe vite, obtinu in acest sens, un firman imparatesc; nu avu frig
vremea sa-1 aplice, deoarece, putin dup aceea, li sosi vestea
ca e mutat in Tara Romaneasca, in locul lui Constantin Mavrocordat. Schimbarea se decise in August 1758, inainte de 14
ale lunii.
Sub raportul bisericesc, e de insemnat intarirea pe care o da
Scarlat Ghica manastirii care este in partile Trapezuntului, pe
muntele Sumela de a lua in fiecare an cate o sut de lei de argint din &Amara ocnelor de sare , douazeci de lei dandu-se pe
deasupra acelui ce se va trimite &A iea mila .
loan Teodor Callimachi. Noul domn era de origine curat moldoveneasca. Tatal sail, Teodor Calmdul, era de fel din partile
Orheiului din mazilii cei de gios ; stabilit apoi ca dregator la
Campulung, unde ridica o biserica de lemn, in 1688, proprietar
i in Baia, el ajunsese cu timpul, parcalab de Hotin. Pe fiul ski
loan 11 trimite la invatatura, la Lww de unde se intoarce c-unoscator al limbii latineti i leeti. Multumita acestor cunotinte,
tanrul intra in slujba pe langa marele dragoman al Portii loan
Mavrocordat; aci Invata turcete, grece0e, italiene0e i. frantuzete. Cand Grigore Ghica e numit domn In Moldova, Ioan II
insotete; facut logort al treilea, apoi medelnicer, el ajunge in
cele din urma, gratie insuirilor ce avea, capichihaia la Poarta.
Urmeazd o perioada de ase ani, in care Ioan Calmul e loctiitorul marelui dragoman, apoi o alta de aisprezece in care el e

chiar titularul acestui insemnat post. Cand, ca o incununare a


carierii i o recunoatere a serviciilor aduse imparatiei, e numit
domn al Moldovei, el era om batran. ti schimbase i numele
intre timp, grecete, devenind din Calmul, Callimachi.
www.dacoromanica.ro

270

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

PAnd a nu sosi In tard, Tatarii din Bugeac, care se rdsculaserd

sub conducerea unei apetenii, Cram-Gherei, venite din Dobrogea, cer sd li se dea o suma de bani i diferite daruri; caimacamul, un grec., Vidale, refuz: rezultatul e cil rdsculatii pradd
o bund parte a Moldovei, fdcnd mari pagube. loan Callimachi
10 face deci intrarea in Ia0, In Imprejurri triste, dupd ce strdb6tuse o tard jefuitd i arsd. Din aceastd pricinil, nici dirile nu
pot fi, la inceput, stranse. Reprezentantul domnului la Poartii,
influentul i lacomul Iordache Stavarache, avea nevoie insd de
bani. El vine deci in persoand la Ia0 i Incepe sil strAngil urupul
fiscalitdtii, impunnd i pe boieri 0 mdndstirile. Urmarea e cd
unii din cei atin0 1ncep a H murmurisi . Pentru a curma opozitia, Stavarache obtine un firman de mazilirea celor nemultumiti i izbute0e, inteadevdr, printeun # tertip , sd trimitd legati
la sultanul tdtdresc, 12 mari boieri.
Dar aceastd milsurd starne0e revolta multimii. LW zi de
iarmaroc, se strng la Ia0 mii de oameni de pretutindeni i pornesc la Curte, cernd pe Iordache Stavarache. Intrarea e fortatd;
grecul, imbrilcat turce0e, abia scapd # pe poarta grajdului ,
urmdrit fiind, pe drumul Galatilor, timp de 12 ceasuri, de unii
dintre rdsculati.
Nevoia de bani, pentru diferitele cheltuieli i daruri la Stambul,

riimtmea totu0. Domnul ar fi voit sd reintroduch v5cdritul; mitropolitul Iacov continuand sii reziste, se ajunse la demisia acestui inalt ierarh, fiind numit in locul silu, chiar fratele domnului,
Gavril, fost mitropolit al Salonicului. Nici Gavril 'Mg nu vru
siili ia asuprdli cdlcarea celor hotilrite cu blestem Infricoat,
sub Constantin RacoviVd. De aceea, se recurse la altil solutie i
anume se infiintd o dare nouil, numit ajutorintei, care se pliitea
# pe ogiaguri deci tot una cu furndritul; ea era de trei categorii: unsprezece lei, cinci lei i jurruitate i trei lei, nefiind nimeni
scutit.

Lui loan Teodor Callimachi i se datore0e intinderea ormului


Ia0 inspre Copou ; el imprti locul domnesc de aci boierilor, obligiindu-i silli facd # vii 0 grddini ; chiar fiii sili dddurd exemplu.
Tot In timpul lui, se ridicil milndstirea Sf. Spiridon din 14, ctitoria hatmanului Vasile Ruset, a jitnicerului *tefan Bosie i a
lipscanului chir Anastase.

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL II (-LEA GHICA

271

In ultimul an al domniei sale, loan Teodor Callimachi a fost


ajutat de fratii Sutzu din Fanar, feciorii Dracului , un grec cu
trecere i iscusit.

Unul dintre ei, Enachi, ii aduse caftanul de reinnoire a domniei, In toamna anului 1760, un altul, Neculachi, puse la cale casiitoria fiului celui mare al Domnului, Grigore, cu Ileana Mavrocordat, i obtinu dela Poart chiar i domnia
pentru acesta, In locul bdtrnului s'du phrinte.
Schimbarea se fcu In Iunie 1761, inainte de
8 ale lunii (vezi fig. 95-96).
Grigore Callimachi trar fiind avea 24
de ani la suirea pe tron BOW sub influenta
permanent a Sutzegtilor ; tatd-su se retrdsese
In locuinta sa de pe Bosfor. In aceast domnie,

care tinu aproape trei ani, nu e niciun fapt

95. Fecal. mich


politic mai insemnat de relevat. Sub raportul aFig.
lui Grigore Callimachi,
fiscal, se constata o sporire a ajutorintei ; f5cut5. In primul an de
(1761). (Acadesub cel bisericesc, itarirea gi infrumusetarea domnie
mia Romana).
mnstirii Sf. Spiridon, direia i se adaog6
un spital sau o bolnit5. Patriarhul de Constantinopol, prin gramata sa din 1763, ridic6 aceastd mnastire la rangul de stavropighie patriarhiceasc, face pe egumenul ei arhiereu de
Irinupolis i hotArAgte ca epitropii sh dea socoteald anual de

veniturile gi cheltuielile mdstirii pentru bolnavi i pentru medici.


Mazilia lui Grigore Callimachi se produce la 29 Martie 1764;

ea e determinat, in mare parte, de manevrele lui Stavarache,


dugman de moarte al lui Neculachi Sutzu, care voia Inlocuirea
acestuia din capichehaialc. Domn al Moldovei e numit Grigore
al 111-lea Ghica, nepot al lui Grigore al II-lea Ghica. (vei fig. 97).

Grigore El III-lea Ghica poate fi socotit drept unul din cei


mai buni stapanitori pe care i-au avut tarile noastre in epoca
Fanariotilor. Fire dreapt, fr6 Idcomie, ap6rind multimea impotriva abuzurilor celor mari, bun gospodar, el a Mcut o excelentil
impresie asupra contemporanilor. Cronicarul Ioan Canta 11 aratrt
ca om foarte intelept i Invgtat , adilogand ea in timpul domniei lui au gtiut gi boierii iteara ca este stApan . Iar cealalt
tronicg, atribuit6 lui Enache Koghlniceanu, 11 infaligeaza astf el

Ontreg era acest domn la toate, plin la minte, Invatat, gtia


www.dacoromanica.ro

272

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

toate trebile cum le va purta ; i cuvfintul ce Oda era grAit


si era laudat de &are toti i plicut prostimei ,
Grigore Ghica, de cum intr In tall, viizand starea de spirit
a boierilor, renunt la serviciile lui Stavarache care fiimAne ca-

Bula de argint aurit In care se 016 pecetea unui hrisov din 1762,
Fig. 96.
Mai 30 (st. v.) dele Grigore Callimachi. (Academia Boman6).

pichihaia numai a Munteniei. Scade apoi djdiile i line o socoteald riguroasd a incasiirilor si a pltilor care se fceau la Constantinopol. HatArul i mita sunt sanclionate aspru ; mu4imea
e ocrotit, cAci spunea Ghica Dumnezeu l-au trimis Intr'acest pdmnt ca sa paeascd pre sraci si s5.-i fie mil de dnsii .
Acestui domn i se datoreste i reorganizarea i extinderea
linvtmAntului In Moldova. El cldeste mai Int&i, pe cheltuiala

www.dacoromanica.ro

GRIGORE CALLIMACHL A DOUA OARA.

273

sa, langa Mitropolie, o Academie [a] Invtaturilor si a epistimillor : titlul II luam chiar din hrisovul de reorganizare, datat
1766. In aceasta Academie, conclusa de dascalul cel mare
grec, se vor preda cursuri in elineste , in greaca bisericeasca
In latine0e 0 In moldovene0e ; corpul profesoral va primi un
salariu anual care variaza Intre 1500 lei conductorul institutiei si 120 lei dasclul de moldoveneste si. bibliotecarul. Vor fi si 20 de bursieri. Se lnfiinteazg apoi coli pe langa
fiecare episcopie; de asemeni, Cate una In
fiecare tinut sau judet, deci douazeci si
sase de toate, garb: de Academia din Iasi.
Un ajutor de 500 lei anual va primi i scoala
greceascg. din Constantinopol.
Spiritul de gospodar al lui Grigore Ghica

Fig. 97. Pecete midi, Melara, dela Grigore Al. Ghica,


aplicatfi pe un document din
1766, Martie 29 (st. v.). (Academia Romina).

se dovede0e nu numai in masurile sale administrative si edilitare el face poduri


pe toate ulitele In capital si dou cismele
bogate in NA' 0 frumos impodobite (vezi fig. 98), dar si In
combaterea luxului, pricing de ruina pentru multi boieri ales
din cei... insurati . Tot lui i se datore0e i un Inceput de industrie mare: infiinteaza, cu meteri adusi din strainatate, o fabrica
de postav la Chipare0i, unde intra Bahluiul in Jijiea . Produsele erau reusite ; se fabrica fel de fel de postav *; un bal prea
frumos e trimis si la Constantinopol, sultanului ca sa vadg ce
odor s'au fcut acestui pgmant .

Toate aceste titluri de merit nu opresc insa pe Turci, care


dupd vorba cronicarului stiau numai bani s ceara ,
sa-1 mazileasca pe Grigore Ghica, putin chiar Inainte de Implinirea termenului de trei ani. Schimbarea are loe in Fevruarie 1767, inainte de 14 ale lumii: aa aflam dinteun
raport al trimisului francez la Poarta. Succesorul sat' e Grigore Callimachi care ajunge astfel pentru a doua oara pe tronul
Moldovei.

Grigore Callimaehi a doua oara. Spre deosebire de predecesorul ski, Grigore Callimachi este, de altfel ca 0 In prima domnie,
dominat de boieri i in special de capichehaia sa, lacomul Neculai
Sutzu: acesta ja sume mari, ha nu se s1ie0e sa opreasc' chiar 0
18

www.dacoromanica.ro

274

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

Fig. N. Ciustnea fficuta de Grigore Ghica Vocli In Iasi. Inscriptia romAneasca poartit data
1765, Iunie 20 (st. v.). Dedesubt, In medalion, o inacriptie araba.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVROCORDAT, A PATRA ()ARA

276

200 de pungi trimise de visteria impdrteascd domnului spre a


strange zaherea adic. provizii, in vederea rzboiului ce se prevedea cu Ruii. Cnd din cauza complicatiilor polone acest
rzboi isbucnete el e declarat de Poart la 30 Octomvrie
1768
Callimachi care nu tiuse s informeze exact pe sultan,
nu e in stare nici sa asigure o aprovizionare normal otilor
turceti dela Hotin, Bender i Dunre. De aceea, cnd vizirul,
comandand grosul fortelor, ajunge la Movila Rebdiei (Han
Tepessi, pe turcete), el arat Domnului c e mazil i 11 lnchide (14 Iunie 1769). Dus la Constantinopol, Grigore Callimachi, dup un scurt popas in fioroasa inchisoare a lui Bostangi-baa
anticamera supliciului e strangulat, apoi decapitat (8 Septemvrie 1769). Nicolae Sutzu are aceeai soart. Pe
tronul Moldovei sultanul trimite acum pe bAtranul Constantin
Mavrocordat.
Constantin Mavrocordat a patra oarA. Dou rapoarte din Constantinopol, datate 3 Iulie 1769, ne aratd c numirea lui Constantin

Mavrocordat avusese loe; el pleacA la 4 Iulie spre Moldova, primind suma de 50.000 lei pentru zaherea ; la 24 Iulie e in tabra
dela Bender, a doua zi pornete spre Iai. Msurile pe care le ja

el pentru aprovizionarea oastei turceti dau roade; ele nu pot


impiedeca insh infrngerea acesteia. Dela Hotiin, ea se retrage
(25 Septemvrie) spre Tutora, apoi spre Movila Rbaiei i, de acolo,

peste Dunre, la Babadag. Mavrocordat, prgsind Iaii, coboara


i el la Galati; aci este ajuns de Rui care iau cu asalt intariturile

oraplui, aprate de Turci, i prind pe domn care gcea bolnav


In mnstirea Manta Precista (1 Decemvrie 1769). In cursul
unei discutii cu un ofiter rus, uitnd situatia in care se gsea,
Mavrocordat face in mod repeta,t aprecien i jignitoare pentru Invin-

gtori; ofiterul, infuriat, 11 r'nete atunci cu sabia la cap. Rana,


din pricina frigului i a lipsei de doctor, se cangreneaA in timpul
reintoarcerii spre Iai ; sosit aci, domnul, dup putine zile, moare
(15 Decemvrie) i e inmormantat cu toat pompa cuvenit unui
stpAnitor de tara. Nu cunoatem locul un.de e ingropat Constantin

Mavrocordat ; nu ni s'a pstrat nici piatra lu de mormant, admi-

tand ca, in acele vremuri tulburi de raboi, boierii sau Ruii ti


vor fi pus una.
HP

www.dacoromanica.ro

276

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

BIBLIOGRAFIE
Constantin Mavrocordat: 1. N. IoaGA, Douil hotilriri domnesti tipdrite
din secolul al XVIII lea, in Noua Revist Romanic-, 1900, p. 353-355; 2. I.
BOGDAN, &Emile mcIndstirilor de lard din Moldova pe anul 1742, in Bul. Com.

1st. Rom., I (1915), p. 217-279.


Vezi si p. 258, nr. 10.
Constantin RacovitA: 3. OH. DUZINCIIEVICI, Jean Baptiste Linchou

(Contribu(ii la istoria Romdnilor in secolul al X VIII-lea), in Arhiva, XLII


(1935), p. 137-146; 4. V. MIIIORDEA, Giuseppe Antonio Pisani, medicul
lui Constantin Racovitd, Valenii de Munte, 1936, 18 p. in 8 (Extras din Rev.
1st., XXII (1936); 5. V. MIHORDEA, Politica orientala francezd f i Tcirile
Romdne En secolul al XVIII-lea 1749-1760. Dupii corespondenta agentilor
dela a Secret du roio, Bucuresti, 1937, 552 p. in 8.
loan Teodor Callimachi i Grigore Callimacht: 6. AL. XENOPOL,
Istoria si genealogia casei Callimachi, Bucuresti, 1897, VII + 311 p. in 8';
7. N. IORGA, Documentele fanziliei Callimachi, vol. III, Bucuresti, 1902-3,
CCXV + 605 si XXXVIII + 763 p. in 8; 8. N. IonGA, Prddeiciuneu Tdtarilor dela 1758, dupd un nou docunzent, In Rev. let., II (1916), p. 26-27;
9. TEODOR BALAN, Originea dimpulungeand a Callimachi-lor, in Codrul Coz-

minului, IIIII (1925-1926), p. 614-618; 10. N. IORGA, Incd un act privitor la meal lui loan Vodil Callimachi, in Rev.Ist., XVII (1931), p. 299-300;
11. N. IORGA, La istoria Callimachilor, in Rev. Ist., XVIII (1932), p. 215-6.
Grigore al

Ghica: 12. CONSTANTIN I. ANDREESCU, sS'tiri

noui asupra aducerii apei in Iai in cursul secolului XVIII fi la inceputul


secolului XIX, in Arhiva Romdneascd, III (1939), p. 193-273.

www.dacoromanica.ro

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PAN. LA 1774


(TRATATUL .PELA KUCIUK-KAINARGI)
In 1746, Constantin MaYrocordat,
dcannul relormator, desliinfeazd rum&
nia, institufie sociald strdveche in pile
noastre.

Mihai Racovitil a doua oara. Intru CAA numirea ca domn, intamplat cu putin inainte de 16 Septemvrie 1741, 11 costase o
surn important si cum avea de pltit si datorii mai vechi. Mihai
Racovit nu poate respecta asezmntul fiscal intocmit de predecesorul su, Constantin Mavrocordat (vezi mai sus, p. 257);
el scoate deci asa cum ne spune Dionisie Fotino in a sa Istorie
mai multe sferturi decat patru si un vdcilrit
a Daciei vechi
Rezultatul e o emigrare in mas a tranilor: numai din Oltenia
fug peste Dunre 15.000 de locuitori. Boierii se plng la Poart
Mihai Racovit e in primej die s fie mazilit ; mai erau trei
luni pan s i se implineasc termenul de domnie. O interventie
a partizanilor si dela Stambul, a MihaIiilor cum li se spunea,
amn msura ; schimbarea se produce totusi, inainte de 13
August 1744; un raport din aceasta zi a bailului venetian anunt
cii Racovith a fost inlocuit, ci era in primejdie s-si piard capul,
dar c, &And o mie de pungi de bani, adica cinci sute de mii de lei,
pedeapsa i s'a schimbat cu exilul in insula Tenedos. Vreo ctitorie noul nu se mentioneaz6 in timpul acestei domnii ; sunt de
relevat ins dou6 danii: una de 50 de lei anual pe care Racovit
o face, la 28 Ianuarie 1743, bisericii afltoare in enoria asazisului Balinos, in Constantinopol , cealalt, de 100 lei anual, mitro-

politului de Valievo, supus arhiepiscopiei de Pee (Ipec), in Serbia.


Constantin Mavrocordat a patra oar. Nici Con stantin Mavrocordat insusi nu poate respecta asezmntul fiscal pe care-1 intocmise in domnia sa anterioar': nevoile erau prea mari. De aceea,

www.dacoromanica.ro

278

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANA LA 1774

e silit si el sa mearga pe drumul tras de Mihai Racovit i sa depa-

seasca cele patru sferturi fixate. Continuand 'ma reformele sale


care trebuiau sa dea o noua infatisare administratiei i societAii
romanesti, Constantin Mavrocordat ja, inteaceasta domnie, o
msura de insemnatate capitala i anime desfiinteazei rumdnia.
Acest eveniment in istoria noastra sociala, prin care se pune capat
unei institutii ce exista dinaninte de intemeierea Principatelor,
are loe in anul 1746 si comporta cloud etape. Plecandu-se dela
necesitatea de a se readuce in tara' locuitorii fugiti din cauza
birurilor mari in care scop se obtinuse si un hatiserif al
domnul, inaltii ierarhi i boierii hotarasc, mai intai,
sultanului
la 1/12 Martie, c instreinatii cari se vor reintoarce vor fi scutiti
complet de dari timp de sase luni, platind, dupa aceea, numai
cate cinci talen i de om pe an, in patru sferturi, &and dijrn din
semanaturi i lucrand stapanului mosiei pe care se vor aseza cate
pentru ca ei s nu fie supusi din nou rumasase zile anual.
niei , Sri nu caza iarasi de iznoava
dup'a' expresia hrisovului
supt jugul robiei , se hotraste de asemeni ca toti acesti
instrainati reintorsi s fie slobozi de rumdnie ci sd nu se mai
numeascei rumeini. Dar aceasta masur' oreja, de fapt, un regim
de favoare fugarilor fat de cei cari ran-taseser' locului, lucrandu-si mai departe parnantul. Inteadevr, acestia din urma constatau c f'cusera mai bine cei care fugiserd, de vreme ce acum
scapau de rumanie, deveneau sub raportul personal oameni liberi.
lar concluzia fireasca era sa faca' si ei la fel, sa fug', spre a scilpa,

la randul lor, de rumanie. Masura luata risca deci sri dea rezultate exact contrarii celor asteptate, sri provoace deplasari si
mai mari de populatie. De aceia, eliberarea de rumanie trebui,
dup cateva luni, sei fie generalizatei la toti stenii cari se aflau in
aceastei situatie, nu numai la cei cari emigrasera. In ziva de 5/16
August se dadu deci un nou hrisov in care boierii i inaltii ierarhi
constatand cA acest vechiu obiceiu al rumaniei ramas dela
mosii i stramosii nostri nu este de niciun folos , ba chiar de
mare paguba sufletului crestinesc , de vreme ce fratii nostri cei
intru Hristos nu trebue sa fie supt jugul robiei noastre , hotrsc desfiintarea ca totul a rumd niei. Potrivit acestei hotariri
t ori la cine den neamul boeresc sau la mnastiri vor fi rumani cu
moiilelor, moiile sa rmae la stapanirea noastra, sii le stapanim
www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL II-LEA GHICA, A DOUA OARA

279

cum i pana acum. Dar cat pentru capetele rumanilor fara de


moie, care dintre noi va vrea din Mina vointa lui ca sa-i iarte
pentru a sa pomenire, bine va face ; iar de nu va vrea s faca
aceasta facere de bine sufletului &au, sa aib a face acei rumani
cum vor putea i sa dea bani de fieOece cap cate talen i zeace i
s se rascumpere, i cu voe de va fi stapanului sau i fail de voe .
lar daca stapanul nu va vrea sa primeasca banii, rumanii sa faca
jalba la divan. Domnul Intarete, Cu pecetea i cu iscalitura sa

...

aceasta hotarlre ce s'au facut pentru slobozirea i. rascumpararea


rumanilor, atat de catre toata obtea bisericeasca, cat i de catre
toti boiarii trii . In felul acesta se puse capat institutiei rumaniei
care insemna legdturd personald fata de stapanul moiei: e primul
act In opera de eliberare treptata, juridica i material, a tranimii.
Sub raportul ctitoriilor, merit sa fie mentionata biserica md.ndstirii sfeintului Spiridon din Bucureti (lang podul Senatului). Pisania, in limba graca i arabid, da anul 1747 i amnuntul ca Mewl
s'a ridicat fiind de fatal patriarhul Antiohiei, chir Silivestru. 0
icoana a acestei biserici, cu o inscriptie tot In limba araba, precizeaza
ea' domnul a destinat ctitoria sa pentru ierarhii i calugarii arabi .

Sfaritul celei de a patra domnii muntene a lui Constantin


Mavrocordat se datorete colegului sau din Moldova, Grigore
Ghica. Acesta voia sa fie adus la Bucureti; starui deci i cu foarte
imbelugata dare de bani izbuti s"-i realizeze dorinta. Schimbarea

se produse In Aprilie 1748; Mavrocordat fu mutat in Moldova.


Grigore al II-lea Ghica, a doua oarA. Spre deosebire de predecesorii sai, Grigore al II-lea Ghica reuete s se tina de aezamntul fiscal al lui Mavrocordat ; sporete numai oieritul, dela
cinci la ase parale i. jumatate de oaie. E o donmie linitita, fail

turburari externe sau interne, cate un boier doar mai viu, ca


Niculae Dudescu e trimis sa reflecteze in linitea Snagovului,
Cotrocenilor i Vacaretilor. Ghica are ragazul sa ridice (loud manastiri, Pantelimon i Visarion i. sa Intemeieze cate un spital
pe langd fiecare din ele. Manastirea Sfantului marelui mucenic

i. tamacluitoriu MIA de argint Pandeleimon , de langa Bucureti, se Inaltd In anul 1750, ispravnic fiind Sandu Bucanescul
vel clucer za arie (de arie 1). Pisania adaoga : unde i spital

pentru bolnavi au qazat a fi, cu toate imprejurerile


ecaretele

adica

cate se cade . Pe langa manastirea Visarion . se Inwww.dacoromanica.ro

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANA LA 1774

280

temeiaa un spital pentru ciumati; el s'a desfiintat cu vremea,


In timp ce celdlalt, dela Pantelimon, exist si astzi.
Dup o domnie de aproape patru ani si jumtate a sasea,
domnie, patru dintre ele fiind in Moldova Grigore al II-lea
Ghica, moare In scaun, eveniment rar In epoca fanariot. Decesul
se produce In ziva, de 3 Septemvrie 1752, in urma unei doctorii
foarte scumpe asa zisa teriac cereasc6 , au administrate de
doctorul ce! mare, Mihail Manu . Trupul fu ingropat In ctitoria
dela Pantelimon, In naosul bisericii, In dreapta; mormntul are
o inscriptie In versuri romnesti, corecte.
Grigore Ghica a fost astorit Cu Doamna Zoila; ea a Incetat
din viat la 25 Martie 1759 si a fost Inmormntat lang6 squI
ei. Au avut mai multi copii, lntre care Scarlat, fiul cel mai mare,
si Matei, au domnit amndoi.
Matei Ghica. Dorinta lui Grigore al II-lea Ghica, exprimat
lmurit In testamentul au, int6rit cu blestem si agreiat si de
boieri, era ca a-i urmeze la tron Scarlat; o delega-tie plea chiar
In acest scop la Poart; aci, ea gsi Ina numit pe Matei, al ch'rui
socru, influentul Grec Gheorghe Hatmanul, izbutise, prin sume
mari de bani, luate Imprumut cu dobanda ridicat, a convingd
pe meghistanii Portii. Firmanul de numire se da in ziva de 10
Septemvrie ; In Bucuresti Matei Ghica intr la

12

Octomvrie.

de ani nu putu tin.e in fill' Ina*


pe Grecii din anturajul au care fcur o sum de operatii nepermise si purtaa dup." expresia unei cronici contemporane
Cu totul pe dos treburile. Astfel postelnicul Alexandru Sutzu
nu se sfii a WA, In trei luni numai, treizeci de stolnici, dou52eci
de paharnici si cincizeci de serdari , luAnd, bind/201es, dela fiecare, bani sau daruri. Boerii de tar', nemultumiti si loviti In interesele lor, trimiser atunci, prin medelnicerul Stefanachi, tot
grec si el, dar romanizat, o plngere sultanului, arRand ilegalittile si excesele
de tot felul ale domnului si anturajului
au. Rezultatul fu mazilirea lui Gheorghe Hatmanul; contra lui
Matei
considerat ca actionand dup sfatul si indemnul soTn'rul domn

crului au

avea

25

se lu Ina numai nasura transfearii In cealalt

tar, in Moldova (3 Iulie 1753).


Constantin Racovititi, mutat dela Iasi la Bucuresti, avea ca
oameni de Incredere doi Greci, pe speitarul Manolache Gelepul,
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVRCORDAT, A CINCEA OARA

281

numit bavcapichehaia vi pe ginerele acestuia, postelnicul lordache


Geanet, insrcinat Cu strngerea ddrilor. Lacomi i aroganti,
acevtia ridicara impotriv-le restul boierimii care in 1755 orga-

niz6 un complot: se hotri anume ca boierii dela Craiova impr eun Cu insui episcopul de Rmnic s fug peste Dunre
sa reclame la Poart pe domn i oamenii lui. CAnd Racovit afl
cA boierii au pornit inteadevr spre Constantinopol, el se temu
s nu-vi piard tronul ; intrnd deci in tratative Cu fruntavii nemultumitilor, anume cu Constantin Dudescu i Cu banul Barbu
Vcarescu ajunse la urmtoarea intelegere care insemna, de fapt,
infrangerea sa: Postelnicul Geanet i alti boieri greci, dati pe list,
vor fi izgoniti ; capichehaie va fi numit Iordache Stavrache sptarul,
ginere al lui Manolache Gelepul, dar in relatii reci cu acesta ; la
Constantinopol, pe lng capichehaiele vor fi vi doi boieri romani
alevi de boierii din tara; in sfrvit, clauz5 foarte important, domnului i se va da o sum fixa anual, anume 3000 de pungi, plus vmile, ocnele i venitul cmrii ; iar mai mult s nu se supere tara .
Boierimea ii impusese punctul ei de vedere ; ea nu fu in stare
insd s-vi pstreze solidarita,tea care o dusese la izbnd. Din
cauza dregdtoriei de vel sptar pe care o revendicau in acelavi
timp doi fruntavi anume Constantin Brancoveanu vi Stefan Vdtatl poetului Ienchit, izbucni o ceartd ; urmd inecrescu
vita.bila Ord la Constantinopol de care se folosi Manolache Gelepul care cAuta prilej de rzbunare ; rezultatul fu exilarea lui
tefan Vcarescu vi a fratelui s.'u Barbu in Cipru, exila,rea
Stavrache i trimiterea in targ, in lanturi, a celor doi boieri ce
fuseser aldturati capichehaielelor. Toate acestea impresionar
pe Constantin Racovit ; spre a scpa de necontenitele intrigi,
plngeri i pretentii ale boierimii muntene, ceru i izbuti el sa
blind, la 19 Fevruarie 1756, strimutarea indrt in Moldova.
Constantin Mavrocordat a cincea oar. In locul su fu numit,
pentru a cincea oar, Constantin Mavrocordat ; intrarea in Bucurevti avu loc la 26 Aprilie 1756. Cei doi Vcdrevti fin% rechemati
din surghiun ; in tard nu ajunse insa cleat Stefan, Barbu murind
pe drum, la Konieh, in Asia Mica. In aceast domnie, de doi ani
jumAtate, Mavrocordat nu fcu nicio reform ; e de altfel o
stdpilnire fr vreun fapt mai deosebit. Sfarvitul ei se datorevte
imprejurdrii c4 sultanul, plimbAndu-se deghizat la o margine a
www.dacoromanica.ro

282

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANA LA 1774

Constantinopolului, intalni nite calarai care duceau domnului


Maya scrisori din partea capichehaielelor ./ a unor meghistani
turci ; land, printeun iretlic, aceste scrisori i citindu-le, constata ca ele cuprindeau secrete de Stat, planuri de intrigi i dovezi de coruptie. Infuriat, ordona imediata mazilire a lui Mavrocordat, inchiderea capichehaielelor .1 surghiunirea nieghistanilor vizati (August 1758, inainte de 14 ale lunii). Ajuns la Constantinopol, Mavrocordat fu pus la inchisoarea celor apte Turnuri de unde el trimise un raport sultanului aratand suma enorma
o mie de pungi pe care o primeau, sub diferite forme, regealele adica minitrii Portii, din Tara Romaneasca.
Scarlat Ghica, strainutat din Moldova, domni aproape trei ani
de zile, din August 1758 pana la 16 Iunie 1761. Titlul ski de merit
este ea a izbutit, intocmai ca odinioara Nicolae Mavrocordat, sa
obtina indepartarea Turcilor cari incepusera iar a se Intinde q'i a se
aeza in stanga Dunarii, facanduli cale pentru turmele .1 cirezile lor de vite. Operatiunea costa suma de patru sute de mii de lei.
Mazilia lui Scarlat Ghica se datorete propriului &au reprezentant la Poarta, lacovachi Rizzi, care spera s'a oblina domnia
pentru ginerele &au, Grigore Ghica, marele dragoman. Planul nu
reuete insa ; tronul e luat din nou de Constantin Mavrocordat,
acesta &and sultanului mia de pungi pe care altfel ar fi trebuit
s'o imparta u regealelor . Scarlat Ghica e surghiunit, pen.tru putin
timp, in insula Lemnos ; reintors la Constantinopol, el are un proces

cu Iacovachi Rizu, care voia sa-1 scoata pe fostul domn dator ;


OM la urma, se dovedete insa contrariul.
Constantin Mavrocordat a asea oar. Numit la 16 Iunie 1761,
Constantin Mavrocordat are de luptat, in aceasta domnie, intocmai ca i predecesorii sai Constantin Racovita i Matei Ghica,
cu boierimea munteana, vepic nemultumita i gata sa faca opozitie. Btranul i ambitiosul Constantin Dudescu, nemultumit
anume c nu avea primul rol donmul se sprijinea in special
pe Cantacuzini se intelese cu fiul sau Nicolae care era la Constantinopol i cu Dumitrache Ghica, marele spatar, i trimisera
o delegatie de patru boieri mai mici la Poarta sa parasca pe domn.
Acosta fu acuzat c'a' ar fi luat din tard in 16 luni 10.000 de pungi

de bani . Dei neintemeiat, para impresioneaza pe sultan care


hotarate sa-1 scoat pe Mavrocordat. La sorocul innoirii anuale
www.dacoromanica.ro

CONSTATIN RACOVITA A DOUA OARA.

283

a domniei, el trimite deci un capigibasa, chipurile sa-i d uch" f irmanul de Innoire, In realitate 1nsa spre a-1 mazili si aduce Cu toata
averea la Constantinopol. Asa se si Intampla ; cercetarea scrip-

telor dovedi Ina ca nu se hicasaser5 in realitate decat 7200 de


pungi i chiar din acestea, domnul nu mai avea nimic, nici macar

bani de drum: mancasera tot meghistanii, capuchehaielele


boierii. Mazilit pe nedrept, Mavrocordat fu, pe deasupra, 1nchis
din nou 1n cele apte Turnuri ; a ceeasi soarta avura capuchehaielele sale si cativa dintre boieri: li se cerea BA spuna totusi unde
sunt cele zece mii de pungi i cui s'au dat.
Constantin Racovip a doua ail fu numit In ziva de 20 Martie
1763. El avu la inceput drept capichehaia pe Basca Mihalopol;
curand his5 i se impuse de care sultan lordache Stavrache (sau
Stavracoglu) Cu titlul de bas capichehaia, deci superior lui Mihalopol ; acesta din urma fu de altfel indata exilat In Cipru, la

Famagusta, sub pretextul ca a prezentat socoteli inexacte


lnarcate. Ramas singur stapan, Stavracoglu, tip reprezentativ de
fanariot: lacom, intrigant, fara scrupule, vanitos si despotic, 1ncepe
sa exercite o adevarata teroare. El se foloseste de un conflict care
izbucnise din nou intre boierii munteni, mai precis intre tabara avand

In frunte pe ambitiosul Con stantin Dudescu i Intre Cantacuzini


Mihai i Parvu.
pentru ca, lirteles cu domnul i autorizat de
sultan, sa scoata un firman de punere la 1nchisoare a lui Dudescu
si a multi alti boieri. Justificarea era c acestia vor fi siliti s spuie
astfel ce s'a facut cu cele 2800 de pungi care lipseau din cele 1.0.000
atribuite lui Constantin Mavrocordat. Firmanul e adus la 1ndeplinire ;

cei 1nchisi sunt tinuti la urma chiar in lanturi. Aceasta purtare samavolnica produce 1nsa o reactie din partea populatiei bucurestene ;
1ndemnat de boierii ramasi liberi, norodul se rascoal, d5 drumul
celor 1nchisi i apoi porneste o parte sa se planga unui capigibasa
turc ce se a fla In capitala, alt parte spre curtea domneasc5. De
cateva zile, Constantin Racovita cazuse bolnav ; era si alcoolic
bea cantitati mari de spirt de melisa; speriat de cele Intamplate

temandu-se de urmari, el se sinucise, luand o cantitate mare


trei-patru sticle 3 spune un izvor contemporan
din ha-aura
lui preferita. Peste sase ceasuri, 1nceta din viata (7 Fevruarie 1.764).
Constantin Racovith a fost casatorit de dou ori, a doua oara cu
Sultana, fiica slugerului Iorga din Viza (langa Constantinopol). Fire

www.dacoromanica.ro

284

DOMNII MUNTENIEI DELA 1771 PANA LA 1774

bolnavicioasa, Sultana moare din cauza unor medicamente prescrise


0 e Inmormntata in manastirea Golia, din Ia0, la 13 Ianuarie 1753.

*tam Racovit. Pe tronul devenit vacant, fu numit, prin


staruinta lui Stavrache, pe care cele intamplate nu-1 putusera
clinti, fratele lui Constantin, tefan Bacovit. Pentru a baga
groaza in boieri i a-i face sa nu mai reclame, noul domn, urmand
indicatiile barapichehaielei sale care era de fapt adevratul
domn, Ii incepe stapanirea taind pe stolnicul tefanachi Cremidi,

fire de intrigant, i pe medelnicerul Iordachi Bajescul, acesta


din urm chiar fara nicio villa (7 Mai 1764). Apoi urmeaza stoarcerea tarii i expedierea pungilor de bani la Constantinopol. Se
trimite i averea lui Constantin Racovita, pretuita la 600 de
pungi, dupa aceea, din aa zisa ram445 a lui Constantin Mavrocordat, 200 de pungi. Pentru restul de 2600 de pungi, care nu se
puteau implini cu nici un chip, sunt pu0 din nou la inchisoare,
potrivit indicatiilor lui Stavrache, optsprezece mari boeiri, legati
de gat 0 de picioare (13 Ianuarie 1765). Se produce, e drept, o
nou rascoala a Bucure0enilor, in special a breslelor sau, cum se

mai spunea pe atunci, a rufeturilor ; de data aceasta frig,


multimea e arjata de garda domneasca

arnauti i be0ii turci,

iar trei dintre rasculati au capetele taiate ; boierii mnchii sunt mutati
# de/a &Amara la beciurile din dark ; paza e intarita (24 Maiu 1765).

Dar, prin aceasta din urma isprav, Stavrache dep4ire once


limita. De pretutindeni se ridica pari impotriva lui. Una, a Mun-

tenilor, trimisa prin pap de Vidin, Moldovangi, 0 o a doua, a


Moldovenilor, trimisa prin hanul ttaresc, deslantuie reacia.
Incercrile, de ultima ora, de a se salva, eliberand pe boieri
micorand darile, nu izbutesc. Chemat la seraiu, el e strangulat
In inchisoare i apoi spanzurat, de poarta unuia din palatele sale
de pe Bosfor (28 August 1765); averea confiscat se ridica la
3000 de pungi adia un milion i jumatate lei, o suma enorma
pentru vremurile acelea.
Odat Cu Stavrache, cade i creatura sa stefan Racovit.
Firmanul de mazilie sose0e in Bucure0i la 29 August 1765; la
12 Septemvrie, fostul domn, caruia aga turc ce-1 insotea ii va lua
i ultimii bani cincisprezece pungi porne0e, huiduit i blestemat de multime, in surghiun spre Mitilene ; de aci, se va elibera
in 1766, pltind, bine inteles. Sunt de revelat i cloud aspecte
www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU SCARLAT GITICA.

285

luminoase in aceast sumbr domnie: pe de o parte dania de o


mie lei anual fcuta. Inaltei scoli de invllituri grecesti din Constantinopol i ajutoarele de o sut cincizeci i dou sute lei anual
acordate mnstirii Pantelimon si bisericii Sfintii Voevozi de pe
marele canal din Constantinopol, pe de alta, restabilirea hotarului

trii la Dunre, In regiunea Lichirestilor, incalcat de Turcii din


I/M.8ton Actul respectiv poart data 6 August 1764.
tefan Racovit a fost cstorit cu fiica hatmanului Constantin
Ipsilanti ; au avut mai multi copii, din care Ins niciunul n'a

mai ajuns la domnie.


Scar/at Ghica a doua oaru. Succesorul lui stefan Racovit
cpt tronul multumit insusirilor sale personale ; de aceea, fapt subliniat de un izvor contemporan, el trebui s dea mai putini bani .

In scurta sa stpnire

un an si vreo trei luni

sunt de

relevat dou fapte: aranjamentul cu privire la Odaia Vizirului


si zidirea mnstirii Sf. Spiridon Nou din Bucuresti. Odaia Vizirului era un domeniu foarte intins, la marginea raielii Brilei, proprietatea unei sultana i administrat de aceasta prin bostangii
un fel de soldati turci. Cu vremea, gratie protectiei de care

se bucura domeniul, se stranseser aci o sumedanie de trani


fugiti din judetele invecinate, sustrangndu-se deci dela plata
birului ; bostangiii, pe de alt parte, provocau multe neornduieli

In aceleasi judete Invecinate. Pentru a curma aceast stare de


lucruri, Scarlat Ghica oferi sultanei suma de 25.000 lei anual 0
lug sub administrarea sa domeniul, Intocmai ca i celelalte innturi ale frii Romanesti.
Mnstirea Sfntul Spiridon Nou fu Inceput In 1766; pe cand
se lucra Ins, domnul se Imbolnvi 4 de boal napraznica * i muri
(12 Decemvrie). Trupul i se odihneste In ctitoria sa, Inteun .mormnt acoperit cu marmor i avnd o inscriptie greceasc, in versuri.

Alexandru Scarlat Ghica. Dup cererea Mitropolitului 0 a


boierilor, pusi la cale de doamna, Poarta numi ca urmas al lui
Scarlat Ghica pe fiul su, tnrul Alexandru. Acesta continu
zidirea mnstirii incepute, o isprvi si o Inzestra cu toate cele
necesare, Inclusiv cAteva prvlii aduatoare de venit. Prin hrisovul pe care-1 &a's:1u In 1768, Alexandru Ghica hotri apoi asez-

mntul acestei ctitorii, specificand a ea se va carmui independent ca o mnstire domneasca de tara slobod ; fix dup
www.dacoromanica.ro

286

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANA LA 1774

aceea slujba de pomenire a printelui su, In ziva mortii acestuia

la luna lui Decembre 1 statornici, In sfarit, c5 din venitur


mnstirii s se inzestreze in fiecare an nou fete srace i anume
trei fete de neam de boieri scptati , primind fiecare cate 250
talen, trei fete de a doua stare, de boierinai sau de negutitori cate 200 talen i i trei fete de a treia 'nand' , cate 50 de talen.
In toamna anului 1768 izbucni rzboiul dintre Turci i Rui.

Hanul ttresc, care trebuia 86 a,ib4 un rol insemnat In acest


rzboi, convinse pe sultan cd tanrul Alexandru nu va putea
face fat nouii situalii i recomand In locul lui pe Grigore Ghica,

dela care primise, ce-i dreptul, pentru aceast interventie, trei


sute de pungi. Schimbarea avu loc la 28 Octomvrie 1768.
Grigore al In-lea Ghica era fiul fostului mare dragoman Alexandru Ghica, decapitat In 1.741 sub Invinuirea de intelegere cu
Ruii; venea deci nepot de frate lui Grigore Ghica al II-lea. Sosit
In targ, el constata cA Ruii Ii Mceau atmosfer favorabil atat
catigand prin emisari ca maiorul Nazarie Carazin
printre boieri

pe Cantacuzini cat i printre cei de jos cari ateptau o uurare a greuttilor. Preveni deci pe Turci 86 trimit oaste spre a
putea tine in frau detaamentele ruseti care, pornind dela Focani, fAceau incursiuni pan la Gherghita i la Odaia Doamnei, la

qase, respectiv opt ceasuri de Bucureti. Vizirul Moldovangi ii


expedie lima abia opt sute de oameni, mult prea putin ca sa poat
rezista In chip serios. De acest fapt profit Carazin ; inteles Cu

sptarul Parvu Cantacuzino, el trimise un corp de volintiri


adia voluntari romani i arnuti, impreun cu cativa Cazaci;
acetia atac, la 16 Noemvrie 1769, In revrsatul zorilor, prin
surprindere, Bucuretii, gonesc, ajutati de oreni, pe Turcii
buim'citi de somn i prind pe insu0 domnul ca,re se refugiase
in hanul lui erban Vocl, c inteo prvlie lipscaneascA . Este
evident ea' Grigore Ghica, dac4 ar fi vrut, putea scpa, retrgandu-se spre Dunre; realitatea este ca i-a convenit A fie luat prizonier, deoarece se temea ca, ducandu-se la Turci, s n'aib soarta
lui Grigore Callimachi, decapitat numai cu dou luni mai inainte.
Indata sosi in Bucureti i colonelul Carazin fusese Inaintat
cu trupe ruseti ; el imprti puti i praf la multi localnici (vezi i
fig. 99 i. 100) iar pe domn 11 expedie, prin Iaqi, la Petersburg,

unde fu bine primit de imprteasa Ecaterina.


www.dacoromanica.ro

DESFA$URAREA RAZBOIULUI RUSO-TURC

287

DesfAurarea rraboiului ruso-turc. Emanuel Giani Ruset, domn

al Munteniei. Dupd ocuparea Bucuretilor, Carazin cu un corp


de Cazaci si o mie de volintiri pornete Impotriva Giurgiului.
IntAmpinat pe drum de forte mult superioare, el se Inchide In
mAnAstirea Comana si trimite la Bucureti dupti ajutoare. Acest
ajutor, avAnd in frunte pe PArvu Cantacuzino, e surprins ins.
de Turci noaptea Inteo pdure IAngA Comana i distrus ; PArvu
ImpreunA cu tori ofiterii cad pe cAmpul de luptd. Turcii, bucuroi de

izbAndA, se reIntorc la Giurgiu ; In felul acesta Cara zin scapA.

'X'.
A

,.;.F

'
"

Fig. 99. Pusti cu cremene, ISrA rotitil, din secolele XVII si XVIII, tntrebuintate si in noi.
Linde din ele au patul tmpodobit cu sidef. (Mlmen] Militar, Sucuresti).

Intre timp, In Oltenia se producea o reactiune. Banul Craiovei


Emanuel (Manolache) Giani, ajutat cu ceva oaste de &Are pave.

de Vidin, curdtd cele cinci judete din dreapta Oltului de t vocum li se mai spunea fiindc5 imprumutaserA acest
lintiri sau
de stupai . Apoi, el se IncuvAnt de comandii dela Muscali

dreaptii lmpotriva Bucurestilor, fAcAnd, la 26 Ianuarie ei la 5


Fevruarie 1770, doll& IncercAri e drept neizbutite de a-1
ocupa. Prin aceste fapte, Giani atrage atentia Turcilor asupra
sa; contribuind i recomandatiile paei de Vidin, cAstigat cu
daruri, vizirul 11 numete domn al Munteniei (Mai 1770). Curand dupd numire, in Iunie, noul domn Ii poate face intrarea
In capitalA: Ruii se retrseserA de aci, concentrAnduli toate
fortele In Moldova, In vederea ciocnirii cu grosul armatei turceti.

www.dacoromanica.ro

288

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANA LA 1774

Ciocnirea se produce Muga Cahul, In ziva de 1 August 1770, si

se termina printeo mare infrAngere a vizirului care e silit


treac. Dundrea Inddrt, piereand 140 de tunuri i Intreaga tabdrd.

Ismailul e luat la 6 August, Chilia la 30; Benderul sau Tighina


se predd la 27 Septemvrie, Cetatea Alb In Octomvrie. Marzacii
tdtari din Bugeac fa c act de supunere formal, dAnd i ostateci.
Urmarea acestor continui biruinte este ocuparea din nou a Munteniei de cdtre Rusi; la 21 Noemvrie, e ocupatd Brdila, pe care

Fig. 100. Pistoale din secolul XVIII, Intrebuinpte i la noi. (Muzeul Militar, Bucure0i).

garnizoana turceascd o prdsise, la 25 ale aceleiasi luni, Bucurestii. Giani se retrage peste Olt.
Tn anul uringtor 1771, ostilittile continud. Chiar In Ianuarie,
la 28, Rusii pltrund In Craiova, domnul trebuind ad se retragd

In Ardeal, de unde se duce apoi la Vidin; la 5 Martie cade


Giurgiul; el va fi insd reluat de Tdtari. In Iunie. Si pe celelalte
fronturi, In Crimeea si In Georg;a, armatele tarinei repurteazd
succese; o floth a sa, intrand In Mediterand prin Gibraltar, sfdrama* pe cea turcd In golful Cesme, din Marea Egee (Iulie 1771).

Ingrijatd de aceste succese, Austria se oferd ca mijlocitoare


a unei pacii frd pierden i teritoriale pentru Turci. Pentru acest
serviciu, Poarta se obliga, prin conventia din 6 Tulle 1771, sd-i
pldteascd 20.000 de pungi adicd 10 milioane

www.dacoromanica.ro

cedeze Oltenia.

CERERILE BOIERIMEI ROMANE*TI

289

Prusia intervine si ea ca mediatoare. Se ajunge astfel, la 10 Iunie


1772, la un armistitiu care apoi va fi prelungit pang in Martie
1773. Totdeodat se hotrste tinerea unui congres pentru *pace
la Focsani ; deschiderea sedintelor lui are loc, inteadevr, la 7
August ; nu se poate ajunge lug la nicio incheiere ; nici sedintele

ulterioare, tinute la Bucuresti, nu au un rezultat mai bun ; ele


sunt deci intrerupte la 22 Martie 1773. Intre timp ins, se procedase, fr scrupule la prima imprtire a Poloniei: era in ce
priveste Rusia o compensatie ca s renunte la pretentii teritoriale impotriva Turciei, potrivit planului austriac.
Cererile boierimei romfmeti. Inc din Ianuarie 1769, Ecaterina a
II-a lansase un manifest tiprit in greceste, romaneste si srbeste i
adresat tuturor noroadelor slavonesti de legea pravoslavnicd ce se
fl sub stpanirea turceasc noroade intre care se cuprindeau, in

conceptia tarinei, si Moldovenii si Muntenii ; manifestul anunta


desrobirea de sub jugul otoman i cerea sa fie ajutate ostile pravos-

lavnice liberatoare. Propaganda rug, fcut prin emisari dibaci,


prinse ; in sanul boierimii si a clerului Irian se desemn o miscare
favorabil Rusilor. Dup' ocuparea Iasilor, se pretinse un jurmnt de
credint, care fu depus la mitropolie ; jurminte identice avur loe si
In tinuturi, in fiecare sat si oras. Apoi, potrivit iardsi sugestiei rcute
de autoritatea militar, se alcAtui atat in Moldova cat si in Muntenia,
cate o delegatie de clerici i inalti boieri care merse la Petersburg

s5 exprime omagiul de credint imprtesei i s formuleze eererile fiecrei tri. Delegatia moldoveand era alcdtuit din In ochentie, episcopul de Hui, arhimandritul Vartolomeu Mza-

reanul, egumenul Solci, Benedict, egumenul Moldovitei, loan


Paladi biv vel logordt si Ienachi Milu biv vel spatar ; delegatia
munteand cuprindea pe mitropolitul Grigorie, pe arhimandritul
Chesarie, crturar de seal-a, pe arhimandritul Filaret, (viitorul
mitropolit 1) pe biv ve! vistiernicul Mihai Cantacuzino si pe vel
logoftul Nicolae Brancoveanu. Delegatiile fur primite la curte,
de Ecaterina a II-a, la 8 Aprilie 1770; rspunznd la multumirile
urrile lor, tarina declar, prin glasul vice cancelarului,
amndoug cneziile, moldoveneasc si munteneasc, intru toate
s fie dup a lor judecti si rnduele . Ni s'au p'strat dorinexprimate de ambele delegatii. Muntenii cereau o co-ntopire
aproape complet cu Rusia: Tara noastr spuneau ei s
19

www.dacoromanica.ro

290

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANA LA 1774

se faca tot una, Cu eparhiile ce stapaneste prea puternica Imparatia Rosiei , sa avem legile i randuelile Rosiei prea deplin ;
partea mireneasca i bisericeascd sa fie subt indreptarea Sf.
Sinod, dupa bbiceiurile Sf. biserici din Rosia ; judecatorii ce
se vor randui pe la tinuturi i orase sa fie jumtate Munteni ,
cealalta jumtate putand fi deci Rusi. Aceeasi asimilare si In ce
priveste veniturile Statului, afara de zeciuiala din stupi, vin, oi
rarnatori care ramane tot dupil cum au fost . Ea mai cerea
apoi infiintarea unei ostiri de tail: 15.000 pedestrime si 5000
clrime, infiintarea unor Academii de epistimii (stiinte !), mestesuguri i limbi , intarirea proprietatilor si a privilegiilor, regularea vechilor' datorii, tergandu-se cele nedrepte, in sfarsit,
voie pentru boieri si negustori de a trece in Rusia. Moldovenii
sunt mult mai rezervati i in acelasi timp mai particularisti: ei
cer ca la ocarmuirea tarii s'a fie aristocratie adeca sa se aleaga
12 boieri mari din starea intai care siu fie cu aceeasi cinste i nume
de boierie, precum si mai inainte, incepand dela, vel logofat . Din

acestia 12, 6 vor hota'ri judecatile, iar 6 vor strange darile. De


domn nu se aminteste nimic ; boierii vor fi Imbrcati Cu caftan de
catre generalul rus, comandantul oastei ce va pa'zi hotarele ; el va
trimite la curtea Imparateasca i dajdiile tarii ; tot prin el se vor
inainta i anaforelele adica cererile sau plangerile obsteti. La
tinuturi sa fie cate 2 sau, daca-s lntinse, 4 ispravnici ; dregatoriile
sa fie date feciorilor de boieri dupa rnduiala de mai inainte ; durata lor, de un an sau trei, ca s poata intra toti, pe rand, in slujbe.
Vor fi patru categorii de boieri, numirea In dregdtorii incepandu-se
dela prima. Intr'un cuvant, o oirmuire pur boiereascei , Cu mentinerea
tuturor privilegiilor i fra vreun cuvant despre celalalte categorii

sociale. Prin acte deosebite, Moldovenii adaoga a se va putea face

o oaste de 12.000 de oameni, cu cheltuiala rii, dandu-se, pe


deasupra i intretinerea pentru 8000 de ostasi impratesti. El
cer de asemenea vechile hotare ale tarii, pana la Dunare, inclusiv
Benderul care st ca nevindecath ran In spinarea tarii i Hotinul.

Acestea erau cererile boierimei noastre, In ipoteza eh stapanirea ruseasca va cuprind i Trile Romanesti. Dac insa tratatul de pace va lasa aceste tari tot sub suzeranitatea turceasca
ipoteza care In urma medialiunei Austriei aparea ca foarte probabila

atunci boierii cereau sa se revina la vechile conditii


www.dacoromanica.ro

CONTINUAREA RAZBOICLUI IN 1773 $1 1774

291

ale inchindrii, suprimndu-se toate adaosele i prestatiunile ulterioare. Intrebati de Rusi cu prilejul conferintelor dela Focsani,
In 1772, care erau aceste conditii originare, boierii, in lipsa unor
texte autentice vechi, redactar o serie de acte, cuprinzAnd presupusele conditii din timpul lui Mircea cel Bdtrn i Laiotd Basarab, pentru Muntenia, din timpul lui Bogdan cel Orb , fiul lui
tefan cel Mare, pentru Moldova. Actul moldovean care se lutemeia de fapt pe cele spuse de Dimitrie Cantemir, fu atribuit chiar
pentru mai multd temeinicie, cronicarului Nicolae Costin. In felul
acesta au luat prin urmare nastere asa zisele tratate de inchinare
fat4 de Turci ; ele sunt, dupd cum se vede, pltismuiii trzii, in teresate
(vezi si vol. I, editia a patra, p. 475 si vol II, editia a patra, p. 138)4
Continuarea rizboiului in 1773 i 1774. Tratatul dela Kuciuk

Kainargi. Tratativele dela Bucuresti neducand la niciun rezulzat


fiind intrerupte (vezi mai sus, p. 289) ostilit5ti1e furd reluate
In primtivara anului 1773. Se dadurd hipte dealungul Dundrii
si In Dobi ogea, cu rezultat schimbator. Turtucaia cdzu si fu arsd
de Rusi ; acestia suferird 'Mgt, spre sfarsitul anului, o infrngere
serioasd la Cernavodd. In Ianuarie 1774, Turcii imprdstiar o
armat5 rusd care se afla in fata Varnei ; In Mai ins5 situa(ia se
schimbd complet. La 20 ale lunii, Turcii stint gray MAO ; Rusciucul i Silistra sunt asediate, iar marele vizir e inconjurat In
Descurajat, desi rizboiul ar mai fi putut continua, acesta
cere un armistitiu care nu i se acordd ; se incep atunci tratative
de pace i, sub presiunea im.prejurdrilor, ele se incheie foarte

epede: dupd dou'd sedinte tinute in tabdra ruseascd, la satul


Kuciuk Kainargi din sudul Dobrogei, se ajunge la iserairea tratatului de pace (21 Iulie 1774). Prin acest tratat, de o deosebitd
insemntate si care stergea amintirea celui incheiat la Prut, sub
Petru cel Mare, cu saizeei i trei de ani mai inainte, se prevedeau
urmdtoarele: 1. Recunoasterea independentei Tdtarilor de pretutindeni, deci i a celor din Bugeac ; ei vor avea pe viitor numai
relatii de ordin religios cu sultanul ; 2. Libertatea complet5 a
navigatiei, pentru vasele de comer, pe Marea Neagr, in stramtori si pe toate fluviile ; 3. Cedarea &Are Rusia a cetlilor Azof,
Ienikale, Kertch i Kimburun cu teritoriile lor i cu fasia de pdtmant cuprinsd intre Nipru si Bug ; 4. Rusia, In schimb, restituie
Portii toate cuceririle f5cute, deci i lrile noastre ; acestea din
19*

www.dacoromanica.ro

292

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANA LA 1774

urma vor beneficia insa de o serie de dispozitiuni dintre care


citarn: amnistie generala gi libertate pentru cei ce vor voi
cazul lui Mihai Cantacuzino, fratele lui Parvu a pleca din
tar cu averea lor ; restituirea moiilor uzurpate din jurul raielelor ; scutirea, pe timp de doi ani, de haraciu; in afar de acesta,
trimis apoi la doi ani odatA, nu se va mai cere nicio and dare sau
prestatie; Rusia sei poatd interveni la Poart in. favoarea Principatelor, iar Poarta s ie seamd de aceste interventii. Ultima dispo-

zitie e de mare insemn6tate; ea deschide calea pentru amestecul


rusesc in treburile trilor noastre, amestec ce va merge mereu
crescand. Se poate apune dar c tratatul dela Kuciuk-Kainargi
inseamna un moment important In istoria moderna romaneascd.

BIBLIOGRAFIE
Constantin Mavrocordat: 1. PR. VASILE RADU, Mndstirea Sf. Spiridon

gi patriarhul Silvestru al Antiohiei, in Rea. 1st. Rom., III (1933), p. 11-31.


V. si p. 258, nr. 10.
Grigore al 11-lea Ghica: 2. N. IORGA, O prigonire politica sub Fanarioli,

In Mem. Seq. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IV, (1925), p. 377-380.


Matel Ghica: 3. IOAN C. FlUTTI, Un grec romdnizat, stolnicul Stefanachi

Cremidi (t 1764), In Cercetari gi documente privitqare la Istoria Principatelor


Romdne, Bucuresti, 1935, p. 46-51.
Constantin Racovigt: 4. V. MIHORDEA, Giuseppe Antonio, medicul lui
Constantin Racovird, Vdlenii de Munte, 1936, 18 p. in 8 (Extras din Rey.

1st., XXII, 1936, nr. 7-9).


Stefan Racovit: 5. CONSTANTIN C. GIURESCU, lstoria lui lordache
Stavracoglu, Bucuresti, 1927, 16 p. in 8. (Extras din Omagiu lui I. Bianu).
Scarlat Ghica i Alexandra Scarlat Ghica: 6. 5S'apte biserici cu averea
lor proprie, Bucuresti, 1904, 255 p. in 4; 7. GRIGORIE IONESCU, Bucuregti,

ghid istoric gi artistic, Bucuresti, 1938, 421 p. in 8.


Grigore al
Ghica: S. AL. T. DUMITRESCU, Trdmbild ROMAneased a, manifest public, patriotic f i revolutionar, compus In versuri f i tiparit
la 1769 de Iendchild Vdcarescu pentru strangerea volintirilor ramdni sub stea-

gurile pol-polcovnicului (sic!) Nazarie Carazin, cu studiu introductiv de


In An. Acad. Rom. Mem. Seq. Lit., s. 2, t. XXXVII (1914), p. 21-47.
RAzboiul ruso-ture din 1768-1774: 9. CONST. GIURESCU, Capitula-

ale Moldovei cu Poarta Otomand, Bucuresti, 1908, 65 p. in 8.

V. si p. 138, nr. 7.
Emanuel Giant (Ruset): 10. N. IORGA, O scriosare a lui Manoli-Vodia,
In Rey. 1st., XI (1925), p. 1-4; 11. GENERALUL R. RosErri, Familia Rosetti,
II. Celelalte ramuri, Bucuresti, 1940, 135 p. in 8.

V. si p. 156, nr. 11.

www.dacoromanica.ro

PELA KUCIUK-KAINARGI PitNA. LA PACEA PELA


$I$TOV (1774-1791)
Incepand Cu pacea dela Kuciulc-Kainargi, inlluenta rusd devine tot mai puternicd In ((Trite noastre.

Emanuel Giani, domnul numit de Turci in timpul rAzboiului


cu RuBii, nu putu BA se menting. Silit s." plece din Craiova, in
Ianuarie 1771, si &a' se ad5posteasc'd in Ardeal i apoi la Vidin, el
reveni in MaiIunie in Oltenia, pentru ca, in Octomvrie, ss prseasc4 definitiv tara, prin pasul VAlcanului.
Incheindu-se pacea dela Kuciuk-Kainargi, boierii convenir,

dup5 multe disculdi, B cear ca domn pe vel vornicul stefan


ParBcoveanu. Delegatia trimis5 la Constantinopol in acest scop,
gAsi numit ing pe Alexandru Ipsilanti (26 Septemvrie 1774).
Alexandru Ipsilanti, grec de origine, din Fanar, ocupase mai
inainte demnitatea de mare dragoman al Portii; era un om foarte
invtat i, in acelai timp, intelept Bi bun gospodar. A airmuit
cu blandee i pricepere tara timp de Bapte ani; poate fi considerat ca unul dintre cei mai de seam& domni ai noBtri din epoca
modern6; in ce priveSte epoca fanariot, el este, credem, cel mai
insemnat i, in once caz, cel sub care Ora s'a simtit mai bine.
Izvoarele contemporane sunt unanime In a 15uda 1initea, belBugul, eftintatea din timpul lui, precum i gospod6ria i ref ormele
pe care le-a introdus.
Chiar in primul an de domnie, el ja o serie intreag6 de mAsuri:
caut5 i libereaza pe locuitorii robiti de Turci unii fuseser
duBi tocmai in Mesopotamia, altii in imprejurimile Smirnei; face
un aranjament pentru CABla sau Odaia Vizirului, de 15110 BrAila,
asemenea celui de sub Scarlat Ghica (vezi mai sus, p. 285); stabi-

www.dacoromanica.ro

294

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA $ISTOV

lqte modalitatea cumpararii de produse romneti de care negustorii turci insrcinati Cu aprovizionarea Constantinopolului,
fixand in acelai timp, i maximum de dobanda ; da o atentie
deosebita meseriilor. Sub raportul fiscal, scade oieritul dela 16,5
la 12 bani de oaie i inlocuiete sferturile care, de fapt, ajunseserd, sub unii domni, sa fie scoase in fiecare land, prin patru
set' mi : una destinata platii haraciului, iar celelalte trei, de cate
un galben fiecare, acoperirii cheltuielilor generale. Reorganizeaza
aparatul administrativ, fixand precis lefurile i veniturile tuturor
dregkorilor, mari i mici ; reorganizeaza serviciul menzilurilor

sau potelor, stabilind in amanuntiuni modul de funcionare ::i


tariful. Face inceputul flotilei de razboi pe Dunre, construind,
impreuna cu domnul Moldovei, dou vase pe care le vede, in
1780, un calator polon la gura Siretului. Sporete numarul instan-

telor de judecata, infiintand patru 4 departamenturi .1 anume


unul pentru judecatile de criminalion iar celelalte pentru pricinile de lucruri i datorii . Judecatorii erau recrutati dintre
boierii mazili, incepand cu cei mari, din treapta intaia , pentru
unul din departamente i continuand cu ceilalti pentru rest.
Printeun hrisov special, domnul hotarkte modul de judecata
i impune reguli stricte, morale, celor chemati sa impartd dreptatea. Iar fiindca lipsea un cod scris, el da ordin sa fie alcatuit ;
In Septemvrie 1780, ieea, inteadevr, de sub teascurile tipografiei mitropoliei din BucurWi acest cod, avand textul i prefata in cloud limbi: grecete i romanete.
Un merit deosebit i.,i catig Alexandru Ipsilanti i prin reorganizarea nvatamantului. Gasind coala superioara din Bucureti

parasita i numai cu doi dascali, el o reorganizeaz, construind


un local incaptor la Sf. Saya (terminat in 1779) i stabilind,
printeun act solemn dat in Ianuarie 1776 i intarit i de patriarhia
din Constantinopol, modul ei de funcionare. coala va avea pe
viitor mud dasali doi de gramatica, doi de matematici adica
de artimetick geometrie i astronomie i, pe lang acestea, i de
istorie, unul de fizica, unul de teologie i trei de limbile latina,
franceza i italiana. Cursurile vor dura in totul doisprezece ani,
colarii incepand la varsta de apte ani ; se va studia la inceput
numai gramatica, apoi treptat, latina i greaca, poetica, retorica
i etica, limba italiana i franceza ; la urma, matematicile; istoria

www.dacoromanica.ro

ALE X AND RU IPSILANTI

295

i geografia istorica, filosofia lui Aristotel i astronqmia. Dup


care, absolventii vor putea sa-vi aleag o cariera in partea bisericeasca sau politiceasca , dup cum va voi fiecare. aptezeci
cinci de bursieri vor primi intretinerea zilnica i vesminte de doua
ori pe an. Fondurile se vor strange din contributia manastirilor

10.000 de lei anual, acestea fiind scutite de once alt dare


i a preotilor cari vor plti, iarai ca singura dare, numai trei lei
de cap, jumatate din suma stransa dela acetia din urma mergand
la coli, iar jumatate la cutia milelor, pentru orfani i vaduve.
Se mai face o coal de preoti la mitropolie, don a coli inferioare,
la Craiova i Buzau, i se asigura plata dasclilor de romanete
slavonete in fiecare targ.. Peste hotare, Al. Ipsilanti, reface
coala elineasca din Arvanitochori, lnga Tarnovo, in Bulgaria,
care functionase i sub Constantin Mavrocordat, tot cu ajutorul
nostru, i asigura un venit anual de 1800 lei colii celei mari din
Constantinopol. Sub raportul constructillor, e de relevat ridicarea
in 1775-6, a unei noi curti domneti in Bucureti, din sus de
naanastirea Mihai Vod, pe locul viilor acesteia, intre strada Militarilor i Strada Cazarmii; tot in capitala, face Ipsilanti o orfanotrofie adica un azil pentru orfani, la manastirea Tuturor
Sfintilor precum i mai multe cimele. Se repara i se infrumuseteaz manastirea Marcuta, se ridica 'Inca un rand de case domnegti,
la Afumati, in Ilfov, pe moia cumparat dela Mihai Cantacuzino,
se taie, in sfrit lucru ne mai intalnit pana atunci un canal

pentru derivarea apelor Dambovitei, atunci and ele veneau


mari, in dreptul satului Lunguleld (judetul Dmbovita). Se reinnoiesc hrisoavele de mila i merticuri ale manastirilor i bisericilor ; citam, de pilda, pe acelea privind mitropolia din DArstor,
biserica Sf. Dumitru din Babadag, biserica Sf. Nicola e din satul
Cernavoda, la Boazchioi , biserica Sf. Voevozi din Constantinopol, manastirea irnan din muntii Tarnovei, In Bulgaria, i
mdnastirea din insula Proti sau Chalke, in Marea de Marmara.
La sfaritul anului 1781, in ziva de 28 Decemvrie, cei doi fii
ai lui Ipsilante, Constantin, de vreo 19 ani, i Dumitru, de vreo 17,
fug, sub pretextul unei vanatori pe valea Prahovei, peste hotar,
In Ardeal. Pricina acestei isprvi, neateptate din partea unor
tineri care primisera o educatie i o instructie foarte ingrijita, a
fost, se pare, o neintelegere de ordin familiar, determinat Irma

www.dacoromanica.ro

296

PELA KUCIUK-KAINAR GI LA PACEA DELA $1$TOV

nu de tatal lor, om intelegator, ci de bunica lor care voia, pentru


Constantin, o c5s5torie politica. Se va fi adaogat, de sigur, i

curiozitatea, natural5 la val sta lor, dorinta de a vedea locuri


straine. Dumanii lui Ipsilante prezentara Insa la Poarta chestiunea
In sensul unei Intelegeri cu Austriacii ; pentru a preveni urnarile
grave ale unei asemenea acuzatii, domnul 1i ceru el singur mazilia i o obtinu (15 Ianuarie 1782). Ajuns la Constantinopol la 15
Martie fiii se rentorc pe la Inceputul lui Mai el e totui
surghiunit
In urma staruintelor succesorului sau pe tron, Nicolae Caragea la Rhodos, la 2 Octomvrie, de unde se reintoarce

In Fevruarie anul urmator, pltind, bineInteles, pretul necesar.


Alexandru Ipsilante a fost casatorit cu doamna Ecaterina, fiica
lui Constantin Moruzi, domnul Moldovei.

Nicolae Caragea, mare dragoman al Portii, e numit domn In


ziva de 15 Ianuarie 1782; plecarea spre Bucureti are loe la 18
Martie. Inca Inainte de a pleca, d ordin sa se puna o dare de
zece lei pe fiecare casa, redusd apoi la ease lei; se strang, In felul
acesta, ase sute de mii care sunt trimisi noului domn, la Constantinopol. Nevoia de bani pentru plata datoriilor i pentru
a strange avere: avea i familie numeroas' e de altfel, trstura
caracteristica a lui Neculae Caragea care pune dari grele asupra
parit la Poarta, el fi va pierde tronul, din pricina aceasta,
dupa un an i jumatate. Firmanul de mazilie sosegte In Bucureti.
In seara zilei de 17 Iulie 1783. Din cauza datoriilor mari contrae-

tate la instalare, se pare totui ca n'a plecat cu bani din tara;


un raport austriac ne Infatieaz5 pe mazal declarand cu lacrimi
In ochi ea n'are nici macar suma necesara pentru drum.
Una din numeroasele fiice ale lui Nicolae Caragea a cincea s'a
casatorit, spre sfaritul domniei tatalui ei, cu Ien6chit6 Vacarescu.
Mihail Sutzu. La Indepartarea lui Caragea contribuise i succesorul sal) In functia de mare dragoman, Mihail Sutzu; acesta,
originar dintrio veche familie greceasca, Ii ia locul acum i pe
tronul Trii Romaneti. Intrarea solemna In Bucureti are loe
In ziva de 7 Septemvrie 1783, dup5 o oarecare zabava la Co-

troceni. Stapanirea lui Sutzu a fost omenoas'; domnul era o

fire blanda i dreapta; d5rile n'au apasat tara. Ar fi putut


domni mai mult ; cu Inalt demnitar turc, marele amiral sau capudan-paa care se bucura, din cauza izbanzilor repurtate, de

www.dacoromanica.ro

NICOLAE MAVRO G HE NI

2.97

mult trecere vo i s dea lima unui protejat al sdu


Mavrogheni
un semn deose-

Neculai

bit de prquire ;
ceru deci pentru
acesta locul lui

Sutzu. Cererea

provocd la Ince-

put o reactiune
vie intre Grecii
din Fanar cari obiectau c Mavrogheni nu e de
neam; in special
se opunea bogatul Petra ki Celebi

tarapanagiul ,
adia inspectorul
monetriei impe-

riale. Patronul
lui Mavrogheni
fu insd mai tare:

qi In ziva cand
acesta din urma
a primit investi-

tura, se tie, la
poarta seraiului,
chiar in prezenta

sa, capul lui Petraki. Firmanul


de mazilie al lui
Mihai Sutzu sosi
In Bucureti in
ziva de 11 Aprilie 1786.

,r,3141.160.;1 if:S;ffiRCiP K
L.**

--

: .

.C1

Nicola Illavro-

gheni era de fel


din insula Paros

Fig. 101. Nicolae Mavrogheni, domnul Tarii Romilnegti. Frescil


in biserica Almaj, jud. Dolj

www.dacoromanica.ro

298

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA $I$TOV

(arhipelagul egeic). Slujise sub marele amiral turc, ajungnd drago-

manul acestuia ; nu era lipsit de insuiri, mai ales sub raportul


militar. Numit domn in ziva de 6 Aprilie 1786, el 1i face intrarea
In Bucureti la 28 Mai. Un cronicar contemporan, Dionisie Ecle-

siarhul, ni-1 inflieag ca un K om inalt, usctiv la obraz i


strajnic (vezi fig. 101). N'a fcut cas bun cu boierii, pe
care i-a impus, sub diferite pretexte, la sume mari de bani. A
impus i pe negustorii bogati; poporul frig n'a avut de suferit,
dimpotriv, a fost ocrotit. Pentru a-i da seama de starea real
de lucruri, Mavrogheni facea adesea, travestit, inspecOi: cerceta
prvliile, bisericile, uneori i curtile dreggtorilor ; cei prini ea'
nu-i fceau datoria sau eh' Inelau, erau pedepsiti pe loc. Pe hqi
vaz6 lumea. Avea i
Ii spniura in uliV, lasandu-i cate o zi
ciudtenii; aqa, de pild, se plimba prin targ inteo trsur5 trash'
de doi cerbi ; altdat, spre a-i arata dispre01 fat de boieri,
i-a numit calul clucer. Din cauza acestor ciudtenii, addogndu-se i vrjmia boierilor umiliti i. uurati de parale, Mavrogheni a fost inftiat in genere lute lumin cu totul defavorabil:

judecata nu e dreapt. C6ci sub raportul militar, el a dovedit


insuiri pe care nu le intAlnim la niciun alt domn fanariot ; sub
raportul bisericesc i filantropic, a fost deasemenea activ: e ctitorul bisericii din Bucureti ce-i poart numele, biseric inchinat
mnstirii ce s" numete Ecatontepileani
adica avnd o sutd
de porti ('Exccrov-rcaracccv11)dela ostrovul Paru (1787) i a spitalului din vecintate, azi Filantropia; drile nu se constat a fi fost

sporite; iar banii pe care i-a luat dela dregnori, (Ida negustori i
dela cei pe care i-a boierit fiindca aveau avere, au slujit, in mare
parte, la alctuirea i intretinerea unei armate de peste zece mii
de oameni, necesar in imprejurrile prin care trecea atunci Ora.
Ritizboiul ruso-turco-austriac. Inteadevr, In timpul domniei
lui Mavrogheni, izbucnete un nou rzboi intre Turci i Rui,
rzboi In care intr, dup putin timp, de partea acestora din urma,
Austriacii. Contrar prevederilor tratatului dela Kuciuk-Kainargi, Rusia ocup, In Aprilie 1783, Crimeea. Aceast ocupare

la care Poarta trebuise s convie de nevoie, printr'un act incheiat In 1784, creiase o stare de iritatie in Turcia ; ea era sporit
de amestecul necontenit al consulilor rui in treburile interne ale
imprtiei. Se adogase apoi faptul c domnul Moldovei, Ale-

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL RUSO-TURCO-AUSTRIAC

299

xandru Mavrocordat, ademenit, fugise peste Nistru, la Rusi ; in


sfrsit, inprejurarea c acestia din urrra cereau acum sultanului
s5 le cedeze si Georgia, in Caucaz. Toate acestea la un Ice determimar pe Turci s declare, la 24 August 1787, rzboiu Rusiei; ambasadorul tarinei la Constantinopol fu condus ca musafir la
Edicule, iar vasele de comert, sechestrate.
ImpAratul Austriei, Iosif al II-lea, era ins aliat cu Ecaterina
a II-a, pe care o si vizitase de curnd ; ei se inteleseserd s impart
Turcia europeand. De aceea, Austria intervine si ea in conflict
la rndul ei, declar, la 9 Fevruarie 1788, rzboi
Trile noastre urmau s devie acum teatru de lupt5, ca de
obicei. Pentru a face fa t5 situatiei, Mavrogheni ici organiz o
oaste de tar de peste zece mii de oameni, cuprinznd 90 de stea-

guri de seimeni, 8 steaguri de scutelnici, 4 steaguri de arnuti


si un numr neprecizat de steaguri sptresti i cdpitnesti ; toti ostasii primeau sold lunar; se d atentie aprovizionrii i organizrii de depozite. Pe de alt parte, el exileaz,
Cu firman imprtesc, pe acei dintre marii boieri cari ar fi putut,
la un moment dat, s treac de partea Austriacilor sau Rusilor;
intre ei se afl i Enchit Vcdrescu.
In cursul anului 1788, se produc mici ciocniri pe linia muntilor. Austriacii care-si rspndiser trupele pe un front enorm,
dela Hotin pn la Adriatica, n'aveau in niciun punct trupe numeroase pentru ca s dea o lovitur decisiv. Ei ocup5 j)entru
eatva timp mnstirile Sinaia, Cozia i Tismana, care sufer5.
pagube mari, apoi localitatea Baia de Arana i Cernetii. Au loe
ciocniri repetate la trecatori, in special la treatoarea Buzului,
la Predeal-Timis, la Bran-Rucr, la Jiblea,, la Porceni, pe valea
Jiului si la Vlcan. Oastea muntean c detasamentele turcesti
ce i se ad4ogaser5 Mavrogheni avea comanda si asupra acestora rezist bine, silesc pe Austriaci s se retragg din mnstirile ocupate si le cauzeaz5. pierden, In special in lupta dela 12
August, la trectoarea Buzaului.
O parte din oastea comandat de Mavrogheni inainteaz6
In Moldova, ajungnd in stnga Siretului Ora aproape de Vaslui
uncle are un usor succes, in Mai, iar in dreapta lui, pand in valea
Trotusului pe care Austriacij sunt siliti, in Iulie, s'o prseascd,
pierznd, 'la Comnesti, patru tunuri ci multe calabalkuri

www.dacoromanica.ro

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA $I$TOV

300

(vezi fig. 102). In Banat, Austriacii sufer cateva infrtmgeri serioase ; Mehadia, Caransebeul sunt ocupate, partea dinspre miazazi
In jurul Palanci, Bisericii Albe i Panciovei, e prAdat. In schimb,

In Moldova de nord se inregistreaza, spre toamnd, unele succese:


Hotinul capituleaz5 la 19 Septemvrie (vezi fig. 103), Iasii sunt ocupail la 3 ale aceleiasi luni de aliati ; in sfarit pe Ormul Marii Negre,
Oceakovul cade la 17 Decemvrie in mainile Ruilor (vezi fig. 104).
-

-7
..,....;

P-

-4,

'-':. '"

r4
r-dow
-mogiwo,
-

'A

LI

4,

,41111

/Inv

Fig. 102. Lupta de pe valoa Trotueului. Litografie In colori, contemporanit. (Muzeul Militar,
Bucureeti).

In 1789, panti in toamnd, Austriacii nu depaesc zona muntoasa a Prii Romnesti. Au loc ciocniri la Campulung, Rucdr
i Bran (8 Martie), la Gura Lotrului i mnstirea Cornet (27
Martie), la Sarkinesti, lang5. Cilineni (1 .Mai), la Predeal (15

Iulie), la uici si Cepari, in Arge (17 Iulie i 23 August). Dupd


ce insii armata marelui vizir, la care se adaogase i Mavrogheni
cu o parte din ostasii lui, este greu bdtut la Martinegi, in Ramnicul S5rat (22 Septemvrie), pierzAnd peste doudzeci de mii de
oameni, o sut de steaguri i aizeci i opt de tunuri (vezi fig. 105).
Austriacii iau ofensiva si scoboar spre cAmpie. La 8 Noemvrie,
colonelul Kray ocupg Craiova ; la 10,,principele de Coburg 1i face

intrarea in Bucureti. Mavrogheni parsise capitala Ina' dela 18

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL RUSO-TURCO-AUSTRIAC

301

Octomvrie 0 se retr5sese spre miaz5zi. La 15 Noemvrie, dup


ce-0 ja rAmas bun dela boieri 0 dela norod, el trece pe la Zimnicea,
peste DunAre, la Sitov. Intre timp, pe celelalte fronturi de lupt,

avusese loe capitularea Belgradului (8 Octomvrie) i a Cet6tii


Albe (11 Octomvrie). Anul se isprAvea rAu pentru Turci.
In 1790, au loe cateva lupte pe linia Dun5rii. Cetatea Orova
nou capituleaz6 (17 Aprilie), In schimb Austriacii sunt surprin0

Fig. 103. Capitularca Hotinului. Litografie In colori, contemporanil. (Aliment Militar, Bucureitti)

0 Htuti la Giurgiu (8 Iunie). Mavrogheni trece, In dona randuri,


pe malul stang, la Calafat, nu se poate menIine Irish" 0 e silit s6
se retrag6 (12 Aprilie 0 26 Iunie). Alte ciocniri au loc la TurnuMAgurele (13 Mai ii 2 Iulie), la Izlaz (19 Iunie), In regiunea Silistra-Warova (26 Iulie), la ostrovul Florentinul din Dungre si la
Cetate (28 Iulie). Aceste dou din urrn" sunt 0 ultimile ostilitdti
dintre Turci 0 Austriaci; urmeazd un armistitiu la 19 Septemvrie, pacea nu se va 1ncheia ins decal, abia peste un an, la 4 August 1791, In localitatea Si0ov. De0 in ultimul timp repurtaser
biruinte 0 de0 rdzboiul li costase o sum entirm6 pentru vremurile acelea: 137 de milioane de fiorini, Austriacii se multumesc
numai cu data rectificari nelnsemnate de frontier: la Orova qi
www.dacoromanica.ro

302

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA $1$T0V

la raul Unna, in Croatia; pricina este a trebuiau si sfareasc6


ostilitatile aci, avand probleme mai importante de rezolvat In
apus, in urma izbucnirii Revolutiei Franceze.
Mavioglieni nu mai vdzu incheierea p6icii. La 31 Martie 1790
murea protectorul situ, marele amiral; cand si vizirul fu schimbat,
numindu-se in locul lui, Hasan Rusciucliul, un vechi duman al

domnului muntean, acesta ii dildu seama cil e pierdut. Ar fi


putut sii NO peste Dunlire, la Austriaci; nu voi s'o faca ins.

Cuceriren Oceakovului. La luptli ia parte pi populatia civilk. In primul plan o felucio avalmi lute miink o secere, in cealaltk un iatagan. Litografic In colori contemporank.
(Muzcal Militar Bucurepti).
Fig. 104.

Pe temeiul pfirilor primite dela boieri IenachitA Vticdrescu


avu un rol activ in privinta aceasta noul vizir, invocand un
firman imparatesc care se dovedi insrt In urmd a nu fi fost auten tic
d'adu ordinul de executare. Trimiqii gsir pe Mavrogheni In localitatea Beata, pe Jantra, Intre Rusciuc i itov;
aci avu loe uciderea sa (sffir,itul lui Septemvrie 1790); capul acestui credincios servitor al sultanului fu trimis la Stambul si %in-

tuit de poarta seraiului. Dar in curand, dovedindu-se cii vizirul


a umblat cu vicleug, avu si el aceeai soartii, fu executat prin
impurare la umla (Fevruarie 1791). VAduva doamna Maria,
www.dacoromanica.ro

303

BIBLIO GRAFIE

nscut Scanavi i cei noug copii, trei baieti i sase fete, ai


nenorocitului domn muntean puturd astfel pstra averea care
altfel ar fi trebuit BA. fie luat pe seama vistieriei Imparatesti.

..z,Wilikt

...AA..

dr.r.a.7.1A,e,

Pau

, act tafilareli.',..0../..

sewer deoedessweseecke e eLitelf. eV:dower-aka/ ZA:ez.al non ...Cwt..- ece,


.4 eetii ?or ..:4," -,..
1.........4... 4 tigisofms44,4,
a celeNevezke ...793. iik. dell :derail e ...a
.54...n.a,c.44"efT.d....Nkdi
4.41?.7(........rie
as .4.1. tif4444. .5ir... -,1". ePoJee xrerritioalvtre reastocaryfolnar,,,?.. irrietreurevairrQuett
,
.74aorW.4.7,,
.

Verole .f.t)i.....,.. .1....


.

d....

.4* ,a,

cr...,..a... , 4.,,,,,...,,, .rta. ,Ai..,. 4......,,......-..'

-,.. ,f.4....2,,......a....a............

Fig. 105. Lupta dela Martinegti. Trupele aliate ruso-austriace ntacii in formatiuni strfinse.
Litografie in color( contemporard, (Muzeul Militar, Bucureti).

115m4itele piimante0i ale lui Mavrogbeni au fost rcinmormAntate mai t'rziu, dup 1821, la Brusa (Asia MicA), in biserica
Sfintilor Apostoli ; algturi de ele odihnete doamna Maria, decedata in 1829.

BIBLIO GRAFIE
I. Alexandru Ipsilanli: 1. G. I. IoNkscti-GmN, Din istoria Fanneiofiloe,
studii si ceecettiei, Panuresti, 1801, 280 p. 8 ; 2. V. A. UnEciiiI, Memoriu
asupea perioadei din immia Ronuinitor dela 1774 1786, in.sofit de documente
ca totul inedite, in _In. Arad. Rom. Mom Sect. 1st., s. 2. t. XII (1889 18(30)
Bucuresti 1893, p. 117-1243 (si extras); 3. N. lifin,t, Iiri despee veacul
al XVIII-lea in rceile noastee dupil corespondenfe diplomatice sutline, II,
in An. Acad. Rom. 31cm. Sect. si., s. 2, t. XXXII (1909-1910), p. 569-640;

www.dacoromanica.ro

304

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA $I$TOV

N. IORGA, 0 hand a Terii Rona!nevi din c. 1780 gi un geograf dobrogean,


in An. Acad. Rom. Mem. Sed. 1st., s. 2, t. XXXVI 1913-1914), p. 923-930;
AL. BUSUIOCEANU, Un palat domnesc din vremea Fanarioglor Curtea noud

din Bucuregti, Valenii de Munte, 1930, 16 p. in 4; 6. PANAIOT I. ZEPOS,


Zuvutyp.lmov vop.oc2A0 'AX4civ8pou 'Itovvou 1C+Vo1wri) Boe668(x 'Hyel.c6vog
nci.cnN 'OuyypoaccxEct.g 1780, Atena 1936, -I- 267 p. in 4; 7. 'lioc,ivvou M.
I6vni, 'H. Isept 705 voluxo5 auvraylictrEou TO-15 'Ygrapolevrt) npozyp.cereLcc Toil
L

Scmy-tyrori

GiunESCU,

llocvayidnou 'I. Ziacou, Atena, 1938, 73 p. in b ; 8. CONK'. C.


o Canalul lui Alexandru Vodcl Ipsilanti , In Rev. Ist. Rom., XI

(1941), p. 1-7.
Mihal Sutzu. 8. <EUGNE RIZO-RANGADA>, Livre d'or de la noblesse

phanariote, Athnes, 1892, X + 160 p. in 8.


Nicola MaTrogheni. Rizboiull ruso-turco-austriae: 9. THonoRE
BLANCARD, Les Mavroyni. Histoire d'Orient, t. III, Paris, 1909, XV + '757
Psi 817 p. tn 8 (lucrare fundamental); 10. N. DOCAN, 0 povestire En versuri

fnal necunoscutcl despre domnia lui Mavrogheni, in An. Acad. Rom.


Mem. Sect. Lit., s. 2, t. XXXIII (1911), p. 417-516 (i extras); 11. N. IORGA,

Reiches nach den Quellen dargestellt, t. V,


Gotha, 1913, XX + 633 p. in 80; 12. C. I. KALI/mu, Mornaintul lui Mavrogheni-Vocla la Brusa, In Rev. 1st., IX (1923), p. 91-92; 13. ALEXANDRU
ELIAN, Conspiratori greci in Principate qi un favorit mavroghenesc: Turnavitu
Gesehichte des osmanischen

In Rev. 1st., XXI (1935), p. 337-372 (0 extras); 14. *TEFAN CI-IIGO$, Cum se

*ea aprovizionarea armatelor lui Mihai V iteazul, Matei Basarab f i Nicolae


Mavrogheni, Bucureti, 1939, 80 p. in 8.

V. i p. 223, nr. 9.

www.dacoromanica.ro

DELA KUCIUK-KAINARGI PANA LA PACEA DELA

IMI (1774-1792)
In afacerile moldovenegti n'avem de-

ice dreptate... Marturisesc cd nu fiiii


CUM o ad iegim din ele ; va fi greu ad o

'acorn Cu cinste fi md doare de n'o pot


spune In cuvinte. ..
(Declaratia Imptirlitesei Maria-Tereza In timpul tratativelor pentru
cedarea de cfitre Turci a Bucovinei)

Grigore al 111-lea Ghica. Pierderea Bucovinei. Numit domn cu


sprijinul Rusilor la 26 Septemvrie 1774, in aceeasi zi cu Alexandru

Ipsilanti al Munteniei, Grigore al III-lea Ghica primi investitura


la Iasi, la 9 Octomvrie, and armatcle tarinei nu evacuasera Inca
deplin pamantul Moldovei; caftanul fusese dat fiului &Au, aflator
la Stambul. In aceeasi vreme, si anume la 1 Octomvrie, avea loe
intrarea trupelor austriace in partea de miazanoapte a tarii.
Lacoma s'i perfida, Austria cerea Porl,ii, drept plata pentru
ajutorul diplomatic acordat in razboiul incheiat prin pacea dela
Kuciuk-Kainargi, pe langa suma de bani pe care o primise, si o

rectificare de frontiera in partea de miazanoapte a Moldovei.


Jusitificarea era stabilirea unei comunicaIii lesnicioase intre Ga14ia de curand anexata si Ardeal. 0 asemenea cerere n'avea
evident niciun temei juridic, etic, istoric sau etnic; dandu-si
seama de aceasta, Austria se gra'beste A creeze o stare de f apt:
ocupa deci cu armata regiunea revendicata si mult Inca pe deasupra ; sub pretextul unui cordon sanitar impotriva bolilor
molipsitoare, trupele ajung pana la Roman si Botosani. Imprateasa Maria Tereza a Austriei Ili d'adea foarte bine seama ca
se comite o ticalosie; la 4 Fevruarie 1775, ea declara': In afacerile

moldovenesti n'avem de loe dreptate... Marturisesc ea' nu stiu


cum o sa iesim din ele ; va fi greu sa o facem cu cinste si ma doare
de n'o pot spune in cuvinte . Ministrii ei Ina., in frunte cu Kau20

www.dacoromanica.ro

3C6

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IA$I

nitz, i In primul rand, fiul ei, Iosif al II-lea, impingeau din rasputeri la aceasta nou rotunjire a hotarelor imparatii. Tratativele
Austriei cu Poarta dureag cateva luni, cea dinti rspandind cu
profuziune sume de bani i cumprnd prin daruri pe demnitarii
turci i pe marealul rus Rumianzow. Grigore Ghica Impreuna
cu boerii moldoveni protesteaz5, e adev5rat, vehement, printeun
memoriu trimis la Stambul impotriva rapirii ce se planuia ; el
spune ca teritoriul ocupat de Austriaci in.trece in productivitate

i valoare tot restul la* face Insa greala sa adaoge ca daca


Poarta nu le va apara efectiv interesele, atunci Moldovenii, In
disperare de cauz, vor fi siliti BA se adreseze la o alt putere
straina, subiateles: Rusiei. Aceasta amenintare subliniata i speculata de Austriaci, irita pe vizir i-i Indeprteaza ateatia dela
esential adica dele, cesiunea teritoriala. Astfel se ajunge la conventia din 7 Mai 1775, In 4 articole, prin care Austria primete
un teritoriu marginit spre Moldova de o linie care trece la reiseirit
de Candreni, Stulpicani, Capu Codrului, Suceava, Siret, Cernauti
i Cernauca. Pe de alta parte, prin articolul 3 al acestei conventii,
se ratifica' i incalcarea Insemna,t pe care, In cursul anilor trecuti,
o facusera catanele Imparateti la granita de apus a Moldovei,
in munti, impingand necontenit inainte pajurile ce serveau drept
semne de hotar. Aa dar, o dubla rapire. i, ca i cum atata n'ar
fi fost deajuns, la delimitarea pe teren a teritoriului din miazanoapte numit de Austriaci Bucovina, dupa numele unei imense
paduri de fag, vestit Inca din veacul al XV-lea se mai luara,

prin mita i intimidare, Inca un numar de cateva zeci de sate.


Aa Meat, fu nevoie de inch' doua noi conventii, la 12 Mai i la 2

Iulie 1.776, pentru a se stabili definitiv hotarul. Tinutul pierdut


spre miazanoapte era in suprafata de 10.441 kilometri patrati,
cuprinzand vechile reedinte dele, Suceava i Baia, mormantul lui

tefan cel Mare i ctitoriile cele mai de seama ale voevozilor ;


cel dela hotarul de vest, dealungul judetelor Neamt, Suceava, Bacgu
i Putna, n'a fost masurat ; i el avea ing o suprafat considerabira,
dupg cum se poate vedea in hartile lui Ottzelovits, alctuite In acea
vreme; cert este ca ingloba satele Bilbor, Borsec, Tulghe. i Bicaz.

La inceput, Bucovinei i se d'adu o administratie militar; in


timpul acesteia, In 1783, se secularizara averile rnanastireti,
alctuir du-se aqa zikul Ford religionar . In 1786, administratia

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL 111-LEA GHICA. UCIDEREA SA

807

militara inceta ; patru ani mai tarziu, in 1790, Bucovina fu alipita


Galitiei, deschizandu-se astfel, largi, portile invaziei evreiesti
rutene. Cat a fost' de puternica aceasta invazie, se poate deduce
din faptul ea, potrivit raportului generalului Enzenberg, nu existau

In Fevruarie 1786, In intreaga Bucovina, deck, 175 (una Rita


saptezeci i cinci) de familii evreiesti. lar puinii Ruteni, din
regiun ea dela nord de Prut, erau pe cale de romanizare.
Situatia internA. Uciderea lui Grigore Ghica. Sub raportul

intern, domnia aceasta a lui Grigore Ghica e Insemnata prin


reglementarea precisa pe care o introduce In veniturile i lefurile
dregatorilor, mari i mici, civili i militari, dela curte si din tinuturi. Fiecare dregator primeste o leafa lunard, pltibil intre 15
si 30 ale lunei; fondul necesar, administrat separat, la mitropoliis
e asigurat de rasura ciferturilor i agiutorintii* precum si de
rasura dajdilor mazililor, negutitorilor si a ruptasilor ; din
lea fa, se opreste o jumatate de leu la sut pentru cei lipsii sau,

cum spune cu discretie hrisovul din 1/12 Septemvrie 1776 ce


Insoteste noua condica de lefuri i venituri, pentru a se da a la
locuri scapatate . In veniturile dregatorilor erau cuprinse
pocloanele ; acestea sunt de asemenea precis reglementate.
Continuand politica sa culturala (vezi i mai sus, p. 272), Grigore

Ghica trimite pe boierul Saul In Germania, Franta si Italia, cu


ordin de a cumpara In aceste tari tot ce va crede de cuviinta a
contribui la propasirea stiintelor, literelor i artelor In Moldova *;
Saul aduce inteadevar carti In valoare de peste 1000 de florini.

Sfarsitul sangeros al lui Grigore Ghica, uciderea sa in plin


Iasi de care un trimis al sultanului, e rezultatul unei serii intregi
de imprejurari i dusmanii. Turcii, in primul rand, 11 suspectau, ca
fiind omul Rusilor ; acestia doara ti prinsesera in 1769 In Bucuresti, acestia staruisera sa fie numit domn al Moldovei; la acestia

se referea Ghica In nedibaciul au protest Impotriva cedarii Bucovinei. Austriacii, la randul lor, 11 detestau, ca unul ce incercase
s se opuie la planurile lor hraprete. Intre boieri se formase o.
partida ostila, din cauza, anturajului grec al domnului; o parte
dintre ei pribegesc chiar la Hotin. In sfarsit, marele dragoman,
Constantin Moruzi, vroia sa-i ia, cu once pret, locul. Asa se face
ea.' In toamna anului 1777, inlaturarea lui Ghica fu hotarita. Un
trimis al sultanului anume Kara Hissarli Ahmed sosi in
20*

www.dacoromanica.ro

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IASI

308

pretextand c e bolnav, rug pe domn BA vie s-1 viziteze. Desi


familia i anturajul banuind ceva suspect II sf&tuiril sd nu
r&spunda invita%iei, Ghica totusi se duse. In casele Beilicului,
unde trageau dregatorii turci cari veneau In tug, avu loc drama.

Poftit singur bite odaie retras, unde statea bolnavul , la


un semn al acestuia, In cursul conversatiei, Ghica fu sugrumat
Cu latul de mai multi ieniceri i apoi decapitat (12 Octomvrie 1777); in aceeasi zi,
Bucovinenii erau
stranie coincident&
.,
9

.'.4,1(
o

.z

rRI

Pecete deis
Fig. 106.
Constantin Moruti (1777).

chemati BA presteze jurmantul de credint


stAptinirii austriace. Capul celui ucis fu tri-

mis la Stambul, spre a fi intuit de poarta


Seraiului, iar trupul su, Ingropat in pridvorul bisericii Sf. Spiridon din Iasi.
Sfrsitul tragic al lui Grigore Ghica impresion& adnc pe contemporani. Unul dintre ei

nu tim cine anutne, poate vreun dual

dela seolile de care voievodul avusese atilta grij&

alcdtui o pove-

stire In versuri a supra acestui sfrsit ; ea ni s'a pastrat in mai


multe versiuni. Avem si o povestire In prozd pentru acelasi fapt.
Grigore al III-lea Ghica a fost c&s&torit cu Catrina, fiica lui Iaco-

vachi Rizo, un grec de seama. Au avut mai multi copii, doi bblieti,
care n'au mai ajuns la tron, i trei fete, Elenco, Ruxandai Marioara.
Constantin Moruzi, numit in ajunul mortii lui Ghica (11 Octomvrie), intr.& In Iasi la 5 Decemvrie 1777 (vezi fig. 106). i in timpul
lui se formeaz& o opozitie boiereascii si chiar puternica. Dar Moruzi
nu se intimideazd, ci, oblinand un firman dela Poartd, pAseste hotrit la reprimarea ei. Doi fruntasi, Manolache Bogdan vel vornic

si Ion Cuza biv vel spatar sunt decapitati (29 August 1778), un
al treilea, paharnicul Drminescu, francmason, e lovit cu topuzul,
biltut la falang6 i apoi surghiunit la m&nastire, alti doi boieri,
spiitarul Iordache Cantacuzino i biv vel logofdtul Roset Midnescu sunt tinuti catva timp la 1nchisoare. In urma acestei represiuni, boierimea se linisteste i domnia lui Constantin Moruzi se
scurge Par& complicatiuni, dar si WA' fapte deosebite.
Sfarsitul acestei domnii se datoreste plAngerilor consulului
rusesc dela Bucuresti, Serghie Lascarev ; mazilia se produce
dup doll& stiri contemporane In ziva de 8 lunie 1782 (un alt

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU MAVROCORDAT II (FIRARIS)

309

izvor d data de 7 Iunie). Mai tarziu, la 22 Iunie 1787, Moruzi e


surghiunit in insula Tenedos ; reintors din surghiun, el moare
dupa patruzeci de zile, la 12 Mai 1788.
A fost casatorit cu Doamna Smaragda, ruda de aproape cu
Grigore al III-lea Ghica. Au avut trei fii, pe Alexandra, viitorul
domn, pe Dimitra,scu i pe lorgache i dou fiice, Sultana, maritata cu aga Scarlatache Sturdza, i o alta
,
al cdrei nume nu-1 cunoatem.
Alexandru Mavrocordat I (Deli-Bey). In Irte i .
,

locul lui Constantin Moruzi fu numit Alexandru


Mavrocordat, fiul lui Constantin (vezi fig. 107).
Era un tanar nu lipsit de calitti ; avea *MA i

"

o dozd de extravagantd, din care cauza Turcii

ii spuneau Deli-Bey adica printul nebun. El


aratd zel fatal de Poarta, trimitand, in toamna
primului an, cu o treime mai multe provizii
decat i se ceruse. In timpul lui, comertul su-

Fig. 107.

Pecete mic5
dela Alexandra Mavrocordat (Academia Ito-

mitnII).

puilor austriaci, in special Evrei, ia o mare desvoltare, producand


ingrijorarea localnicilor, cari incep sa reactioneze. Atunci consulul
austriac trimite un raport la Viena, la 26 Iunie 1784, cerand ca protectia impdrateasca sa se faca sinait& in tara; inteun atare caz
spune el # negustorii notri vor pune mana pe aproape tot comertul acestor regiuni. Se tie ca, din nefericire, aa s'a i intamplat.

De altfel, in aceasta vreme, consulii straini incep s aiba tot


mai mare importanta. Pe Pang& eel rus, care ajunge sa determine
chiar i maziliri de domni (vezi mai sus, cazul lui Constantin
Moruzi), i pe tang& cel austriac, se mai infiinteaza i unul prusian ; un raport din 8 Ianuarie 1785 arata ca prim titular pe profesorul Knig. Indata dupa aceea, la 12 Ianuarie, are loe mazilirea
lui Alexandru Mavrocodat ; raportul prusian din Constantinopol
care o anunta, adaoga : Ruii i Austriacii se lauda c aceasta
disgratie le-o datorete lor ; prin urmare precizam noi consulilor respectivi. Para' sa mai poata ajunge vreodata la domnie,
* Deli-Bey a murit in 1812, Aprilie 8, in casa sa de lard, de pe Bosfor.

Alexandru Mavrocordat II (Firaris). Urmaul lui Alexandru


Mavrocordat purta exact acelai nume ; era fiul lui loan Mavrocordat, fostul domn (vezi fig. 108 gi 109) ; din cauza ca, dupd mazilie, a fugit la Rui, i s'a mai zis i Firaris adicd Fugarul. Avea
www.dacoromanica.ro

310

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IASI

experienta treburilor, st'tuse vreme Indelungat la Petersburg si


bine Hieles, dup regula stabilit de decenii, lnainte de a ajunge

xJp K.icte

Fig. HA Alexandra Mavrocordat H (Firaris), dupti o gravarli In ararnk contemporani.

www.dacoromanica.ro

RAZE OIUL RUSO-TURCO-AUSTRIAC. ALE XANDRU IPSILANTI

311

domn, fusese mare dragoman. Stapanirea lui nu prezinta nimic


deosebit sub raportul intern ; sub cel extern, se pare ca incepuse
tratative in ascuns cu Rusia spre a le trichina tara. Asa s'ar explica
de ce, dupa ce in Octomvrie 1786, daduse opt sute de pungi i obtinuse confirmarea domniei, e mazilit .totusi, in Decemvrie, la 14
ale lunii ; se pare Ca Poarta simtise ceva de aceste tratative, fr sa
aiba lug o dovada precis. La 5 Fevruarie 1787 soseste in Iasi un
capugiu, cerand 250 de pungi pentru plata
garnizoanei din Bender ; domnul, caruia i
se ingaduise sa mai ra.mana, dupd mazilie,

Inca un interval de timp in ar spre a


strange impozitele care tocmai atunci trebuiau incasate, temandu-se ca sa nu aiba
soarta lui Ghica, fuge, In noaptea de 5 spre
6 Fevruarie, din Iasi, cu o mica suita, de
24 de persoane ; trecerea Nistrului se face
aproape de Rascov, sub protectia unui detasa ment de husari care-i iesise inainte ;

Fig. 109. Pecete

mica

dela

Alexandra Mavrocordat II (Fi.


rana). (Academia Romira).

apoi fugarul se duce la Moscova, parasindu-si in tail sosia


doamna Zamfira, fiica lui Nicolae Caragea rudele i curtea sa
de mai bine de o suta de persoane. A murit la 8/20 Fevruarie
1819; mormantul i se and' In manastirea Sf. Daniil din Moscova.
Razboiul ruso-turco-austriac. Alexandra Ipsilanti, fostul domn
al Tarii Romanesti, ja local lui Alexandra Mavrocordat ; in drum
spre Iasi, el trece Dunrea pe la Silistra la 1 Martie 1787; noaptea de 2
spre 3 o petrece la Focsani ;peste cateva zile e in scaun, (vezi fig. 110).

In cursul acestui an, izbucneste, la 24 August, razboiul dintre


Turci i Rusi ; la 9 Februarie urmator (1788), Austria, aliata cu
Rusia, declara, la randul ei, razboi Portii (vezi i mal sus, p. 299).

Alexandru Ipsilanti inclina spre Austriaci ; consulul din Jai al


acestora raporteaza Inca la 24 August 1787, Vienei, ca domnul
i-a dat a intelege limpede cat de mult doreste el, atat pentru
linistea sa proprie cat i pentru binele %aril, ca malta Curte sa
ocupe de indata acest principat cu trupele sale . Pe de alta parte,
mitropolitul Moldovei, Leon, intr'o petitie, datata Jai, 1/12
Fevruarie 1788, cere protectia i ajutorul austriac Impotriva

Turcilor, Intrarea trupelor austriace in tara se face prin mai


multe puncte: la 9 Martie, ele patrund in raiaua Hotinului, la
www.dacoromanica.ro

DELA KUCIIIK-KAINARGI LA PACEA DELA IASI

312

12 Inainteazd, pe mai multe coloane, spre Herta, Dorohoi, Litenii


Mari, Baia ; la 22 Bunt ocupati Botoanii, iar la 19 Aprilie Iaii.
Aci, Austriacii prind pe Ipsilanti cu intreaga sa curte, aa dup

---7--....,
. .,
-...,,. , , .1...,:-.4.-f.:
.=!...--. +, ,, .":
.,-.4'- '-' ' ' V
14
"ri- '3f,!
,1/4...
.,

-ir-...-.--- ,-t.-7,4.....,d.:., .,
;..04'eb
...a. .. - .,,,,-2, - .
.

-.,:::,,;,,,

7- .4e

.--.-

......

,,.--,... ,,..,-

,,,.., --..
.....7,4-_-,q-ii,,,,,,,, ,
tt...',/.:,
1-..,,,,!_'..A.-.;,:.-- _.::oz-rt ---,
.

'

1-!47,6e.

;
";.

?-

q,
'

ri

6.

,
;

:
I

.11

C.

.,erz

QJj

or
r

1 V..

4P.

=.

--23.--,-.1.4...-2441116,r
.1,44 .t.:!.!

Fig. 110. Alexandru Ip3ilanti, domnul Moldovei. Grovuri In aramli, contemporana.

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL RITSO-TURCO-AUSTRIAC

313

cu m In 1769, Rusii prinsesera la Bucuresti pe Grigore Ghica ;


parasind Moldova, domnul prizonier se stabileste in Austria,

la Brunn, unde bustul &Au, avnd, dedesupt, inscriptia Ipsi-

landi, Fiirst v. Moldau si data 1788, se vedea Inc, Inainte de primul ea sboiu mondial, deasupra portii cladirii cu nr. 4 din Grillewitz
Gasse. Continuandu-si inaintarea, Austriaci; coboara spre miazrizi ;

la 12 Iunie 1788, consulul din Iasi

raporta Printului de Coburg, comandantul suprem, ca armatele au ocupat Intreaga Moldova dintre murgif
si Prut, cu exceptia judetelor Covur-

lui, Tecuci i Tutova (vezi si fig. 111).

Dar In curnd, situatia se schimTurcii, aducand forte mai mari,


silesc pe Austriaci sa se retrag din

H.

Iasi (noaptea de 1 spre 2 Iulie), care e

pradat de Mari. In urma armatelor


turcesti vine si noul domn al Moldovei, Emanuel Giani Ruset, numit de
Poarta, la 11 Mai, Indata ce s'a aflat

Fig. 111. Pecetea administratiei imperiale austriaco In Moldova. Pe un act

scris la Roman, la 16 Fevruarie 1791


(Academia Montilla)

de prinderea lui Ipsilanti ; el insi face

intrarea In capital la 19 Iulie ; In August (la un manifest, invitnd


pe Mitropolit si pe boieri sa se Intoarca ; apelvl sail nu e ascultat lush%

Intre timp, la sfrsitul lui Iunie, In zilele de 27 si 28 ale lunii,


Rusii tree Nistrul prin trei locuri, spre a ajuta pe Austriaci. In
fata fortelor combinate ale aliatilor, Turcii, cu tot sprijinul dat
de Mavrogheni, domnul Trii Romnesti, care repurtase chiar
unele mici succese, pe valea Trotusului (Iulie) i aproape de Vaslui,

sunt siiii dupa Infrangerea dela Belcesti, laugh Targul Frumos,


sa evacueze Iasii (3 Septemvrie) care e ocupat din nou de Austriaci, dar, simultan, si de Rusi. Acestia din urma raman chiar
singurii ocupanti ai capitalei, Austriacii retraga.ndu-se dupa vreo
trei saptamani (22 Septemvrie). Anul se sfarseste favorabil
tilor : Hotinul capituleaza la 19 Septemvrie, garnizoana valid
'ma dreptul de a se retrage cu arme si bagaje (vezi fig. 112) ; la
Adjud, Turcii Bunt batuti, la 14 Octomvrie, pierzand trei steaguri.
In 1789, soarta rzboiului le e defavorabila Turcilor In Moldova ;

In Mai, Rusii ard Galaii in asa hal trick, numai zidurile

www.dacoromanica.ro

DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IA$I

314

Inconjuratoare ale mtinAstirilor mai ariitau locul orasului; la


August are loe infrngerea dela Focsani, (vezi fig. 113), iar la 22

Fig. 112. Capitularea Hotinului. In timp ce trupele turceati ies pe o poartil a cetlitii, trupele
austriace intra pc alta. Litografie In colori contemporanA.

F' .,

...,...

' Trkr_._,

.-AV. ,,

'

-''' -

4sr

:'''

''

.4i ,,
.

'-

WAO

' " " .",iiitt.... '4444

::'(-qr-4153;ii."-q?" - fir. '-'- --= - ,,k4k,t','g

,-, ga

-.

: .

Tr4r4V "'-.".'ifet '';',.irsk"


,:-.... -

L .,

,..,;

Ai'
''a

t.,,,I

' 4, 01144h41

tirr....ITAIr4
.. - mr.,-triltp-A4
- r- :

..3,1

i' '

"..4) . '
.......

A4 ,...--P41 a,

....1

' '!

..:cr`...)-iw,..?.:A.42.

.,,;,...,.,)
,
.

......

.11. ..

--1 '. e .11,4

t.. -'"

''....."-.., ;11...) .-.10,...


.......,'"".
.'
-Z.14.1 -..
% b.

"A.'

--11
,:a

2t.

f
a( ' ..,; .4
es. .
le,

,.:
, -

'..

ili

Fig. 113. Lupta dala Focaani. Trupele aliate atacli In formatiuni stranse. Litografie In colori
contemporana. (Muzeul Militar, Bucureati).

Septemvrie, aceea, lictiirtitoare, dela Martinesti, in litimnicul-S5rat


(Nazi si mai sus, p. 300). Benderul capituleaa la 14 Noemvrie, ingduindu-se ins i aci garnizoanei sd se retragg cu arme si bagaje

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL-RUSO-TURCO-AUSTRIAC

316

Inca' din Martie, Emanuel Giani Ruset, prsit de Poart i tara


mijloace, trecuse i el peste Nistru, ca, mai inainte, Alexandru Mavrocordat ; el va muri, pribeag, in Rusia, mormantul aflndu-i-se
la Cherson ; a fost cstorit Cu Ralita Ghica, sora lui Grigore
Vod, cel ucis de Turci. In 1790, in timp ce Austriacii, prin mijlocirea Angliei, Olandei i Prusiei, incheie armistitiul cu Turcii,

Fig. 114.

Asediul Ismailului pe useat si pe apii. Gravurii contemporanii.

11uii continua ostilittile. Ei repurteag o mare victorie prin cucerirea Ismailului de &Are armata comandata de generalul Suvarof.
Cetatea era asediat i pe usa t i pe Durare (ven fig. 114); la 21
Decemvrie, in urma unui asalt puternic ordonat de generalisimul
print Potemkin care, dup biruinta dela Martineti, se vedea stpn
al unui regat dacic, este cucerit poarta prin care trecea drumul spre
Bender ; incepe o lupa' cumplit de strada, mcelul .1 jaful dureaz6
trei zile. A pierit aci nu numai intreaga garnizoand turcA, dar kti popula-tia civil a oragului: in afar de trupurile aruncate In Dunre,

au fost ingropati 22.700 de morti. In urma acestei victorii i a


succeselor locale repurtate in prirravara i vara anului urmtor
In nordul Dobrogei, la Babadag i Mcin, intervenind iargi cele
trei puteri occidentale, la care se adaogar .1 Spania gi Neapolul,

www.dacoromanica.ro

316

DELA RUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IASI

se ajunse, la 11 August, la semnarea, In Galati, a unui armistitiu


pe opt luni .1 a preliminariilor de pace. Tratatul Insui se iscAli la
Iai, In ziva de 9 Ianuarie 1792. Prin acest tratat, Turcii cedau
Oceacovul i 1ntregul teritoriu dintre Bug i Nistru. Rufii ajung
astfel vecini nemiflociti cu noi, la hotarul de rciseirit al Moldoyei: e
un fapt de cea mai mare insemng.tate pentru istoria contemporan4
romnease6; urmrile lui se vor face imediat simtite i vor atarna
greu In Intreaga noastr desvoltare ulterioar.

BIBLIOGRAFIE
I. Grigore al II-lea Ghica: 1. PETRE RA$CANU, Lefile f i veniturile boierilor
lasi, 1887, CXX
moldoveni In 1776. Document dela Grigorie A. Ghica
+ 81 p. in 8'; 2. I. C. NEGRUZZI, Ccintecul sau Stihuirea lui Grigore Chica

Vodd, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., XXXII (1909-1910), p. 67-77;
3. ION I. NISTOR, Der nationale Kampf in der Bukowina, mit besonderer Beriicksichtigung der Rumlinen und Ruthenen, historisch beleuchtet, Bucuresti,
1919, XVIII + 227 p. in 8'; 4. LECA MORARIU, Codicele Pdtrutean f i asasinarea lui Grigore Chica (un manuscris inedit), Botosani, 1922, 14 p. in 8(Extras din Revista Moldovei, I, 1921-1922, nr. 12); 5. V. BOGREA, Cor-

dun, in Daco-romania, III (1923), p. 814; 6. N. IonGA, Din originile


politicianismului romdn : o acliune de opozitie pe vremea Fanariotilor, In
Mem. Sect. 1st. Acad Rom., s. 3, t. VIII (1927-1928), p. 361-374; 7. L.
BAIDAF, Uciderea lui Grigore Chica (Octomvrie 1777). Ecouri din presa con-

temporand , in Reo. 1st., XVI (1928), p. 96-130; 8. ION I. NISTOR, Grigore

Vodd Chica la aniversarea de 150 de ani dela moartea sa, in Codrul Cozminului,
IV (1927), Cernauti, 1929, p. 399-444; 9. VICTOR ANDREI, In jurul unei.
descoperiri cartograf ice, in Analele Moldovci, I (1941), p. 131-135; 10. CONST.
C. GIURESCU, Cu privire la hotarul de vest al Moldovei, in Reo, 1st. Rom.,
XI (1941), p. 316.
IL Constantin Moruzi: 11. P. P. PANAITESCU, Un manuscript al a Efi-

meridelor lui Constantin Caragea Banul, In Bul. Com. Ist., vol. 3, Bucuresti, 1924, p. 113-171; 12. N. IORGA, Francmasoni
conspiratori in Moldova secolului al X VIII-lea, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. VIII,
(1927-1928), p. 301-304.
Alexandru Mavrocordat IL (Firaris): 13. I0AN I. VELICU, Moldova
sub Al. I. Mavrocordat, contributie istoricd dopci insemndrile contelui de Hauterive si alte izvoare, Bucuresti 1942, 63 p. in 8.
Alexandru Ipsilanti: 14. N. IoRGA, Prefata la vol. X din colectia de

documente Hurmuzachi: Rapoarte consulare prusiene din laf i fi Bucuretti


(1763-1844). Bucuresti, 1897, p. ILXXXVIII.
Inzbolul ruso-turco-austriae: 15. HANS UEBERSBERGER, Russlands
Orient-politik in den letzten zwei Jahrhunderten I Band. Bis zum Frieden von
Jassy, Stuttgart, 1913, X -F 380 p. in 8'; 16. M. POPESCU, Harta a cinci judete
din Moldova ocupate de Austria In timpul rdzboiului dintre Turcia cu Rusia gi
Austria intre anii 1787188, 1791192, In Reo. 1st. Rom., IX (1939), p. 280-282.
Emanuel Gianl: 17. I. C. FiLirri, Arhiva Gheorghe Grigore Cant acu-

zino, Bucuresti, 1919, XXXVI -F 352 p. in 8.


V. si p. 304, nr. 11.

www.dacoromanica.ro

SFARpTUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA

(1791-1821)
lar slujbatiii. tnchidea oameni i muieri prin cafteri fi-i tnneca cu lumuri de
gunoi i cu ctrdei-i alum fri-i ;Irma Inchipi zloai noaptea llamdnzi sd dea bani;
pe

lega cu mdinile lnddrift i cu spa-

tele de garduri fi-i bdlea cu bicele ; pro


atilt legali-i bciga cu picioarele In dipadd
geroasd, afa chinuia pe creflini peraru

plata ddrilor.
(Cronogratul lui Dionisie Eclesiarhul)

Mihai Sutzu a doua oari. In urma pcii dela itov, fu numit


domn in Tara Romaneasca Mihai Sutzu care mai stpnise odat,

In 1783-1786. Un raport prusian din 25 Martie 1791, prezint


numirea ca iminent sau foarte apropiat, adognd c locuitorii
vor fi inantati, deoarece pstreazA o bun amintire din prima
domnie. Ateptrile nu sunt, inteadevr, inelate: Sutzu domnete
i de data aceasta cu blndete i fr lcomie. De aceea, Dionisie

Eclesiarhul, cronicarul oltean contemporan, scrie ca in timpul


stpnirii lui a mai rsuflat teara de greutatile i necazurile
cele nenumrate ale r'smiritilor Sultanul Ii trimite chiar, la 6
Fevruarie 1792, un firman prin care 11 laud pentru serviciile
aduse, Ii spune cA e un model printre domnii Trii Romneti
vi-i da dreptul si pedepseascg pe boierii cari ar face acte de neascultare. Un singur aspect intunecat in aceast domnie dar i
el datorindu-se unei imprejurri de fortA major: molima ciumei
care bntuie in anul 1792, secernd multe vieti.
In 1793, dragomanul Portii Gheorghe Moruzi, obtinu strAmutarea fratelui su Alexandru din Moldova in Muntenia, ceea ce
constituia un avantaj ; Mihai Sutzu fu trecut domn la Iai. Or-

www.dacoromanica.ro

318

SFAR$ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

dinul de transferare, dat potrivit unui raport prusian din


Constantinopol
in ziva de 10 Ianuarie sau putin inainte, sosete la Bucureti la 15 Ianuarie.
Aloxandru Moruzi, fiul lui Constantin Moruzi, fostul domn
al Moldovei (1777-1782), nu era lipsit de calitti ; avea simtul
gospodriei i era intreprinzator. Face astfel o fabrica de hartie
la Afumati, in Ilfov ; oprete exportul lanei in Austria, 'Ana ce,
mai intai, se vor aproviziona cele dou fabrici de postav locale ;
construete instalatii pentru incarcarea produselor la Dunare, o
flotil5 comerciala, de aici maistrite i bolozane precum i o
flotila de alupe canoniere ; colonizeaza cateva mii de tarani cari
trecusera din Bulgaria la noi, imp;ni de foamete i de raul tratament al Turcilor, interzice importul de trsuri straine care ajunsese o adevlrata manie, ruinatoare, pentru boierimea mica
mijlocie. Din nenorocire are i. un cusur fundamental: lcomia de
bani. Ea 11 face sa speculeze p5na i o imprejurare nenorocita ca
foametea din 1795, cand obliga pe morarii din Bucureti s cumpere
graul numai dela magazia domneasca sau gospod , cu 40 de lei
chila, gall pe care elli achizitionase cu 7 lei. Cumpara apoi porumb,

cu bani imprumutati dela manastiri imprumutati, vorba vine,


cci de fapt n'au mai fost restituiti niciodat
revinde celor
lipsiti cu pret indoit i intreit . Odata cu foametea bantuie in
lard i ciuma: in capitala unde domnul infiinteag, la margine, un spital pentru ciumati avand i biserica. proprie
au murit,
dupa catastifele cioclilor, zece mii de oameni ; in Craiova ca la
doua-trei mii . i pentru ca nenorocirea sa fie completa, in
acelai timp, apar i lacustele, facand mare stricaciune in
bucate .
Tot sub Alexandru Moruzi, incep i turburarile lui Pa,svan-Oglu,

dela Vidin, care vor tine mai bine de dOisprezece ani, constituind

pentru Oltenia o adev'rata teroare i pentru tara intreaga un


permanent prilej i pretext de cheltuieli i rechizitii apasatoare.
Acest Osman Pasvan-Oglu se distinsese in timpul ultimului rdzboi turco-austriac, la apararea Vidinului. Indraznet i intreprinztor, tiind bulgrete i romanete, el profita de starea de s15biciune in care se afla imperiul dup atalia ani de campanie, i
urmand pilda i a altor comandanti locali cari erau, de fapt,
ca i independenti, ii creiaza un corp devotat de ieniceri i car-

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN HAN GERLI

319

jalii , Cu cari prad i impune la diiri tinuturile inconjuratoare.


In Septemvrie 1794, el sprijina pe rebelii turci din Orova i rechizitioneaza zahereaua stransa de domn la Islaz ; optzeci de

carute de grane Bunt luate de asemenea, pe un pret arbitrar,


dela manastirea Sadova.
Mazilirea lui Alexandru Moruzi e consecinta indepartarii din

postul de mare dragoman a fratelui sau Gheorghe. Dumanii


acestuia din urma obtin i inlocuirea domnului muntean care,
daca ar mai fi ramas in scaun, putea s influenteze, cu mijloace
convingatoare, cercurile constantinopolitane. Firmanul de mazilie sosete In Bucureti in noaptea de 31 August spre 1 Septemvrie 1796; fostul domn pornete spre Stambul, incrcat de
multa avutie, ca unul ce fusese cum spune cronica 4 foarte
maestru a strange bani .
Alexandru Ipsilanti, a doua oarll. In locul lui, e numit la 28

August, Alexandru Ipsilanti care lasase o excelenta amintire,


sub toate raporturile, din prima lui domnie (1774-1782); intrarea solemna in Bucureti Cu alaiul obinuit, are loe la 10 Noem-

vrie 1796. Aceasta de a doua stapanire, foarte scurta de altfel,


un an i o luna, nu seamana Insa Cu cealalt. Domnul era batran, alb ca ioaia , cum spune, in stilul sAu atat de colorat
personal, Dionisie Eclesiarhul. Puterile ii slabisera ; sanatatea
era ubreda. De aceea nu e exclus, dupd cum afirma unii contemporani, ca el insui s.-i fi cerut mazilirea. Dupa altii, ea s'ar fi
produs in urma insistentelor lui capudan pava, marele amiral

turc, care voia sa aeze pe tronul Munteniei pe un devotat al


&au, dragomanul marinei Constantin Hangerli. Ori care ar fi
motivul, cert este ea in noaptea de 8 spre 9 Decemvrie 1797, la
orele 2 dimineata, soseste In Bucureti, tirea inlocuirii.
Constantin Hangerli, numit la 3 Decemvrie 1797, vi-a legat
numele de o fiscalitate excesiva', una din cele mai neomenoase
din cate au existat la noi vreodata. Printr'o hotrire data Cu
sfatu de obte , la 4 Iulie 1798, se indoiete oieritul, dijmaritul
tutunaritul. Cam in acelai timp, la 23 Lillie, se decide ca toti
breslaii adica toti subalternii marilor dregatori sptarei, vorconstituind mica boierime a
nicei, comiei, postelnicei, etc.
satelor, sa se treaca la dajdie, in rand cu tara. O singur exceptie:
boernaii mazili. Se desfiinteaza, in felul acesta, o foarte veche

www.dacoromanica.ro

320

SFAR5ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

institutie care alcAtuise pe vremuri o puternic armtur administrativa i militar a Statului. Mnstirile sunt obligate s plteascA i ele vinariciul. In sfrit, pentru a pune vrf, se reinfinteaz In Decemvrie 1798, sub numele de goftineirit, vechiul vcrit, cerndu-se Cate doi zlotio de vita in Oltenia i cAte doi lei
ceva mai mult deci dincoace de Olt. Agentii fiscali Incaseaz4
drile In chip slbatec. o Tar slujbasii povesteste Dionisie Eclesiarhul
Inchidea oameni i muieri prin coeri i-i Ineca cu fumuri
de gunoi i cu ardei Ii afuma i-i -pea Inchii zloa i noaptea
m'anzi s dea bani; pe alti-i lega cu minile Indrt, i cu spatele
de garduri i-i btea Cu bicele ; pre altii legati-i bga cu picioarele
In zpad geroasti, asa chinuia pe crestini; o amar de bietii crestini c" plngea i Be vdeta... dar nu era milostivire la varvarii de.

slujbasi . Unii trani stint ucisi chiar de mumbasirii turci cari


lnsoteau pe agenti fiscali domnesti.
In dal% de dri, se mai fAceau apoi numeroase rechizitii de
grne, vite, oi, etc., pentru nevoile armatei turcesti care In frunte
cu capudan pava, protectorul lui Hangerli, fusese trimis srt
combat:a' pe Pasvan-Oglu. Cu tot ajutorul, In bani si zaherea, dat
de domn, campania nu reuseste Ins, deoarece unii din comandanlii subalterni, ca Alo pasa de Kiitajeh, erau Intelesi cu rebelul.
Oastea lui capudan pap e sfrmat lang4 Vidin, pierznd toatd
tabra, armamentul i proviziile. Creditul protectorului lui Han-

gerli scade considerabil prin aceasta. Intre timp, se produc numeroase plngeri Impotriva domnului care, prin drile lui grele,
sarAcise i mancase o Ora. Ele sunt sustinute puternic de Grecii
de Nana din Fanar ; Hangerli era considerat doar drept un intrus. Rezultatul e un firman, secret, de mazilire (11 Fevruarie
1799) i unul de executare. Peste cateva zile, la 1 Martie, apare
la curtea domneascA din Bucuresti un capigiu turc, insotit de un
arap groaznic la chip,... mare si buzat ; ei aunt primiti de
domn In etacul su; dui:4 o scurt convorbire, a cesta e impuscat
de capigiu i apoi decapitat de arap ; slujitorii si boierii cari alergaser la strigtele celui atacat, nu Indrsnesc s intervin, cAnd

aud cuvntul magic firman Capul lui Hangerli e dus la


Stambul iar trupul Ingropat prin Ingrijirea vduvei, doamna
Ruxandra, fiica lui Alexandru Ghica, fostul domn al Trii Romti'neti.

www.dacoromanica.ro

MIHAI SUTZU, A TREIA OARA

321

Alexandru Moruzi, a doua oarA. Numit In ziva de 11 Fevruarie


1799, a cesta 1i face intrarea In Bucureti la 25 Martie. In primul

an de domnie, el are raporturi panice cu Pasvan-Oglu c6ruia-i


d bani: se pare 75 de pungi lunar. In acelai timp, el Ili organizeaza Ins i o oaste de vreo 9000 de oameni, 4 mai mult
stransurA dintre streini , cuprinziind i lefegii turci. Totui,
Moruzi
care bizuindu-se pe oastea sa, intrerupsese acum subsidiile
nu poate impiedeca un raid de prad'a" al trupelor din
Vidin, comandate de Cara Mustafa ; ele jefuiesc i ard aproape
In Intregime Craiova: din 7000 de case scap abia vreo 300 (Decemvrie 1800).
In cursul anului urm5tor (1801) are loc in Bucureti, In preajma

Patilor, o micare popularg. impotriva Evreilor: o sut dou'dzeci


i opt dintre acetia sunt Mtu0; se produc devastari, se pare chiar
i o ucidere. Cauza: bgnuiala batinailor ca Evreii ar fi comis
un omor ritual asupra unui copil, ca
ia sAngele. Principalul
a%40tor la micare, unul Gheorghe Conduragiul holteiu din
mahalaoa ligzvan e trimis la ocna fdr soroc .
Temndu-se ca intrigile i eventuale reclamatiuni s nu-i preOteascA o soart asemenea aceleia lui Hangerli, Alexandru Moruzi 1i cere singur mazilia 1, platind o sume apreciabilei, o obVne
(19 Octomvrie 1801). Retras la Constantinopol, cu 4 avutia mult
pe care izbutise s'o strAng6, el reuete, dup un an numai, s fie
numit in Moldova.

Mihai Sutzu a treia oar.

i In timpul acestuia, Oltenia are

de suferit o prklkiune, din partea

pasvangiilor i

carja-

hilor . Bandele se impart, acum, in dou: una, condus4 de Casanizal, jefuiete dela Calafat la Caracal, arzand i prdnd din
nou Craiova ; cealalt, sub Manal Ibraim primul ofiter al lui Pasvan
Oglu, lovete intai Targul Cleanovului, In Mehedinti, unde prinde
pe serdarul Dinca Bibescu i pe solia acestuia, apoi Targul-Jiului
i mAnilstirea Polovragi, dupa aceea TArgul Ocnei, coborind i ea,

In cele din urm6, tot la Caracal. Domnul, care venise cu aa zisa


oaste a sa la Slatina, ca i trupele turceti care p6zeau a chipurile unja Duniii, In Oltenia, in fqa Vidinului, fur incapabile
sa opreasc5 pe jefuitori; acetia se intoarser indgrt, inarcaIi de
prszi (iarna 1801-1802). In Mai 1802, la 31 ale lunii, Mihai Sutzu,
pretextnd c se teme de un nou atac al cArjaliilor de asta
21

www.dacoromanica.ro

322

SFARSITIJL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

data impotriva Bucurevtilor parasevte capitala vi, luandu-vi


familia vi bogatiile, trece In Ardeal, la Bravov i apoi la Sighivoara.

Aceasta de a treia domnie nu se aseamana Cu celelalte


sub raportul
pricina este fiul vi tot deodata sfetnicul principal al domnului, Beizadeaua Grigore, care, fire
lacoma, nu grijia alt, fara.' numai
umple punga . Intors
dupa cateva, luni la Constantinopol (August 1802),
Poarta intre
timp, la staruinta nepotului sau A1exandru Sutu, domnul Mol-

Mihai Sutzu e silit sa-vi vanda averea spre


plati datoriile vi ajunge sarac; scurta vreme dupil aceea

dovei, 11 iertase
a-vi

moare.

In afara do Grigore, Mihai Sutzu a mai avut Inca doi fii, pe


loan vi pe Alexandru.
Alexandrn Sutzu, caimacam. Pan la numirea unui nou domn,.

Poarta insarcina pe Alexandru Sutzu al Moldovei, s gireze


scaunul muntean. Un document al sau e datat: Iavi 20 Iunief
2 Iulie 1802, t intru cea dintai domnie a noastril la Moldaviea i
Tara RomAneasca A; la 11 Iulie are loe intrarea In Bucurevti.
Caimacamia lui dureaza lush numai p'na In ziva de 30 August,
acelavi an, cand sultanul, In urma cererii boierilor refugiati la
Bravov, a staruintelor rusevti vi a recomandarii trimisului prusian
dela Constantinopol, d domnia lui Constantin Ipsilanti, fiul
Alexandru.

Constantin Ipsilanti intra in tara la

Octomvrie 1802 vi, In


aceeavi zi, In timpul popasului facut la movia Radovanul din Ilfov,
26

langa Budevti, se produce un puternic cutremur de pamant, care


darima o suma de cladiri atat in Bucurevti cat vi in celelalte rave..
Nu e singura calamitate in timpul acestei stapaniri; in 1804, la
9 Septemvrie, izbucnevte un foc n'praznic in capitala care dureaza

12 ore vi preface in cenuve vechea curte domneasca, piata io


Mina parte din mahalale: pagubele reprezinta 30.000 de pungi
adica 1.5 milioane lei, o suma enorma 1 In anal urm'ator, 1805,
Dambovita se revarsa in doua rnduri nimicind cum spun
insernnrile contemporane ale lui Naum Ilamniceanu toata
tunca... vi casele din ea .
Davila sunt grelo; vina'riciul, dijmaritul vi oieritul se dubleaza
eparhiile, manastirile vi boierii trebuind sa le plateasca vi ei, dar
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN IPSILANTI

323

numai data ; se strang zaherele nesfargite , in special vite gi


tara nemteasca*
oi, din care o parte aunt destacute de domn
prin postelnicul Grigore Caliarh. Din partea lui Pasvan-Oglu nu
se produce, in timpul lui Constatin Ipsilanti, nicio incursiune;
domnul ii d daruri, in bani gi provizii.
Sfaritul acestei domnii se datoregte diplomatiei franceze

care, data fiind lupta grea dusa de Napoleon impotriva Rugilor, voia ca in imperiul turcesc gi in ri1e noastre s. nu fie
la carm persoane favorabile acestora. Dar Constantin Ipsilante
era tocmai o asemenea persoana, nefacnd un secret din simpatiile lu; el capatase de altfel tronul, multumita gi staruintelor rusegti.
In 1806, trece prin Bucuregti generalul Sebastiani, numit
f,.mbasador al Frantei pe langa malta Poarta. El igi da seama de
nclinrile lui Constantin Ipsilanti gi, ajungand la SU mbul,
staruie a fie mazilit. I se reprogau domnului muntean simpatiile
sale pentru Rugi gi legaturile cu rasculatii sarbi cari, sub Caragheorghe, se ridicasera impotriva stapnitorilor turci local abuzivi. Firmanul de mazilie iese inteadevar in ziva de 24 August
1806; un capigiu e trimis spretar5 pentru aducerea lui la indeplinire; se pare ca i se daduse gi un firman secret de executare a
lhainului . Ipsilanti insa, prevenit de care ambasadorul rus la
Constantinopol, printr'un curier taar al domnului mold ovean,
care, mergand in goana, sosegte la Bucuregti in trei zile i trei
nopti , o ja inainte. El se agtepta mai de mult la un asemenea
desnodamnt gi igi Meuse preparativele de plecare; cand prirnegte
cuvantul ambasadorului, reunegte pe boierii din divan, le reco-

manda sa carmuiasca tara in lipsa sa caci, adaoga el, se va


intoarce indarat gi, inconjurat de garda sa personala, vreo
ateva sute de ostagi, pornegte spre Bragov (28 August). La 30,
frontiera e trecuta; din Ardeal, fugarul se indreanta spre Chiev,
unde igi Ina familia, apoi spre Petersburg.
La aflarea celor intamplate, tatl lui Constantin, b atranul
Alexandru Ipsilanti, care locuia la Stambul gi care a.vusese de
suferit gi mai inainte, de pe urma ispravilor flaor sal kvezi mai
sus, p. 295) este inchis (22 Decemvrie 1806). Tortutat treizeci gi

patru de zile pentru a-vi declara toata averea, el e, in cele din


urma, decapitat (25 Ianuarie 1807). Aga sfargegte una din figurile
21*

www.dacoromanica.ro

324

SFAR$ITUL EPOCE.I FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

de secima ale veacului al XVIII-lea, unul din putinii domni fana-

rioti sub care Ora s'a simtit bine.


Alexandra Sutzu e numit, la

24

August

1806,

in locul lui Con-

stantin Ipsilanti; el nu vine ins irnediat in Ora, agtepta.nd s


vada curn se vor desvolta evenimentele, Intre timp, Pasvangiii,
profitand de faptul ca nu este domn in Bucuregti, fac o noua
incursiune de prada in Oltenia, jefuind Craiova (25 Septemvrie).
Ei iau, cu acest prilej, dou mii de pungi de galbeni, dintre care
cinci sute numai dela logofatul Bibescu, iar o Rit zece dela un
negustor bogat, Tnasuica.
Cand Alexandra Sutzu sosegte In sfargit gi se preg'tegte sa-gi

faca intrarea in Capitala, li vine, chiar in clipa cand alaiul era


gata sa porneasca, gtirea ca e mazilit, tronul dndu-se din nou
fugarului Constantin Ipsilanti (23 Octomvrie 1806). Ce se intamplase? Rusia, afland de inlocnirea protejatului ei care, la Peter-.
sburg, gtiuse

pledeze bine cauza, amenintase Poarta cu razboi

daca nu se revine asupra masurii mate; se adaogasera gi ame-:


nintarile ambasadorului englez dela Constantinopol; se raspandise, in srargit, i zvonul unei noi coalitii contra Frantei; toate
acestea, adaogate la venalitatea unor minigtri turci, cumparati de
agentii celor interesati, facuser pe sultan 85 revie asupra ma zilirii lui Constantin Ipsilanti din Muntenia gi a lui Alexandru
Moruzi in Moldova, gi sa le redea tronurile pe un timp de gapte
ami (15 Octomvrie 1806). Era o mare umilinta pentru Malta
Poarta ; ea nu putu totugi impiedeea razboiul dintre Rugi i Turci
care izbucni Inca' inainte de sfArgitul anului.
R.izboiul ruso-turc (1806-1812). Desi sultanul consimtise la

restabilirea pe tron a fogtilor domni, Rugii patrund totugi -ea


trupele lor prin patru locuri in Moldova (22 Noemvrie); peste o
saptamana, la 29 Noemvrie, a vangarda generalului Michelson
intra in Iagi. Pretextele, neintemeiate, bine inteles, erau ea gtirea
despre revenirea sultanului raspunsul acestuia fusese agteptat
!And la 27 Octomvrie
a sosit prea tarziu, a de altfel aceasta
revenire a fost data in mod nesincer, c in sUrgit, Rusia trebuie
se asigure 145 de uneltirile Frantei care vrea s'o atace trecandu-gi

armata prin imperiul turcesc; in realitate, tarul Alexandru I


relua vechiul plan al Ecaterinei: drumul spre Stambul. Hotinul
ocupat la 26 Noemvrie, de asemenea Benderul, Cetatea Alba

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN IPSILANTI SUB RUSI

825

Chilia (6 Detemvrie), iui 111E35 i Ismailul care rezista. Fata do

aceste grave incalcari, Poarta declara razboiu Rusiei (24 Decemf

vrie 1806) si numeste din nou ca domn al Tarli Romanesti pe


Alexandru Sutzu (28 Decemvrie 1806); acesta nu va putea insa
ocupa efectiv tronul; la 10 lunie 1809, el era tot la Dunare, asteptand prilejul s treaca dincoace.
Continuandu-si inaintarea, trupele lui Michelson intra. in Muntenia; dou ciocniri cu Turcii, la Fierbinti i la Olteanu, pe Ialomita (23 Decemvrie), sunt defavorabile acestora din urma, silindu-i
s evacueze Bucurestii i sa se retraga spre Dunare. Rusii, in
frunte Cu generalul Miloradovici, intr5 in capitala la 25 Decemvrie;
(Wp cloud zile, la 27, pe la orele nou seara, Ii face aparitia,
Constantin Ipsilante in tovarasia lui Michelson. Urmeaza apoi
ocuparea Olteniei; generalul Isaiev intra In Craiova i stabileste
legatura Cu rasculatii sarbi ai lui Caragheorghe. Tocmai in aceasta
vreme moare, tanar, Pasvan-Oglu (5 Fevruarie 1807) care ar fi
putut aduce, ca i In celalalt razboi, servicii contra necredinciosilor .

Constantin Ipsilanti sub Rui. Indata ce-si reja tronul, Ipsilante ordona sa se depuna de catre boieri, bresle si poporul de
rand un juramnt de credint fata de tar (22 Ianuarie 1807); in
acelasi timp, procedeaza la alcatuirea, unui corp de oaste pamnteana, cu uniforme cazacesti; printre noii ostasi e, in Oltenia,
Tudor Vladimirescu; acesta va ajunge in 1810 comandantul primului batalion de panduri lar in 1811 va conduce spte Calafat
un corp de peste sase mii de panduri . Era si un corp de dragoni moldoveni, purtand pe coifuri steaua Moldovei, precum

un 4 pole de Sarbi, numit al lui Caragheorghe, cu steagul lui


d eosebit.

Stapanirea, lui Ipsilanti care se visa rege al 4 Daciei , ha


chiar si al Sarbilor intampin totusi dificultati din pricina

starii de razboi, care irnpunea eheltueili i rechizitii insemnate,


precum si din cauza frictiunilor cu generalii rusi cari, avnd armata, se considerau stapani de fapt ai rii, cum si erau, de altfel.
Cand trupele turcesti iau ofensiva In Mai 1807, Ipsilanti e silit sa
se retraga ; la 31 ale lunii, el paraseste Bucurestii, pornind spre
Focsani ; la Buzau era sa fie prins de un detasament din Braila
care arde tarp], ucide 230 de locuitori ai lui i robeste doua sate,
www.dacoromanica.ro

326

SFARSITUL FPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

..

it-

Fig. 115. Doamna Salta Ipsilanti, 'Aunt& Vidirescu, sotia lui Constantin Ipsilanti. De
remarcat numeroasele bijuterii. Portret In ulei dela finele secolului XVIII.

www.dacoromanica.ro

ARMISTITIUL DELA SLOBOZIA, CONTINUAREA RAIBOIULUI

32.7.

StIgeata i Geilbinei, Intorandu-se cu prada nesuparat. In August,

Ipsilanti care statuse pana atunci la BArlad, se reintoarce; la 8


ale lunii e iarasi In Bucuresti; duph douazeci de zile, la 28, e silit
insa din non sa-1 evacueze, In fata pericolului turcesc; de data
aceasta se duce la Iasi, de unde, lu'andu-si stia (vezi fig. 115)
si copiii, porneste spre Chiev. Cariera lui domneasca e acum Incheiata i, pe drept cuvnt, deoarece nu fusese In stare sa se men-tie ;
la 7 Aprilie 1808 se citeste la mitropolie nota generalului Prozorovski, urmasul lui Michelson, anuntnd c, prin ordin imperial,
Constantin Ipsilanti e scos din scaun, presedinte al amAnduror
Principatelor In cele politice fiind de aci Inainte un rus, Cusnicoy. Fostul domn se retrage in Rusia; mormantul sau se alla /a
Armistitiul dela Slobozia. Continuarea rAzboiului. Incercarea

ofensiva a Turcilor din Mai-Iunie 1807 nu izbuteste s ducti la


cucerirea Bucurestilor, Miloradovici respinglnd avangarda
zirului la Obilesti. Pe de alta parte, Francezii Incheie pace cu
Rusii la Tilsit (8 Iulie 1.807), deci nu mai au interes s Impinga
Turcia la continuarea razboiului. In aceste Imprejurari, se ajunge
la semnarea armistitiului .dela Slobozia (24 August 1807), prin
care se prevedea evacuarea Principatelor de catre Rusi In 35 de
zile. Ea nu se executa 1nsa: tarul voia sa pastreze tarile noastre
Napoleon sfatueste pe sultan sa consimta la aceasta cedare.
Mai mult Inca, relatiile dintre Imparatul francez si cel rus devemind din ce In ce m.ai stranse, acesta din urma propune chiar o im-

partire a Turciei; daca nu se ajunge pana acolo, totusi prin tratatul dela Erfurt (12 Octomvrie 1808), Napoleon Ii da asentimentul la 1ncorporarea Principatelor si a Finlandei la imperiul
rusesc. Fata de noua situatie, ostilitatile se reiau In primavara
anului 1809. In Aprilie, Giurgiul e atacat, dar cetatea din insula
nu poate fi luata ; In schimb, Prozorovski ocupa In Dobrogea
Isaccea, Tulcea i Babadagul (August); sub generalul Bagration,
succesorul lui Prozorovski, se iau Macinul, H'Arsova, Constanta
Kuciuk-Kainargi. La 25 August capituleaza Ismailul: prada
cuprinde si 221 de tunuri; la 2 Noemvrie, Braila e silita si ea si
se predea, din lipsa de provizii. La Silistra Insa, Bagration sufera

o serioasa infrangere, la 22 Octonavrie. Miami sau succesor,


generalul Kamenski, continua' operatiunile la Dunare In cursul

www.dacoromanica.ro

3 20

SFARSITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (I791-1821)

anului 1810. Silistra, asediata, capituleaza la 11 Iunie ; dupa


biruinta dela Batin, nu departe de Beala, Ru5ii ocupa
Rusciucul 5i Giurgiul (27 Septemvrie), apoi Turnul 5i, ceva mai
trziu, Nicopoli. In prim5vara lui 1811, Turcii reiau insa itovul,

Nicopoli gi Silistra ; la 3-4 Iulle e reluat 5i Rusciucul iar la inceputul lui Septemvrie, arma,ta vizirului se afla la Giurgiu. Dar
o noug biruinta ruseasca (14 Octomvrie), avnd drept consecinta
ocuparea lagarului turcesc dela Rusciuc, inconjurarea garnizoanei
din Giurgiu care trebuie s5 se predea
caderea Turtucaei 5i
Silistrei schimba iara5i situatia.
Pam dela Bueuresti. Pierderea Basarabiei. Tratativele de pace,
incepute Inca din Iunie la Bucureti, continu acum la Giur.
giu; marele vizir e dispus s5. cedeze Moldova pana la Prut ; Ru5ii
voiau ambele Principate i independenta Serbiei. In timpul
iernii, tratativele se intrerup ; Turcii voiau s vada 5i ce atitudine
va 'lua Napoleon ale carui relatii cu Ru5ii se inrautatisera in ultimul timp 5i care proiecta o mare expeditie contra lor. Tocmai
In legatura cu aceasta expeditie 1mpratul francez trimite un
ambasador special, pe Androssy, la sultan spre a-1 determina sa
reia raboiul contra Rusiei, in vederea recatigarii Principatelor
i Crimeii. Androssy intrzie ins5 in chip nepermis pe drum; pe
de alta parte, sultanul nu rnai avea incredere In Napoleon ale
carui planuri se schimbau repede i total, dovada cele petrecute
In ultimii ani (Tilsit, Erfurt I); in sfrit, interpretul delegatiei
turceti de pace, Dumitraki Moruzi, era omul Ruilor: amiralul
Ciceagof, pe care tarul 11 trimisese cu rnandat expres 55 incheie
tratativele, o declara ritos: Printul Moruzi ne e ataat pe cat
e cu putinta,
compromite zilele . Toate acestea explica
de ce s'a ajuns totuqi la Pacea dela Bucure,sti (28 Mai 1812),
iscalita, din partea tarului, de care batianul i lacomul general
Kutusov, succesorul lui Kamenski, pace prin care, fara ru5ine
5i in dispretul oricarui drept, ni se ja jumtate din Moldova, Astfel,
cu rapirea Basarabiei, incepe marea drama a istoriei noastre contemporane, 5i problema cea mai grea a politicei noastre externe:
relatiile cu Rusia.

Dumitraki Moruzi plati scump atitudinea sa, interesat de


altf el: chemat la umla, la laggrul vizirului, fu imbracat cu un
caftan imblanit pentru slujba facut 5.1 apoi, imediat, deca-

www.dacoromanica.ro

IOA

VODA CARAGEA

329

pitat (8 Noemvrie 1812). Intre hArtiile sale se gOsi i un ucaz al


Tarului prin care i se daruia in Basarabia o moie de 100.000 lei,

un adevarat latifundiu, iar intre lucrurile sale, un inel cu briliante In valoare de 15.000 de piatri. Aceeai soartO avu i

fratele sau, PanaiotaAi, marele dragoman al Portii (20 Noemvrie); un al treilea frate, Alexandru, fostul domn al Moldovei
i Trii Romneti, fu trimis la galere, pedeapg foarte grea
umilitoare.

loan Voda Caragea e numit domn la 8 Septemvrie 1812;


data ne-o arat in mod precis un raport prusian din Constantinopol. Noul stpAnitor era fiul lui Gheorghe Cragea,
fostul dragoman al Portii i ocupase el insui aceast 1nalt
demnitate, tirap de o lun5., inainte de a ajunge la domnie
(vezi fig. 116). Intrarea solemn6 in Bucureti are loc la 24 Decemvrie ; Ruii plecaser de mi bine de dou luni i aceasta
plecare dOduse natere in capit:15 la marl manifestatii de
bucurie, timp de cAteva zile (15-18 Octomvrie): se fOcuser iluminatii; mai multe pOpui imbrOcate ruse0e fusesera mnjite cu
noroi i apoi arse.

Ioan Voda Caragea era inteligent i cult, pretuind literatura


artele; el insui a tradus din italienete in grecete opt comedii
ale lui Goldoni; avea ins cusurul mai tuturor Fanariotilor: 16comia. Nu-i vorbd, numirea in scaun 11 costase o sum6 impresionanta: 8000 de pungi adica patru milioane, pe care trebuia s'
le scoat6. Pe NITA aceste patru, el a mai adunat 1nsO multe
altele, aa incat la plecarea din Ora, un raport francez din Bucureti putea BA afirme, pe bun6 dreptate, c fostul domn a dus cu
el
bogOtii imense* ( des richesses immenses o). Afar6 de ce
depusese, din timp, la bOncile importante din Europa, in special
la Viena.

Se explic6 deci fiscalitatea accentuat din timpul lui; dOrile

existente se strang cu mare strpicie ; se infiinteaza i altele


noi, dintre care citAra, pentru caracterul lor special, birul
birul ferneilor rele sau de moravuri uoare ; acesta din

Lima' trebuia s produc la 100.000 de piatri anual. Pe lng


greutatea dOrilor, mai erau i abuzurile agentilor fiscali .1 a dre-

gatorilor de tot felul; pe timpul lui Ion Ghica, se spunea


se full ca in vremea lui Caragea o. Acest domn i-a mai legat

www.dacoromanica.ro

330

SFARSITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

numele si de o epidemie cumplit de ciumg care izbucnete in


1813, adus5 dela Constantinopol unde, in toamna anului prece-

Fig. 116. loan VodII Caragea.

dent, facea peste trei mii de morti zilnic. Bucuretenii fug; din
locuitorii sAraci ai mahalalelor, care r5mAseser5 pe loc, mor cAte

o tan pe zi. o Ciuma lui Caragea* a durat mai un an de zile


www.dacoromanica.ro

IOAN VODA CARAGEA

331

In capital; In restul Vrii, fli mai mult ; se crede crt au pierit


peste gaptezeci de mii de suflete.

Raporturile cu boierii au variat; In genere Ins, ele n'au fost


dintre cele mai bune. In 1813, Iulie, surghiuneqte pe cativa dintre
-dnriii i le confisc4 averile; In 1817, afIgind de reclamgia pe care

o facusera Impotriva sa la Poart, prin intermediul consulului


rus, trimite iar'iii In surghiun, la inocule respective, pe mai
mulIi fruntai i anume pe marele vistier Constantin Filipescu,

Fig. 117. Instila Adakaleh, pe Durare. Ad i era o fortilreatl tura, ale arei ruine se mai viid

ei nazi.

pe marele vornic Constantin Bella' ceanu i pe marele logott Grigore Ghica.

Fat de Poart, raporturile sale Inregistreag de asemenea


oscilalii: In prim6vara lui 1813, capichehaiaua sa, Rosetti Bibica,
e exilat la Ankara, ceea ce putea avea consech4e neplacute ci
pentru sine 11184. In schimb, In 1815, mijlocind supunerea revoltatilor turci dela Adakaleh, (vezi fig. 117), el primete dela sultan un firman de mulOmire, datat 26 Decemvrie (stil vechi), o

blan6 de samur i un cal; In firman, se precizeag: e ci blana,


www.dacoromanica.ro

832

SFAR$1TUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

dupa ce vei saruta-o cu cazuta supunere, o vei imbraca i asemenea, sarutnd i scarile calului, 11 vei incaleca . In 1816, incep
sa jag zvonuri de mazilie, care nu se confirma insa. Caragea to-

tusi nu se simtea sigur; de aceea, fr. ca s astepte implinirea


termenului de 7 ani pe care fusese numit, el ia hotarirea sa para.
seasca din timp domnia, punandu-se la adapost pe sine, familia
marile bogii acumulate. La 11 Octomvrie 1818, el strange
deci la curte pe boieri, li ja ramas bun, si inconjurat de o garda
de cinci sute de arnauti, pleaca spre Brasov, unde ajunge
incidente. Dupa ce zaboveste catva timp aci, se duce in Elvetia ;
sta la Geneva sase luni, apoi se stabileste in Italia, la Pisa, unde
ramne pang in 1830; sfarsitul vietii i l-a petrecut la Atena. A
murit la adanci btranete, in 1845.

Lui Ion Vod Caragea i se datoreste legiuirea ce-i poarta


numele. La 14 Octomvrie 1816, el insrcineaza pe Atanasie Hristopol logofatul pricinilor straine si pe clucerul N estor boieri
cu stiinta i cu praxis la ale pravililor care intocmisera fiecare
cate un anteproiect, sa se intruneasca i cu alti doi boieri i sa

alcatuiasca, pe baza acestor anteproiecte, un text de legi definitiv. Lucrarea dureaza mai mult timp, trece prin mai multe
forme, fiind cercetata si de divan, pana cand la 9/21 Iunie 1818,
ea e inaintata domnului care incuviinteaza tiparirea. Legiuirea
s'a tiparit in greceste la Viena si In romaneste la Bucuresti, s'a
promulgat la 21. August 1818 si s'a aplicat, incepand dela I Septemvrie acelasi an.
Tot in timpul lui Caragea, Ii incepe i Gheorghe Lazar cursurile la scoala dela Sfantul Saya. Inca la 10/22 Decemvrie 1817
mitropolitul i boierii efori inaintasera domnului o anafora
sau petilie, propunand o nou organizare a invtamantului, atat
In capitala cat si in restul tarii i cerand, intre altele, infiintarea
In Bucuresti a unei scoli romanesti , Cu trei dascali, la manastirea Sfantul Gheorghe. Unul dintre acesti dascali i antme
treilea, Cel mai inlt, va trebui sa predea aritmetica i geometria
inainte de amiaza si un mic curs de geografie dupa amiaza . Tot
el va fi insarcinat j cu exercitarea ucenicilor adica a elevilor
la masurarea pamantului , facand practica pe locurile virane
din oras. Era deci un curs similar celui deschis cu vreo patru ani
mai inainte la Jai, de Gh. Asaki. Caragea aproba, la 15/27 Dewww.dacoromanica.ro

ALEXANDRU SUTZU, A DOUA ARA.

333

cemvrie, propunerile boierilor cari, Cateva luni dup aceea, la


6/18 Martie 1818 recomand domnului, pentru postul de dasc41
al treilea, pe un LazcIr inginer ce a venit acum de curnd din
prtile Transilvaniei . Era Gheorgbe Lazar. Nscut In satul
Avrig In 1781 (altii admit data 5 Iunie 1779), acesta se pregtise
la Inceput pentru preotie i Meuse studii bune la colile din Sibiu,
Cluj
Viena. Neputnd Ins ImbrAtia, din cauza greuttilor
a intrigilor, aceast carier, el ajunse profesor la Sibiu. Dar nici
.1

aici nu putu rmne mult timp

i se fceau mizerii pentru


simpatia pe care o arta fat de Francezi i de ideile revolutiei
lor
i fu nevoit s treaca peste munti, In Tara RomneascA.
Dnd, la Inceput, lectii In familia. Wiereasc arc'nescul msu-

rand apoi moii, el facu aeum cuno.tinta lui Constantin Blceanu,

unul dintre eforii coalelor ; acesta, altigat de ideile lui Lazbir,


dintre care unele apar i in anaforaua din 22 Decemvrie 1817,
strui s fie numit ca dasal al treilea la nou Infiintata f:;co al 6.
Caragea fi d'Adu la 5 Aprilie (24 Martie stil vechi) 1818 aprobarea; ca local se hofrl fug nu mnstirea Sf. Gheorghe, aa
cum se propusese la Inceput, ci cAteva chilii la Sfantul Saya
In fata Universittii de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul.

Lagr fcu, pe lnga matematici i gheomesie practicA * sau


agrimensur, i cursuri de geografie istoriceasc pe harte
(h6rtil), apoi cursuri de gramaticA i. filosofie; astfel putu el sa
expun ideile Invtatilor coalei ardelene i s inspire elevilor
si printre cari erau i oameni mai In varst
dragoste
pentru trecutul neamului i Incredere In viitorul lui (vezi i partea

a doua a acestui volum).


Ioan Caragea a fost cstorit cu doamna Elena; au avut doi
fii, pe Constantin 0 pe Gheorghe i trei fiice, Smaranda, Ruxandra
Rala; aceasta din urm, inteligent i cult, ca i tat-sn, a
fost protectoarea literelor greceti i Intemeietoarea unui teatru
de societate, In sala dela Cimeaua Roie .

Alexandru Sutzu, a doua oar. Dup fuga lui loan Caragea,


Poarta zbovete cu numirea unui nou domn mai bine de o lun,
voind s cunoasca bine Imprejurrile fugii i mai ales amestecul
Rusiei i Austriei In aceasta chestie. In cele din urma, la 17 Noemvrie, .ea d tronul lui Alexandru Sutzu care mai domnise odat in
Tara Romaneasc6 (vezi fig. 118).

www.dacoromanica.ro

334

SFAR5ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

Aceasta a doua stapanire a lui nu se deosebete prin nimio


exceptional. Ea dureaza pana la finele lui Ianuarie 1821, eand,

Fig. 1lb.

Alexanclru Sutzu, Donutul Tara ItornanWi. Portret contemporan,


In ulei, atIrttor la Atena.

In noaptea de 30 spre 31, domnul moare de urmarile unui erisipel phlegmonos D. Unii afirma insa c aceasta moarte n'ar fi

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

335

fost natural& i ea' Sutzu a pierit otravit de doctorul su, deoarece se opunea planurilor Eteriei care tocmai se pregatea sa-vi
inceapd agiunea. Care-i adevarul, e greu de spus.
Alexandru Sutzu incheie irul domnilor fanarioti. Urmaqui
sau, Scarlat
dei numit, nu ocupa efectiv tronul,
deoarece, in tara, izbucnqte micarea lui Tudor Vladimirescu.
Se incheie astfel o epoca de scadere in viata poporului nostru
i incepe, prin lupta i jertfa marelui oltean, o alta noua, care
se va desvolt a apoi, necontenit, timp de un veac intreg.

BIBLIOGRAFIE
1. Constantin Hangerli: 1. CONST. C. GIURESCU, Uciderea voevodului Con-

stantin Hangerli. O povestire In versuri necunoscuta, Vdlenii de Munte, 1926,

10 p. in 8. (Extras din Rev. 1st., XII).


Alexandru Moruzi: 2. V. A. URECIIIA, Fapte din domnia lui Alexandru Moruzi in Muntenia 1799-1801, Bucuresti, 1897, 158 p. in 4.
Constantin Ipsilanti i Alexandru Ipsilanti: 3. Sr. GorcEsTIO, Russland und Serbien von 1804-1916, nach Urkunden der Geheimarchive 'o,t
St. Petersburg und Paris und des Wiener Archivs, Miinchen, 1916, 188 p. in
8'; 4. N. IORGA, Constantin Voda Ipsilanti i revolutia sarbeasca, in RevIst., VII (1921), p. 139-143; 5. P. P. PANAITESCU, Corespondenta lui
Constantin Ipsilanti cu guvernul rusesc 1806-1818; pregatirea Eteriei i a
renaqterii politice ronulnefti, Bucuresti, 1933, 125 p. in 8; 6. N. IoRGA,
Sftirfitul lui Alexandru Vodif Ipsilanti, In Revista Istorica, XX (1934), p..

305-307.
Oeupatia ruseaseil (1806 1812) qi pierderea Basarabiei: 7. RADI
itosErri, Arhiva Senatorilor din Chisindu f i ocupatia ruseasca dela 1806-1812,

in An. Acad. Rom. Sect. v., s. 2, t. XXXI (1908-1909), p. 359-527; 8. N.


iorta.k, Alte lamuriri despre veacul al X VIII-lea dupd izvoare apusene. Luarea
Basarabiei si Moruzeftii,In. An. Acad. Rom. Mem. Sect. Isl., XXXIII (1910.
1911), p. 147-185; 9. STANCU BRADISTEANU, Die Beziehungen Russlandsund Frtynkreichs zur Tiirkei in den Jahren 1806 und 1807, Berlin, 1912, 319 p.
in 8. (TezA de doctorat); 10. DR. ARNOLD WINKLER, Contributii la istoria

'idea din 1812 dela Bucurefti, In Rev. Ist., X (1924), p. 241-245; 11. D.
BODIN, Insemnari cu privire la Tudor Vladimirescu in Kt' zboiul ruso-turc din

1806-1812, Bucuresti, 1939, 7 p. in 8. (Extras din Rev. Ist. Rom., IX);


loan Caragea: 12. V. A. UnEciii, Domnia lui loan Caragea 1812-1818 _
Biserica, 5coalele, Cultura Publica, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2,
t. XX (1897-1898), p. 1-112; 13. V. A. URECHIA, Justitia sub loan Caragea,

In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XX (1896-1898), p. 275-434;


14. C. I. CARADJA, Corespondenta lui Capodistria cu loan Caragea Voevod, la

www.dacoromanica.ro

336

SFAMITuL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1221)

Re'. Isl., VII (1921), p. 181-189 i VIII (1922), p. 27-44; 15. DR. ARNOLD
WINKLER, Inceputul Domniei lui Vodd Caragea. Dupd actele Arhivelor Statului din Viena, In Rev, 1st., X (1924), p. 1-7; 16. CONSTANTIN C. GIURESCU,

Legiuirea lui Caragea. Un anteproiect necunoscut, Bucure*ti, 1923, 32 p. in

8. (Extras din Bul. Com. 1st., III); 1'7. DAN SIMONESCU, loan Vodd Caragea i traducerile lui Goldoni, Bucureti, 1935, 23 p. in 8. (Extras din Studii
ltaliene, II); 18. M. HOLBAN, Autqur de deux rapports indits sur Caragea
et Callimachy, In Rep. Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 175-241.

www.dacoromanica.ro

SIIR$ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA


(1792-1821)
Cdnd se apropie ziva pentru strdmutarea populatiei care voia sd plirdseascd

Basarabia, rapita de Rufa, e ceasurile


acelea au /ost de pkingeri, un timp de
neuitat ; pentrucd poporul ca cardes!, ca
turmele de oi, incinsese toatd marginea
Prutului dela un capdt la altul, mergdnd
fi venirut de prin sate fi de prin tdrguri
Aptdraini incheiate, cis luare de ziva
baria dela parinii, dela Iraii ei dela rtedenii, ca care crescuse fi viefuise dimpreund peina in vremea aceea, alud sir
desparieau unii de alfit pentru totdeauna ir.

(Cronica lui Manolache Drfighici)

Alexandru Moruzi. In urma pcii dela lasi, e numit domn


al Moldovei Alexandru Moruzi, fiul lui Constantin, fostul
voievod (Martie 1792). Vine in tar inainte de retrageres

Rusilor din Iasi, de aceea trebue s' astepte catva timp la


Roman ; Austriacii plecaser mai de mult. Scurta sa stpnire
nici un an e ocupat Cu regularea socotelilor vistieriei,
pentru cheltuielile flcute cu ostirile strAine. Totdeodatd, el
incearc s stvileasch puternicul curent de emigrare al thAnimii
moldovene care, atras de fgaduielile rusesti, trece peste Nistru

si se aseazA in tinutul cuprins intre acest flaviu


Bug; aci
urma sil ip nastere un principat cu numele de Moldova Noud,
avnd in frunte pe Alexandru Mavrocordat Firaris. Rapoarte
din Constantinopol arstil evident in mod exagerat c Rusia
ar fi smomit * douit treimi a populatiei vechii Moldove pentru
ca s colonizeze tinutul dela rsrit de Nistru, castigat prin
kii.

pacea dela Iasi.


zz

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

338

La 10 Ianuarie 1793 se anunta, tot din Constantinopol,


Alexandru Moruzi a fost trecut in Muntenia, In locul sau fiind
numit Mihai Sutzu.
Mihai Sutzu. Acesta stapanete ceva mai mult: doi ani i
vreo patru luni ; la lnceput, prime0e dispozitii de a Intari cetitile dela Dunare (Ismail, Chilia i Tulcea), de a face deposite
de provizii dealungul Nistrului i al Prutului i de a Ingriji
de construirea unui pod la Isaccea: se credea ca va izbucni un
nou rzboi Cu Ru0i, ceea ce Insa, din fericirel nu s'a adeverit.
Impozitele sunt grele, domnul Ins acorda Inseinnate avantagii
sloboziilor, adica satelor intemeiate Cu coloniti veniti
cei
mai multi din afara hotarelor, ceea ce are drept urmare o
puternica imigrare a taranimii din Transilvania 0 Galitia. E o
compensatie nu Ins5 Intotdeauna 0 sub raportul etnic pentru
Moldovenii cari, In timpul domniei precedente, trecuser5 peste
Nistru.

Mihai Sutzu e mazilit in ziva de 6 Mai 1795, lute forma


curtenitoare ; firmanul vorbe0e de chemarea lui la Stambul spre
a se odihni data fiind varsta Inaintata de oboselile slujbei
rredincioase facute sultanului. Ceea ce nu Impiedeca Poarta ca,
mai tarziu, In Fevruarie 1799, sa-1 surghiuneasa In insula Tenedos: batranul Incercase o intriga Impotriva viitorului domn
al Moldovei, Constantin Ipsilanti.
Mihai Sutzu a avut mai multi copii: unul dintre ei, Grigore,

e tatal ultimului domn fanariot al Moldovei, numit, ca i bunicul sau, tot Mihai.

Alexandra Callimachi, numit la 6 Mai 1795 intra In Ia0 In


ziva de 2 Iulie (vezi fig. 119). Era un om In varst avea 57 de ani
blajin i se pricepea In ale gospodariei. In timpul stapanirei lui,

de aproape patru ani, tara a progresat economicete: agricultura


comertul au sporit. Produsele agricole grane, piei, lana, vite
Incep sa fie exportate In cantitati mai mari In Europa cen-

un numar insemnat de cai se cumpar de remontele


din Prusia 0 Austria: atat era de mare faima hergheliilor
trala ;

noa stre.

In ultimul an al domniei, starea de multumire i prosperitate


a tarii e Intunecata Inca prin epidemia de ciuma care izbucne0e
atunci i care secera mult norod .

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN I SPILANTI

339

Obosit si din motive de sAnAtate, Alexandru Callimachi


cera In dona rAnduri mazilia; a doua ara, sultanul i-o acord
418 Martie 1799). Peste o luna, la 20 Aprilie, bAtrtmul domn
pleac din Iasi si se stabileste la Stambul; aci el va mai trAi
Inc mula vreme, pAnA in 1821, cAnd. izbucnirea Eteriei aduce
asupra lui

familiei lui o adevrat catastrofA. Acuzat de com-

plicitate, la 83 de ani si orb fiind, el e


asvArlit in inchisoare i trebuie s-si cerseEtsca hrana de toate zilele. Unul din cei
doi fii, loan, surghiunit la Cesareea, in
Siria, la Inceputul revolutiei, este deca-

pitat; celAlalt fiu, Scarlat, aflAnd de cele


intAmplate lui loan, are un atac de apoplexie

unii sustin lima cd a fost otra-

i moare si el. Zdrobit, bAtrAnul


vit
Alexandru Callimachi inchide ochii la 24
Decemvrie 1821.

In afar de cei doi fii, el a mai avut


din cAsAtoria cu domnita Ruxandra,
fata lui Scarlat VodA
dona'

Fig. 119.
Pecetea
a lui Alexandru Callimacbi,

pe un document din 1798,


Mai 27, st. v. (Academia
ROminii).

fiice: pe Rata, mritatA cu Constantin Ipsilanti i moart tAnArA,


inainte de 20 de ani si pe Eufrosina, al cArei sot, Alexandru
Sutzu, va ajunge domn In acnbele tri.

Ni s'a pastrat testamentul lui Alexandru Callimachi, fAcut


in Constantinopol, la 10/22 Ianuarie 1810, si seria de fiul sau
loan. El cuprinde dispozitii privitoare la impArtirea averii si o
serie de indemnuri i povete cAtre copiii sAi care alcAtuiesc o adevArata pagin de antologie.

Constantin Ipsilanti, fiul lui Alexandru Ipsilan.ti, ia domnia


la 18 Martie 1799 si o pAstreaza pAn4 la 10 Iulie 1801 cAnd este
mazilit. StApAnirea lui n'a fost rea; domnul e InfAtisat In ultima
cronic moldoveneascA, aceea a lui Manolache DrAghici, ca avAnd
un caracter yesal i priincios pentru ar5 . Un fapt deosebit,

ce merit a fi semnalat, e alcAtuirea unui corp de oaste, In Fevruarie 1801, spre a fi trimis Impotriva Pasvangiilor; ni s'a pastrat ordinul adresat, la 1/13 ale lunii, lui Ionit Basot, biv vel
cAminar, ca s'A strAngA, in tinutul Dorohoiului din oamenii
streini, cu bun4 invoire, inca se va puta mai multi ascherlii
22.

www.dacoromanica.ro

SFAR$ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

340

adica ostasi i cAldri si pedestri . Motivul: sd-i trimitim In


Tara Romdniasc asupra zurbalilor ci s'au rdsculat la Vidin rli
Cu impotrivire si nisupunire au trecut si in hotdrele Tdrii Romdnesti asupra Ctaiovii .

Mazilirea lui Constantin Ipsilanti e rezultatul unei intrigi


fanariote, in legAtur' i cu patriarhul Constantinopolului, al

cdrui protector era. NeavAnd vreo altd vind, el si reueste, dupd

numai un an, sd fie numit din nou domn, de astddatd insd, in


Muntenia.

Alexandru Sutzu, nepot de frate lu Mihai Sutzu, are o domnie


scurt, de numai un an si vreo trei luni (10 Iulie 1801-1 Octomvrie 1802). Manolache DrAghici il inftiseazd inteo lumin deosebit de favorabild, atribuindu-i mare intdlepciune si bltindete u;
stdpdnirea lui a durat Ina' prea putin ca sd se vadd roadele acestor insusiri.
Domnul Tdrii Romnesti, Mihai Sutzu, fugind, la 31 Mai

1802, in Ardeal, Alexandru Sutzu este insdrcinat de Poartd,


ca s gireze, in calitate de caimacam, si aceastd de a doua
tard. El vine chiar la Bucureti (11 Iulie) ti rdmne aci ateva
sdptdmani. In toamnd insd, desi primise numai cu putin inainte
acest semn de incredere, e mazilit si inlocuit prin Alexandru
Moruzi.

Alexandru Moruzi, a doua ail. A doua domnie a lui Alexandru Moruzi dureazd aproape patru ani (1 Octomvrie 1802
24 August 1806) si se caracterizeazd printr'o serie de mdsuri gospoddresti. Sub raportul fiscal, el face ca toate treptele privilegiete adicd ruptaii, ruptele vistieriei, ruptele cdmdrii si mazalii care depindeau pand atunci de diferite foruri, sd fie grupate toate la un loe, numai la visterie. Sub raportul agrar, pentru
a curma neintelegerile dintre proprietari si sdtenii cari sedeau
pe mosiile acestora, d el, la 3/15 Ianuarie 1805, un aezdmnt
prin care, pe de o parte precizeazd obligaidile atenilor in munca,

dijmd si diferite servicii fatd de proprietari, pe de altd parte,


fixeazd suprafata de teren pe care acetia din urrnd sunt datori
s'o pund la dispozitia atenilor. Se hotdrdste astfel cd, in ce priveste fnqul, se va da 8 Mid fruntasului (cu 16 vite), 6 fdlci
mijlocaplui (cu 12 vite) i 3 fdlci codasului (cu 6 vite); aceasta
intre Nistru si Prut, unde e pilmAnt mai mult ; suprafata se reduce

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU MORUZI

341.

la 6, respectiv 4 si 2 Mid intre Prut si Siret i la 3, respectiv 2 si 1


falce intre Siret i munti, unde satele fiind dese, locul e mai stramt,

Pentru imaf, se va da iarsi cAte o jum5.tate de falce de vita',


socotindu-se c 1ntre Nistru si Prut, fruntasul are 16 vite, mijlocasul 12, iar codasul 6; intre Prut i Siret, 1.2, respectiv 8 si 4

vite, iar intre Siret i munti, numai 6, respectiv 4 si 2 vite.


Este pentru prima data cand se precizeag si se limiteaz6 suprafata care trebuie pusa la dispozitia atenilor; mai inainte,
acestia nu erau supusi la vreo restrictie, afaril de aceea care
rezulta, in mod natural, din intinderea mosiei pe care stneau.
Semnificativ totusi, pentru nivelul de viat al ttir6nimii, e faptul

era socotit codaf, tranul care intre Nistru i Prut, avea


numai 6 (sase) vite, iar intre Prut i Siret, 4 (patru)1 Ci dintre
fruntasii i mijlocasii de azi ai satelor noastre au acelasi nuMr

ea'

de vite ?

O deosebit atentie a dat Alexandru Moruzi, in aceast domadica ffmtnari de


Tarigrad, ap" din dou locuri, captnd izvoare dela Chic si dela
Copou. A pus sd se podeasch" uIiele, unele cu podele de stejar,
altele cu moloz infiintAnd si o dregatorie special, r aziriea de
poduri, care A' aib grij de intretinerea i facerea podurilor .
A aliniat o suma de ulite, dgramnd baracele i cerdacele care
1naintau, a regulat luminatul public, asezand felinare la fiecare
25 de case; de asemenea paznici sau culuccii la r6spAntii i trei
strji care s'a' patruleze in timpul noptii prin ora i prin mahalale. Cine avea vreo plangere, gdsea us'A deschig la domn care,
desi aspru, 4( era drept la giudec6ti a.
In sfArsit, Moruzi a vrut s 1nzestreze Moldova si cu o nou6
condic de legi. La 13/25 iunie 1804, el scria mitropolitului i
marilor bojen s cerceteze anteproectul paharnicului Toma Carra
care tradusese in romneste codicele bizantin a lui Constantin
nie, Iasilor. A adus cu mesteri suiulgii

Armenopol i s6-1 complete: e cu dispozitiile din 4 obiceiul

. Lucrarea n'a ajuns lug pana la sfarsit, nu stim sa fi


fost promulgat5, poate si din motivul c in Moldova se Intrebuintaser6 mai inainte e Vasilicalele , iar nu codicele lui Armenopol. Nici o a doua 1ncercare de a se alcgtui, In 1806, tot cu
ajutorul lui Carra, un codice civil si penal, nu are mai mult
succes.

www.dacoromanica.ro

842

SFAR$ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

Alexandru Moruzi a fost mazilit, la 24 August 1806, In urma


stgruinSelor ambasadorului francez care 11 considera ca partizan al
Rusilor. Firmanul a sosit In Iasi la 8 Septemvrie, tocmai cAnd se

pregAtea s inaugureze, cu mare pomp, frumoasele cursi domnesti, care arse si pArisite din vremea lui Alexandru Mavrocordat Firaris fusesera restaurate i marite prin lucari importante, ce duraser ani de zile.
Scarlat Callimachi capkt2a tronul, multumit influenSei franceze ; investit la 24 August 1806, el Ii face intrarea in Iasi la 26.
Octomvrie; chiar a doua zi trig ii i soseste vestea maziliei si a
restabilirii predecesorului su, Alexandru Moruzi. Am arAtat mai
sus (p. 324) Imprejur6rile In care Poarta a trebuit s consimt
la acest gest umilitor. Scarlat Callimachi, adnc mahnit i jignit,
se reintoarce la Stambul.
Ale xandru Moruzi, a freia oarA. Dar nici Alexandru Moruzi,
numit la 15 Octomvrie 1806, nu ,reuseste s-si menSin6 tronul.
El pl eac'd din Constantinopol spre Iai la 4 Noemvrie; de abia
ajunge In Sara Ins, i trupele rusesti trec peste Nistru. FaS6 de
inaintarea lor, Moruzi se retrage la Focsani, unde rama'ne scurt
timp, apoi se relntoarce la Stambul. RAzboiul cu Rusia e declarat
la 24 Decemvrie 1806; la Inceputul primverii urnagtoare i anume
la 19 Martie, sultanul revine asupra numirii fkute sub presiune,
Cu ca teva luni mai lnainte, mazileste deci pe Alexandru Moruzi.
Aces ta nu mai ajunge de aci Inainte la domnie; dimpotrivg, are
de suf erit, In 1812, din cauza trdarii fratelui su Dimitrie, fiind
trimis la galere .(vezi mai sus, p. 329). Eliberat n'avusese doar
nicio vin6 moare In 1816,. In noaptea de 4 spre 5 Iulie.
Al exandru Hangerli, numit domn In locul lui Moruzi, nu stdpanes te efectiv, Sara fiind ocupat d Rusi. Dela 2 Mai, el se gAseste

la Ru sciuc, Indemnand pe comandaniul armatei turcesti de acolo


s ia ofensiva. Revolulia din Constantinopol, dela sfArsitul lunei
(29 Mai), In urn-ia ckeia sultanul Salim al III-lea, reformatorul,
e Inlo cult prin Mustafa al IV-lea, are drept .urmare si zlabirea
poziVei lui Hangerli: protectorii sal fuseser ucisi Eall lndepartati
de care revoluSionari. Asa Incat, la 5 August 1807, este si el
mazilit, fiind Inlocuit cu Scarlat Callimachi.
Alexandru Hangerli a avut de sciSie pe Smarand. fiica lui
Grigo re Callimachi.
www.dacoromanica.ro

OCUPATIA RUSEASCA. RAPIREA BASARABIEI

343

Scarlat Callimachi, a doua oarA. Nici in acest rand, Scarlat


Callimachi nu izbutete sa domneasca efectiv ; el vine la Dunre
tld sta. la Rusciuc, unde rapoartele franceze 11 mentioneaza dela
4 Noemvrie 1807 pang la 29 August 1808; in 1810, el se Oa la
Razgrad, pe langa pava comandant al garnizoanei turceti; impreuna cu acesta cade prizonier in mainile Ruilor la 15 Iunie.
Ocupalia ruseasei. RApirea Basarabiei. Moldova a resimtit mai

putin ocupatia ruseasca decat Muntenia, ea fiind i mai departata de teatrul de operatiuni. Un raport francez adaoga ca i
patura conducatoare de aci era mai unita i mai cu iubire de lard
cleat dincoace de Milcov. Prezenta armatelor face sa creasca
preturile la produse: ranii natiga pe ele bani buni. Circulatia
monetara e foarte vie; la sfaritul razboiului, In 1812, se afla o
mare cantitate de monad in Moldova. Cronica lui Manolache
DrOghici afirma: nu era vaduvd ce lucra cu manila spre a se
hrani sa nu aiba in legaturica sa rubiele i carboave pastrate
pentru comnd, nici taran sa nu se joace cu galbini... iar boierii
cumpara la moii, fcand stari colosale... ; atunci au luat toate
moiile clirosului din Bucovina unii din boieri, ce s'au vandut cu
ingiosite preturi... .
Dar alturi de acest aspect al rzboiului din 1806-1812, este
cumplit, pe care-1 determina pacea dela Bucureti: pierderea Moldovei dintre Prut ci Nistru, numit de Rui impropriu
Basarabia (acest nume, derivand dela Basarabii munteni, s'a dat
in veacurile XIVXVIII numai peirtii dela miazdzi peste care
s'a intins, la inceput, stapanirea voievozilor din Tara Romaneasca).

Cand s'a aflat de aceasta clauza a pacii, a fost o adevarata stupoare in intreaga Moldova: lumea nu voia s creada, mai ales
c Poarta nu avea dreptul s dispuna de teritoriul trilor noastre.
Boierii au trimis o serie de plangeri sau jalobe la Poarta, impotriva cedrii Basa.rabiei; ele n'au avut urmare 'Mg. Multe
luni dupa incheierea tratatului, s'a tot ateptat A' se revina asupra
oedarii, sa se reinceapa, eventual, rOzboiul ; de aceea, o suing dintre
lichida
proprietari nici n'au luat masurile necesare pentru

la timp averile. Cand expira termenul fixat pentru stramutarea


populatiei care voia sa parseasca Basarabia, nand sosi ziva
ceasufatala cum spune cronicarul Manolache Dragbici
rile acelea au fost de plangeri, un timp de r euitat ; pentruca

www.dacoromanica.ro

344

SFAR*ITUL EPOCEI VANARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

adaogg el

poporul cu crdul, ca turmele de oi, Incinsese toat

marginea Prutului, dela un eapt la altul, mergnd i venind


de prin sate i de prin targuri sgptamani incheiate, cu luare de
ziva lama dela printi, dela frati i dela rudenii, cu care crescuse
vietuise dinpreun pan In vremea aceea, cand se desprteau
unii de altii pentru totdeauna a. Trupul Moldovei, ciuntit greu
prin rpirea Bucovinei, se rupea, de astdata, in dou.

Scarlat Callimachi, a treia earl In primele dou rnduri,


Scarlet Callimachi nu putuse s domneasa efectiv; de data
aceasta, el pstreaz tronul aproape apte ani de zile. Numirea
are loe la 8 Septemvrie 1812: ne-o spune un raport prusian din
Constantinopol, datat cu dou' zile mai trziu.
Scarlat Voevod Calimah au fost un om invtat, bland si
Cu minte a: astfel Il caracterizea,za, 0 pe dreptate, cronicarul
Manolache Drghici. El a dat o deosebit atentie culturii, in general, 0 a luat o serie de msuri bune In ce priveste gospodria.
Din pricina rpirii Basarabiei, a trebuit s se procedeze la o lima
arondare a judetelor: unele din ele, cum erau Flcii i Iaii, rmseserg cu proa putin, cea mai mare parte a suprafetei lor cAznd
in stnga Prutului. Din punct de vedere agricol, s'a introdus,
din Transilvania, cultivarea cartofilor;
s'au Intrebuintat spune
mare
silint
din
partea
guvernului,
pan.4 au Inducronica

plecat pe steni de a s da la aceast muna a.


Sub raportul cultural, trebuiesc amintite troj fapte de seama
alcatuirea codului civil, infiintarea primului teatru de societate,
in Ia0, i, intrecand cu mult In important pe aceste dou, lutemeierea i tinerea, timp de cinci ani de zile, a cursului de inginerie
practicA, In romneste, a lui Gheorghe Asa i.
Codul civil s'a alcgtuit In urma ordinului domnesc, de &Are
o comisie din care fceau parte juri0ii Cristian Flechteninacher
Ananias Kouzanos. Col dintai era sas de origine, din Braov,
venise in Moldova in 1813; cel de al doilea era grec. Dup o munc
sustinut, In care lui Flechtenmacher ii revine, In special, fondul

anume in primul rnd utilizarea izvorului principal, codul


civil austriac, iar lui Kouzanos forma, redactarea In limba greac',
manuscrisul e dat la tipar in 1816; lucrarea apare la Iasi, in cursul
acestui an si a celui urm'tor, in 4 volume, in grece0e; traducerea
romneascii s'a tip'rit abia in 1833. Circa opt zecimi din cuprinsul

www.dacoromanica.ro

SCARLAT CALLIMACHI, A TREIA CARA

345

codului Calimah aunt luate din codul civil austriac, Cu mici modi-

ficari, ici si colo; circa dou zecimi provin din texte bizantine,
schimbate in unele puncte ; patruzeci si opt de dispozitii sunt
aratate ca fiind Mate din t obiceiul pamantului * sau modificate
in spiritul lui; in sfarsit, articolele 947 si 948, referitoare la copiii
nelegitimi, sunt luate dupa codul civil francez al lui Napoleon.
In 1813, soseste in Iasi, venind dela Roma, tanarul Gheorghe
Asaki, fiul preotului Lazar Asaki. Fame studii la Lw6w unde-si
luase diploma de inginer, fusese si la Viena si in Italia. La 15
Noemvrie 1813, e numit de catre Callimachi profesor stiintelor
trebuincioase unui inginer politicesc * la t coala. Domneasca * din
capitala. Cursul de geometrie teoretica si practica, cu o instru-

mente aduse dela Paris si dela Viena * dureaza cinci ani ; la 12


Iunie 1818 are loc o examenul obstesc *, in urma caruia, absolventii

sunt declarati ingineri. Ei faceau in primul rand hotrnicii de


mosii; e vremea in care asemenea lucrari se cereau mult in thrile noastre ; in Muntenia, Gheorghe Lazar deschide un curs ase-

manator. Dar, pe lang geometrie, Asaki mai preda si arheologia ; vorbea despre arta, despre trecutul noastru, toate acestea
tn romdnefte, in timp ce restul cursurilor dela coala Domneasca
erau in greceste. El poate fi, pe drept cuvant, socotit deci ca intemeietorul feoalei superioare in limba nationalei. Asaki e insarcinat si cu reorganizarea seminarului dela Socola, intemeiat in
1803 de mitropolitul Veniamin Costachi. In sfarsit, tot el este
si initiatorul primului teatru de societate, in Iasi. Reprezenta%file aveau loe in casele hatmanului Constantin Ghica ; se jucau
piese in frantuzeste si in romaneste, traducerile datorindu-se lui
Asaki; actori erau ffi si fiice de boieri, in special din familia Ghica
si Sturdza. Prima piesa jucata a fost Mirtil fi Hloe, in romaneste,
la 8 Ianuarie 1817 (27 Decemvrie 1816 stil vechiu). Sfarsitul
epocei fanariote coincide asa dar cu redesteptarea spiritului national, manifestat mai intai in cultura, dar care va apare in curand,
prin Tudor Vla,dimirescu, si in latura politica'.
Aproape de implinirea termenului de sapte ani, rastimp pe
carc f ..._ numit, Scarlat Callimachi e inlocuit prin Mihai Sutzu
(24 Iunie 1819). Aceasta inlocuire insa se face inteo forma foarte
curtenitoare pentru fostul domn: i se trimite un hatiserif elogios,
iar, dupa sosirea la Constantinopol, e imbracat din ordinul sulwww.dacoromanica.ro

846

SFARSITUL EPOCEI FA.NARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

tanului, cu o blanA de zibeling, favoare ne mai pomenit4 pentru


un domn mazil.

In 1821, izbutnind ins revolutia greceascd, familia Callimachi, banuit ca sprijin6 pe r6sculati, e sangeros lovit. EAtrAnul Alexandru e aruncat In inchisoare, fiul su loan e daca.
pitat; Scarlat, care fusese numit domn al Munteniei, aflAnd de.
cele Intamplate, are un atac de apoplexie ri moare (26 Octom-

Fig. 120.

Pecetea ceo mare a lui Mihai Sutzu (1819). In mijloc,

stema Ora; de jur Imprejur, stemele judetelor moldovenesti.

vrie 1821); nu Ing exclus ca i el s'a' fi fost otravit .sau chiar


strangulat,- apoplexia fiind numai versiunea oficial.
Scarlat Callimachi a fost c6satorit cu doamna Smaranda,
fiica lui Nicolae Mavrogheni. Au avut mai multi copii: un fiu
Alexandra care a ajuns principe de Samos, i dou6 fiice Rata qi
Eufrosina.

Mihai Sutzu, nepot de fiu al domnului cu acelai nume (vezi


mai sus p. 338) .1 ginere lui loan Vod Caragea, ia tronul multumita pe de o parte sprijinului lui Halet Efendi, favoritul sultanului, pe de alt parte, .cheltuind sume enorme, (vezi i f ig 120

www.dacoromanica.ro

MIHAI SUTZU

347

i 121). Era iubitor de fast si lux: salurile, ciubucile, blanurile si


argintria sa luate de altfel pe credit prelmiau peste un milion ; avea de asemenea cai de calarie vestiti.
Spre deosebire de predecesorul sau, Mihai Sutzu e interesat,
c auta sa stranga avere ; In timpul lui, ddrile se sporesc si ceea ce

e mai gray, se comit o serie de abuzuri ; se Innoiesc u ca'rtile


adica titlurile tuturor mazililor si privilegiatilor, luandu-se dela
fiecare ate 10 lei si se creiaza o
suma de noi asemenea privilegiati,
In schimbul unei taxe de 50-100 lei,
de persoana, dupa starea fiecaruia.
Mihai Sutzu a fost francmason si
partizan al u Eteriei )); el favorizeaza

planurile acestei societati ; permite


alcatuirea de comitete In toate rese-

dintele de judele din Moldova si


sprijina propaganda facuta de emisarii ei, In frunte cu greco-bulgarul

Fig. 121. Pecetea mica a lui Mihai

Duca. Gaud izbucneste miscarea, el


Sutzu (1819).
primeste In Iasi pe conducatorul ei
Alexandru Ipsilanti si Indeamna pe boieri sh' i se alature ; vdzand
ca. acestia
fata de dezaprobarea oficiala ruseasca se sustrag
invitatiei si bleep a parOsi Iasii, fugind In Bucovina sau peste

Prut, Sutzu, spre a nu se expune razbundrii turcesti, paraseste


si el scaunul, retragandu-se la Chisinau. Totdeodata, el trimite,
In Aprilie 1821, o scrisoare mitropolitului tarii, aratandu-i ca

a, luat aceasta hotarlre deoarece, pe de o parte nu se putea


impotrivi lui Alexandru Ipsilanti, pe de alta parte nu voia sa
dea impresia ca s'a rasculat alaturi de acesta lmpotriva Inaltei
Porti.
Cu Mihai Sutzu se Incheie in Moldova epoca fanarioti.

BIBLIOGRAFIE
I. Alexandru Moruzi: 1. GH. UNGUREANU, Incercarile lui Alexandru
Constantin Moruz Voevod de a da Moldovei o condicil de legi, In Arhiva,
XL (1933), p. 136-140; 2. CONSTANTIN I. ANDREESCU, Initiative para.culare de aducere a apei potabile la lafi, In Arhiva Rom4neasccl, VI (1941), p.
311-323.

www.dacoromanica.ro

348

sFA.n.siTuL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA (1791-1821)

Alexandru Callimachl: 3. N. IORGA, Viafa lui Alexandru Vod CaIlinzachi, Donzn al Moldovei, cu prilejul descoperirii testamentului su, in Art.
Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., S. 2, t. XXVII (1904-1905), p. 79-98.
Scarlat CallImachl, 4. V. A. UnEcHiA, Istoria Ron-tailor, vol.
X, B, Bucuresti, 1902, 504 p. in 40; 5. ANDREI RADULESCU, Pravilistul
Fkchtenmacher, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 2, t. I, 1923, p. 191-252;
6. ANDREI RDULESCU, Isvoarele Codului Calimach, tn Mem. Sed. Isl. Acad.
Rom., s. 3, t. VIII, 1927-1928, p. 63-95; 7. G. D. TRIANTAPHYLLOPOULOS,

Sur les sources du Code Callimaque, in Rey, Ist. Rom., I (1931), p. 32-49;
8. H. DJ. SIROUNI, O corespondenfa necunoscutli in limba turceascli a lui Scarlat

Callimachi, Domnul Moldovei, In Rey. Ist., XVII (1931), p. 177-185.

si p. 336, nr. 18.


Mihai Sutzu: 9. G. PASCU, Die Geschichte der rumaischen Freimaurerei
1. Von ihren Anfagen bis 1822, In *Sidosideutsche Forschungen, IV (1939),

p. 297-306.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLITICA A PRINCIPATULUI TRANSILVANIE1 DELA MOARTEA LUI MIHAI VITEAZUL


PANA LA PACEA PELA KARLOVITZ (1601-1699)
In veacul al XV I II-lea, legillurile politice dintre cele trei tdri romdnefti Wing
maximum ele sunt determinate In parte
de situalia similard /ad de imperiul tur-

cesc, In parte de amintirea laptei lui


Mihai Viteasul.

Istoria politic& a Principatului Transilvaniei In veacul al


XVII-lea e determinata de cliva factori fundamentali. Cel dintai

este lupta pentru moftenirea statului ungar, sframat In urma


dezastrului dela Mohacs (1526) si a ocuprii Budei (1541), mostenire care constitue cauza principal& a rzboialor turco-austriace
din acest veac. Principii Transilvaniei vor s ocupe cat mai mult
din teritoriile pe care le detine Casa de Austria ; unii dintre ei, ca
Gabriel Bethlen si Gheorghe Rkoczy I vor BA ajungl chiar regi
ai Ungariei.
Al doileo fapt este legatura, din ce In ce mai strdnsei, cu leirile

romeinefti de dincoace de Carpati, legatur sporit prin situa0a


similarei falei de imperiul turcesc i. prin amintirea faptei lui Mihai.

Reunirea celor trei OH romanesti sub aceeasi conducere, realizat de marele voievod, a constituit pentru o serie Intreag de
principi si domni, atat de o parte cat si de alta a munIilor, un
ideal politic. Gabriel Bthory, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rkoczy al II-lea In Transilvania, Vasile Lupu si Gheorghe Duca
In Moldova, Grigore Ghica si Constantin Brncoveanu In Muntenia s'au strAduit s-1 ating, fie direct, fie indirect, fie in
intregime, fie

parIial (numai dou Or* Influenta pe care


www.dacoromanica.ro

350

ISTORIA TRANSILVANIEI PANA LA PACEA DELA KARLOVITZ

Mihai chiar in primul secol ce urmeaz faptei


sale e mult mai mare cleat se bgnuievte. Tot ava a influentat pe principii Transilvaniei din veacul al XVII vi un alt fapt
a exercitat-o

asemntor, anume alegerea lui ,5'tef an Bcithory ca rege al Polo-

niei, inttimplat in 1575. Gabriel Bethlen a urmArit vi el acelavi seop iar Gheorghe Rkoczy al II-lea a fost chiar victima
incererii de a impune, cu armele, ceea ce reuvise, prin prestigiu i insuviri personale, predecesorului &Au din veacul al
XVI-lea.
Chestiunile religioctse, luptele i persecu-Vile pentru credint,
prozelitismul calvin vi ofensiva catolic impotriva confesiunilor protestante, influenteazd vi ele istoria Transilvaniei in

acest rstimp, Wand ca Ora s fie amestecat in rzboiul


de 30 de ani, i determinnd, in bung parte, politica lui Mihai
Apaffy.

Bine inteles, i in veacul al XVII-lea ca intotdeauna,

Transilvania ca in toate celelalte

personalitatea acest
noroc suprem cum o definevte Goethe vi-a pstrat insemntatea ei doiebit, supunand oameni i imprejurri, creind
rezolvnd situaii, imprimnd, inteun cuvnt, pecetea ei vremiL
E un factor de cpetenie In irqelegerea succeselor lui Gabriel
Bethlen i Gheorghe Rkoczy I, ca i in iqelegerea prbuirii lui
Gabriel Bthory sau Gheorghe Rkoczy al II-lea.
%ri,

FrAmntArile dupa moartea lui Mihai Titeazul. teran Bocskay.

Dup moartea lui Mihai Viteazul, Sigismund Bthory, care in


urma infrngerii dela Gorslgu, fugise in Moldova, se intoarse
indrt in Transilvania vi fu ales din nou principe. Dar, schimbcios.
cairn era i faVA de greuttile pe care i le rceau oravele, abdia

cednd tara impratului Rudolf vi primind in schimb,


i Ratibor i un apanagiu anual de 50.000,
de florini (Convergia din Cluj, 29 Iunie 1602). Schimbarea_
provoad ins noi turburri in Ardeal ; stpnire a austriac
nu era de loc iubit, din cauza fiscalitii ei exagerate vi mai
ales a exceselor soldatescei, adesea neplatite. Nemevii se ridicar avnd in frunte pe Moise Secuiul (Szkely) i cu ajutor
turcesc, silir pe Basta sa se retrag' in cetatea Gherlei, in
ducatele Oppeln

nordul Transilvaniei. Dar interven-tia lui Radu ,5'erban, domnul

muntean, chemat in ajutor de generalul imprtesc, schimb


www.dacoromanica.ro

GABRIEL BATHORY

351

situatia: in lupta de langa Brasov (17 Iulie 1603) rasculatii fura

zdrobiti, iar Moise ti pierdu viata (vezi mai sus, p. 5; yeti si


harta nr. 3).
0 a doua miscare a nemesilor, sub iFtefan Bocskay, unchiul

dupa mama al lui Sigismund Bthory, avu mai mult succes.


.Invinsi in lupta dela Almosd (4 Octomvrie 1604), si fata de
generalizarea rascoalei, imperialii sunt siliti din nou sa se retraga.
Bocskay e proclamat principe 1 Transilvaniei de catre rasculatii
pribegi la Turci, ceea ce marele vizir recunoaste la 19 Noemvrie
1604, dAndu-i cuvenita u athname sau hotarire. Dieta din 8
:Mai 1605, dela Targul Muresului, 11 proclama si ea principe ; la
10 Noemvrie urnator are loe chiar pe campul Rakos incoronarea
sa, de catre marele vizir ca rege al Ungariei. Bocskay se multumi
insa numai u titlul de principe ; el izbuti in Iulie 1606 sa incheie
pace la Viena cu Imparatul Rudolf, acesta renuntand la Transilvania, recunoscand pe Bocskay, cedandu-i comitatele Tokai, Bereg
Ugocea i fagaduind libertati constitutionale si religioase protestaatilor din Ungaria. Tot prin intermediul lui se incheie i pacea
dela Zsityatorok (11 Noemvrie 1606) intre Austriaci i Turci,
punAndu-se astfel capat indelungatului razboi care pustiise
tinuturile dunarene. Curand dupa aceasta, stefan Bocksay

muri (29 Decemvrie 1606), se zice otrvit de dusmani; avea


59 de ani. A fost inmormantat in Alba Julia, la 22 Fevruarie 1607.

Gabriel Bthory. La tronul ramas vacant fura propusi mai


multi candidati: batranul Sigisrnund Rkoczy, care a vea averi
rnari in Ungaria superioara, in comitatul Zemplen si care nu
tinea mult sa fie ales, ginerele acestuia Valentin Homonnai, i
tanarul Gabriel Bthory, nepotul lui Stefan Bthory, fostul rege
al Poloniei. Alegerea se opri asupra celui dintai (dieta din Cluj,
11 Fevruarie 1607); darrn dupa numai un an de stapAnire, Rkoczy, bolnavicios si desgustat de intrigi
isbucnise si o revolta
a haiducilor Ii (Wu demisia (5 Martie 1608) si se retrase pe
intinsele sale domenii. In locul su, fu proclamat Principe Gabriel
Bthory care n'avea decat 19 ani; Ii castigase simpatii prin infalisarea i forta sa fizic5, i prin firea sa foarte darnic5. Avea ins5
cusururi: era afemeiat si peste masura de ambitios: voia dup5

pilda lui Mihai 85 stapaneasca si Tara RomAneasca

www.dacoromanica.ro

i BA' 6135

Mg,

ISTORIA TRANSILVANIE PANA LA PACA DEL A KARLOVITZ

sub autoritatea sa yi Moldova. Am aratat mai inainte (p. 7)


felul In care ataca el pe Radu erban, silindu-1 sa se retraga peste Milcov precum i infrangerea pe care o suferi apoi
dela acesta langa Brayov (7 Iulie 1611). Daca domnul muntean ar fi continuat campania cu hotarire i repeziciune, ca
odinioara Mihai, Gabriel Bthory era lichidat Inca de atunci;
el Mar ins greyala de a aytepta pe Austriaci ; aceytia, neincrezatori i miyandu-se Incet, dadura putinta inganfatului
principe BA se meriting Inca doi ani, pan' in 1613. De data
aceasta frig, se produse o adevrata concentrare de forre impotriva lui. Turcii aveau la indemana un candidat potrivit:
pe Gabriel Bethlen, originar de fel din Ilia, localitate pe Murey,
In judetal Huniedoara ; tata-sau, Francisc, venise de dincolo
de Tisa, mama-8a Drusiana Lazar, era din Secuime. Bethleu
luase parte, ca adolescent s'a nascut pe la 1580 la campania din Muntenia impotriva lui Sinan Paya ; se ridicase apoi
impreuna cu Bocskay, in 1604, impotriva Habsburgilor. Era
oachey la fata de aceea i se mai zicea
Tiganul ; avea

insuyiri remarcabile yi a dat dovada de mult simr politic. In


1613, o armata turceasca, sub comanda lui Skender Paya,
armatele noastre, cea din Muntenia avand in frunte pe Radu
Mihnea, cea din Moldova pe stefan Toma, intra in Ardeal
asigura alegerea lui Gabriel Bethlen ca principe (23 Octomvrie).
Situaria e foarte bine caracterizata de cdtre cetatenii din TarguI
Murey cari scriu ca membrii dietei din Cluj .t de fric 1-au ales
liber pe Bethlen . Peste doua zile, la 25 Octomvrie, i se remit
de cAtre Skender Paya insemnele domniei, un steag, un buzdugan,
o sabie yi un caftan (vezi yi fig. 122), iar peste alte doua zile, la 27,
Gabriel Bthory este ucis de care soldarii sai la Oradia Mare,
unde se retrasese.
Gabriel Bethlem a avut planuri mari: a voit sa fie rege al Ungariei i s reia pArrile din aceasta tail pe care le ocupau Imperialii. Spre a-vi atinge scopul, a purtat nu mai putin de trei razboaie cu aceytia, incadrate toate in marele razboi european de
30 de ani, in care se poate spurie deci ea Transilvania a jucat un
rol bine precizat. A avut i dibacia de a prezenta lupta sa ca o
actiune pentru apararea libertarilor religioase i constiturionale,
indicate de Hansburgii catolici i autocrati. Deyi n'a izbutit
www.dacoromanica.ro

GABRIEL BETHLEN

363

din cauza condiVilor puse de Turci sa se Incoroneze rage al


Ungariei, airealizat totusi importante castiguri teritoriale, Impe-

rialii recunosandu-i, prin tratatul dela Mikulov, ratificat la 6

nweiii,

Fig. 122. Gabriel Bahian, principele Transilvaniei, duplk o gravurli In aramli, fficulA In 1620.
23

www.dacoromanica.ro

364

ISTORIA TRANSILVAN1EI PANA LA PACEA DELA KARLOVITZ

Ianuarie 1622, stipanirea asupra celor apte judete limitrofe


Transilvaniei i acordandu-i, pentru apirarea cetatilor dela grao subventie anuala de 50.000 de florini.

Bethlen a sperat, in 1618-1620, sa devie rege al Cehilor;


speranta so a fost spulberat insa prin victoria decisiva a Habsburgilor dela Muntele Alb (1620), In urma cireia Cehii i-au
pierdut libertatea pentru trei secole, 'Ana in 1918. Spre sfaritul domniei, el s'a gandit la coroana poloni ; opozitia din Polonia i-o i oferi; nu se ajunse insa la actiune, deoarece firul vietii
i se curma.
Mai important pentru noi este planul pe care 1-a avut Bethlen
de a ajunge rege al Daciei (rex Dacia e ), reunind cate i trele
iirile romaneti sub stpanirea sa. O corespondenti din Decemvrie 1627 ne arata ca el ficea in acest sens demersuri la Poarti.
Turcii, cari n'aveau insi niciun interes sa creieze un asemenea
organism puternic In coasta lor i cari nu uitasera cele pitite sub
Mihai, nu aprobara' cererea. Bethlen nu incerci s'o realizeze Cu
armele ; relatiile lui cu Muntenia i Moldova au fost panice. De
altfel, la alegerea sa ca principe, In 1613, el Meuse o irtelegere cu
Radu Mihnea i cu Toma. A dat mana cu cei doi voievozi
povestete un izvor contemporan i s'au jurat,
vor fi frati
unul altuia i pima' la moarte nu se vor lisa unul de altul a. Ceea
ce s'a i indeplinit.
Cu Gavril Moghili, are stapanete in Muntenia, futre cele doui
domnii ale lui Radu Mihnea, relatiile sale au fost de asemenea

bune; dovada, tratatul de aliantil, in conditii de perfecta reciprocitate, care se incheie la 5 Mai 1619.
Fata de Romanii din Ardeal, a caror limba o tia din copilarie,

Bethlen n'a avut o atitudine ostila, dimpotriva, a Meld chiar


cateva gesturi de Intelegere. Astfel, cuprilejul confirmarii episcopului Teofil dela Prislop, la 21 Fevruarie 1615, el hotarate ca toti

aceia cari au instriinat sau vor 1nstraina bunuri sau venituri


ale preotilor sau bisericilor romaneti, si fie obligati a le inapoia

numai cleat; pedeapsa, pentru neascultatori, va fi de 200 de


florini, daca bunt nobili, i de 12 florini, daca sunt plebei. Mai
tarziu, In 1624, la staruinta mitropolitului Dosofteiu, ce-i fusese
recomandat spre confirmare de citre Stefan Toma, el scutete
pe preotii romni de dijma din vite i din grane.

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE RAKOCZY I

365

Gabriel Bethlen a murit relativ thaw, la 49 de ani, in ziva de


15 Noemvrie 1629, in orapl Aiud.
Gheorghe Rfikoczy I. Inca inainte de moartea lui Bethlen,
dieta alesese pe sosia acestuia, Ecaterina de Brandemburg, ca
principesa a Transilvaniei; prim dregator era guvernatorul Stefan Bethlen,
varul lui Gabriel. Situatia nu dura
insa

nici un an de zile: Ecaterina,

care trecuse, in taina. la catolicism

care ducea o vigil libera, trebui sa

abdice, spre a nu fi detronata. In


locul ei fu ales Gheorghe Ritkoczy
(Decemvrie 1630; vezi i fig. 123).

In primii ani de stapanire, el 4i


consolida tronul; trebui sa lupte in
impotriva fostului guvernator
Stefan Bethlen, care, avand i spri1636

jinni paei de Buda, revendica Transilvania pentru sine. DupIt ce se asigull din partea aceasta, Rakoczy
mai departe, impotriva Austriacilor ;
el urmarea, ca i predecesorul salt,
a ocupe Ungaria still:411RA de Habsburgi i sa se proclame rege. In acest

scop, Mu o alianta cu grupul de


puteri protestante, incheind, in Aprilie

1643, un tratat cu Suedezii; determina apoi i pe Turci sa declare raz-

Fig. 1123.
Monet1 de aur, de
aece ducati, dela Gheorghe
koczy I, 53tu64 In anul 1646

boj Austriacilor (Decemvrie 1643). Dar,

cu toate sfortarile sale i cu toate ca incheie, in primilvara lui


1645, au tratat i cu Francezii, dumanii imparatului dela Viena,
el nu reuqi sa-i atinga scopul i trebui, in cele din urma, si faca
pace (August 1645).
FaSa de Muntenia, Gheorghe Rikoczy a avut o politica uniconsequent5. A sprijinit partida-de boieri, in frunte cu dga
Aiatei, care se ridicase impotriva Grecilor, i data' conduchtorul
partidei ajuns domn, i-a ramas aliat pana la sf&ritul vieSii, recomandand chiar i urmaului Ban sa pastreze aceea*i atitudine
23.

www.dacoromanica.ro

366

ISTORIA TRANSILVANIEI PANA LA PACEA DELA KARLOVITi

(vezi i mai sus, p. 56). Aceasta