Studiul VTV

Pornind de la ideea, promovat` n cadrul unei campanii antiviolen]` TV din Fran]a, c`, la
televizor, copiii nu v`d acela[i lucru ca [i adul]ii, am spune, relundu-l pe Herman Parret, c`
televiziunea nu este mincinoas` [i nici manipulatoare, n principiu, ci, pur [i simplu, devastatoare
pentru c` este seduc`toare. Iar violen]a este unul dintre ingredientele aliment`rii [i sus]inerii acestei
logici a comunic`rii televizuale; violen]a este chiar un summum al acestui discurs spectacular [i
senza]ional.
Copiii [i adolescen]ii nu au aceea[i capacitate ca [i adul]ii de a se distan]a n raport cu
anumite imagini, n special cu imaginile violente (dat` fiind mai ales slaba lor capacitate de a face
distinc]ia dintre fic]iune [i realitate). Nu putem uita c` televiziunea are o uria[` putere de autentificare
[i deci de legitimare simbolic` a tot ce se perind` pe micul ecran. Astfel, cei care privesc mult la
televizor au toate [ansele s` vad` lumea prin ochelari televizuali [i chiar s`-[i situeze existen]a ntr-un
mod neproblematic n acest univers amalgamat. Toate acestea constituie un punct de plecare dar [i
o legitimare a demersului nostru de studiere a Reprezent`rii violen]ei televizuale [i protec]iei copilului.
Coordonatori:
Ioan Dr`gan
Poliana {tef`nescu
Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.000 de exemplare cu sprijinul

Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia.
Editura: VANEMONDE
ISBN: 978-973-1733-12-8
Centrul de Studii Media [i Noi Tehnologii de Comunicare

Universitatea Bucure[ti
Alexandra Povar`
Anca Velicu
Reprezentarea violen]ei
televizuale [i protec]ia
copilului
Coordonatori:
Ioan Dr`gan
Alexandra Povar`
Poliana {tef`nescu
Anca Velicu
Editura VANEMONDE
2009
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului / Ioan Dr`gan
(coord.), Poliana {tef`nescu (coord.), Alexandra Povar`, Anca Velicu. Bucure[ti : Vanemonde, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-974-1733-12-8
I. Dr`gan, Ioan
II. {tef`nescu, Poliana
III. Povar`, Alexandra
IV. Velicu, Anca
316.613.43
654.197
Tehnoredactare: Victoria Dumitrescu

DTP: Dan Gl`van
ISBN: 978-973-1733-12-8
Editura: VANEMONDE
Tel/Fax: 021-331.02.00
INTRODUCERE
M` gndesc la comunicare ca
la cel mai important
proces narativ care ne
guverneaz` rela]iile unuia fa]`
de cel`lalt
[i fa]` de lume.
George Gerbner
Dac` vrei s` folose[ti

televizorul pentru a nv`]a ceva
pe cineva, trebuie,
mai nti, s`-l nve]i
pe acela cum s` foloseasc`
televizorul.
Umberto Eco
tudiul efectelor violen]ei televizuale, mai ales asupra minorilor, nu poate fi separat de analiza
con]inuturilor programelor de televiziune. Tipologia efectelor media este complex`, iar factorii de
condi]ionare a impactului mediatic sunt multipli. Cu siguran]` \ns`, primul factor care trebuie luat \n
considerare este reprezentat de con]inuturile programelor [i interac]iunea variabil` a acestora cu receptorii,
deoarece utilizarea mass media implic` crearea unor noi forme de ac]iune [i de interac]iune \n lumea social`
(J. B. Thompson). Cteva preciz`ri introductive, chiar [i sumar formulate, sunt necesare pentru a motiva
prioritatea analizei con]inuturilor programelor [i definirea tipurilor [i formelor violen]ei televizuale.
Conform protocolului metodologic al studiilor longitudinale (cercet`ri continuate [i reluate la
anumite intervale de timp), Centrul nostru a reiterat, la sfr[itul lui 2008 (pentru CNA) [i la \nceputul lui
2009 (pentru UNICEF) proiectul lansat \n premier` \n Romnia \n 2004 (contract cu CNA) consacrat
m`sur`rii violen]ei televizuale, cuantific`rii [i scenariz`rii / semnific`rii actelor de violen]` din programele
principalelor canale de televiziune din Romnia, publice [i private, generaliste [i tematice, pentru adul]i [i
Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului
pentru copii. A fost utilizat` o metodologie standard, adaptat` de autori specificului proiectului [i contextului
peisajului televizual romnesc, m`surndu-se ponderea violen]ei \n programe dup` indicatorii clasici (stabili]i
ini]ial de americanul George Gerbner) [i evalundu-se intensitatea / semnificarea actelor de violen]` din
emisiunile de informare, de fic]iune [i de divertisment dup` metodele oferite de semiotic`, de psihologia
social` a agresivit`]ii, de studiile specializate \n analiza imaginii, precum [i de abord`rile semio-discursive
(evaluarea violen]ei televizuale ca ac]iune discursiv`). Suita acestor cercet`ri chiar dac` nu a existat o
programare ini]ial` conform` cu metodologia studiilor longitudinale a permis compara]ii \n timp \ntre
dozele de violen]` televizual` oferite publicului romnesc [i, mai ales, a modurilor de scenarizare a actelor
de violen]` [i a poten]ialului acestora de a influen]a mai cu seam` publicul minor. De asemenea, cum se va
constata parcurgnd rezultatele cercet`rilor, pentru a face ct mai relevante datele m`sur`torilor noastre, pe
ct posibil s-a apelat [i la unele compara]ii interna]ionale.
Dar acest volum este, \n esen]`, o sintez` a studiului efectuat la cererea [i cu finan]area UNICEF,
pe un corpus de programe TV din s`pt`mna 5-11 ianuarie 2009, corpus \nsumnd 348 ore [i 15 minute de
programe (s` preciz`m c` \n studiile de acest gen, corpusul s`pt`mnal de programe analizate reprezint`
metodologic un interval standard). Evident, cnd resursele financiare [i umane o permit, proiectele se extind
la acoperirea de intervale s`pt`mnale multiple. Reamintim c` [i primele cercet`ri efectuate de Centrul nostru
\n 2004, sub contract cu CNA, au acoperit, \n dou` edi]ii, corpusuri bis`pt`mnale, prima faz` a studiului
efectundu-se \n vara lui 2004, acoperindu-se 734 de ore de programe pe 11 canale TV, iar a doua \n toamna
aceluia[i an (752 ore de program, \n decursul a dou` s`pt`mni, 12 canale TV).
1. Studiul devine relevant dac` vom \ncepe prin a spune c` suntem \nc` prizonierii unei viziuni
dihotomice asupra rela]iilor dintre lumea televizual` [i lumea zis` real` [i a unei concep]ii reprezenta]ionale
asupra discursului mediatic. Un exemplu reprezentativ al perpetu`rii acestei viziuni dihotomice \l avem atunci
cnd spunem, de pild`, c` industria cinematografic` de la Hollywood ucide fic]ional circa 1000 de
personaje pe zi. Iar, pe de alt` parte, multe statistici criminologice ne spun c` violen]a figureaz` \ntre
principalele cauze de deces la vrstele 15-44 ani (la originea a 14% din decesele popula]iei de aceste vrste).
Evident c` nu ignor`m justificarea acestor cuantific`ri separate [i paralele (statistici criminogene, pe de o
parte [i m`sur`tori ale violen]ei mediatice, pe de alt` parte), cu condi]ia s` nu uit`m c` ambele dau seama
de fenomene apar]innd unui univers comun, deopotriv` simbolic [i ontologic.
Aceast` distinc]ie care postuleaz` dou` moduri de violentare aparte (unul mediatic [i altul numit
real), ignor` totu[i o realitate mai profund` [i anume aceea c` \n prezent, mai ales acela c` cei care cresc
cu televiziunea [i NTIC, trìesc, de fapt, \ntr-un univers dual definibil ca univers simbolic-realist
universalizat. Mai mult, copiii trìesc mai ales \ntr-o lume televizual` a adul]ilor. Se uit` c` media nu sunt
doar reprezentare a lumii [i moduri de semnificare a faptelor, ci chiar universul real-simbolic la care ne
raport`m existen]a. Uit`m c` lumea televizual` are for]` de realitate, comport` un intrinsec efect de
realitate, c` \n reprezent`rile [i con]inuturile televizualului fic]ionalul [i realul sunt dou` fe]e ale realit`]ii.
De altfel, cercet`rile asupra opiniei [i comunic`rii au demonstrat demult c` oamenii se raporteaz` la lucruri
fapte, indivizi, grupuri \n func]ie de opiniile pe care le au despre acestea. Reg`sim aici deopotriv`
dimensiunea simbolic`, ritual` [i cea pragmatic` a comunic`rii [i a realit`]ii: lumea este un construct
simbolic structurat nu doar de date fizice, ci mai ales prin atribuirile de defini]ii [i semnifica]ii. De unde
importan]a radiografierii acestor con]inuturi televizuale, cum sunt cele violente. Aceast` radiografie ne spune
cel mai pregnant [i \n ce fel de lume trìm, ne spune ct de violent` este lumea de azi, v`zut` ca o totalitate
experimen]ial` interactiv` avnd deopotriv` atribute ontologice [i simbolice. Mai mult, aceste evalu`ri ale
con]inuturilor televizuale au [i o putere de anticipare: ne spun \n ce lume vom trì \n viitor. Aceast` \n]elegere
a comunic`rii ca dimensiune socio-ac]ional` a lumii legitimeaz` studierea con]inuturilor programelor TV ca
mod de construire a realit`]ii sociale [i nu doar a puterii simbolice a media, precum [i de formare a identit`]ii
[i personalit`]ii umane.
2. Impactul imaginilor televizuale, condi]ionat mai ales de ceea ce G. Comstock numea relevan]a
psihologic` a stimulilor mediatici care rezult` din conjunc]ia a trei factori:
1. simpla prezen]` pe ecran;
2. contextul valoriz`rii precump`nitor legitimante a datelor violen]ei mediatice mai ales sub
aspectul consecin]elor distructive pentru individ [i pentru comunitate;
3. coresponden]a cu realitatea trìt` - le confer` indivizilor o surs` de a trì nemijlocit experien]a
violen]ei.
Concluzia este c`, cu ct exist` o articulare mai logic`, mai realist` [i mai natural` a imaginilor
violente, sexiste, obscene, cu att percep]ia indivizilor asupra emisiunilor TV devine un fel de scenariu
plauzibil, nu doar o fic]iune. Astfel, itinerariul experien]elor individului, mai ales minor, cu televiziunea, se
poate transpune dintr-un scenariu simbolic, \ntr-o trìre efectiv`. Cu ct suita scenelor violente din
programele TV este mai realist`, mai logic` [i mai natural`, cu att cre[te probabilitatea (nu necesitatea
\ns`) ca minorii s` fie tenta]i a experimenta \n practic` astfel de comportamente vizionate. De aici a derivat
importan]a acordat` \n aceste studii, inclusiv \n cel de fa]`, construirii grilelor de analiz` a contextelor de
semnificare a actelor violente (luate ca amuzante, gratuite, terifiante, eroizante etc.).
3. Discursul televizual este construit, \n principal, dup` o logic` a seduc]iei [i capt`rii, induse de
logica pie]ii. A spune, relundu-l pe Herman Parret, c` televiziunea nu este mincinoas` [i nici manipulatoare,
\n principiu, ci, pur [i simplu, devastatoare pentru c` este seduc`toare. Iar violen]a este unul din ingredientele
aliment`rii [i sus]inerii acestei logici a comunic`rii televizuale: violen]a este chiar un summum al acestui
discurs spectacular [i senza]ional. La televiziune, copiii nu v`d acela[i lucru ca [i voi mesajul unui clip
de promovare [i sensibilizare a p`rin]ilor, operatorilor radio-TV [i realizatorilor de programe la signaletica
antiviolen]` din Fran]a: copiii [i adolescen]ii nu au aceea[i capacitate ca [i adul]ii de a se distan]a \n raport
cu anumite imagini, \n special cu imaginile violente (dat` fiind mai ales slaba lor capacitate de a face distinc]ia
dintre fic]iune [i realitate). Nu putem uita c` televiziunea are o uria[` putere de autentificare [i deci de
legitimare simbolic` a tot ce se perind` pe micul ecran: \ndeosebi cei care privesc mult la televizor au toate
[ansele s` vad` lumea prin ochelari televizuali [i chiar s`-[i situeze existen]a \ntr-un mod neproblematic \n
acest univers amalgamat.
4. Studiile noastre despre violen]a televizual` iau \n considerare nu doar amplificarea progresiv` a
violen]ei, ci [i faptul c` televiziunea ca spectacol al dezordinii lumii [i ca imperiu al rùlui (St. Breton)
este, prin natura sa tehnologic` [i comunica]ional` un media predispus la violentarea telespectatorului,
func]ionnd intrinsec ca un stimul de agresivitate. Evident c` acest poten]ial violent \nscris \n structura
televizualit`]ii \ns`[i, va fi valorizat tot mai intens odat` cu trecerea, \n anii 70 ai secolului XX, de la
paleoteleviziune la neoteleviziune (U. Eco), odat` cu acutizarea competi]iei dintre canale. Evolu]ia
acesteia este comparabil` cu aceea a automobilului: chiar dac`, la \nceput, viteza acestuia era de circa 20-25
km/h, automobilul purta de la \nceput, in nuce, performan]ele [i excesele bolizilor din zilele noastre. La fel
[i televiziunea, avea \nscris`, \n natura sa, ca medium, (McLuhan) poten]ialit`]ile unei comunic`ri \nc`rcate
de violen]` de la ritmul producerii [i derul`rii imaginilor (\n ansamblu, acestea agreseaz` cu izbucnirile
specifice clipului [i spotului publicitar), cu sonorit`]i asurzitoare deseori, cu programe trepidante, ame]itoare.
Dispozitivul televizual, tehnologia, codurile narative [i informa]ionale, modurile de scenarizare [i de
vizualizare senza]ionale plaseaz` televiziunea \ntr-o logic` a spectacularului \mbibat de violen]` care devine
banal` prin repeti]ie, atr`g`toare, prin suscitare emo]ional`, incitatoare prin magia puterii f`r` limite, natural`
prin rezolv`ri de situa]ii la \ndemna individului. Excesele violen]ei televizuale pot fi \ncadrate \n categoria
mai larg` a hipermodernit`]ii (J. Baudrillard, G. Lipovetsky): ma[ini [i instrumente hiperperformante,
exerci]ii [i produse care \i dau omului senza]ia de a accede la puteri aproape supranaturale. Magia
hipermodernit`]ii ne \nv`luie din toate p`r]ile lumii fizice, ale experien]elor umane, unindu-se cu cea a
societ`]ii riscului. Jocurile de vertij ale televiziunii sunt o ilustrare a acestei tendin]e devenit` tot mai
atr`g`toare, mai ales \n mediile tineretului. Nu este atunci de mirare c` televiziunea (\mpreun` cu
publicitatea) tinde s` devin` nu doar un simbol al hipermodernit`]ii, ci chiar \ncarnarea mediologic` a unei
ma[in`rii infernale, un fel de exploziv mediatic f`r` precedent. A con[tientiza aceast` tendin]`, ]innd de
mediumul \nsu[i, a-i evalua poten]ialul violent [i poluant, a demonta mecanismele interne ale acumul`rii [i
expansiunii acestui exploziv, care atinge publicul la scar` planetar` cu efecte \nc` neevaluate pn` la cap`t
devine o obliga]ie major` pentru a limita aceast` amenin]are la adresa speciei umane, ca urmare a intr`rii
\n era hipertelevizualit`]ii. Telea[tii sunt ei \n[i[i nu doar promotorii [i instrumentele acestui hiperstimulent
al agresivit`]ii, ci [i victimele unui complex de factori care au generat un nou tip de industrii industriile
culturale, al c`ror vrf de lance a devenit televiziunea. Poate c` \n studiile noastre (ca [i \n cele ale altor
echipe) am luat \n considerare mai pu]in m`surarea violen]ei ca un atribut intrinsec al televizualit`]ii,
concentrndu-ne m`sur`torile pe forme, con]inuturi, scenariz`ri particulare specifice (violen]a \n [tiri, \n
seriale, \n spoturi publicitare) [i mai pu]in pe evaluarea acestora ca manifest`ri ale unor structuri matriciale
ale televizualit`]ii. Televiziunea era, de la \nceput, predestinat` s` integreze lumea \n spectacolul violen]ei [i
al supraexcit`rii emo]ionale. Nu erau, desigur, inevitabile excesele violen]ei televizuale din zilele noastre. Dar
\nclina]iile spre un spectacol al violen]ei s-au dovedit mai puternice (]innd cont de performan]a tehnologic`,
comunica]ional` [i de scenarizare imagistic`) dect limit`rile institu]ionale [i culturale \n numele unor valori
precum protec]ia copilului [i ap`rarea demnit`]ii umane [i dect capacitatea individului [i a publicului de a
func]iona ca un mecanism de autocontrol [i de autoap`rare. |nct este esen]ial a con[tientiza la scara societ`]ii
c` rela]ia televiziunii cu publicul este generat` de o perpetu` tensiune dintre propensiunea spre spectacolul
violent-emo]ional (cultivarea pl`cerii ca o motiva]ie a trìrii senza]ionale) [i contrareac]ia supraeului social
constituit din institu]iile de reglementare a audiovizualului, de m`surile pentru sensibilizarea [i educa]ia
pentru media a p`rin]ilor, copiilor, a realizatorilor [i produc`torilor de programe de televiziune. Prima
condi]ie a unei ac]iuni concertate pentru limitarea tendin]ei spre spectacularizarea violen]ei ca mijloc de
captare a publicului, de la cele mai fragede vrste, st` \n evaluarea nivelului [i a pragului con]inuturilor
violente, \n m`surarea efectelor acestora mai ales asupra socializ`rii copiilor [i \n dezvoltarea unei culturi a
violen]ei \n lumea valorilor sociale [i a comportamentului uman. |n aceast` confruntare continu` dintre o
televizualitate care se rafineaz` combinnd moduri tot mai subtile dar [i mai brutale de scenarizare a violen]ei,
pe de o parte, [i mijlocele de autoap`rare ale organismului social, un rol important revine cercet`rii. Aceasta
poate contribui la con[tientizarea indivizilor [i a organismelor de control social asupra mecanismelor,
riscurilor [i pericolelor con]inuturilor violente din programele de televiziune; ea poate fi un suport al unei
culturi a distan]`rii [i \n]elegerii semnifica]iilor acestor programe. Telea[tii pot deveni mai aten]i la respectul
unor valori ale demnit`]ii umane, consumatorii de televiziune mai selectivi, mai aviza]i [i mai critici, iar
instan]ele de reglementare a audiovizualului pot deveni mai eficiente \n m`surile de ap`rare a consumatorului,
mai ales a celui minor.
5. Apar, \n consecin]`, noi forme de dezvoltare a strategiilor viznd limitarea violen]ei televizuale [i
de sensibilizare a editorilor de programe [i a radiodifuzorilor, precum [i a p`rin]ilor la riscul expunerii copiilor
la programe violente. Recent, unele televiziuni publice din ]`rile occidentale (a se vedea cazul televiziunii
publice spaniole) au adoptat coduri de conduit` deosebit de restrictive \n ceea ce prive[te difuzarea violen]ei
gratuite, a scenelor sexuale explicite, a limbajului grosier [i discriminator, a scenelor de exorcism \n intervalele
orare definite ca total protejate: 7,30 - 9; 13 - 14,30; 17 - 21. Aceste segment`ri iau \n considerare c`
televizionarea de c`tre copii se concentreaz` \n anumite vrfuri [i, mai ales, \n relieful cel mai \nalt al prime
time-ului, adic` 19 22,30. Dar, \nc` de mult timp, codul re]elei americane de televiziune [i radio NBC
stipuleaz` c` violen]a nu trebuie s` fie reprezentat` sau propus` ca solu]ie acceptabil` a problemelor.
6. Ca \n orice proces de cre[tere excesiv` care scap`, inevitabil, normativit`]ii sociale, televiziunile
din Romnia au fost impregnate puternic de tarele televizualit`]ii, cum este spectacularizarea violen]ei,
ajungnd s` dep`[easc` rapid televiziunile occidentale \n ceea ce prive[te frecven]a, ponderea [i duratele
medii ale con]inuturilor violente, cu diferen]e notabile \ntre canale, unele devenind \ns` adev`rate rachete
pulsionale att prin programele informa]ionale ct [i prin cele fic]ionale, de divertisment, ca [i prin spoturile
publicitare, inclusiv importul masiv de programe cu con]inuturi violente. |nct, principalii indicatori ai
con]inuturilor violente (ponderea emisiunilor con]innd scene de violen]` \n ansamblul programelor,
frecven]a [i durata medie a scenelor de violen]` pe or`) situeaz` televiziunile din Romnia peste media
violen]ei televizuale din ]`rile occidentale.
Cercet`rile Centrului nostru iau, de asemenea, \n considerare trei factori concurnd la restructurarea
proceselor de socializare, mai ales primar`, [i la construc]ia identitar` a genera]iei ecranelor [i videocopiilor (G. Sartori) \n era video-sferei (R. Debray) [i anume: 1. consumul televizual [i practicarea
jocurilor video (\n medie, peste trei ore de televiziune \n cazul majorit`]ii copiilor); de asemenea, cercet`rile
americane arat` c` pn` la \mplinirea vrstei de 18 ani, majoritatea americanilor au petrecut mai multe ore
\n fa]a televizorului dect \n [coli [i cu mult mai mult timp dect au petrecut vorbind cu profesorii, cu prietenii
[i chiar cu proprii p`rin]i. M`sur`torile de audien]` arat` c` timpul real petrecut \n fa]a televizorului de un
copil american (la fel stau lucrurile [i cu cel european) este \ntr-un an de 1024 ore, fa]` de 900 de ore
petrecute \n [coal`; 2. ethos-ul tinerei genera]ii care se define[te prin aderen]a masiv` la experien]e [i valori
fuzionale [i pulsionale (M. Maffesoli); 3. muta]iile socio-culturale generate de post- [i hiper-modernitate
(asocieri sensibile, credin]a \n mitologia star-sistemului, fracturi identitare). Toate au printre altele, ca
efect cumulativ, o inversare progresiv` a raportului dintre genera]ia copiilor [i cea a p`rin]ilor, \n favoarea
primei [i accentuarea proceselor transgresive la minori, \n sensul \nc`lc`rii normelor sociale, percepute ca
\ngr`diri izvorte dintr-o autoritate parental` produc`toare de frustr`ri. Este evident c` programele de
televiziune, mai ales prin serialitatea scenariz`rilor violen]ei, contribuie din plin la alimentarea tendin]elor de
transgresare a normelor [i cutumelor sociale [i la modific`ri comportamentale cu caracter nu doar nonconven]ional, ci [i violent. Tenta]ia transgres`rii normelor de c`tre minori este corelativ` omniprezen]ei
imaginilor TV la care sunt expuse [i publicurile cele mai fragile, precum [i cu r`sturn`ri care au loc \n
universul socializator: epoca noastr` nu este, pe planul comunic`rii, doar una a imaginii, [i a individualiz`rii
conectivit`]ii prin Internet, ci [i cea a copilului-rege [i a permisivit`]ii familiale.
*
*
Autorii acestui volum (Raport de cercetare) aduc mul]umiri, pentru \ncurajarea [i sprijinirea
constant` a proiectelor de cercetare [i de valorizarea acestora, Consiliului Na]ional al Audiovizualului, fostului
[i regretatului pre[edinte Ralu Filip, care a lansat, \mpreun` cu Centrul nostru, primul proiect \n 2004;
actualului pre[edinte al CNA, dl. R`svan Popescu, membrilor Consiliului [i directoarei Mihaela Botnaru,
altor promotori din CNA care ne-au onorat cu \ncrederea [i cu sfaturile lor; UNICEF, prin reprezentantul
sù \n Romnia, Excelen]a sa domnul ambasador Edmond MCLOUGHNEY; directorul de programe din
cadrul Biroului regional UNICEF din Romnia, domnul Eugen Crai, care a f`cut posibil` reluarea [i
finalizarea noii faze a acestui proiect, finan]nd cercetarea [i publicarea Raportului de cercetare \n volumul
de fa]`. Suntem bucuro[i c` finalizarea acestor studii \n manifest`ri publice ca primul Simpozion Na]ional
consacrat Violen]ei mediatice, [colii [i familiei (2006) a beneficiat de colaborarea [i sprijinul Ministerului
Educa]iei, CNA, UNICEF [i Universitatea din Bucure[ti, al c`rui Rector, Prof. Dr. Ioan Pnzaru a sus]inut
constant Centrul nostru \n lansarea de proiecte de cercetare viznd probleme de interes public. Facultatea
de Sociologie [i Asisten]` Social` a Universit`]ii din Bucure[ti ne-a fost mereu asociat` ca for academic \n
realizarea proiectelor noastre. Studen]ii facult`]ii noastre s-au investit [i au f`cut ucenicie inedit` de cercetare
participnd la aceste proiecte. Canalele de televiziune din Romnia, de[i vizate critic de evaluarea
con]inuturilor violente din propriile programe, nu numai c` nu au ecranat rezultatele cercet`rilor, dar le-au
asigurat, cu onestitate, o larg` difuzare public`. Mul]umim [i jurnali[tilor din presa scris` care au comentat
rezultatele cercet`rilor noastre. Gra]ie acestor colabor`ri institu]ionale, un proiect de cercetare academic` a
putut deveni un program de interes [i multipl` receptare public`.
Ioan Dr`gan
REZUMAT
Rezumatul principalelor rezultate ale cercet`rii

1. Num`rul actelor de violen]` care pot fi urm`rite ntr-o or` de transmisie televizual` (exceptnd
publicitatea [i promo-urile) variaz` n func]ie de canalul tv, de la 9 acte de violen]` n medie pe or` (la TVR1)
la 23,4 acte de violen]` pe or` (la ProTV). Valori ridicate ale acestui indicator s-au nregistrat [i pentru OTV
(22,6 acte n medie pe or` cu precizarea c` singura emisiune analizat` a fost Dan Diaconescu Direct). La
celelalte cinci canale cuprinse n analiz`, num`rul mediu al actelor de violen]` pe or` variaz` ntre 10 [i 14.
Trebuie s` compar`m aceste frecven]e ale actelor de violen]` cu frecven]ele similare nregistrate la cele trei
canale care se adreseaz` exclusiv copiilor: la Jetix s-au nregistrat 37 de acte de violen]` n 60 de minute de
emisiune, la Cartoon Network 31 de acte, iar la Minimax doar 20 de acte (valoare apropiat` de cea mai
mare valoare m`surat` pentru canalele adul]ilor).
2. Durata total` maxim` a actelor de violen]` care pot fi vizionate n 60 de minute de transmisie
tv (excluznd publicitatea [i promo-urile) este de 22,6 minute (la OTV DDD). ProTV-ul transmite aproape
16 minute violente din 60 de minute de emisiune; canalul care transmite cea mai redus` durat` a violen]ei
este Acas`TV, cu 3,6 minute din 60 de minute de emisiune).
3. Durata medie a unui act de violen]` arat` ct dureaz`, n medie, un act de violen]`; este un
indicator calculat ca medie a duratelor tuturor actelor de violen]`, de orice tip, analizate la canalele tv
monitorizate. Pe primul loc se afl` OTV, cu durata medie de 60 de secunde, iar pe ultimul loc se reg`se[te
PrimaTV, cu o durat` medie de sub 20 secunde pentru un act de violen]`. Media acestui indicator este de
37,7 secunde pentru un act de violen]`.
4. Tipologia violen]ei arat` care este reparti]ia procentual` a tipurilor de violen]` (fizic`, verbal`,
psihologic`, economic`, social`, sexual`) pe canale. Pe primul loc ca pondere a frecven]ei se plaseaz` violen]a
verbal`, cu aprox. 44%, urmat` de cea fizic`, cu 33,6%, psihologic` cu 9%, economic` cu 8,4%, social` cu
4,1% [i sexual` cu 1%. Ponderea fiec`rui tip de violen]` depinde de canalele analizate, ca [i de specificul
fiec`rui canal. Astfel, OTV, prin natura emisiunii analizate, are cea mai mare pondere a violen]ei de tip verbal
(75,6% din toate tipurile de violen]`), ca [i cea mai mic` pondere a violen]ei de tip fizic: 6,5%. Canalul care
a prezentat cea mai mare parte a actelor de violen]` fizic` este ProTV (57,4%), unde au predominat filmele
de ac]iune. Formele de manifestare a violen]ei fizice cel mai des prezente pe micul ecran sunt b`tìle [i
omuciderile, care mpreun` reprezint` 46% dintre toate formele de manifestare a violen]ei fizice. Pe primul
loc n topul formelor de manifestare a violen]ei verbale se afl` ]ipetele [i ridic`rile de ton, cu o pondere de
28%, urmat` de formele de tipul ntreruperilor celuilalt \n dezbateri [i emisiuni interactive (16%). n ceea ce
prive[te violen]a psihologic`, pe primul loc ca form` de manifestare se afl` amenin]are, cu cca. 70% din
num`rul total al actelor de violen]` de acest tip. Cel mai frecvent difuzate forme de manifestare a violen]ei
economice sunt incendierile (accidentale sau premeditate) [i furturile.
Mai mult de jum`tate dintre formele de manifestare a violen]ei sociale sunt sinucideri.
De[i au fost ntlnite doar 20 de acte de violen]` de tip sexual, formele de manifestare pentru acest
tip de violen]` au acoperit o plaj` larg`, de la h`r]uire sexual` [i viol pn` la pornografie, prostitu]ie [i
pedofilie.
5. Am dorit s` verific`m dac` exist` un anumit statut socio-profesional al actorilor actelor de
violen]`, de a vedea dac` o anumit` categorie este portretizat` n ipostaza de victim` sau de agresor. Valorile
asem`n`toare ale categoriilor luate n discu]ie, pentru agresor [i pentru victim` ne determin` s` afirm`m c`,
cel pu]in la nivel de ansamblu, nu exist` o tendin]` observat` a televiziunilor de a nf`]i[a o anumit` categorie
socio-profesional` ca victim` sau ca agresor.
6. Locul de desf`[urare a violen]ei este, n aproximativ un sfert din actele de violen]`, casa (cu
extensia sa, contextul domestic). O pondere ridicat` a ob]inut-o emisiunea TV ca loca]ie a violen]ei, fapt
explicabil ]innd cont c` o mare parte a actelor de violen]` au fost de tip verbal, petrecute n cadrul emisiunilor
de dezbateri.
7. Inten]ionalitatea violen]ei prezentate - peste 85% dintre actele de violen]` au fost
inten]ionate, doar 7,5% dintre ele putnd beneficia de justificarea accidentalului.
8. Faptul c` n aproape 44% din actele de violen]` mediatizate nu sunt prezentate consecin]ele
actelor de violen]` pentru victim` poate conduce la formarea opiniei n rndul telespectatorilor tineri [i
foarte tineri c` violen]a nu are urm`ri asupra victimelor ei. Lipsa prezent`rii consecin]elor asupra agresorului
are aceea[i interpretare ca [i n situa]ia precedent`, cu o intensitate m`rit` ns`, dat` de cele 66% de acte de
violen]` n aceast` situa]ie.
10
Reprezentarea violen]ei televizuale pe canalele pentru copii

Pornind de la constatarea c`, desenele animate difuzate pe canalele interna]ionale sunt cele mai
consumate programe TV de c`tre copii (n lipsa unor programe autohtone special dedicate lor) [i de la ideea
c` nu putem s` sanc]ion`m (cel pu]in nu atta timp ct este difuzat de canale interna]ionale) violen]a din
desenele animate (DA), am realizat un demers de cunoa[tere a ei, cunoa[tere care ar trebui s` ne permit`
fie s` protej`m copiii prin limitarea timpului sau limitarea accesului la anumite tipuri de desene animate, fie,
[i aceasta ar fi solu]ia dezirabil`, s` educ`m copiii astfel nct s` diminu`m efectele negative ale acesteia.
Din p`cate, aceast` ultim` solu]ie este [i cel mai greu de realizat, ea deschiznd marea dezbatere a media
literacy, dezbatere care dureaz` n occident din anii 60-70. A-i face pe tinerii telespectatori s` n]eleag`
mecanismele narative care aduc uneori violen]a de tip fic]ional n registrul legitimului (binele care restabile[te
ordinea amenin]at` de principiul rùlui, poate folosi [i el violen]a, dar strict n acest registru), sau al logicului
(Propp a ar`tat, n analiza basmului, c` o secven]` inerent` a acestuia este amenin]area sau chiar ac]iunea
rùlui care pune n pericol ordinea fireasc` a lucrurilor, legea moral` etc.) sau al ludicului (cel care
dezamorseaz` situa]ia prin efectul comic pe care l strne[te) i preg`te[te pe ace[tia s` observe [i s` n]eleag`
derapajele care au nceput s` existe n aceste forme fic]ionale pentru copii. Vorbim despre derapaje deoarece
literatura pentru copii [i, prin extindere, fic]iunea televizual` (animat` sau nu) adresat` acelora[i consumatori,
ar trebui s` beneficieze de un maniheism structural care s` nu pun` probleme de interpretare valoric` micului
lector; n ultimul timp ns`, aceste pove[ti sunt din ce n ce mai complexe, ntr-un registru postmodern1,
autoreflexive uneori2, practicnd un metadiscurs3 alteori, distan]ndu-se de mai vechile basme sau chiar
amalgamndu-le ntr-un dadaism animat.
Au fost cercetate trei canale pentru copii: Cartoon Network (CN), Jetix (J) [i Minimax (MM), timp
de o s`pt`mn` (s`pt`mna 5-11 ianuarie 2009), patru ore pe zi. Alegerea acestor patru ore a fost f`cut` n
func]ie de un algoritm prin care s` fie analizate toate emisiunile (de pe parcursul unei zile 4) care sunt difuzate
pe aceste canale prin varierea celor patru ore zilnice.
La nivel general, pe ntreaga perioad` monitorizat` s-au nregistrat 2005 acte de violen]` n desenele
animate de pe cele trei canale. Media per canal este de 668 acte de violen]`, cel mai violent canal, din punct
de vedere al frecven]ei pure, fiind Jetix-ul, cu 852 de acte, urmat de Cartoon Network (815 acte) [i de MM,
cu 338 acte. Pentru comparativitate, am construit indicatori compu[i care s` exprime frecven]a medie pe
unitate narativ` sau pe unitate de timp. Astfel, n ceea ce prive[te frecven]a medie per emisiune, clasamentul
r`mne acela[i, dar diferen]ele dintre canalul cel mai violent [i urm`torul se accentueaz`: pe canalul Jetix sunt,
n medie, 14 scene de violen]` pe emisiune, n timp ce pe CN sunt doar 9 iar pe MM sunt 6 scene.
Men]ion`m, de asemenea c`, n timp ce pe canalele CN [i J nu a existat nicio emisiune f`r` cel pu]in un act
de violen]` (ceea ce automat i d`dea eticheta respectivei emisiuni de emisiune violent`), pe canalul Minimax
au existat astfel de emisiuni5. {i n ceea ce prive[te frecven]a medie a violen]ei per unitatea de timp (or`)
Jetix-ul este cel mai violent canal (37 scene pe ora6 de emisiune), urmat de CN cu 31 de acte [i de MM cu
20 de acte de violen]` pe or`.
Un alt indicator de m`surare a violen]ei televizuale (VTV), considerat foarte obiectiv, este cel al
duratei actelor de violen]`. Relevan]a acestuia este dat` de faptul c` unele studii au ar`tat c` micul
telespectator suport` mai bine mai multe scene de violen]` scurte dect mai pu]ine scene de violen]` dar mai
lungi7. CN este canalul care are cea mai mare durat` medie a unui act violent (15, fa]` de 11 pe J [i 10
pe MM).
ntr-un registru al hipermodernit`]ii (G. Lipovetsky [i J. Seroy, Ecranul global, 2008, Polirom, Ia[i).
A[a cum ar`tam n lucrarea Rela]ia copiilor cu televiziunea [i noile tehnologii de comunicare (Anca Velicu, tez` de doctorat, nepublicat`) exist` chiar o
abordare autoreflexiv` a desenelor animate cu privire la problema cre[terii agresivit`]ii copiilor n urma consumului de VTV. Nu reiau discu]ia aici,
doar amintesc c` [i DA se angajeaz` n problemele societ`]ii ecranului, l`snd n urm` pove[tile cu prin]i [i balauri.
3
Vezi seria de desene Shrek (primul film produs n 2001, dup` cartea Shrek, de William Steig, 1990).
4
Despre importan]a studierii program`rii emisiunilor pentru copii a se vedea F. Jost [i M-F. Chambat-Houillon, 2003, Parents-enfants: regards
croiss sur les dessins anims, n Informations sociales, nr. 111, noiembrie 2003, [i E. Baton-Herve, 2000, Les enfants tlspectateurs. Programmes,
discours, rpresenattions, LHarmattan, Paris.
5
To]i indicatorii de pe MM s-au analizat doar n cadrul emisiunilor violente (cele cu cel pu]in un act violent).
6
Ora de emisiune este considerat`, n acest caz, f`r` pauze publicitare.
2
11
Un indicator compus folosit pentru studiul VTV este cel care leag` frecven]a de durat` dnd
ponderea violen]ei n cadrul unei emisiuni. Altfel spus, ct la sut` din durata unei emisiuni este reprezentat`
de scene de violen]`. Dup` acest indicator, cel mai violent canal este CN, n cadrul c`ruia, 13,3% din durata
unei emisiuni medii este ocupat` de violen]`, n timp ce cel mai pu]in violent canal este MM-ul cu doar 5,4%
din emisiuni cu violen]`. J-ul, cu 11,5% violen]` este apropiat de media per canal (10,7% violen]` din durata
unei emisiuni). Traducnd procentele n minute, g`sim c` n cadrul unei ore de program, pe un canal de DA,
sunt 6,4 de violen]`.
Din punct de vedere a tipurilor VTV, la nivelul tuturor canalelor, cea mai mare cantitate de violen]`
este de tip fizic, 52% dintre acte fiind de acest tip, urmat` de V verbal`, cu 29% dintre acte, de cea
psihologic`, 13%, cea economic` (4%) [i social` (2%). La nivelul fiec`rui canal, exist` varia]ii mari ale
tipurilor de violen]`, nu doar ca cifre, ci [i ca structur`. Astfel, dac` pe J [i CN cea mai frecvent` violen]` este
cea fizic`(59,5% [i 53,6%), pe MM cea mai frecvent` violen]` este cea verbal`, cu 39,3% dintre acte, urmat`
de cea fizic` cu 33,4%. De asemenea, violen]a psihologic` variaz` puternic de la un canal la altul: pe MM,
violen]a psihologic` n stare pur` (adic` f`r` a nso]i alte acte de violen]`) este la cel mai ridicat nivel
(aproape o cincime din num`rul de acte de pe respectivul canal), n timp ce pe Jetix aceasta ajunge doar la
o pondere de 8% din totalul actelor de violen]` difuzate pe respectivul canal. Ori aceast` varia]ie d` seama
de profilul canalului, de nclina]ia lui spre o violen]` simbolic`/soft sau spre o violen]` concret`/hard:
MM este un canal cu violen]` soft, n timp ce pe J [i CN violen]a este hard.
Au mai fost analizate [i alte aspecte care calific` la nivel calitativ scenele de violen]`, cum ar fi:
actan]ii violen]ei, contextele de semnificare ale acestora, inten]ionalitatea etc.
Ca o concluzie vom spune c` nu se poate vorbi despre o ierarhie definitiv` a violen]ei pe aceste
canale, depinznd de fiecare dat` de indicatorul pe care l avem n vedere. O afirma]ie tran[ant` putem face
despre canalul Minimax care, dup` to]i indicatorii, este cel mai pu]in violent canal. Vorbind ns` de profilul
canalelor J [i CN, trebuie s` observ`m c` acestea sunt net diferite n ceea ce prive[te violen]a transmis`.
Astfel, n timp ce J-ul difuzeaz` mai mult` violen]` (fiind superior n ceea ce prive[te frecven]a actelor de
violen]`), pe CN acestea dureaz` mai mult (durata actelor de violen]` fiind aici mai mare). Dac` teoriile
despre care am vorbit mai sus, privind nocivitatea mai ridicat` a actelor de violen]` lungi, fa]` de cele mai
dese este adev`rat` [i universal valabil`, atunci canalul CN, de[i cu mai pu]ine scene de violen]`, este totu[i
mai periculos dect canalul Jetix.
Vorbind despre suportabilitate, ne referim la efectul de cre[tere a fricii, a anxiet`]ii. Conform clasific`rii teoriilor despre receptarea [i a efectelor VTV
asupra copiilor propus` de B. J. Wilson, exist` trei tipuri de teorii: T. agresivit`]ii, a desensibiliz`rii [i a fricii. Primul tip poate mbr`ca mai multe forme
urm`toarele efecte: 1. efect cathartic, elibernd pulsiunile agresive pe care le avem n noi (Aristotel), 2. efectul de nv`]are a unor deprinderi sociale
agresive (Bandura) sau efectul de dezinhibare a anumitor comportamente violente care altfel ar fi reprimate [i 3. efectul proces`rii informa]iei conform
c`reia, expunerea la VTV nu doar c` activeaz` ni[te comportamente agresive, ci creeaz` chiar impulsurile agresive, nevoia de agresivitate (care, n
varianta de dinainte se presupunea c` exist` deja dar este reprimat` sau nu se [tie cum s` se manifeste). T. desensibiliz`rii a cunoscut mai multe trepte:
de la desensibilizarea fiziologic` la cea social`. n fine, teoria fricii (incuba]iei culturale) vorbe[te despre amprentare realit`]ii n urma consumului
excesiv de televiziune: VTV se transfer` realit`]ii prin modul n care telespectatorul este dispus s` o perceap` (mai violent` dect este n realitate).
12
Spoturile publicitare [i promo-urile

1. Frecven]a clipurilor
Au fost analizate toate clipurile difuzate, publicitate [i/sau promo, \n propor]ii aproximativ egale. |n
func]ie de canal, s-a remarcat c` unele dintre acestea, cum ar fi Prima, Antena1 [i Realitatea, abund` \n
transmisii de tip publicitar, liderul fiind Antena1. Canalul Realitatea are \ns` cele mai multe promo-uri
difuzate. Canalele de divertisment, ca [i Antena3 [i Acas` au un nivel mediu al clipurilor, iar TVR1 [i ProTV,
care sunt cele mai recep]ionate canale pe teritoriul Romniei, se men]in la nivele sub medie.
Canalul OTV, care are un stil aparte al formatelor de emisiune, se remarc` prin con]inutul exclusiv
publicitar al clipurilor transmise.
Au fost analizate toate clipurile difuzate, publicitate [i/sau promo, n propor]ii aproximativ egale.
2. Acelea[i diferen]e \ntre canale pot fi observate [i la analiza con]inutului violent al spoturilor.
De[i majoritatea spoturilor/clipurilor nu con]in niciun aspect, semn / simbol cu con]inut violent, sunt unele
deosebiri \n ceea ce prive[te con]inutul violent sau cel aluziv violent.
3. Nu g`sim \n clipurile publicitare foarte mult con]inut violent manifestat ca urmare a unei
idei violente. Dar, surprinz`tor, vedem c` un canal pentru copii, Cartoon Network, devine leader al unui
asemenea con]inut, urmat de Prima, ProTv [i Antena1. O mare parte a clipurilor con]in semnale, aluzii la
violen]` sau sexualitate. Asemenea clipuri difuzeaz` Prima, urmat` de Antena1 [i Cartoon Network, la
egalitate.
4. |n intervalul 19h-22h se difuzeaz` cea mai mare parte a publicit`]ii nonviolente. Dar surpriza o
constituie intervalul dimine]ii -7h-14h \n care se difuzeaz` pu]in` publicitate, \n schimb avnd un con]inut
violent sau cu aluzii violente sau sexuale. Aceast` situa]ie poate produce ngrijorare deoarece mul]i copii se
afl` diminea]a acas`, lipsi]i de controlul parental [i expu[i la un asemenea con]inut violent.
5. Clipurile/spoturile sunt realizate \n diferite contexte spa]iale, dar majoritatea se desf`[oar` \n
familie, natur`, pe strad` sau \n magazine.
6. Publicitatea poate folosi imaginea copiilor pentru a crea anumite referin]e sau ]inte conform
scenariului, iar aceast` analiz` arat` c` n aproape 19% din clipuri copiii sunt prezenta]i ca personaje, ca
actori ai ac]iunii.
7. Atunci cnd clipul publicitar folose[te copiii ca actori ace[tia apar ca personaj principal n
18,22% din cazuri [i \n 4% din cazuri ca personaj secundar.
8. O analiz` a num`rului copiilor care apar \ntr-un clip publicitar ne confirm` faptul c` \n aproape
6% din cazuri este vorba de un singur copil, \n 3,64% apar doi copii [i \n 13,78% din clipuri apar mai mul]i
copii.
9. Din analizarea clipurile reiese c` sunt mai mul]i bìe]i (4,1%) dect fete (2,68%) ca actori, dar
se ntlnesc [i grupuri mixte \n 15,4% din cazuri.
Moduri de mediatizare, n presa scris`, a subiectelor copiii [i [coala. Studiu de caz: ziarele
Gndul [i Libertatea
Au fost analizate dou` ziare centrale de o anumit` notorietate, Libertatea (tabloid, aflat pentru mult`
vreme n topul celor mai vndute ziare) [i Gndul, ziar de opinie, cunoscut mai ales prin notorietatea
editoriali[tilor sì (C. T. Popescu, M. Ni]u, M. Vergu etc.). Perioada analizat` a fost aceea[i ca [i n cazul
televiziunii, anume s`pt`mna 5-11 ianuarie 2009. Tehnica de analiz` a fost analiza de con]inut, n care
unitatea de analiz` a fost tema, [i analiza semio-lingvistic`. n general, imaginea copilului n presa scris` este
echivalent` cu imaginea victimei. Altfel spus, cel mai mediatizat copil este copilul-victim`, urmat, mai ales n
ziarele tabloide, de copilul-vedet` (sau fiu de vedet`) [i de copilul-care-reu[e[te.
Diferen]ele de la un ziar la altul sunt ns` notabile: copilul-victim` din Libertatea este plasat n
registrul faptului divers, conotat, n noul tip de pres`, cu un discurs de tip senza]ionalist. n Gndul ns`,
copilul victim` apare n registrul excep]ional, al r`zboiului 8. Referirile la copii sunt, n acest caz, de multe ori
doar la nivel vizual, copiii ap`rnd doar n fotografiile care ilustreaz` articolul; n alte articole pe aceea[i tem`,
|n perioada analizat` de noi, R`zboiul din Gaza a ]inut capul de afi[ al presei interna]ionale [i al celei romne[ti.
13
referirile la copii sunt strict numerice: ei sunt aminti]i ca num`r de victime. Exist` [i cazuri n care copiii
apar n registrul testimonialului, ace[tia fiind, de[i indirect, cei care povestesc anormalitatea pe care o
reprezint` r`zboiul. n acest caz, apar [i referirile la [coal`, v`zut` ca "spa]iu al normalit`]ii", n opozi]ie cu
r`zboiul [i haosul pe care acesta l produce. Efectele r`zboiului asupra copiilor, de aceast` dat`, nu mai sunt
fizice, ci psihologice [i sociale. O alt` form` pe care o ia imaginea copilului-victim` este cea validat`
[tiin]ific: articolele de acest tip sunt menite s` informeze (n ceea ce prive[te forma n care sunt puse
discursul de tip [tiin]ific, formatul de [tire etc.) dar [i s` impresioneze cu privire la o anumit` realitate. Copilul
- victim` a fumului de ]igar`, sau copilul - victim` a stresului [colar9 sunt imagini care apar, n perioada
monitorizat`, ca purtnd dup` sine legitimitatea discursului [tiin]ific.
Dup` copilul-victim`, cel mai mediatizat este copilul-vedet` (sau copilul vedetelor). {i de aceast`
dat`, sunt cazuri n care copilul este folosit, din nou, doar cu scop ornamental, el nefiind nici m`car
tangen]ial amintit n cadrul articolului, dar ilustrndu-l cu succes.
Copiii-care-reu[esc reprezint` alt subiect predilect al presei de tip tabloid. Fie c` este vorba despre
succese meritate (La 14 ani a cucerit vrful celui mai nalt vulcan) sau doar de ntmpl`ri care scot din
anonimat, pentru o mai lung` sau mai scurt` perioad` de timp, pe anumi]i copii, aceste pove[ti de succes
sunt cele care, mergnd pe logica basmului sau, mai nou, a reality-show-urilor, fac deliciul publicului ziarelor
respective.
Dac` imaginea copilului este una cu multiple fe]e (victim`, vedet`, cel-care-reu[e[te), imaginea
[colii este destul de unitar`, aproape singurul unghi din care a fost abordat` n perioada analizat` de noi fiind
unghiul economic. {coala este s`rac`, profesorii sunt prost pl`ti]i [i nu li se acord` majorarea de 50%
legiferat` deja, profesorii pensionari nu mai au voie s` ia [i o norm` didactic` [i astfel s` cumuleze salariul
cu pensia; despre aceste lucruri au tratat majoritatea articolelor care au avut n prim plan, sau n plan secund,
[coala10. Aceast` tem` a f`cut obiectul a patru editoriale, trei n Gndul [i unu n Libertatea. Abord`rile au
baleiat de la perspectiva social`, la cea economic`, cea politic` [i chiar cea juridic`.
Din perspectiva tehnicii scriiturii, este de amintit modul n care cele dou` cotidiene construiesc
senza]ionalismul. Astfel, n timp ce Libertatea mizeaz` pe subiecte [ocante, dar de fapt divers, Gndul se
apleac` mai ales asupra marilor subiecte ale momentului (n cazul nostru, n perioada analizat`, acestea au
fost trei11, dou` interne problema aplic`rii legii privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor (221/2008)
[i proasp`t promulgata lege a interzicerii cumulului pensiei cu alte venituri de la stat [i una interna]ional`,
r`zboiul din f[ia Gaza) pe care ns` le conoteaz` n registru senza]ionalului prin etichetarea lor n supratitlu. n afara editorialelor, asumate de la un cap`t la altul (de la poza editorialistului, pn` la denumirea
paginii de editoriale Puterea gndului), restul articolelor au, n supra-titlu, un prim cuvnt care fie eticheteaz`
domeniul din care este articolul, fie d` tonul emo]ional n care trebuie citit articolul.
9
Acest articol folose[te legitimitatea [tiin]ific` pentru a transforma imaginea adolescentului din agresor social (prin consumul de alcool, droguri etc.)
n victim` a stresului [colar.
10
{coala apar]ine a[a numitor subiecte ciclice: ele sunt de actualitate la nceputul anului [colar/universitar [i se reactualizeaz` cu diferite prilejuri
(negocieri salariale, alegeri etc.). E[antionul nostru s-a suprapus peste o astfel de perioad`, n care subiectul a revenit n actualitate prin dou` legi care
i vizau ([i) pe profesori.
11
Vorbim, binen]eles despre subiecte care ating, ntr-un fel sau altul, problemele [coal`, profesori, copii, adic` problemele noastre de interes.
14
Capitolul
I
REPERE
TEORETICE
Ioan Dr`gan
1.
TEORII DESPRE AGRESIVITATE, VIOLEN}~ {I IMPACTUL

VIOLEN}EI TELEVIZUALE ASUPRA COPIILOR1
tudiile asupra rela]iei dintre media [i violen]` (mai ales violen]a televizat`) s-au dezvoltat \ndeosebi \n
anilor 60, sub impactul mai multor factori:
Sperioada
1. Recrudescen]a [i proliferarea unor forme virulente de violen]` \n ]`rile occidentale violen]a
str`zii, multiplicarea omuciderilor, ucideri de poli]i[ti, izbucniri violente contra establishmentului, revolte
ale elevilor [i studen]ilor \mpotriva sistemelor [colare [i uneori a celui social; \nceputuri ale terorismului.
2. Cre[terea agresivit`]ii, actelor de violen]`, chiar a omuciderilor \n rndul minorilor; se produce
o explozie a criminalit`]ii minorilor, inclusiv a omuciderilor;
3. Se declan[eaz` o campanie puternic` \mpotriva televiziunii considerat` a fi responsabil` de
agresivitatea tinerilor, care au devenit contestatari, ca [i de extinderea valului de violen]` \n societate. Lumea
afirm` criticii televiziunii este invadat` de agresivitate din cauza emisiunilor pline de violen]` ale televiziunii
[i a filmelor care exhib` violen]a. Aceasta este, \ntr-adev`r, perioada cnd televiziunea a intrat \n ]`rile
Occidentale \n perioada adult`, ocupnd un loc central \n via]a public` [i privat`. Aceasta a coincis [i cu
prima genera]ie de tineret crescut` cu televiziunea, cu spectacolul violen]ei televizate [i cu cre[terea masiv`
a delincven]ei juvenile (J. Laz`r, 1991, p. 162) [i cu amplificarea prezent`rii violen]ei \n mass media film,
televiziune, pres` etc. Asocierea dintre violen]` [i cultivarea senza]ionalului \n media va marca puternic
evolu]ia media. Deja \n 1951, \n Fran]a se num`rau 659 de crime [i de acte de violen]` la 100 de filme de
lung metraj (o medie de 6,6 acte de violen]` pe film); \n anii 60 canalele de televiziune transmit, \n medie,
la zece minute un act de violen]` sau amenin]`ri cu violen]a. Himmelweit (Anglia) a calculat c` 20 la sut`
din programele difuzate la orele cnd copiii privesc mai mult la televiziune sunt consacrate violen]ei [i
agresiunii. Studiind filmele de metraj mijlociu produse special pentru televiziunea american`, Head constat`
c` acestea con]in \n medie 3,7 acte de agresiune sau de \nc`lcare a moralit`]ii pe emisiune; cele speciale
pentru copii ating o medie de 6,7 acte, mai mult dect filmele poli]iste (5,1 acte de violen]e). Aceste evolu]ii
spre mediatizarea violen]ei vor strni reac]ii critice dintre cele mai vehemente, toate pornite din convingerea
1
Acest capitol este, n mare, o reluare adaptat` dup` un capitol din lucrarea: Ioan Dr`gan, Comunicarea paradigme [i teorii, (2007), Editura RAO,
Bucure[ti.
15
c` cu ct scenele de violen]` sunt mai numeroase, cu att impactul lor nefast este mai puternic: violen]a
televizat` este ca o otrav`, ea ac]ionnd cu att mai intens cu ct doza este mai puternic` (apud O. Burgelin,
1970). Televiziunea este perceput` \n modul cel mai negativ ca o [coal` a crimei [i a delincven]ei, \ndeosebi
a delincven]ei juvenile. Tinerii au tendin]a apreciaz` criticii televiziunii de a reproduce \n via]` actele de
violen]` de pe micul sau marele ecran. La 14 ani un adolescent american mediu a v`zut 14 mii de omucideri
la televiziune. Peste 90 la sut` din ansamblul programelor televiziunii americane cuprind acte de violen]`.
Desenele animate apar]in programelor celor mai brutale ale televiziunii, cu o medie de 24 episoade violente
pe or` (F. Brady,1991).
4. Este o perioad` de controverse aprige, adesea f`r` repere precise, de exprimare a unor puncte de
vedere exclusiviste asupra efectelor [i func]iilor sociale ale televiziunii. Unii anali[ti g`sesc c` marii consumatori
de televiziune se caracterizeaz` prin fric`, angoas` (teama de violen]` \i face s` evite a mai ie[i seara \n cartier),
considerndu-se c` violen]a televizat` tinde s` genereze pe scar` mare sentimente de insecuritate [i st`ri de
panic`. G. Gerbner identific` corela]ii statistice \ntre aceste st`ri [i consumul masiv de televiziune. Potrivit
altor aprecieri, consumul masiv de programe violente \i desensibilizeaz` pe oameni ceea ce se manifest` prin
faptul c` ace[tia nu mai sunt att de sensibili fa]` de actele de violen]` [i de victimele violen]ei. |n aceast` faz`
incipient` a cercet`rilor asupra consecin]elor violen]ei televizate sunt detectate efecte cu totul contradictorii:
sporirea sentimentului de izolare la marii consumatori de tv [i \nt`rirea tendin]elor de retragere din realitate;
accentuarea fenomenelor de \nstrìnare de comunitate la cei puternic dependen]i de media. Cnd se consider`
c` televiziunea poate dezvolta comportamente de cooperare (influen]a pozitiv`), cnd se re]ine c` ea genereaz`
agresivitate (influen]` negativ`).
|ntr-un context \n care abund` criticile aduse televiziunii [i programelor de violen]` [i \n care
controversele teoretice nu sunt sprijinite de suficiente date de cercetare, alternativa aprofund`rii [i
multiplic`rii cercet`rilor se impune de la sine. Se manifest` o cerere masiv` de studii privind influen]a tv
asupra comportamentelor, mai ales asupra consecin]elor violen]ei televizate. Ca urmare, \n 1982, \n SUA se
public` circa 2.500 de studii relative la aceste probleme.
Premisele teoretice [i metodologice ale acestor cercet`ri sunt diferite, dac` nu chiar divergente. Trei
teze de baz` par s` orienteze cercet`rile [i concluziile acestora: 1. Teza efectului cathartic; 2. Teza suscit`rii
violen]ei [i 3. Teza efectului \nt`ritor (J. Laz`r, 1991, p. 162).
1. O serie de abord`ri iau \n considerare efectul cathartic al consumului cultural \n genere.
Mecanismul efectului catharsis este decodificat \n felul urm`tor: \n via]a cotidian` oamenii sunt confrunta]i
cu diverse situa]ii frustrante care pot eventual provoca alunecarea \n acte de violen]`, de agresivitate.
Catharsisul ofer` eliberarea de aceste frustr`ri prin participare simbolic`, imaginar` la scene de violen]` [i
la acte de agresivitate, v`zute la tv. Programele de violen]` ale televiziunii pot constitui un suport [i un mijloc
de eliberare a indivizilor de \nclina]ii [i tenta]ii agresive. Unele investiga]ii arat` c` televiziunea este mai
eficace sub acest aspect pentru oamenii din medii sociale mai modeste; cei din categoriile sociale mai
favorizate au la dispozi]ie o gam` mai bogat` [i mai variat` de mijloace pentru a se realiza [i a se elibera de
frustr`ri [i pulsiuni agresive.
Concluzia acestor autori este c` nu se poate postula o corela]ie univoc` \ntre spectacolul violen]ei
oferit de media [i comportamentele agresive. Dup` unii autori, rela]ia omului cu violen]a este ambivalent`,
tr`s`tur` derivat` din faptul c` violen]a nu este strìn` niciunei fiin]e umane: De unde aceast` ambivalen]`
care caracterizeaz` rela]ia omului cu violen]a: \n acela[i timp fascina]ia care ne transport` [i respinge pentru
a ne distruge leg`tura social`. Pe de alt` parte, autorii acestei reflec]ii spun c` violen]a este o irup]ie a
ira]ionalului, o revenire a refulatului, o liberare paroxistic` de pulsiuni originare, punnd \n eviden]` rolul
interdic]iilor [i al formelor de reglementare social` (Claire Blisle, Jean Bianchi, Robert Jourdan, (1990),
Violence et mdias, in Pratiques mediatiques, 50 mots cls, CNRS, Paris, p. 403). Iar atrac]ia pentru violen]a
mediatic` poate fi \n]eleas` variabil, ca o team`, ca pl`cere sau ca speran]` [i \ncredere \n fa]a unui pericol
extern. De aceea, rela]ia spectatorului cu violen]a reprezentat` nu poate fi \n]eleas` doar ca desc`rcare
cathartic` ori ca manifestare a unor instincte agresive.
2. Numero[i sunt \ns` partizanii tezei c` prin mesajele violente media constituie o surs` de stimulare
a agresivit`]ii [i a comportamentelor violente. Expunerea la stimuli agresivi m`re[te starea emo]ional` a
individului, care, la rndu-i, va cre[te probabilitatea comportamentului agresiv. De exemplu, un meci de box
privit la televizor va m`ri emo]ia telespectatorului [i va putea accentua \nclina]iile agresive. Potrivit
16
Ministerului american al S`n`t`]ii, circa 2,2 milioane de americani sunt victime ale violen]elor \n fiecare an.
Are aceasta leg`tur` cu violen]a \n media? Eu cred c` da. La nivel politic, violen]a este de acum \n centrul
dezbaterilor asupra legii Clinton asupra crimei [i controlul armelor de foc, cu avertismentele etichet`rii
jocurilor video violente. Eu nu consider aceast` chestiune ca o problem` de libertate de expresie, ci ca o
problem` de s`n`tate public` (F. Brady, 1991). |mbiba]i de spectacolul violen]ei, tinerii pot ajunge s` cread`
c` violen]a este singurul mijloc de a-[i rezolva conflictele (copiii ai c`ror p`rin]i sunt \n conflict privesc \n SUA
la televizor 5 ore pe zi, iar cei din mediile defavorizate ajung la 8 ore de televiziune zilnic`). Asasinatele comise
de cei \ntre 9-14 ani au crescut \n SUA de la 987 \n 1984 la 2.300 \n 1992. George Gerbner (Universitatea
din Pennsylvania) va ar`ta la aceea[i Conven]ie asupra criminalit`]ii (New York, octombrie 1994), c`
industria cinematografic` de la Hollywood ucide, fic]ional, 1.000 de persoane pe zi. El consider` ca fiind
reconfirmat` ideea sa de baz`: cu ct privim mai mult la televizor, cu att credem c` lumea este mai
periculoas`, sentimentul de team` cre[te, ceea ce erodeaz` credin]a \n civiliza]ie [i \ncrederea \n democra]ie.
Modelul spectacolului violen]ei se extinde \n toat` lumea: SUA export` cu peste 30 la sut` mai multe
programe violente dect se consum` \n SUA. Violen]a spune G. Gerbner este un limbaj universal [i
atractiv care nu are nevoie de cuvinte [i care transcede grani]ele f`r` dificultate.
La acela[i Congres, George Comstock evoc` un studiu publicat \n 1990 \n care a examinat 216
anchete asupra rela]iei televiziune - violen]` [i care arat` c` adolescen]ii expu[i continuu la violen]a televizual`
se comport` \n mod agresiv, mai ales \n urma violen]ei normative, eficiente, pertinente care faciliteaz`
identificarea tinerilor cu personajele violente. Am creat o cultur` a violen]ei conchidea Comstock.
Cercet`rile nuan]eaz` \ns` posibilele consecin]e agresive ale programelor violente, preciznd c`
factorul decisiv pentru reac]iile telespectatorilor const` \n modul \n care este prezentat` violen]a \n programele
respective. Violen]a prezentat` ca justificat` (exemplu: legitima ap`rare poate spori probabilitatea
comportamentelor agresive [i, de asemenea, cnd violen]a apar]ine unui personaj preferat, erou luat ca
model). |n general, cnd personajele agresive sunt prezentate ca modele de comportament ele pot deveni o
surs` de \ncurajare a agresivit`]ii mai ales \n cazul copiilor [i adolescen]ilor afla]i mereu \n cùtare de modele.
Alte dou` preciz`ri f`cute \n studii sunt importante: agresivitatea stimulat` prin mediatizare nu se manifest`
\n lipsa ocaziilor care-i permit individului s`-[i arate performan]a prin violen]`; deprinderea violen]ei prin
media presupune anumite caracteristici [i tr`s`turi psihosociale ale receptorilor [i depinde de apartenen]a acestora
la anumite grupuri [i medii sociale; merit` luat` \n considerare [i sugestia f`cut` comunicatorilor de a observa
re]inere [i pruden]` \n prezentarea ca modele a personajelor violente.
3. Teza efectului de \nt`rire al media este aplicat` [i \n analiza agresivit`]ii: persoanele [i mesajele
violente nu fac dect s` actualizeze [i s` \nt`reasc` pulsiuni [i tendin]e agresive existente la indivizi, \n func]ie
de felul \n care au fost educa]i [i socializa]i. Par a fi mai \nclinate spre agresivitate [i preluarea mesajelor
violente persoanele care sufer` de un deficit de stabilitate afectiv` [i social`, precum [i cele mai pu]in integrate
\n mediul lor.
|n concluzie, se arat` c` mass media nu creeaz` agresivitate-violen]` [i mai ales nu determin`
schimbarea atitudinilor [i comportamentelor \n direc]ia agresivit`]ii. Ele pot, \n cazuri anumite, s` actualizeze
tendin]e deja existente. Efectul de suscitare a violen]ei nu depinde att de mesaj ct de al]i trei factori:
1. structura personalit`]ii subiectului; 2. situa]ia \n care se afl`; 3. grupurile de apartenen]` [i de referin]` ale
subiectului toate acestea determinnd utilizarea [i efectele mesajului.
Exist` [i alte clasific`ri mai recente ale marilor teorii privind violen]a [i agresivitatea [i rela]ia dintre
violen]a mediatic` [i cea din lumea real`. Cum este sinteza elaborat` de James W. Potter (1999, p. 12), care
le-a grupat \n patru mari categorii: 1. Teorii biologice; 2. Teorii ecologice; 3. Teorii cognitiviste [i 4. Teorii
interac]ioniste.
Teoriile biologice (deja men]ionate anterior) se \ntemeiaz` \n explicarea agresivit`]ii pe dou` elemente
psiho-fiziologice: instinctele \nn`scute (Freud eros instinctul vie]ii [i thanatos instinctul mor]ii, care
pot fi [i controlate, totu[i, de supraeu), pe cnd la Lorenz Konrad acestea au o func]ie vital` de adaptare
[i supravie]uire [i pe hormoni (\ndeosebi nivelul testosteronului).
Teoriile ecologice eviden]iaz` rolul mediului (natural, social, institu]ional, simbolic) \n geneza [i
dezvoltarea agresivit`]ii. De pild`, o teorie din aceast` clas` teoria ecologiei materiale se refer` la influen]a
unor componente [i caracteristici ale mediului precum densitatea popula]iei, condi]iile de trafic, accesul \n
zonele de interes sau fenomenele de dezorganizare [i de insecuritate mai ales din cartierele [i zonele periferice
17
[i mai s`race ale marilor ora[e (social ecology), pe cnd teoriile confluen]ei [i socializ`rii se refer` mai ales
la rolul familiei, fiind reliefate consecin]ele dinamicii comportamentale a p`rin]ilor (prioritate dat` m`surilor
coercitive \n primii ani de via]` [i apoi, permisivitatea), al [colii, anturajului -, din ale c`ror neconcordan]e
pot rezulta patternuri de comportament violent.
Teoriile cognitiviste cu variantele lor (teoria abilit`]ilor cognitive care explic` varietatea reac]iilor
p`rin]ilor [i copiilor la scene violente de televiziune; teoria accesibilit`]ii constructelor schemele cognitive din
mintea oamenilor con]in probabilitatea reac]iilor violente la vederea de scene sau obiecte utilizabile \n
confrunt`rile violente, ca arme, obiecte contondente).
Teoriile interac]ioniste con]in un ansamblu conceptual esen]ial pentru \n]elegerea mecanismelor
producerii [i reprezent`rii mediatice a violen]ei. No]iuni ca cele ale declan[`rii, transferului de
excitabilitate, catharsis, stoc al cogni]iilor sociale, \nv`]are social` conduc spre eviden]ierea rolului
defini]iilor date situa]iilor sociale [i al modelelor de interac]iune umane, al tipifica]iilor experien]ei umane
\n formule de patternuri violente \n ansamblul stocului social [i cultural al conduitelor individuale [i de grup.
Continu` a avea o influen]` important` teoria \nv`]`rii sociale a lui Bandura, ca [i metoda sa experimental`
\n m`surarea efectelor mesajelor (emisiuni, filme) asupra copiilor.
|n ce prive[te agresivitatea sunt privite ca teorii sistematice, bazate mai ales pe cercet`ri
experimentale, urm`toarele trei teorii: 1. Provoc`rii; 2. |nv`]`rii sociale [i 3. Reducerii agresivit`]ii.
1. Provocarea. P. H. Tannebaum este principalul teoretician al ipotezei provoc`rii care sus]ine
ideea c` expunerea la violen]a televizual` amplific` agresivitatea deoarece violen]a cre[te excita]ia, sau, mai
bine spus, incit` telespectatorii (Tannenbaum, Zillman, 1975).
Cre[terea excitabilit`]ii se manifest` evident \n cazul experimentelor televiziune-agresivitate, iar
explica]iile propuse sunt: 1. violen]a din televiziune poate stimula alte clase de comportamente dect
agresivitatea; 2. clasele de con]inuturi, altele dect cele violente, pot stimula agresivitatea; 3. multe efecte
demonstrate \n experimentele de laborator [i \n via]a real` se pot sprijini pe acel punct de pe curba cre[terii
incit`rii \n care o secven]` de film, de exemplu, \l las` pe telespectator suspendat (din cauza cenzurii \n ceea
ce prive[te moartea [i sexul).
Ipoteza este bazat` pe studii care demonstreaz` c` acele materiale care sunt umoristice, erotice sau
violente (considerate a fi provocatoare) cresc excita]ia psihologic` mai ales \n rndul adolescen]ilor; expunerea
la astfel de materiale (care provoac` portretiz`ri vizuale) conduce la o agresivitate ulterioar` mai mare.
Incita]ia psihologic` (provocarea), ca [i nivelul de comportament vor varia \n func]ie de ct de excitant se
termin` o secven]` de film. Tannenbaum este un avocat al test`rii ipotezelor care stau la baza unei teorii [i
un sceptic cnd se pune problema con]inuturilor violente \n sine ca responsabile pentru cre[terea agresivit`]ii
ca urmare a expunerii la violen]a \n televiziune.
2. |nv`]area social`. Bandura este cel mai de seam` reprezentant al teoriei \nv`]`rii sociale. Ideea
lui principal` se refer` la faptul c` modelele de comportament sunt \nv`]ate observndu-i pe ceilal]i, acesta
fiind principalul mijloc prin care copiii achizi]ioneaz` comportamentele nefamiliare, chiar dac` performan]ele
comportamentului achizi]ionat depind \n mare parte de al]i factori dect achizi]ia.
Una dintre cele mai testabile ipoteze care deriv` din aceast` teorie este afirma]ia c` mai ales copiii
vor \nv`]a la fel de mult din observarea comportamentelor de la televizor ca [i din observarea ac]iunilor
persoanelor reale. Multe experimente de laborator sus]in aceast` idee. De exemplu, \n unele cazuri stimulii
de la televizor con]ineau o form` de comportament agresiv [i variabila dependent` era imitarea agresivit`]ii
\n joac`. Subiec]ii erau de multe ori copii mici, de vrsta gr`dini]ei. Astfel a fost clar demonstrat` ideea c` \n
special copiii pot achizi]iona comportament agresiv de la televizor, comportament manifestat ulterior \n joac`.
Teoria \nv`]`rii sociale a lui Bandura este una dintre cele mai influente surse de cercetare asupra
agresivit`]ii [i televiziunii, sco]nd \n eviden]` atributele individuale, stimulii observa]i [i mediul care ar putea
facilita sau inhiba performan]a r`spunsurilor achizi]ionate prin observa]ie.
3. Reducerea agresivit`]ii. Feshbach e identificat ca sus]in`tor al ipotezei catharsis, dar ar fi mai
corect s`-l \ncadr`m \ntre reprezentan]ii ipotezei reducerii agresivit`]ii. Acesta sus]ine ideea c` expunerea
la violen]a din televiziune va reduce agresivitatea ulterioar` (Feshbach, 1961). Mecanismul reducerii ar fi
urm`torul: micii telespectatori deficien]i \n abilitatea de a inventa fantezii agresive, sunt ajuta]i prin expunerea
la violen]a televizat` s`-[i elibereze controlat impulsurile agresive. Violen]a de la televizor ofer` material
pentru astfel de fantezii, reducnd comportamentul agresiv. Mai mult, exist` cazuri \n care violen]a media
18
creeaz` anxietate fa]` de agresiune, lucru care duce la inhibi]ia impulsurilor agresive. Spre deosebire de
Tannenbaum [i Bandura, Feshbach s-a concentrat asupra circumstan]elor \n care violen]a media duce la o
reducere a agresivit`]ii ulterioare. Cum am men]ionat, experimentarea unor astfel de situa]ii de eliberare
prin fantezie de impulsurile agresive nu poate fi un argument cu valoare de extrapolare \n analiza [i explicarea
influen]ei asupra copiilor a violen]ei televizuale.
Influen]a mass media se exercit` mai ales \n urm`torul context: atunci cnd se produce o ruptur` [i
cnd apare o situa]ie de instabilitate \n rela]ia dintre individ [i mediul sù.
Conjugarea procesului de multiplicare a situa]iilor de dezintegrare social`, de tranzi]ie [i de
incertitudine valoric` [i normativ`, de accentuare a tensiunilor [i conflictelor sociale, de insecuritate, s`r`cire
[i de a[tept`ri nerealizate cu violen]a mediatizat` m`re[te, f`r` \ndoial`, probabilitatea impactului negativ al
media \n materie de violen]`.
Violen]a televizual` nu constituie deci o cauz` unic` a cre[terii agresivit`]ii \n societate: ea ac]ioneaz`
\n situa]ii de destructur`ri [i deregl`ri ale rela]iilor sociale, de cre[tere a tensiunilor [i disfunc]iilor integr`rii
indivizilor \n mediul social. |n al]i termeni, eliminarea programelor agresive din mass media nu va duce la
dispari]ia comportamentelor agresive din societate. Ceea ce nu \nseamn` a subestima posibilitatea stimul`rii
agresivit`]ii oamenilor prin programe violente, mai ales \n perioadele de instabilitate [i de rupere a echilibrelor
sociale. Dar dac` spectacolul violen]ei nu este cauza unic` a exploziei criminalit`]ii \n lumea de azi, cu
siguran]` c` aceasta este una dintre cauze. De unde [i recomandarea unei anumite pruden]e [i re]ineri \n ce
prive[te cantitatea programelor violente difuzate [i o aten]ie mai mare \n ce prive[te modul de prezentare [i
de valorizare a violen]ei \n programele de tv, radio, \n reviste, filme.
Nuan]`rile [i preciz`rile se vor acumula progresiv \n analizele despre mediatizarea violen]ei. |n
monografia Communication de masse (1976), O. Burgelin sintetizeaz` evolu]ia dezbaterilor, nuan]`rilor [i
punctelor de vedere referitoare la acest subiect. O distinc]ie important` este aceea dintre violen]a real`
(violen]a str`zii) care este reprodus` de media (\n actualit`]i, reportaje etc.) [i care, \n mod firesc, apare ca
scandaloas`, trezind repulsie [i reprobare [i violen]a fic]ional` care, din modul \n care este prezentat` [i
integrat` \n universul fic]ional nu mai apare ca ceva scandalos. |n fic]iuni (seriale, filme poli]iste, de ac]iune,
westernuri, de groaz` etc.) violen]a este integrat` \n logica nara]iunii ap`rnd de obicei ca un fapt logic.
Reac]iile critice ale publicului, educatorilor sunt \ndreptate mai ales \mpotriva statutului integrat atribuit
violen]ei \n emisiunile de fic]iune. Numero[i critici g`sesc c` este scandalos modul \n care violen]a este \nscris`
\ntr-o logic` fic]ional` spectacolul violen]ei care o legitimeaz` (valorizeaz`). Pericolul const` atunci \n a
face din violen]` o valorizare [i \n a promova un model de civiliza]ie \n care violen]a se prezint` ca o
component` justificat`, banal` sau chiar normal`.
Alte analize atrag aten]ia asupra faptului c` violen]a mediatizat` devine nefast` printr-un efect
cumulator ([i nu ca efect direct [i imediat). Astfel \nct se poate spune c` influen]a violen]ei reprezentate
este mai mult un proces insidios, treptat, cumulativ, ale c`rui efecte nu sunt direct vizibile [i imediate (dect
\n cazuri singulare).
Influen]a acesteia poate fi puternic` [i chiar catastrofal` asupra celor afla]i \ntr-o stare de rezisten]`
psihologic`, moral` [i social` redus` (inocen]i, fragili, izola]i, afla]i \n dificultate etc.). Efectele pot consta
adeseori \n tulbur`ri psihice, nu \n mod necesar \n comportamente violente.
Nuan]`ri au venit [i din partea celor ce sunt sceptici \n ce prive[te efectele violen]ei reprezentate:
faptele delincvente au alte cauze dect filmul sau televiziunea: copiii [i tinerii, ca s` nu mai vorbim de adul]i,
sunt capabili s` fac` deosebirea dintre spectacol [i realitate la nivelul ideilor [i comportamentelor (J. Klapper,
1960). Dup` interviuri cu psihologi [i psihiatri, acesta estimeaz` c` identificarea cu personaje violente ofer`
tinerilor o supap` de eliberare de tendin]e agresive. Faptul c` \n actele de violen]` tinerii se folosesc de
elemente simbolice (mediatice) nu este o dovad` cert` a unei corela]ii directe \ntre consumul mediatic de
scene de violen]` [i comportamentele agresive. Sau \n orice caz este dificil` ponderarea rolului diferi]ilor
factori sociali, psihologici, mediatici \n cre[terea fenomenului delincvent [i a comportamentelor violente.
Psihanaliza a revelat c` agresivitatea este o component` a personalit`]ii noastre, mai accentuat` la cei care
cunosc dificult`]ile psihologice [i rela]ionale, frustr`ri [i care, chiar \n virtutea acestui fapt, trìesc o
supraexpunere la media, mai ales la televiziune [i film.
Unele preciz`ri conceptuale s-au impus \n urma cercet`rilor: statutul cultural al violen]ei are
conota]ii diferite de la o societate la alta [i de la un mediu la altul. Ea poate simboliza nu numai conduite
19
negative (delincven]`, ur`, brutalitate etc.), ci [i pozitive: cùtarea unor noi forme de rela]ii sociale [i de
exprimare a grupurilor sociale; violen]a pus` \n serviciul legii [i drept`]ii (mai ales \n westernuri [i filme
poli]iste, fiind deci o violen]` legitim`). Preg`tirea pentru \nfruntarea violen]ei face parte din ucenicia
social` etc.
2.
ABORD~RI PSIHO-SOCIALE {I ABORD~RI

SEMIODISCURSIVE
ercet`rile aflate la baza acestui volum au, desigur, unele contingen]e dar se deosebesc
fundamental de cele psiho-sociale, fie acestea experimentale sau calitative. Pentru \nceput,
cteva referin]e, fie ele [i sumare despre unele abord`ri psiho-sociale.
|n ]ara noastr`, majoritatea studiilor despre violen]` au fost promovate \ntr-o perspectiv` psihosocial`, accentul fiind pus pe rela]ia dintre comportamentele violente [i agresivitate, precum [i pe tratarea
violen]ei media ca un stimul, mai mult sau mai pu]in direct al multiplic`rii actelor de violen]` \n societate.
Aceste studii au avut [i au \n continuare un merit indiscutabil. S` men]ion`m cu titlu de exemplu lucrarea
Violen]e. Aspecte psihosociale (volum coordonat de Giles Ferreol [i Adrian Neculau, Polirom, Ia[i, 2003),
instructiv` mai ales pentru \n]elegerea efectelor violen]ei mediatice.
Despre efectele mass-media asupra audien]ei exist` trei ipoteze: fie oamenii sunt subjuga]i puterii
covr[itoare [i manipulatoare a media (teoria glon]ului magic), fie efectele media sunt mediate chiar
dac` indivizii au un discern`mnt sc`zut \n rela]ia lor cu mijloacele mediatice, procesul de influen]are este
lent, pe termen lung, fie teoria potrivit c`reia oamenii au discern`mnt, sunt capabili s` aleag` modelele
pozitive [i s` le sanc]ioneze pe cele negative, nu sunt u[or de influen]at dac` au un sistem axiologic bine
fundamentat; publicul este cel care prin zapping selecteaz` att canalele de televiziune ct [i con]inuturile
media. Aceast` teorie func]ionalist` este cea mai apropiat` de valorizarea receptorilor media, dar se aplic` mai
degrab` unor segmente reduse ale popula]iei, elitelor sau celor conservatori [i nu maselor de adolescen]i
dornici de modele, de idoli, mereu \n cùtare de noi solu]ii gratificante prin pl`cere [i emo]ii puternice.
Pe m`sur` ce societ`]ile devin tot mai complexe, mass media furniznd servicii din ce \n ce mai
sofisticate, ajung treptat s` fie indispensabile. Mass media nu furnizeaz` doar diverse informa]ii fundamentale,
ci [i multiple posibilit`]i de evadare. Prin urmare, devenind un furnizor dominant de informa]ii [i
divertisment, mass media \nl`tur` progresiv alte surse, fapt ce-i permite s`-[i desf`[oare efectele simultan, pe
plan cognitiv, afectiv [i comportamental (G. Ferreol, A. Neculau, 2003, p. 183).
Potrivit acestui model psiho-social, s-au conturat cteva perspective asupra rolului pe care \l are
televiziunea \n comportamentul violent al tinerilor:
1. Abordarea catartic`: televiziunea v`zut` ca mijloc de eliberare a agresivit`]ii, \n mod similar
mecanismului de sublimare despre care scria Freud (este totodat` mijloc de defulare prin proiec]ie);
2. Analizele f`cute \n termeni de stimuli negativi: televiziunea v`zut` ca surs` de stimuli agresivi
care determin` un comportament violent prin amplificarea tensiunii emo]ionale. Mai mult dect att, prin
modul \n care sunt prezentate anumite scene, televiziunea determin` ce este just [i ce este injust.
3. |nt`rirea: agresivitatea prezent` \n mass media \nt`re[te, intensific` agresivitatea natural` a
indivizilor. |n acest mod este activat` predispozi]ia indivizilor de a fi violen]i.
4. Ucenicia prin observa]ie: \nv`]area violen]ei prin imita]ie; comportament mimetic al celui din
fa]a televizorului.
5. Cultura violen]ei: programele tv induc team` [i anxietate adrenalina care curge prin vene atunci
cnd vezi un cadavru uman zdrobit pe [osea la [tiri este unul dintre cele mai ieftine droguri. Ai parte de
senza]ii tari pentru c` ]i se poate \ntmpla [i ]ie mine, ast`zi sau chiar acum.
|n perspectiva acestor abord`ri psiho-sociale, televiziunea nu inventeaz` violen]a, ci o pune \n scen`
[i o ajut` s` p`trund` \n casele noastre (G. Ferreol, A. Neculau, 2003, p. 188).
Distinc]ia dintre agresivitate [i violen]` este foarte important` \n aceste abord`ri, cum precizeaz`
coordonatorii lucr`rii de referin]`, publicat` \n ]ara noastr`: Gilles Ferreol [i Adrian Neculau. Sunt prezentate
20
defini]ii [i \n]elegeri paradigmatice ale agresivit`]ii: potrivit paradigmei psihanalitice (autorii prefer` s` o
denumeasc` fiziologic`), agresivitatea este un instinct \nn`scut, primar, este chiar pulsiunea vie]ii, opus`
pulsiunii mor]ii (S. Freud). |n termenii lui Freud este opozi]ia dintre Eros [i Thanatos, adic` dintre
pulsiunea sexual` (sexualitatea fiind un instrument generator sau cel pu]in favorizant pentru agresivitate) [i
instinctul/teama mor]ii. Mai curnd apar]ine unei paradigme fiziologice teoria lui K. Lorentz despre
cromozomul suplimentar y sau gena criminal`, potrivit c`reia agresivitatea este expresia emergent` a unor
factori genetici. Dar \n viziunea psihanalitic` propriu-zis`, agresivitatea este rezultatul mecanismului psihosocial al frustr`rii. |n lucrarea citat`, frustrarea ca surs` [i mecanism al agresivit`]ii [i \n consecin]` al actelor
de violen]` este explicitat`, sub diversele sale fa]ete [i consecin]e. Mai \nti, autorii apreciaz` c` indiferen]a
[i dezinteresul (altora fa]` de noi) sunt forme de violen]` simbolic`. Acestea \mbrac` concretiz`ri variate:
nerecunoa[terea meritelor personale [i a statutului social, nerecunoa[terea cultural`, nerecunoa[terea la nivel
individual (a nu avea stim` de sine [i a nu primi stima celorlal]i), a nu fi dezirabil social (dezirabilitatea
social` se bazeaz` pe compararea social`, pe interac]iune [i competi]ie social` pentru apropierea de un model
uman), nerecunoa[terea unor simboluri cu valoare de autoritate [i de valori ale unui grup social provoac`
frustrare [i, finalmente, conduce la acte de violen]`. Autorii cita]i disting \ntre consecin]ele frustr`rii mai
multe forme de violen]`: violen]a reactiv` (ca r`spuns la o frustrare sau la un act efectiv de agresiune);
violen]a deliberat` (programat`, planificat`); violen]a instrumental` care folose[te mijloace fizice [i
violen]a emo]ional`. Frustrarea devine surs` de agresivitate [i violen]` mai ales \n lumea modern`, odat`
cu evolu]ia modelelor familiale (accentuarea domina]ie masculine), cu formarea marilor aglomer`ri urbane
cu cartierele lor periferice (sc`pate de sub controlul social) [i cu formarea de subculturi, legate de cultura
str`zii (grupurile marginale, deviante, delincvente, denumite grupuri la col] de strad`). Este vorba de
sl`birea func]iei inhibante [i de control social a supraeului social. |n]elegem c` teoria freudist` a frustr`rii
eului nu se reduce la un psihologism primar, c`ci sunt lua]i \n considerare [i factorii sociali ai frustr`rii sau
ai sublim`rii agresive a acesteia, mai ales \n contexte de sl`bire a ac]iunii supraeului ca mijloc de dezinhibare
socio-cultural`.
O alt` variant` a paradigmei psihosociale se bazeaz` pe principiul agresivit`]ii \nv`]ate (tema va
fi dezvoltat` inclusiv \n raport cu stimulii mediatici de c`tre Bandura cum se va preciza \n paragraful
urm`tor).
Concluzia indubitabil` a acestei abord`ri este c` agresivitatea (fie ea \n]eleas` ca o pulsiune
instinctual` care ]ine de apropierea natural` dintre om [i animal, fie ca rezultat reactiv al mecanismelor
frustrante sau ca o parte a \nv`]`rii sociale) este inerent` fiin]ei umane, indiferent dac` este \nn`scut` sau
dobndit` \n interac]iunile umane. Dar, pe de alt` parte, este de re]inut c` manifest`rile ei \n comportamente
violente ]in de conjunc]ia a numero[i factori socio-culturali, de modul \n care este socializat` fiin]a uman`,
de reprezent`rile omului asupra violen]ei.
Pentru o abordare corect` a violen]ei este esen]ial cum s-a subliniat \n acest capitol, s` se re]in`
importanta distinc]ie dintre no]iunile de agresivitate [i de violen]`. |n ce ne prive[te, re]inem dou` pertinente
defini]ii ale agresivit`]ii, din volumul coordonat de G. Ferreol [i A. Neculau: ... agresivitatea poate fi un refuz
al rupturii, al respingerii, al ]inerii la distan]` a unui individ de c`tre altul sau de c`tre un grup, respingerea
fiind real` sau imaginar` (simbolic`, am spune noi), dar \n acest caz limit`, actul violent ]ine loc de revan[`
[i de manier` de a exista (G. Ferreol, A. Neculau, 2003, p.10), [i agresivitatea reprezint` un motor energetic
al comportamentului uman. |mpreun` cu anxietatea, ea este prezent` \n reu[itele de excep]ie, asigurnd un
comportament combativ, sus]inut. Comportamentele de lupt`, de rezolvare a problemelor, de supravie]uire
\n cele mai dificile situa]ii se bazeaz` pe agresivitate (idem, p.141).
Nu era, desigur, \n preocup`rile autorilor, s` extind` analiza agresivit`]ii (ca un element \nn`scut sau
dobndit de fiin]a uman`, ca nou instinct, o pulsiune sau o dispozi]ie \nv`]at`) la analiza reprezent`rilor
violen]ei, \n produc]iile mediatice, mai ales televizuale. Oricum, pornind de la aceste defini]ii ale agresivit`]ii
putem \n]elege amalgamul agresivit`]ii [i al violen]ei \n con]inuturile programelor de televiziune: cel mai
adesea violen]a mediatic` este scenarizat` \ntr-un mod naturalizant (confundat` fiind cu agresivitatea
\nn`scut` sau socialmente un rezultat inerent al frustr`rilor [i ca solu]ia de r`spuns legitim la stimuli agresivi).
Confuzia dintre agresivitate [i violen]` constituie sursa principal` a modului deformant, exagerat [i periculos
\n care este reprezentat` violen]a \n scenele/imaginile de televiziune. De aceea, este important s` insist`m
asupra diferen]ei dintre cele dou` [i despre rolul decisiv al socializ`rii, inclusiv prin mass media, nu doar prin
21
familie [i [coal`, \n autolimitarea pornirilor agresive [i deci \n limitarea actelor de violen]` individuale [i de
grup. |n genere, produc]iile mediatice ac]ioneaz` \n reprezent`rile lor dup` un dublu mecanism:
culturalizarea [i umanizarea agresivit`]ii [i naturalizarea violen]ei. Astfel, agresivitatea este prezentat` ca
f`cnd parte din psiho-fiziologia fiin]ei umane, ca un atribut al omului asem`n`tor cu al oric`rei alte specii
de animale, fiind \ns` socialmente controlabil, violen]a ap`rnd atunci culturalmente ca o form` cu caracter
natural. Cele mai frecvente reprezent`ri mediatice ale violen]ei sunt scenariz`ri justificative sau \n orice caz
atr`g`toare ale pornirilor agresive, semnificnd reducerea omului la o fiin]` predominant animalier`, fie c`
este vorba de brutalitate, de for]`, de curaj, de comportament combativ, de lupt` sau de performan]`.
Reg`sim \n violen]a televizual`, de fapt, reprezent`ri ale agresivit`]ii primare, \n forme dintre cele mai variate,
de la ludice la eroizante. Ce se mascheaz` prin aceast` amalgamare? Faptul c` agresivitatea nu este pentru
fiin]a uman`, socializat` cultural, structur` fundamental`, c` omul con]ine \n germene doze de agresivitate,
nu este obligatoriu o fiin]` primordial violent`. Violen]a nu poate fi transpus` \n valoare fundamental` a
conduitei umane. Se uit` c` agresivitatea este un dat instinctual, pe cnd violen]a de comportament intr` \n
sfera valorilor, iar \n aceast` perspectiv` nimic nu justific` ipostazierea ei (transpus` din datul natural al
agresivit`]ii) \ntr-o lege universal` a lumii sociale. Prea de pu]ine ori violen]a este scenarizat` ca un derivat
al agresivit`]ii \n contexte culturale inadecvate [i precare. Adic`, \n mod normal, ca o conduit` evitabil`
culturalmente.
Abordarea general` pe care o propunem abunden]ei de scene violente pe micul ecran este \ntre]inut`
de confuzia dintre natur` (amplificarea impulsurilor agresive) [i cultur` (folosirea scenelor violente ca
legitim`ri socio-culturale ale agresivit`]ii), prin mijlocirea suprareprezent`rii emotivit`]ii.
Unii autori consider` c` dac` agresivitatea, \n]eleas` ca un instinct \nn`scut [i pn` la un anumit
punct posibil util`, violen]a este dobndit` \n interac]iuni umane generatoare de frustr`ri sau caracterizate
de interac]iuni \n care intervin prejudicieri fizice, morale, psihologice. Solicitnd captarea emo]ional` a
telespectatorului, televiziunea tinde s` amplifice pn` la limitele absolutului astfel de interac]iuni,
naturalizndu-le [i prin simplul mecanism al repetitivit`]ii [i al amplific`rii. De aceea, cum a constatat de mult
G. Gerbner, lumea televizual` este mult mai violent` dect lumea interac]iunilor interindividuale [i de grup.
Dar \n spectacolul televizual al violen]ei se amalgameaz` nu doar agresivitatea (instinctual`) [i
violen]a (dobndit` \n anumite contexte interac]ionale deficitare, sau supraexpus` mediatic ca ingredient
senza]ionalist), ci [i lumea simbolic` [i cea dinafara micului ecran. C`ci \n zilele noastre parc` totul se petrece
pe micul ecran aceasta fiind una din consecin]ele efectului de real al televiziunii, teribil de perturbator
mai ales pentru copii. Pentru copil este aproape imposibil s` \n]eleag` caracterul fic]ional al \mpu[c`turilor,
omuciderilor, teroriz`rii din filmul de ac]iune [i de groaz`. Pentru el, acestea sunt la fel de reale ca [i
\nfrunt`rile, mai mult sau mai pu]in violente la care este martor sau la care particip` ca actor. |n plus, el
trìe[te emo]ional mai intens ceea ce vede la televizor ca scene de violen]`. Mai ales dac` avem \n vedere c`
estetica violen]ei televizuale se apropie uneori de limitele sublimului spectatorial. Consecin]a pentru copil este
c` \n rela]ionarea sa cu acest spectacol predomin` atrac]ia \n dublul mecanism al pl`cerii [i al refuzului, [i
are ca efect perturbator (deseori subliminal) groaza, co[marul \n somn.
Nevoia televiziunii de captare, propensiunea spre violen]` a televizualit`]ii ca medium,
spectacularizarea senza]ional` (pentru a suprapune inteligibilitatea emo]ional` a lumii peste inteligibilitatea
ra]ional`), efectul de real al televizualit`]ii (amestecul indistinct dintre fic]ional [i real) toate acestea
\nclin` televiziunea spre producerea unei culturi a violen]ei dincolo de inten]iile telea[tilor sau, \n orice
caz, dincolo de con[tientizarea de c`tre ace[tia a urm`rilor sociale generate prin semnific`rile asociate actelor
violente. Nu este plauzibil c` cinea[tii sunt porni]i \n corpore - cel mult sunt incita]i de competi]ie s`-i
\ngrozeasc` pe copii, s` formeze genera]ii \mboln`vite de microbul violen]ei. Sistemul industriei mediatice
este de a[a natur` \nct produce din abunden]` [tiri proaste (a capta marele public), emisiuni de nivel
mediocru [i submediocru [i mai ales programe \n]esate de violen]`. Cum, mai ales la nivelul copiilor,
rezisten]a individual` la acest sistem este practic anihilat`, s-au impus m`suri de contracarare institu]ionale
(autorit`]ile na]ionale de reglementare a audiovizualului), educa]ional` [i legislativ`. Unui sistem
institu]ionalizat [i profesionalizat \n scenarizarea mediocrit`]ii, vulgarit`]ii, obscenit`]ii, violen]ei
(ingredientele acestei subculturi televizuale) i se opun un sistem coercitiv [i protector nu o cenzur` precum
[i rezisten]ele din interiorul industriei televizuale scenari[tii, realizatorii [i produc`torii de emisiuni de
calitate.
22
Revenind la tema-cheie a distinc]iei dintre agresivitatea \nn`scut` (prin care se explic` prezen]a
inevitabil universal`, \n forme dintre cele mai variate, a violen]ei \n lume) [i actele de violen]` (prelungiri sau
reac]ii la agresivitate, condi]ionate socio-cultural), vom cita criteriile propuse de Michel Floro \n 1996 pentru
a explica diferen]ele dintre cele dou`:
1. criteriul ontologic: agresivitatea este predominant interioar`, iar violen]a este mai mult
exterioar`;
2. criteriul func]ional: agresivitatea este o poten]ialitate care permite orientarea [i dirijarea ac]iunii,
chiar formarea unei strategii, pe cnd violen]a este adaptat` obiectivului de atins;
3. criteriul etic: agresivitatea este acceptabil` dac` r`mne la stadiul de poten]ialitate care permite
dep`[irea unor situa]ii [i rezolvarea unor probleme; violen]a este, \n schimb, inacceptabil`, fiind o ac]iune care
produce suferin]`. Mediul familial dezorganizat, mediul social de indiferen]`, neimplicare [i nep`sare,
caren]ele individuale [i anumite particularit`]i individuale, cum ar fi egocentrismul, lipsa sentimentului de
culpabilitate [i de responsabilitate, sl`birea mecanismelor voluntare de autocontrol devin cauze ale
comportamentelor violente (apud G. Ferreol, A. Neculau, 2003, pp.141-143).
Agresivitatea intern`, \nn`scut` (dar [i dobndit`) stimulat` prin priv`ri [i frustr`ri repetate conduce
la comportamente violente de natur` transgresiv`, deci \mpotriva regulilor [i normelor sociale, ca [i \mpotriva
celor care le sus]in sau le reprezint`. Dar nu to]i copiii sau al]i indivizi (to]i avnd \n grade diferite impulsuri
agresive) se manifest` violent; ceea ce se poate repro[a \ntre altele multor programe de televiziune este c`
nu se ocup` de autoreprimarea pulsiunilor care conduc, \n anumite contexte, la efectul conduitelor violente.
Sunt aproape inexistente emisiunile \n care s` fie scenarizate interiorizarea interdic]iilor [i a prescrip]iilor
normative antiviolente sau a actelor legitime (din p`cate [i acestea tot violente) ca reac]ii de ap`rare sau de
prevenire a promotorilor trecerii de la agresivitatea intern` la violen]a manifest`.
|n finalul acestui paragraf, trebuie s` remarc`m faptul c` tardiv abord`rile psihosociale ale
agresivit`]ii [i violen]ei au fost dublate [i \n Romnia de studierea semiodiscursiv` a violen]ei mediatice, mai
ales televizuale. Impactul televiziunii ca factor simbolic de socializare prin programe care pun \n scen` mai
curnd agresivitatea [i manifest`rile violen]ei dect autoreprim`rile acestora nu poate fi \n]eles f`r` o analiz`
semiotic` [i semiodiscursiv` a textelor con]innd violen]` sau a discursurilor generatoare de acte violente.
Este tocmai sensul cercet`rilor grupului nostru, \ncepute \n anul 2004 [i reluate \n anii urm`tori. M`sura \n
care televiziunea ac]ioneaz` ca un stimul al agresivit`]ii sau, dimpotriv`, ca un liberator cathartic, ca un
impuls mimetic al comportamentelor violente, ca un dezinhibant desensibilizator de violen]e depinde,
finalmente, de modul de prezentare a violen]ei pe micul ecran, de modul cum este ar`tat` [i mai ales cum
este semnificat` violen]a. Poten]ialul de influen]are a comportamentului individual mai ales la copii,
adolescen]i [i tineri - ]ine nu doar de cantitatea de violen]` con]inut`/reprezentat`/produs` \n emisiuni, ct
de modurile de a o scenariza/semnifica/ de a produce \n]elesuri, de tipurile de violen]` scenarizate.
Chiar dac` aceste studii consacrate analizei violen]ei televizuale sunt inspirate metodologic cu
prec`dere de semiotic`, de analiza de con]inut sau de analiza de discurs, ele se sprijin` \n bun` m`sur` pe
ansamblul teoriilor, independent de discipline, despre agresivitate [i violen]`. De aceea, ni se pare util` o
reamintire, fie [i sumar`, a acestor teorii, precum [i a unor studii de referin]`.
23
3.
PROGRAMAREA {I EXPUNEREA LA VIOLEN}A MEDIATIC~

{I EFECTELE ACESTEIA: |NTRE TEAM~,
SEDUC}IE {I ORIENTARE AGRESIV~
ercetarea efectelor se \nscrie metodologic \n trei tradi]ii: 1. studii experimentale, dup` un model,
\n esen]`, bahaviorist, concluzionnd \n genere asupra m`rimii agresivit`]ii tinerilor, a
insensibiliz`rii, angoaselor [i fricii; 2. cercet`ri de psihologie social` asupra socializ`rii, dup` care con]inuturile
violente ale tv [i altor media au un rol important \n construirea identit`]ii individului (mai ales a copiilor [i
tinerilor) [i a raporturilor acestora cu lumea; 3. o perspectiv` constructivist` explorarea rela]iei spectatorului
cu violen]a reprezentat` dup` trei ipoteze contradictorii (catharsis, mimesis, intoxicare), ceea ce conduce la
eviden]ierea unui efect contradictoriu al con]inuturilor violente din programele tv, care oscileaz` \ntre fascina]ie
(mai atr`g`toare, fiind spectaculoas`) [i respingere. Violen]a poate fi \n]eleas` cnd o raport`m la media ca
pl`cere-fascina]ie, fric` sau speran]`, ori cùtarea experien]elor limit`, att de frecvent reprezentae \n fic]iunile
tv. Nu se poate ignora rela]ia dintre violen]` (supraexploatat` de televiziune) [i ira]ionalul existent \n
psihologia individului. A nu uita, de asemenea, c` societatea [i leg`turile sociale se bazeaz` pe interdic]ii
normative ale violen]ei, din p`cate, sl`bite prin formarea unei culturi a violen]ei cu largul concurs al altor
media (Violence et mdias, \n Claire Blisle et al., Pratiques mdiatiques, 2005, CNRS Editions, Paris, pp.
395-399).
O prim` constatare a cercet`rilor (pe care o verific`m [i \n ]ara noastr`) const` \n faptul c`
prezentarea mediatic` a violen]ei [i expunerea la aceasta au devenit un ritual cotidian \n toate c`minele [i din
cea mai fraged` copil`rie.
Totu[i, cercet`rile arat` c` impactul este selectiv, preferin]ele [i modul \n care sunt percepute
reprezent`rile violente variaz` \n func]ie de un num`r limitat de factori ca: disponibilit`]ile subiec]ilor fa]` de
un media sau altul, fa]` de un gen de prezentare; nivelul social; vrsta, sexul [i modurile de selectare a
emisiunilor (aceste variabile sunt incluse [i \n studiul nostru).
|nc` primele cercet`ri din anii 50 (W. Schramm, un clasic al studiilor media) au indicat dou`
tipuri fundamentale de preferin]e ale telespectatorilor: 1. cele care sunt orientate spre povestiri [i reprezent`ri
producnd o gratifica]ie imediat` (crim`, corup]ie, accidente, catastrofe, sporturi [i jocuri extreme,
divertisment, cronica monden`, fapte diverse, probleme umane); 2. cele orientate spre povestiri, reprezent`ri
[i imagini care produc o gratifica]ie amnat` (afaceri publice, probleme economice [i sociale, [tiin]`, educa]ie,
s`n`tate etc.).
Alte cercet`ri au ar`tat c` preferin]ele bìe]ilor pentru povestiri despre asasinate, furturi [i accidente
erau cu 10% superioare fa]` de cele ale fetelor (deci variabila sex este important`).
Cercet`ri precum cele ale lui Signorielli au scos \n eviden]` c`, mai ales \n intervalele orare de
maxim` audien]`, publicul larg, \n care sunt cuprin[i [i copiii, nu are de ales, \n aceste intervale producnduse o concentrare masiv` de imagini ale violen]ei (\n emisiunile informative sau \n seriale [i telefilme, dar [i \n
promo-uri).
Au fost mai importante pentru orientarea studiului Centrului nostru cercet`rile care au ar`tat c`
popularitatea emisiunilor violente [i obi[nuin]ele copiilor \n rela]ia cu televiziunea sunt puternic influen]ate
de p`rin]i (de preferin]ele [i obi[nuin]ele de televizionare ale p`rin]ilor).
Sugestive pentru noi au fost [i cercet`rile care arat` corela]ia dintre popularitatea unor emisiuni
(cote ridicate de audien]`) [i ora (intervalele orare) la care sunt difuzate (de unde [i disputa dintre
programatori care plaseaz` programe de atrac]ie bazate inclusiv pe violen]` la orele de maxim` audien]`, \n
care sunt prezen]i [i copiii, [i institu]iile de reglementare a audiovizualului, care au adoptat un model de
programare viznd plasarea emisiunilor violente la ore mai trzii).
Concluzia principalelor cercet`ri (supus` verific`rii [i \n studiul nostru) este urm`toarea: gradul de
expunere la violen]a mediatic` depinde mai mult de politica editorial` a media, a televiziunilor \n special [i
de apartenen]a la anumite grupuri, dect de alegerile operate de telespectator (deci, contrar unor idei
sus]inute de industriile mediatice, violen]a nu este capabil` prin ea \ns`[i s` captiveze un num`r sporit de
24
telespectatori: esen]ialul ]ine de o programare care concentreaz` astfel de emisiuni \n orele de maxim`
vizionare ceea ce reduce marja de alegere a indivizilor, inclusiv a copiilor [i de interese economice:
producerea de seriale violente, dup` formule [i re]ete deja utilizate revine mai ieftin dect inventarea [i crearea
de noi tipuri de emisiuni, mai complexe, [i deci mai costisitoare). Deci, factorul programare [i factorul
economic condi]ioneaz` popularitatea [i audien]a emisiunilor violente \n mai mare m`sur` dect atrac]ia \n
sine a violen]ei. De unde [i importan]a capital` a reglement`rilor privind restructurarea program`rii [i a
politicilor editoriale ale televiziunilor, pentru a reduce nivelul expunerii copiilor la programe violente.
Percep]ia. No]iunea se refer` la procesul prin care individul interpreteaz` stimulii senzoriali, \n
lumina experien]ei sale [i a a[tept`rilor momentului. De unde [i pertinen]a anchetelor prin care subiec]ii
(inclusiv tinerii) sunt interoga]i asupra modului \n care interpreteaz` stimulii la care sunt expu[i, deci [i a
scenelor violente de la televiziune. Ceea ce permite a deduce o concluzie despre efectele scenelor violente
asupra indivizilor, inclusiv idei de orientare a cercet`rilor:
1. Pentru copii violen]a este mai pu]in traumatizant` (Snow, 1974) cnd este prezentat` \ntr-un
context ludic, cum sunt povestirile umoristice.
2. Decorul emisiunilor are o influen]` deloc neglijabil`.
3. Identificarea cu un personaj face ca ac]iunile s` par` mai violente (Robinson, 1981).
4. Un studiu complet asupra expunerii repetate a copiilor la scene violente (Van der Voort, 1986,
p. 199, apud G. Gerbner et alii, 1994, p. 25) a ar`tat c` cu ct ace[tia sunt mai mult timp \n contact cu
violen]a tv, cu att mai pu]in ei o percep, dar cu att mai mult ea le produce pl`cere [i le pare mai
acceptabil`, aceasta fiind o a doua ipotez` a studiului nostru.
5. Totu[i, este imposibil de verificat prin anchete obi[nuite dac` [i \n ce m`sur` un mod durabil
de a gndi [i a ac]iona este rezultatul unui tip anumit de mesaj particular sau mai curnd al unei expuneri
constante la ansamblul programelor tv [i a sistemului de emisiuni difuzate (modul \n care se \mbin` realism,
fantezie, seriosul, umanul, violentul \n meniul cotidian servit de televiziune). Mai este de precizat c` violen]a
coabiteaz` aproape natural cu televiziunea, cu specificul acesteia ca medium tehno-psihologic: violen]a este
un element ideal pentru finalitatea de seduc]ie [i capta]ie spectacular-senza]ional` a televiziunii. Este vorba,
\ntre altele, de captarea aten]iei publicului prin activarea emo]ional` a mecanismului de orientare. Totodat`,
chiar simpla vizionare a programelor tv (din ce \n ce mai trepidante, zgomotoase [i terifiante) reprezint` un
mod de violentare a aten]iei [i min]ii umane.
|n anii 70-80, cercet`rile privind rela]ia dintre violen]a mediatic` [i comportamentele agresive ale
indivizilor (de la copii [i adolescen]i la adul]i) s-au concentrat asupra impactului violen]ei programelor tv
asupra agresivit`]ii.
Marile anchete (din care am extras idei [i pentru cercetarea noastr`) au fost, \n ordine cronologic`,
urm`toarele:
studiile Payne Fund asupra filmelor din anii 30;
analizele asupra benzilor desenate (Westhem, 1954);
celebrele anchete Himmelweit (1958, 1960 etc.) asupra rela]iei copiilor cu televiziunea \n Marea
Britanie;
experien]ele de laborator ale lui Bandura (1963, 1968, 1975, 1979 etc.) pentru m`surarea
impactului violen]ei televizuale asupra copiilor de vrst` pre[colar`;
cercet`rile lui G. Gerbner [i colab. asupra indicatorilor culturali ai violen]ei (1960, 1986 etc.);
[i alte cercet`ri numeroase.
Unele concluzii ale acestui [ir lung de cercet`ri, care continu` [i azi [i din care au fost citate doar
unele, sunt:
1. Seria studiilor conduse de Phillips (1974 - 1984, 1990 etc.) a dedus existen]a unui raport \ntre
anumite acte ar`tate la televiziune [i acte analoage comise \n via]a de toate zilele de copii, adolescen]i [i
adul]i.
2. Anun]urile din media referitoare la sinucideri [i acte de violen]` sunt urmate de cre[teri ale actelor
de violen]`.
3. Formele de violen]` recunoscute cultural (legitimate) fac ca tinerii \nclina]i spre violen]` s` ajung`
mai u[or la comiterea de acte de violen]`.
25
4. Majoritatea cercet`rilor, cu diferite nuan]e, constat` c` violen]a vehiculat` prin media este, \ntr-o
anumit` m`sur`, surs` de agresivitate. Doar Himmelweit se \ndoie[te de existen]a unei rela]ii directe, dar
admite c` violen]a mediatic` are ca efect de a-i face pe indivizi mai pu]in con[tien]i de consecin]ele pe care
aceasta le antreneaz`, ca prim semn al riscului de desensibilizare (G. Gerbner et alii, 1994, p. 25).
Experien]ele de laborator ale lui Bandura au permis constatarea c` violen]a televizat` sau filmat` are ca efect
reducerea la copii a inhibi]iei \n materie de violen]`, dezvoltarea unui comportament mai agresiv [i
\nv`]area de a deveni mai agresiv (idem). Mai mult, faptul de a vedea modele agresive ]innd de realitate,
de reproducerea acestora \n filme sau a personajelor agresive din benzile desenate genereaz` la copii un
comportament agresiv, mai ales atunci cnd, \n cursul experien]ei, este creat` \n mod artificial, o stare de
frustrare (idem). Exist`, desigur, limit`ri ale experien]elor de laborator (caracter artificial), ca [i ale anchetelor
de teren (dificultatea de a stabili raporturi de la cauz` la efect, lipsa posibilit`]ilor de a controla variabilele [i
de a compara e[antioanele). De aceea, metodologic este preferabil a fi utilizate, complementar, investiga]ii
experimentale de laborator [i investiga]ii de teren, de preferin]` longitudinale.
5. Studii longitudinale interculturale pe scar` extins` efectuate \n Finlanda, SUA [i Austria au
sus]inut ideea rela]iei dintre violen]a mediatic` [i cea real` (variabile importante fiind capacit`]ile intelectuale
ale copilului, raporturile cu p`rin]ii [i raporturile sociale generale).
6. Studiile americane (Atkin, 1983) ca [i altele similare efectuate \n Australia [i \n Germania pentru
a se stabili dac` scenele reale conduc la agresivit`]i \n mai mare m`sur` dect scenele fictive \n cazul copiilor.
S-a dovedit (prin benzi video special construite) c` scenele violente f`cnd parte din actualitatea social`
real` genereaz` mai mult` agresivitate dect cele cu caracter fic]ional.
7. Studiile ini]iate de G. Gerbner (cunoscute sub denumirea de indicatori culturali ai violen]ei)
au sus]inut concluzia c` violen]ele din media m`resc sentimentele de angoas` [i de insecuritate \n rndul
popula]iei, ca [i a sentimentelor de team`, dorin]a de a poseda avere, ne\ncredere [i o anumit` alienare.
|n plus, formele de violen]` transmise de televiziune m`resc vulnerabilitatea spectatorilor \n func]ie de
grupuri (telespectatorii care v`d c` grupul lor este statistic mai amenin]at, \ncearc` mai acut sentimente de
team` [i de ne\ncredere [i insecuritate).
8. Televiziunea [i violen]a televizual` ocup` un loc preponderent \n studiul violen]ei mediatice
pentru un motiv simplu [i evident. |n ciuda multiplic`rii canalelor, televiziunea se impune ca mediul cel mai
presant [i mai pu]in selectiv: dac` fiecare poate alege sau nu o povestire violent`, violen]a televizual` este,
practic, inevitabil` pentru toat` lumea, \n virtutea program`rii generalizate a violen]ei \n aproape toate
canalele, \n intervalele orare de maxim` ascultare. De aici [i importan]a, inclusiv pentru cercet`rile grupului
nostru, a cùt`rii unui r`spuns la \ntrebarea: absorb]ia violen]ei mediatizate este cea care determin` preferin]a
pentru programe violente sau invers? Nu cumva indivizi \nclina]i spre agresivitate [i acte violente aleg
spectacolul violen]ei pentru a-[i \nt`ri \nclina]iile lor? (G. Gerbner et alii, 1994, p. 29).
R`spunsul este dublu. Mai \nti, prin media utilizabile selectiv, predispozi]iile legate cu diverse
influen]e pot efectiv antrena alegerea de materiale con]innd violen]`, ceea ce, \n sens invers, poate \nt`ri
respectivele predispozi]ii. Cu televiziunea lucrurile stau diferit: Aici, pentru c` televizorul este mai mereu
deschis copiii absorb violen]a f`r` s` fi fost expu[i \n prealabil. Predispozi]iile care, pentru alte media, pot
influen]a asupra materialelor care vor fi v`zute, rezult` ele \nsele, \ntr-o mare m`sur`, din influen]a deja
exercitat` de televiziune:
Problema nu este att de a [ti ce determin` alegerile consumatorilor, ct num`rul de ore petrecute
privind televiziunea [i modul \n care telespectatorii reac]ioneaz` la con]inuturile mesajelor primite.
Trebuie deci s` ne \ntreb`m nu dac` violen]a transmis` de media genereaz` sau nu cutare sau
cutare tip de comportament ca violen]a real` , ci \n ce mod informa]iile [i spectacolele pot influen]a asupra
diverselor scheme de gndire [i de ac]iune ale copiilor (G. Gerbner et alii, 1994, p. 31).
|n finalul acestui paragraf, cteva concluzii specifice pot fi notate, urmnd ca unele idei s` fie
precizate \n paragrafele urm`toare:
Este probabil c` violen]a reprezentat` de media exercit` o anumit` influen]`, \ntr-un mare num`r
de cazuri, dar rareori ca factor unic.
Orict de mari ar fi repercusiunile violen]ei mediatice, aceasta nu poate explica singur` (Tan, 1986),
toate manifest`rile de agresivitate [i de violen]` cunoscute \n lume.
26
Cercet`rile ale c`ror rezultate r`spund \ntr-o anumit` m`sur` la chestiunea general` de mai sus au
fost efectuate mai ales \n perioada anilor 70-80 sub form` de mari proiecte finan]ate din fondurile publice.
Un num`r de efecte ale reprezent`rii violen]ei [i terorii au fost decelate: \nt`rirea pulsiunilor agresive;
obi[nuirea cu violen]a; depersonalizarea [i izolarea delincven]ilor; declan[area sporadic` de acte de violen]`;
sentimente subtile de vulnerabilitate [i dependen]` la cei care apar]in grupurilor a c`ror existen]` reflect`
imaginea unei lumi reale [i periculoase, precum [i ceea ce Gerbner a denumit sindromul lumii rele (G.
Gerbner et alii, 1994, p. 31).
Aceste concluzii devin obiective centrale, teme [i metode de cercetare ale Centrului nostru: esen]ial`
este detectarea schemelor de gndire [i de ac]iune ale copiilor, a structurilor cognitive [i afective [i
comportamentale ale copiilor expu[i masiv la programe tv, benzi desenate, jocuri video, publicitate [i desene
animate. Mai multe cercet`ri au confirmat \n timp ideea original` a lui G. Gerbner dup` care violen]a
televizual` \i conduce pe oameni s` supraestimeze violen]a din lumea real` (noi am numi aceast` consecin]`
efect de amplificare), f`cndu-i s` vad` peste tot [i \n orice timp pericole [i riscuri iminente, s` trìasc` cu
sentimentul amenin]`rilor cu poten]iale agresiuni, f`cndu-i mai irascibili, mai tem`tori, mai stresa]i. Este aici
[i un efect derivat: violen]a este perceput` ca scuzabil` pentru pre\ntmpinarea riscurilor fa]` de agresiuni,
chiar ca universal legitim`. Paradoxal, teama de violen]` (indus` multor telespectatori de c`tre televiziune)
accentueaz`, \ncurajeaz` [i legitimeaz` violen]a [i agresivitatea.
Efectele violen]ei televizuale sunt [i de alt ordin. Este vorba de faptul (deja subliniat \n aceast`
lucrare) c` televiziunea este mediumul cel mai activ \n a transmite violen]a (percep]ia [i sentimentul violen]ei).
Nici un alt media nu este att de activ \n a transmite violen]a, aceasta fiind un element ideal pentru captarea
audien]elor (mai ales tinere) prin utilizarea mecanismului de orientare. Mai mult, vizionarea emisiunilor
reprezint` ea \ns`[i \n mod incon[tient o violentare a percep]iei, aten]iei [i a min]ii umane (ritmul emisiunilor,
imaginilor [ocante, scenariz`rile paroxistice, personaje ca cele de vampiri, savan]i nebuni, dezaxa]i, uciga[i
\n serie, vitezomani ultrapericulo[i, criminali de toate speciile etc.) sunt de natur` s` trezeasc` reac]ii de
orientare, care iau adesea forma reflexelor condi]ionate. Televizorul ne bruscheaz`, f`r` a ne da seama,
confortul [i lini[tea min]ii, violen]a televizual` ac]ionnd puternic prin mecanisme de implicare emo]ional`
a telespectatorului.
Impactul imaginilor televizuale este condi]ionat mai ales de ceea ce americanul G. Comstock numea
relevan]a psihologic` [i realist` a stimulilor mediatici.
Nu trebuie s` reducem influen]a violen]ei televizuale la efecte directe, imediate, punctuale,
comportamentale: televiziunea dispune de o for]` neb`nuit` \n crearea imaginarului social ca un imaginar
violent [i \n sus]inerea unei culturi a violen]ei.
De altfel, cercet`rile Centrului Media [i Noi Tehnologii de Comunicare iau \n considerare o ipotez`
mai general`, [i anume c` impactul televiziunii \n primul rnd al violen]ei televizuale asupra imaginarului
postmodern ]ine, \n esen]`, de \nsu[i mediumul tv, de particularit`]ile fluxului, ritmului, imageriei [i
discursului televizual \n ansamblu. Toate aceste caracteristici tehnico-estetico-discursive ale televiziunii ca
medium se reg`sesc \n emergen]a patternurilor culturale ale form`rii genera]iei catodice pornind de la
copil`rie. Conform acestei ipoteze, violen]a televizual` const` tocmai \n fluxul ne\ntrerupt, \n ritm din ce \n
ce mai accelerat (supraritmul clipurilor [i al spoturilor publicitare s-a generalizat \n derularea ansamblului
comunic`rii televizuale) \n care defileaz` pe ecrane imaginile tv. Acestea \l cople[esc pur [i simplu ca flux pe
telespectator, printr-o violen]` care transgreseaz` o imagine sau alta fie ea agresiv`, erotic`, pornografic`
, avnd ca efect un amestec de excitare [i de depresie. Dezbaterea recurent` asupra violen]ei imaginilor
nu trebuie s` priveasc` \n mod spontan doar o imagine sau alta, ci dezl`n]uirea trepidant` a imaginilor, care
ne \mpiedic` a judeca ceea ce vedem pe ecrane [i mai mult dect att, a avea m`sura realit`]ii lumii, ceea ce
este [i mai adev`rat pentru copii (lEsprit, martie-aprilie, 2003, p. 122). |n polemica despre analiza violen]ei
televizuale (pe de o parte cei care insist` asupra m`sur`rilor punctuale ale emisiunilor avnd ca specific
violen]a, [i pe de alta cei care sus]in c` \n ansamblu [i prin natura sa ca medium, televiziunea este violent`),
cercet`rile noastre \mp`rt`[esc ideea c` televiziunea \ns`[i reprezint` o comunicare mediatic` intrinsec
violent`, dar care poate fi ponderat`. Ceea ce nu exclude necesitatea evalu`rii gradualit`]ii, tipurilor [i
formelor de violen]`, dup` canale, programe, emisiuni [i contragerea exceselor de violen]`, mai ales \n
intervalele protejate.
27
Dar cea mai serioas` dificultate metodologic` ridicat` de evaluarea [i clasificarea con]inuturilor [i
imaginilor violente este legat` de confuzia dintre imaginile violen]ei (violen]a zis` real`, dar [i
fic]ional`) [i imaginile ele \nsele violente. |n studiile noastre estim`m c` nu putem defini [i caracteriza
toate imaginile violen]ei ca fiind \n mod necesar violente.
Din aceste considera]ii conceptuale au derivat, pentru cercetare, dou` prescrip]ii metodologice:
1. Durata expunerii la televiziune [i a consumului televizual este indicatorul principal (\n realitate frecven]ele
[i duratele de expunere) pentru a m`sura impactul televiziunii asupra form`rii a ceea ce se nume[te genera]ia
catodic` [i evaluarea rolului televiziunii \n promovarea unei culturi a violen]ei, \ncepnd din copil`rie. De
unde importan]a m`sur`rii timpului petrecut mai ales de copii [i adolescen]i \n fa]a ecranelor televizoarelor
[i a ecranelor ordinatoarelor; 2. Importan]a major` a variabilei vrst` \n m`surarea consumului televizual [i
a efectelor acesteia, pornind de la ideea conform c`reia copiii v`d altfel [i altceva \n emisiunile tv, \n
compara]ie cu adul]ii, copiii atribuind imaginilor semnifica]ii specifice. De aceea, studiul consumului
televizual este gndit \n func]ie de tran[ele de vrst` (vrsta pre[colar` sau copil`ria mic` de la 3 la 5 ani;
vrsta celei de-a doua copil`rii 6-11 ani; preadolescen]a 12-15 ani; adolescen]a 15-18 ani; tinerii 1825 (30) ani). Mul]i autori consider` ca esen]ial` focalizarea studiilor despre consumul [i receptarea televiziunii
asupra celei de-a doua copil`rii (7-12 ani), cea \n cursul c`reia copiii privesc cel mai mult la televizor,
putnd fi \n mare m`sur` impregna]i de violen]a televizual`.
De asemenea, metodologic este important a ie[i din dogma efectelor directe, imediate [i pe termen
scurt ale comunic`rii de mas` [i \n special ale comunic`rii televizuale, pentru a m`sura impactul violen]ei
televizuale prin corelarea a trei variabile: 1. Con]inuturi violente transmise prin televiziune; 2. Durata
expunerii la televizor [i 3. Vrsta receptorilor de programe de televiziune. Modelul de urmat este, \n acest sens,
studiul longitudinal american asupra 700 de familii trìnd \ntr-o zon` din Nordul statului New York.
Cercet`torii au urm`rit expunerea la televiziune [i evolu]ia comportamentelor subiec]ilor aceluia[i e[antion,
\ncepnd de la vrsta de 6 ani (1975), pn` la 22 de ani (1991), \nregistrnd apoi conduitele delincvente ale
subiec]ilor pn` \n anul 2000. Cercet`torii nu s-au interesat de genurile emisiunilor privite, ci de durata
expunerii subiec]ilor la televiziune ca medium. Ancheta a trasat [i reconstituit duratele expunerii la tv \n
copil`rie, adolescen]`, tinere]e [i \nceputul vrstei adulte. Acest studiu longitudinal observnd pe o lung`
durat` de timp consumul televizual al subiec]ilor din e[antion a permis concluzii valide privind impactul
cumulat \n timp al televiziunii asupra delincven]ei subiec]ilor din e[antion. Sunt men]ionate \n continuare
dou` constat`ri ale acestei cercet`ri longitudinale:
Timpul zilnic petrecut \n fa]a televizorului \n jurul vrstei de 14 ani [i implicarea \n acte de delincven]`
violent` c`tre 16 ani au un indice ridicat de corela]ie, \n condi]iile unor factori contextuali: caren]e educative;
locuirea \ntr-un cartier criminogen; venit familial redus; tulbur`ri psihice frecvente.
Expunerea la televizor mai mult de 3 ore pe zi \n jurul vrstei de 14 ani m`re[te semnificativ
propensiunea tinerilor (bìe]i) s` comit` ulterior agresiuni fizice [i \ncìer`ri, \ntre 16-22 ani; expunerea mai
\ndelungat` la tv nu are acelea[i efecte asupra fetelor, \n m`sura \n care se asigur` controlul factorilor
contextuali.
|n ansamblu, anchetele longitudinale au eviden]iat un efect bidirec]ional: conduitele violente sunt
favorizate de o \ndelungat` expunere la tv (marii consumatori de televiziune, Gerbner) [i de vrsta
expunerii, ca [i de contextele de via]` ale subiec]ilor (lEsprit, martie-aprilie, 2003, pp. 119-120).
4.
VIOLEN}A TELEVIZUAL~ {I RISCURILE PENTRU

COPII. CERCET~RI AMERICANE {I EUROPENE
umeroase dezbateri [i analize iau \n considerare fenomene care amplific`, \n cazul copiilor,
riscurile violen]ei televizuale: de la doi ani [i jum`tate copiii \ncep a deschide singuri televizorul;
la trei ani [tiu s` mnuiasc` telecomanda; \n unele ]`ri durata televizion`rii \ntr-o s`pt`mn` este superioar`
timpului petrecut \n [coal`. |n continuare, sunt amintite astfel de date, referitoare mai ales la continentul
nord-american (A. C. Nielsen et alii, 1990):
28
Copiii \ntre 2 [i 5 ani petrec \n medie 25 de ore pe s`pt`mn` privind la televizor.

Copiii \ntre 6 [i 11 ani petrec \n medie mai mult de 22 de ore pe s`pt`mn` privind la televizor.
Copiii \ntre 12 [i 17 ani petrec \n medie 23 de ore pe s`pt`mn` la televizor.
30% din persoanele de vrst` medie (\n acest studiu vrsta medie a fost de 39,5) privesc la televizor
3 sau mai multe ore pe zi, \n timp ce al]i 61% privesc 1-2 ore pe zi (sursa: studiul din 1989 al lui L. Tucker
de la Brigham Young University).
Pn` \n momentul cnd \mplinesc 18 ani, majoritatea americanilor au petrecut mai multe ore \n
fa]a televizorului dect \n [coli, [i cu mult mai mult timp dect au petrecut vorbind cu profesorii lor, cu
prietenii sau chiar cu proprii p`rin]i (N. Minnow, C. LaMay, 1995).
Pn` \n clasa a I-a, majoritatea copiilor petrec echivalentul a trei ani [colari \n fa]a aparatului tv
62% din copiii de clasa a IV-a declar` c` petrec mai mult de trei ore pe zi la televizor (sursa: Studiu
realizat de Serviciul de Teste Educa]ionale, 1990, apud A.C. Nielsen et al., 1990).
64% din copiii de clasa a VIII-a declar` c` petrec mai mult de trei ore pe zi \n fa]a televizorului
(idem).
Persoanele care au atins vrsta de 70 de ani au petrecut aproximativ 7 ani vizionnd programele
tv (Studiu realizat de Academia American` de Pediatrie, 1990, apud A. C. Nielsen et alii, 1990).
Un studiu realizat \n SUA \n 1992 ar`ta c` pn` la vrsta de 18 ani un tn`r a v`zut prin intermediul
televizorului circa 200.000 de acte de violen]`, ceea ce genereaz` fric`, insecuritate, percep]ie negativ` a
rela]iilor umane [i a lumii, dar [i exaltare agresiv`.
O statistic` american` din 2001 aduce date noi \n ce prive[te schimbarea rela]iilor sexuale [i a
comportamentelor sexuale:
\n medie, un spectator din SUA [i ]`rile europene asist` la tv la 10.000 scene cu conota]ii sexuale;
problema apare din cauz` c` televiziunea abordeaz` sexualitatea la nivel infantil, superficial,
gregar; latura afectiv` este ignorat`/estompat` \n 90% din scenele cu conota]ii sexuale;
actele sexuale sunt reprezentate \n filme [i seriale ca acte fizice primare, nu ca expresii ale unor
sentimente umane.
Cercet`rile Funda]iei Kaiser, publicate \n anul 2002 cu privire la materialele erotice prezente \n
peste cteva mii de programe apar]innd tuturor genurilor din SUA au ar`tat c` 64% din programele de
televiziune ale unei canal american con]in materiale privind sexualitatea (4,4 scene pe or`), \n 61% apar
discu]ii despre sexualitate (3,8 scene pe or`) [i \n 32% apar prezentate explicit scene sexuale (2,2 scene pe
or`). Dintre genuri, se arat` c` telenovelele conduc deta[at cu 96% avnd \n medie 5,1 scene pe or`, iar \n
final se afl` programele cu con]inut realist din care doar 28% con]in materiale sexuale (4,5 scene pe or`).
McLuhan sugerase c` televiziunea contribuie semnificativ la hipertrofierea sensibilit`]ii sexuale, a rolului
sexualit`]ii \n via]a indivizilor. Genera]ia tn`r`, afirma acest original cercet`tor al media, este orientat` \n
\ntregime c`tre o \ntoarcere la primitiv, lucru care se reflect` \n costuma]ia, muzica, p`rul lung [i
comportamentul ei socio-sexual. Adolescentul nostru devine deja o parte a unui clan din jungl`. Pe m`sur`
ce tinerii p`trund \n aceast` lume de clan, asist`m la o amplificare a sensibilit`]ii lor sexuale. Dar acest
fenomen relevat de McLuhan explic` de ce televiziunea transmite atta sexualitate: pentru c` efectul acestui
mesaj asupra publicului este foarte puternic, pentru c` este foarte cùtat [i pentru c` televiziunea se exprim`
seduc`tor prin erotism. Neuropsihologii ofer` un r`spuns par]ial la aceast` \ntrebare, ei arat` c`, experien]a
vizual` pe parcursul vizion`rii fiind excesiv de frustrant` din punct de vedere al atingerii, prin decuplarea
telespectatorului de la cealalt` dimensiune a experien]ei umane, implicarea senzorial` creeaz` o anumit`
tensiune psihic` afectnd \nsu[i raportul fizic al omului cu mediul \n care trìe[te. Ace[ti tineri sunt mult mai
sensibili la atingere, simt nevoia acestei experien]e, \ns` nu se raporteaz` la ea nici din punct de vedere
neurologic, nici psihic precum cei din genera]iile anterioare, care \nc` din primii ani ai vie]ii beneficiaz` de
un num`r semnificativ de ore de percep]ie senzorial` a realit`]ii. Institutul Na]ional de S`n`tate Mental` din
SUA arat` \nc` din 1982 c` aspectul mai semnificativ pe care \l \nva]` tinerii de la televizor este setul de
mesaje privind caracteristicile [i atitudinile pe care b`rbatul [i femeia trebuie s` le aib` \n rela]iile sexuale. Cei
mai mul]i cercet`tori consider` c` telenovela reprezint` programul cel mai senza]ional, cel mai inexact [i
generator de dependen]` prin referin]ele lui la sexualitate. Rela]iile sexuale \n afara c`s`toriei sunt portretizate
a fi de 8 ori mai obi[nuite dect cele \ntre so]i, 94% din \ntmpl`rile erotice \nf`]i[ate \n telenovele se
desf`[oar` \ntre persoane care nu sunt c`s`torite (Greenberg, Abelman, Neuendeov, 1981). Aproape
29
niciodat` personajele implicate \n rela]iile sexuale pe micul ecran nu se \mboln`vesc de vreo boal` cu
transmitere sexual`, cu toate c` \n realitate una din [ase persoane risc` s` se contamineze cu o astfel de boal`
(Greengerg, Abelman, Neuendeov, 1981). Vizionarea canalelor tv accentueaz` tinerilor sentimentul c` toat`
lumea de vrsta lor [i-a \nceput deja via]a sexual`, iar aceasta a contribuit \n ultimii 20 de ani la o sc`dere
gradual` dar constant` a vrstei la care tinerii au primul lor contact sexual (Braberman, Strasburger, 1993).
|ntr-un alt studiu se arat` c` tinerii de liceu, care urm`resc intensiv telenovelele, estimeaz` ca fiind mult mai
mare num`rul persoanelor divor]ate sau al celor care au un copil nelegitim \n lumea real`, dect cei care se
uit` mai pu]in la televizor (Buerkel, Rothfuss [i Myer, 1981, Carveth [i Alexander, 1985).
Comisia juridic` a Senatului American (1999) a constatat \ntr-un raport c`:
televiziunea singur` este vinovat` de peste 10% din actele de violen]` ale tinerilor, iar \n cople[itor
de multe alte cazuri, are o influen]` foarte important` \n comiterea actelor de violen]` de c`tre ace[tia;
59% dintre p`rin]ii americani spun c` progeniturile lor \n vrst` de 4-6 ani (bìe]ii) imit`
comportamentele agresive v`zute la televizor;
40% dintre adolescen]i au \nv`]at cum s` vorbeasc` cu iubitul/iubita lor din emisiunile cu con]inut
sexual ale tv, stimularea sexualit`]ii precoce de c`tre televiziune;
1 din 12 copii \[i \ncep via]a sexual` la vrste precoce;
clipurile publicitare au un ritm apropiat de limita subliminalului (1 imagine la 3-5 secunde) fa]`
de capacitatea perceptiv` normal` de o imagine la 16 secunde;
propor]ia copiilor cu tulbur`ri de concentrare, memorie, echilibru a crescut cu 600% \n ultimele
dou` decenii;
timpul real mediu petrecut \n [coal` \ntr-un an de un copil american [i european este de 900 ore;
\n schimb, \n fa]a tv el petrece 1024 ore anual;
lectura de carte a copiilor [i tinerilor a sc`zut de 10 ori din 1960 pn` \n prezent;
\n Germania, Fran]a, Olanda obezitatea la copii a ajuns la 40% din aceste grupe de vrst`, din
cauza sedentarismului (favorizat att de televiziune ct [i de calculator), a publicit`]ii la produse alimentare
(mai ales dulciuri, sucuri, fast food etc.) care sunt obezogene;
copilul tipic american asist` \n timpul vie]ii lui la 8.000 crime [i 100.000 de acte de violen]`
televizate (sursa: Asocia]ia American` de Psihologie, 1993).
pre[colarii au dificult`]i \n distingerea lumii reale de cea imaginar`, mai ales cnd aceasta e
prezentat` la televiziune; vivacitatea acesteia face ca fantasticul s` par` aproape ca [i lumea real` (L. G. Katz,
1989, p. 10).
o mare parte din ceea ce copiii v`d la televizor este alc`tuit din violen]`, reprezentat` ca cea mai
potrivit` cale de rezolvare a problemelor interpersonale, de r`zbunare a insultelor [i ofenselor, de a ob]ine
dreptatea [i toate lucrurile dorite de la via]` (L. Eron, 1992, p. 143).
Deci, modul de reprezentare a violen]ei [i duratele televizion`rii sunt un factor posibil (pentru mul]i
autori cert) de amplificare a agresivit`]ii [i a violen]ei \n via]a real`, precum [i de cre[tere a riscului
\mboln`virilor.
Cum spune un scriitor: Oamenii s-au schimbat. Ei par s` aib` nevoie de [tiri, fie ele proaste,
senza]ionale sau greu de suportat. Se pare c` informa]ia [i divertismentul televizual au \nlocuit romanul,
dialogul [i chiar familia. Consum`m violen]a a[a cum consum`m produse. Imaginile violente devin o marf`
fabricat` \n mas`. Singurul nostru efort este s` facem diferen]a \ntre un tip cu pu[c` adev`rat` [i unul din
scenariul unui film cu violen]` (ceea ce este mai greu pentru un copil predispus \n mai mare m`sur` la
confundarea imaginarului [i realului n. ns.). Totul se petrece acum pe ecranul televizorului aceasta este
realitatea.
|n Fran]a, de pild` (dar situa]ia este mai general`), diversitatea [i ierarhia genurilor [i a tipurilor de
emisiuni vizionate este urm`toarea:
1. Fic]iuni, filme mai ales; telefilme; seriale;
2. Jocuri [i variet`]i;
3. Informa]ie;
4. Magazine [i documentare.
Locul 5 revine emisiunilor pentru tineret [i copii (emisiuni de platou, seriale, desene animate); deci
mai pu]in de 10% din timpul petrecut \n fa]a televizorului de copii/adolescen]i.
30
Explica]ie: 1. efectul de ofert`: emisiunile pentru copii [i tineret nu ocup` dect 7% din timpul
de anten` (de difuzare) al canalelor hertziene; 2. intervalele orare de difuzare a acestor emisiuni (deci trebuie
comparate audien]ele cu oferta \n programe [i cu orele de difuzare) sunt importante: aceste emisiuni sunt
difuzate (\ntr-o propor]ie semnificativ`) la orele matinale, \nainte de plecarea copiilor la [coal` [i cnd ei
sunt disponibili pentru televizionare sau dup`-amiaza. Nu sunt \ns` difuzate \n orele cnd [i audien]a copiilor,
ca [i a marelui public este cea mai ridicat`, adic` \n access prime time [i \n prime time. Copii sunt
]int` privilegiat` smb`ta [i duminica diminea]a, cnd copiii sunt suprareprezenta]i \n audien]`: 1 din 3
telespectatori este copil fa]` de 1 din 10, media s`pt`mnal` (\n Fran]a). Anchetele privind consumul
televizual al copiilor (CNA, CURS, CSMNTC) [i m`sur`torile de audien]` cu people metters confirm` c`
[i \n ]ara noastr` cele mai puternice audien]e ale copiilor [i tinerilor privesc emisiuni destinate marelui
public: filme, jocuri, divertisment [i ce locuri revin emisiunilor destinate copiilor.
RAPORTAREA COPIILOR LA EMISIUNILE DE FIC}IUNI

{I LA CELE DE INFORMARE
5.
ntr-un clasament al emisiunilor celor mai vizionate (pe zi, pe s`pt`mn`) e de [tiut care este
emisiunea pentru copii care ocup` locul cel mai \nalt \n ierarhie (\n Fran]a desenul animat Titeuf
era \n 2002 pe rangul 12 al ierarhiei generale). |n studiile de la noi a \nceput a fi m`surat` pozi]ia serialelor
[i desenelor animate care ocup` locuri importante \n ierarhia audien]elor pentru copii [i tineret ca ocazii de:
atrac]ii minunate, de identificare cu eroi copii, de a se \ntlni cu umorul specific vrstei lor, de a se aventura
pe teritoriul celor mari etc.
Analiza semnifica]iilor televizion`rii fic]iunilor au fost sintetizate \n formula: fic]iunile exprim` o
dorin]` progresiv` de realitate (Mdric Albouy). Aceasta \nseamn`:
programele pentru copii [i adolescen]i (fic]iuni, filme, seriale, telefilme, desene animate, americane,
europene, romne[ti) par a oferi celor de aceast` vrst` \ntlnirea cu eroi apropia]i acestei vrste [i
corespunznd aspira]iilor lor. Eroii cu care se identific` mai curnd copiii [i adolescen]ii din Romnia sunt
vedete [i chiar starlete, dar [i personaje publice realmente proeminente din media, arte, cultur`, sport.
|n cercet`rile efectuate \n alte ]`ri se urm`re[te a eviden]ia \n ce m`sur` sunt receptate [i cum sunt
interpretate dou` categorii diferite de fic]iuni: cele pentru tineret ([i adul]i) [i cele pentru copii [i adolescen]i
[i ce fel de referen]i culturali ofer` acestea copiilor prin imaginarul propus:
1. Unele dintre aceste seriale [i filme scenarizeaz` grupuri de tineri, rela]ii interpersonale de prietenie
sau dragoste, ca [i via]a de familie. O \ntrebare-cheie care necesit` r`spuns: cum sunt percepute de c`tre copii
de pild`, ca moduri de a anticipa experien]a autonomiei, ca moduri de confruntare cu lumea adul]ilor.
2. Diferen]a (de con]inut), dar mai ales de percep]ie a desenelor animate ([i altor emisiuni pentru
copii), fa]` de percep]ia celor pentru tineret: de verificat dac` desenele animate sunt v`zute ca prezent`ri
imaginare care \i feresc pe copii de lumea real` sau, dimpotriv`, ei exprim`, v`znd aceste emisiuni, dorin]a
de a vedea realitatea chiar cnd ea este idealizat`. Se pare c` dorin]a de integrare [i \n]elegere a realit`]ii
este tot mai precoce. Aceasta ar putea \nsemna c` acomodarea imaginar` cu lumea adul]ilor poate fi un mod
de utilizare/gratificare a acestor programe.
Fantasticul, frisoanele, neobi[nuitul constituie emo]ii cùtate [i trìte de copii ([i a[tept`ri fa]` de
emisiuni), \ndeosebi de la vrsta de 7 ani precum [i paranormalul sau, dimpotriv`, descoperirile [tiin]ifice,
ca [i spiritul de aventur` (astfel de seriale par s`-l ini]ieze pe copil, \ntr-un registru imaginar, \n teritoriul
adul]ilor, ceea ce poate explica succesul unor emisiuni la copii). Toate pot fi [i expresii ale unei precocit`]i
mai timpurii, ceea ce nu exclude decodific`rile incitatorii [i chiar aberante.
3. Este important s` se acorde mai mult` aten]ie contextelor \n care sunt inserate actele de violen]`:
tocmai contextul este cel care face ca o conduit` violent` s` fie semnificativ`, ca ea s` fie recompensat` sau
pedepsit`, ca ea s` apar` ca acceptabil` sau condamnabil`, iar consecin]ele s` fie gratificante sau penibile
pentru autorul violen]ei (Claire Blisle, Jean Bianchi, Robert Jourdan, (1999), Violence et mdias, in
Pratiques mediatiques, CNRS, Paris, p. 404).
31
Unele emisiuni (seriale) sau chiar desene animate pot fi receptate ca expresii ale unor pulsiuni sau
\nclina]ii transgresive din partea copiilor (dep`[irea a ceea ce le este interzis, a regulilor stabilite de p`rin]i sau
de [coal`); este mai ales cazul recept`rii [i cùt`rii umorului \ndr`zne], chiar u[or impertinent, de fapt adult
(cum sunt unele episoade, scene chiar din Titeuf sau din multe alte desene animate). Acest umor este posibil
a fi trìt ca o \ncercare imaginar` a regulilor vie]ii \n comun ale c`ror modalit`]i de aplicare le sunt prezentate
copiilor, \n unele fic]iuni clasice, sub o form` normal` sau sub unghiul derizoriului (\nc`lc`rile sunt [i
ele o parte a vie]ii, mai legitime atunci cnd sunt expuse sub latura derizoriului sau a ludicului). |n fic]iuni,
\nc`lcarea normelor de c`tre prsonaje apare sub trei semnific`ri principale: 1. ca forme normale [i logice
\ntr-un scenariu narativ; 2. sub unghiul derizoriului [i banalului; 3. \ntr-un registru al ludicului. La care am
putea adùga registrul eroiz`rii. Toate aceste moduri de semnificare le fac mai acceptabile [i mai acomodate
lumii reale [i interpretarea lor ca parte a vie]ii. Desigur, consecin]ele asupra indivizilor pot fi foarte variate:
1. pot deprima anumite persoane; 2. le pot [oca pe altele; 3. pot r`ni sensibilitatea multora; 4. \i pot \ncuraja
pe unii s` se inspire din ele [i s` le imite.
R`mne ca cercet`rile s` verifice dac` [i \n Romnia se manifest` un supraconsum de fic]iuni care
nu sunt adresate copiilor, \n timp ce se constat` un sub-consum (la copii) de magazine [i documentare
10% consum, \n Fran]a, fa]` de 30% \n oferta propus` de televiziunile hertziene.
De unde [i recomand`rile pentru atenuarea [i prezentarea \n forme mai pu]in incitante a violen]ei:
a. |n fic]iuni: Violen]a \n termenii referen]iali ai lumii reale trebuie s` se disting` de violen]a ca efect
al fanteziei [i s` fie supus` unor restric]ii mai accentuate \n cazul unor elemente de con]inut similare.
Reciproc, reprezentarea violen]ei marcate drept imaginar poate fi mai larg`. |n programele care con]in referiri
la violen]a real` trebuie prezentate publicului efectele finale ale violen]ei asupra f`pta[ilor [i asupra victimelor.
De[i se admite c` \n cazul filmelor de gen (ac]iune, science fiction, thriller) gradul crescut de conven]ie
permite o prezentare mai explicit` a violen]ei, trebuie totodat` avut \n vedere c` \n melodrame sau telenovele
conven]ia poate avea efecte nedorite, \n percep]ia sinuciderilor, de pild`, care pot afecta publicul.
|n programele pentru copii cu personaje reale, violen]a se va prezenta numai dac` este esen]ial`
pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii.
Programele de anima]ie care con]in violen]` stilizat` [i non-realist` nu vor avea violen]a ca tem`
central` [i nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase.
Programele pentru copii vor trata cu aten]ie teme care pot induce copiilor sentimente de
insecuritate, anume atunci cnd redau certuri sau evenimente tragice (decese) \n familie, moartea sau r`nirea
animalelor, consum de droguri sau atacuri stradale.
Programele pentru copii trebuie s` evite promovarea de comportamente imitative periculoase.
Programele nu vor con]ine scene de violen]` realist` care s` induc` ideea c` violen]a este modul
cel mai eficient de a solu]iona probleme sau conflicte reale.
Programele nu vor minimaliza efectele violen]ei \n via]a real`.
Programele nu vor con]ine elemente terifiante arbitrare, f`r` rela]ie de continuitate cu tema
programului.
Un rol important este rezervat controlului parental, care nu trebuie s` devin` un substitut pentru
responsabilitatea direct` a p`rin]ilor [i, mai ales, al responsabilit`]ii radiodifuzorilor.
b. |n [tiri [i programe informative: Violen]a va fi prezent` \n [tiri [i programe informative numai
dac` prezentarea ei aduce o informa]ie relevant` pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau dac` este
necesar` pentru a semnala [i con[tientiza un pericol sau un risc general individual sau colectiv.
Informa]iile con]innd scene de violen]` vor fi precedate de avertiz`ri cu privire la poten]ialul efect
de stres pe care \l pot avea asupra publicului \n general sau asupra unor categorii speciale (minori). Se va avea
\n vedere ca pozi]ia \n jurnalele de [tiri a reportajelor con]innd violen]` s` nu creeze elemente suplimentare
de [oc [i s` nu afecteze identitatea [tirilor din imediata vecin`tate.
Informa]iile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie prezentate \ntr-o
manier` ct mai pu]in explicit`. Dac` acest lucru nu se poate face, [i dac` nu se contravine interesului public
al necesit`]ii inform`rii eficiente, acestea vor fi difuzate \n intervale de regul` inaccesibile minorilor. Respectul
pentru demnitatea fiin]ei umane impune reguli speciale prin care s` se evite excesul de realism atunci cnd
sunt prezentate victime (\n cazul \n care aceste victime au o motivare excep]ional`).
32
Se va evita prin cumul de difuzare de programe cu violen]` motivate individual, pentru a nu se crea
ca rezultant` presiuni asupra publicului. Reportajele [i [tirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste
nu vor fi prezentate \n a[a fel \nct s` incite la dezordine [i violen]` sau s` creeze panic`. Prezentarea unor
incidente violente sau a urm`rilor acestora nu va fi controlat` [i cosmetizat` \n a[a m`sur` \nct relevan]a
informa]iei s` fie afectat` sau s` se creeze o imagine fals` despre condi]ia uman`.
O surs` important` de \nv`]`minte ofer` perspectiva teoretic` [i abordarea conceptual` propuse de
pre[edinta Comitetului BBC asupra violen]ei la televiziune, care \n Introducerea la Directivele asupra
reprezent`rii violen]ei \n programele BBC (din 1993, London) spunea: A decide dac` trebuie incluse sau
nu elemente de violen]` \n emisiunile de televiziune este complicat [i delicat. Aceasta variaz` \n func]ie de
context, de ora de difuzare, de con]inutul emisiunilor care preced [i care urmeaz`, de starea de spirit a
societ`]ii \n care trìm. Elementele cele mai importante care vor orienta deciziile nu pot fi definite de aceste
Directive. Ele se bazeaz` pe bunul sim] al produc`torilor, pe sensibilit`]ile umane, pe sentimentul a ceea ce
este judicios, adaptat [i decent de a fi prezentat marelui public, un public care \i poate cuprinde pe proprii
vo[tri copii, ca [i pe ai altora, pe proprii p`rin]i [i familiile altora, dar [i dezechilibra]i sau pe cei care au fost
confrunta]i cu situa]ii precise cum sunt cele prezentate pe ecran. |n continuare, aceasta mai relev` c`:
Televiziunea p`trunde \n interiorul a tot felul de oameni. {tim, de asemenea, gra]ie studiilor de audien]`,
c` exist` un public vast [i variat, pentru toate programele. Niciodat` audien]a nu este compus` doar dintr-un
public ]int`. Aceasta \nseamn` c` produc`torul trebuie s` reprezinte cu pruden]` situa]iile forte [i s` fac`
toate eforturile necesare pentru a se asigura c` telespectatorii sunt pe deplin avertiza]i de con]inutul emisiunii,
pentru ca ei s` nu fie prin[i \n capcana unui subiect care ar putea s`-i afecteze. Aceast` idee poate fi corelat`
cu faptul stabilit prin m`sur`tori de audien]` c` \n ]`rile occidentale, copiii vizioneaz`, \n medie, \n
propor]ie de 80% emisiuni destinate adul]ilor [i c` vrful cotei de televizionare a minorilor se situeaz` \n
intervalul de prime time (orele 19.30-22.30), cnd ei \ngroa[` masa marelui public, expus masiv la
programe violente.
Sinteza cercet`rilor [i concluziilor ne face s` reflect`m asupra faptului c` raporturile dintre violen]a
de pe ecran [i violen]a din via]a de toate zilele sunt extrem de complexe. Chiar dac` nu exist` o leg`tur`
direct` de la cauz` la efect, trebuie s` recunoa[tem c` emisiunile violente pot, \n acela[i timp, s` deprime
anumite persoane, s` le [ocheze pe altele, s` r`neasc` sensibilitatea unora sau s` le \ncurajeze pe altele s` se
inspire din ele [i s` le imite.
Preocuparea produc`torilor de programe trebuie s` tind` la a minimiza, pe ct posibil, aceste efecte,
\ntrebndu-se: este oare aceasta necesar? Nu va fi o provocare gratuit` o emisiune? Va \ngrozi sau va nelini[ti
ea [i, mai ales, este prezentarea unei violen]e justificat` de context?
Dou` concluzii s-au dovedit utile, \n practic`: 1. Publicarea directivelor [i a avertismentelor, pentru
a-i face pe telespectatori con[tien]i [i avertiza]i; 2. Re\nnoirea contractelor [i a acord`rii licen]elor, aceasta oblignd
televiziunile la pruden]` [i la difuzarea de emisiuni acceptabile ceea ce ar \nsemna o politic` a morcovului
[i a bastonului (J. Drumgoole, 1994, pp. 45-47).
|n prezent studiile se concentreaz` asupra evalu`rii:
variet`]ii influen]elor [i efectelor asupra diferitelor categorii de copii [i tineri (anchete, focus
grupuri, teste experimentale);
func]ionalit`]ii \n fiecare ]ar` a sistemului de avertizare, \n sensul con[tientiz`rii [i avertiz`rii
publicului (mai ales din partea p`rin]ilor);
studii aparte \n rndul produc`torilor [i profesioni[tilor de televiziune, pentru a evalua nivelul
standardelor profesionale [i deontologice ale acestora [i rela]ia dintre standarde [i con]inuturile emisiunilor
[i programelor difuzate.
Cercet`rile efectuate \n diferite ]`ri, inclusiv cele din Romnia (mai ales cele ale Centrului de Studii
Media [i Noi Tehnologii de Comunicare, Universitatea din Bucure[ti, Facultatea de Sociologie [i Asisten]`
Social`) au eviden]iat caracterul relativ al eficien]ei sistemelor de avertizare (afi[ate pe micile ecrane), \n
ciuda perfec]ion`rilor aduse (m`rirea duratei [i frecven]ei afi[`rii [i vizibilit`]ii avertismentelor; definirea mai
clar` a criteriilor de clasificare a emisiunilor [i filmelor dup` gradul de violen]` [i de nocivitate; stabilirea mai
clar` a pragurilor de vrst` [i a intervalelor orare \n care sunt permise diferite categorii de emisiuni).
O anchet` cu tema Stil de via]` [i consum media de c`tre liceenii din Bucure[ti (mai, 2002; 625
de elevi adolescen]i din 37 complexe [colare, 148 clase, selecta]i dup` [apte categorii de variabile) efectuat`
33
de Centru Media [i Noi Tehnologii de Comunicare a Universit`]ii din Bucure[ti, confirm` permisivitatea
familiilor \n ce prive[te respectarea signaleticii anti-violen]` [i anti-obscenitate, sau anti-vulgaritate, cum se
observ` din graficul urm`tor.
Care dintre urm`toarele afirma]ii sunt adev`rate \n cazul dumneavoastr`?
P`rin]ii ne dau voie s` ne uit`m la programe

sau filme cu scene sexuale sau extrem de
violente
11,5%
15,4%
49,4%
23,7%
P`rin]ii nu ne las` s` ne uit`m la programe

violente [i respect`m aceast` interdic]ie
P`rin]ii nu ne las` s` ne uit`m la programe
violente, dar ne uit`m f`r` [tirea lor
Ns/Nr
Figura 1. Consum media [i signaletica anti-violen]` (Iulie, 2002 Stil de via]` [i consum media la liceenii
bucure[teni) CSMNTC.
Cumulnd propor]ia elevilor-adolescen]i ai c`ror p`rin]i manifest` o total` permisivitate (49,4%) cu
a celor care nu respect` recomand`rile p`rin]ilor (15,4%), rezult` c` pentru majoritatea acestora (65%)
signaletica de avertizare este ignorat`, ceea ce arat` un nivel foarte sc`zut al eficien]ei acesteia \n contextul
familiilor din Bucure[ti [i un foarte slab control parental asupra televizion`rii de c`tre minori.
Aceste date vor fi confirmate, \n linii generale, [i de anchetele na]ionale ulterioare.
De aceea, unele instan]e de reglementare, cum este Consiliul Superior al Audiovizualului din Fran]a
(CSA) \[i redirec]ioneaz` eforturile \n principal c`tre trei obiective: 1. Reducerea, \n ansamblul programelor,
a con]inuturilor violente [i a scenelor de sexualitate [i pornografie; 2. Clasificarea dup` criterii mai precise a
emisiunilor [i stabilirea mai restrictiv` a orelor la care sunt difuzate diferite categorii de emisiuni; 3. Lansarea
unui vast program de sensibilizare a publicului [i mai ales a p`rin]ilor [i educatorilor asupra nocivit`]ii
programelor violente.
Dac` \n ]ara noastr` exist` foarte pu]ine organiza]ii care au ca obiectiv protec]ia minorilor \n fa]a
violen]ei mediatice (\n afara reglement`rilor Consiliului Na]ional al Audiovizualului), \n ]`rile vest-europene
exist` un mare num`r de organisme publice, organiza]ii nonguvernamentale [i funda]ii care, pe de o parte,
exercit` o puternic` presiune asupra operatorilor de radio [i mai ales de televiziune pentru atenuarea [i
diminuarea con]inuturilor violente [i cu conota]ie sexist` ori pornografic`, iar, pe de alt` parte, organizeaz`
dezbateri publice [i campanii de sensibilizare [i educare a publicului \n general, a elevilor, adolescen]ilor [i
tinerilor asupra riscurilor expunerii acestora la programe violente. Dac` lu`m cazul Fran]ei, se dovedesc
active \n acest sens Asocia]iile familiale [i Asocia]iile de educa]ie popular`, precum: Collectif inter-associatif
enfance et mdias; LUnion Nationale des Associations Familiales; Ligue de lEnseignement; Comisia
de control a DVD [i Videocasetelor subordonat` fa]` de Ministerul de Interne; Comisia de clasificare a
filmelor de pe lng` Ministerul Culturii [i Comunic`rii; Conseil National de la Jeunesse; Semaine de la
presse lEcole organizat` annual de un organism universitar CLEMI, Universit Paris III, \n cooperare
cu Ministerul Educa]iei Na]ionale, CSA [i principalele canale de televiziune [i de radio, \mpreun` cu asocia]ii
ale educatorilor [i p`rin]ilor.
34
Capitolul
II
METODOLOGIE
Ioan Dr`gan
ABORDAREA CALITATIV~ {I CANTITATIV~

A VIOLEN}EI TELEVIZUALE
1.
um s-a men]ionat, textul de fa]` reprezint` raportul de cercetare comparativ` (anul 2009, fa]`
de 2004 [i 2008) al programului ini]iat [i finan]at de Biroul regional UNICEF, proiect
reprezentnd, ca tematic` [i metodologie de abordare a violen]ei televizuale, o premier` \n studiile media din
]ara noastr`. Dincolo de valoarea lor [tiin]ific`, deontologic` [i ca suport al unor ac]iuni concertate \ntre
radio-operatori, [coal` [i familie pentru limitarea violen]ei televizuale [i mai ales a impactului negativ al
acesteia asupra minorilor [i tinerilor, aceste studii contribuie la dep`[irea unei serioase lacune \n cercetarea
romneasc` a violen]ei mediatice, comparativ cu abunden]a [i varietatea cercet`rilor de acest gen \ntreprinse
\ncepnd cu anii 50-60 \n SUA [i ulterior \n ]`rile vest-europene, \n contextul dezvolt`rii explozive a
industriilor mediatice [i a fenomenului mediatiz`rii violen]ei att sub forma violen]ei reale (mai ales \n [tiri
[i telejurnale), ct [i a violen]ei fic]ionale (\n filmele de cinema difuzate [i prin televiziune, telefilme, seriale
[i foiletoane TV).
|n actuala edi]ie (2008 pentru CNA [i 2009 pentru UNICEF), proiectul analizeaz`, prin metode
cantitative [i calitative, con]inuturile violente din programele a 11 canale TV dintre care trei pentru copii
timp de o s`pt`mn` (5-11 ianuarie 2009), pe [ase genuri [i categorii de programe / emisiuni.
Prin volumul, varietatea [i dimensiunile corpusului2 studiat, dar mai ales prin metodologia de
abordare, proiectul de fa]` nu doar reia premiera din anul 2004, dar o rafineaz` mai ales printr-o rigurozitate
sporit` a tehnicilor de num`rare, contextualizare [i semnificare a prezent`rii / reprezent`rii / scenariz`rii
con]inuturilor violente. |n fapt, acest studiu nu este un proiect standard de monitorizare, inevitabil
simplificator. |n acest caz, termenul monitorizare desemneaz` doar obiectul investigat (emisiunile, duratele
[i intervalele orare), nu [i metodele de cercetare utilizate [i anume metoda analizei de con]inut (iconice [i verbale)
[i metoda analizei semio-discursive (\n acest text sunt prezentate sintetic mai ales rezultatele ob]inute prin
analiza de con]inut, centrat` pe evaluarea cantitativ` a emisiunilor ca texte date, dar completate cu analiza
discursiv` care \nseamn` focalizarea evalu`rii [i interpret`rii pe producerea discursiv` a textelor (emisiunilor)
2
Celor 21 de studen]i-operatori care au participat la investiga]ie, \ncepnd din a doua s`pt`mn` a lunii ianuarie [i \n cursul primelor dou` s`pt`mni
din luna februarie 2009, direc]ia Centrului le aduce mul]umiri pentru calitatea efortului prestat [i pentru faptul de a-[i fi sacrificat o mare parte a
timpului personal \n favoarea proiectului.
35
\n situa]ii specifice de comunicare implicnd un pact de interac]iune comunica]ional` \ntre instan]e de

produc]ie mediatic` [i instan]e de receptare, pact bazat pe reprezentarea simbolic` reciproc` a codurilor
[i imaginarelor socio-culturale ale celor dou` instan]e [i implicnd anumite procese discursive, narative,
argumentative. Cercetarea noastr` [i raportul de fa]` adopt` o alt` perspectiv`, interesndu-se \n primul rnd
[i \n principal de evaluarea cantitativ` [i calitativ` a reprezent`rii [i semnific`rii actelor de violen]` din
programele de televiziune.
Corpusul de analiz` emisiuni denumite de real, de fic]iune [i ludice / de divertisment cuprinde
348 de ore [i 15 minute de programe. Canalele analizate sunt: Televiziunea public` - TVR1; televiziunile
private ProTV, Acas`, Antena1, Antena3, Realitatea TV, PrimaTV, OTV, trei canale pentru copii
(desene animate): Cartoon Network, Jetix, Minimax. |n total, 11 canale de televiziune.
Corpusul de analiz` constituie un e[antion de programe reprezentativ pentru principalele tipuri de
canale de televiziune din Romnia: publice [i private; generaliste [i tematice; cu o distribu]ie echilibrat` dup`
identitatea editorial` televiziunile generaliste acoperind \n propor]ii relativ apropiate cele trei mari genuri
de emisiune informative, fic]ionale [i de divertisment; canale comerciale caracterizate prin identit`]i specifice
(de fic]iuni, de informare \n continuu sau de divertisment) [i avnd adresabilit`]i orientate editorial cu
prec`dere c`tre anumite publicuri ]int`, ori propunnd emisiuni semnificative pentru scenarizarea
spectacular` a violen]ei. |n compara]ie cu proiectul realizat \n 2004, corpusul studiat a fost diversificat la 11
canale (dintre care trei pentru copii), dar din ra]iuni financiare, durata corpusului a fost redus` de la dou` la
o s`pt`mn`, iar volumul orar la circa jum`tate fa]` de cel din 2004. Restrngerea corpusului analizat (ca
extensie temporal` [i volum orar) a fost \ns` compensat` prin criterii mai bine definite de selectare a canalelor,
a genurilor de emisiuni, distribuite pe principalele intervale orare, precum [i dup` indicatorii de audien]` ai
programelor. Corpusul studiat, de[i mai restrns, se caracterizeaz` printr-o corela]ie mai bine definit` \ntre
con]inuturile programelor, genurile de emisiuni relevante pentru reprezentarea violen]ei, intervalele orare de
programare [i indicatorii de audien]`.
Teoretic [i metodologic, proiectul este integrat \n cadrul direc]iilor mari de abordare a temei pe
plan european [i interna]ional. La nivel mondial cmpul cercet`rilor asupra violen]ei mediatice [i a impactului
acesteia \n societate totalizeaz` peste 7000 de studii, majoritatea fiind consacrate violen]ei televizuale [i
influen]ei acesteia asupra socializ`rii copiilor, adolescen]ilor [i tinerilor. O mare parte a studiilor este
consacrat` analizei [i evalu`rii tipologice a con]inuturilor violente [i licen]ioase din programele TV. Studiile nu
au ajuns la o defini]ie general acceptat` a violen]ei mediatice [i nici la o concluzie univoc` relativ` la impactul
violen]ei televizuale asupra indivizilor [i grupurilor. Dar, \n mod unitar, aceste cercet`ri au contribuit la
fondarea unor politici na]ionale, europene, interna]ionale de protec]ie a minorilor [i a demnit`]ii umane \n
domeniul audiovizualului. Cinci factori sunt considera]i esen]iali pentru \n]elegerea fenomenului [i mai ales
a impactului violen]ei televizuale:
1. Con]inutul, caracteristicile [i contextele de semnificare, adic` de producere semnifica]iilor [i
\n]elesurilor actelor / scenelor de violen]`;
2. Duratele expunerii copiilor, adolescen]ilor, tinerilor la programele tv;
3. Contextul [i mediul socio-cultural al producerii [i recept`rii mesajelor;
4. Caracteristicile psihologice ale individului receptor de la copil la tn`r pornind de la premisa
c` cei mici, chiar dac` privesc acelea[i programe ca [i adul]ii, v`d altceva [i altfel \n con]inuturile
emisiunilor tv.
Mecanisme psiho-sociale asociate [i generate de modurile scenariz`rii / semnific`rii

actelor de violen]` \n diferitele programe de televiziune.
Indiferent de pozi]ia adoptat` de un autor sau de altul \n chestiunea con]inuturilor [i a efectelor
violen]ei televizuale, marea majoritate a cercet`torilor sunt de acord asupra ideii c` mass-media contribuie
la emergen]a unei culturi a violen]ei \n societatea contemporan` [i c` violen]a media particip` la socializarea
copiilor, mai ales a celor care dispun de acces redus la alte surse de \nv`]are [i de socializare, impregnnd
imaginarul colectiv cu simboluri, coduri [i atitudini violente.
Toate aceste considera]ii motiveaz` un astfel de program consacrat evalu`rii con]inuturilor [i
reprezent`rilor violen]ei \n emisiunile de televiziune, menite mai \nti s` conduc` la m`surarea cantit`]ii de
36
violen]` televizual` [i la tipologizarea acestor con]inuturi pe categorii de violen]`, pe canale, genuri de emisiuni
[i pe intervale orare, precum [i la identificarea modalit`]ilor semio-discursive de contextualizare / semnificare a
prezent`rii [i a scenariz`rii vizuale [i verbale a con]inuturilor violente.
|n actuala edi]ie a proiectului s-a urm`rit mai consecvent testarea pertinen]ei \n evaluarea violen]ei
televizuale din programele difuzate \n Romnia a celor trei indicatori clasici defini]i de americanul George
Gerbner pentru analiza violen]ei televizuale:
- Procentajul emisiunilor con]innd scene de violen]` pe zi, pe categorii de emisiuni, pe intervale
orare, mai ales \n prime time, cnd [i copiii se integreaz` masiv \n marele public al telespectatorilor; aceasta
[i explic` pentru ce 80% din emisiunile vizionate de copii sunt cele destinate adul]ilor;
- Num`rul (frecven]a) [i ponderea scenelor de violen]` pe or`;
- Procentajul personajelor principale violente implicate \n acte de agresiune, \ndeosebi \n fic]iunile
de televiziune.
|n Raportul Violen]` [i teroare \n media \ntocmit de George Gerbner prin analiza a 4600 de
r`spunsuri primite din partea comunit`]ii universitare interna]ionale (UNESCO, 1988), acesta a dat cea mai
semnificativ` defini]ie a violen]ei: Este expresia popular` pentru for]a fizic` folosit` \mpotriva altuia, a sinelui
sau \ndreptarea ac]iunilor \mpotriva altuia pentru a-i provoca durere, a-l r`ni sau omor\ (...). Violen]a este o
ac]iune care deranjeaz` dureros [i periculos din punct de vedere fizic, psihic [i social bunul trai al persoanelor
sau grupurilor. Efectele ei pot varia de la banal la catastrof`. Violen]a poate ap`rea ca natural` sau poate fi
creat` de oameni, poate ac]iona \mpotriva oamenilor sau \mpotriva propriet`]ii, poate fi justificat` sau nu,
poate fi real` sau simbolic`, spontan` sau gradual`.
Teoretic, chestiunea esen]ial` const` \n a cunoa[te ce coniven]` intrinsec` exist` \ntre televiziune [i
violen]`, ceea ce presupune a descifra logica producerii industriale a divertismentului spectacular [i, \n cadrul
acesteia a con]inuturilor violente, erotice, pornografice, a lua \n considerare natura \ns`[i a mediului
televiziunii [i apoi structura mental` [i cultural` a individului contemporan. Cùtarea [i reprezentarea
violen]ei intr` \n logica tehnologic` [i spectacular` a televiziunii. Problema nu este att aceea a cantit`]ii de
violen]` prezent` \n programele tv, ct mai ales a modului \n care este scenarizat` violen]a [i \n consecin]`
cum este construit` social violen]a ca parte a universului simbolic [i real al omului contemporan.
O a doua idee teoretic` important` se refer` la definirea cadrelor contextuale ale proceselor de
semnificare asociate con]inuturilor violente. Aceast` idee presupune c` nu ne putem limita la evaluarea
cantit`]ii (frecven]ei) con]inuturilor violente [i a sus]inerii aser]iunilor despre excesul de violen]` televizual`,
omi]ndu-se c` ceea ce conteaz` mai ales sunt modurile de prezentare, de scenarizare verbal` [i iconic`, de
semnificare a actelor [i scenelor de violen]`. |n acest sens, \n spiritul altor cercet`ri, un accent deosebit a fost
pus pe contextele de semnificare a actelor de violen]` \n func]ie de: dualitatea pozitivitate / negativitate, de
formele naturaliz`rii actelor de violen]` (fac parte sau nu din logica vie]ii sau a structurilor narative), de
nivelurile [i modalit`]ile mediatiz`rii violen]ei gratuite, de prezentare a scenelor violente \ntr-un registru
umoristic. Au fost astfel evaluate \n mod distinct scenele [i comportamentele violente care sunt prezentate ca
acte care nu implic` nici costuri umane [i nici consecin]e vizibile pentru cel`lalt (este vorba de scene de
violen]` ar`tate f`r` durere, angoas`, moarte, mutilare, handicapuri, f`r` suferin]`, chiar dac` \n aceast`
privin]` s-au cristalizat o serie de reguli deontologice restrictive).
No]iunea de violen]` gratuit` constituie un cadru conceptual de baz` \n evaluarea con]inuturilor.
No]iunea va fi abordat` \n accep]iunea urm`toare: este o violen]` deconectat` de context, neutil` desf`[ur`rii
nara]iunii [i care nu are alt` motiva]ie dect violen]a \ns`[i. |n cazul violen]elor prezentate \n emisiuni
informative (violen]a real`), ne-a interesat [i perspectiva func]ionalist` asupra informa]iei, anume: dac`
[tirile despre violen]` func]ioneaz` mai mult ca avertisment (a-i \nv`]a pe copii s` supravegheze mediul [i
s` evite / s` se apare de violen]`) sau ca prezentare pur senza]ional` [i atractiv` a faptelor de violen]`.
|n opera]ionalizarea conceptelor s-a pornit, de asemenea, de la distinc]ia devenit` clasic` \n studiul
violen]ei televizuale [i anume aceea dintre violen]a real` (prezent` \n emisiunile informative, mai ales [tiri
[i telejurnale) [i violen]a fic]ional` (prezent` \n filme de cinema transmise [i prin televiziune, \n telefilme,
\n seriale de diferite categorii [i foiletoane).
Premiza teoretic` care a fondat evaluarea [i categorizarea scenelor [i actelor de violen]` mediatizate
de televiziuni a constat \n ideea c` violen]a televizual` are, \n principal, o motiva]ie economic` proprie
ansamblului industriilor mediatice care valorizeaz` \ntr-un registru spectacular-dramatizant, adresat cu
prec`dere emotivit`]ii umane, elemente, fapte, tr`s`turi de comportament apar]innd lumii reale a individului
37
[i grupurilor sociale. Dar aceast` supravalorizare dramatizat` a violen]ei [i a \nclina]iilor agresive constituind
o deformare exagerat` a unor elemente de viat` real` recurge inadecvat la forme din ce \n ce mai sofisticate
care mobilizeaz` la maximum resursele artistice, narative, lingvistice [i iconice ale discursului televizual.
Competi]ia dintre canale conduce [i la noi \n ]ar` la generalizarea modelului spectacular-consumerist \n
ansamblul televiziunilor generaliste [i tematice, fie ele private sau publice, [i la o tendin]` de reducere a
disparit`]ilor dintre ele inclusiv \n ce prive[te mediatizare violen]ei. Astfel, ipoteza noastr` este c` motiva]ia
economic` (a ob]ine audien]` [i publicitate) este disimulat` sub forme specifice discursului televizual, ceea
ce presupune un efort considerabil de deconstruc]ie [i categorizare a modurilor de prezentare [i a contextelor
de semnificare, dincolo de frecven]a [i durata scenelor de violen]`. De asemenea, am luat \n calcul ipoteza
sinergiei dintre violen]` real` [i violen]` fic]ional` \n programele televiziunilor generaliste, ceea ce
presupune c` cele dou` au ponderi apropiate \n orele de maxim` audien]` sau de audien]` ridicat`, cnd
minorii [i tinerii sunt integra]i \n categoria marelui public al televiziunii.
2.
DOU~ METODE COMPLEMENTARE N ANALIZA

SCENARIZ~RII VIOLEN}EI
naliza de con]inut [i analiza semio-discursiv` reprezint` metodele de baza ale acestui studiu.
Marea majoritate a anchetelor consacrate evalu`rii imaginilor violente pe tipuri de emisiuni
utilizeaz` dou` metode principale:
- analiza de con]inut, \n formele ei variate, inclusiv analiza afirma]iilor evaluative a lui Osgood,
model pertinent pentru determinarea intensit`]ii evaluative cu care o emisiune sau un text reprezint` fapte
[i semne iconice sau verbale care au tr`s`turi violente. Utiliznd aceast` metod` putem evalua, de exemplu,
intensitatea pozitivit`]ii violen]ei (utilizarea violen]ei pentru a pedepsi, pentru a face dreptate, pentru a
recompensa, etc.) sau, din contr`, intensitatea negativit`]ii actelor, cuvintelor [i imaginilor de violen]`
televizual` ar`tnd \n acela[i timp gravitatea consecin]elor actelor violente, suferin]a victimelor, etc).
- analiza semio-discursiv` care nu se limiteaz` la cuantificarea scenelor de violen]` [i la stabilirea
tipologiilor de acte violente (violen]` psihologic`, violen]` verbal`, violen]` fizic`, violen]` social`, violen]`
sexual`, violen]` economic`), la indicatorii de frecven]` [i de durat` ai secven]elor violente (pe canale, genuri
[i categorii de emisiuni, intervale orare, intervale zilnice sau s`pt`mnale), ci permite identificarea contextelor
de semnificare a actelor violente [i a cadrajelor situa]iilor de comunicare [i de reliefare a semnifica]iilor unei
secven]e violente.
Prin aceast` metod` descoperim pericolul mesajelor false transmise prin intermediul informa]iilor,
prin programe de fic]iune (seriale, telefilme, foiletoane, jocuri [i reality show-uri, emisiunile sportive, etc.).
Din perspectiva unei metode semio-discursive, studiul nostru a vizat punerea \n eviden]` a
mecanismelor prin care mesajele false au o puternic` influen]` destructiv` asupra copiilor [i adolescen]ilor,
lund \n considerare incapacitatea copiilor de a semnifica [i de a con[tientiza sensul influen]ei anumitor
secven]e din imaginile televizuale.
Un protocol valid [i pertinent de cercetare destinat s` valorizeze atuurile metodei semio-discursive
presupune utilizarea cadrajelor urm`toare, de natur` s` reveleze mesajele false din anumite secven]e [i
imagini:
- violen]e care apar ca benefice, omi]nd consecin]ele negative ale actelor violente. Conform statisticilor
americane, \ntr-o propor]ie important`, autorii actelor de violen]` din programele tv nu sunt pedepsi]i;
- violen]a este omniprezent` [i deci inevitabil`: este o metod` inevitabil` [i eficace pentru a rezolva
ne\n]elegerile [i situa]iile conflictuale. Auzind vestea c` tat`l unei prietene a murit, o feti]` \ntreab`: cine l-a
omort?. |ntrebare evident indus` de privitul la televizor [i care arat` c` \n mintea ei violen]a este cauza
normal` a mor]ii (omul moare cel mai adesea \n fic]iunile sau [tirile violente pentru c` cineva l-a omort).
Omniprezen]a violen]ei \n programele tv, combinat` cu absen]a sanc]iunii autorit`]ilor [i cu evitarea
suferin]elor, a consecin]elor actelor violente amplific` confuzia realului [i a fic]ionalului \n raportarea copiilor
la scenele de violen]` [i mai ales a trìrii pur emo]ionale a acestora;
38
- violen]a e necesar`: o foarte mare parte a actelor violente sunt comise de bìe]ii buni pentru a-i
\nvinge pe cei rì. |ntr-o viziune maniheist`, violen]ele sunt comise de cei buni (puri) pentru a \nvinge
sau a pedepsi pe cei rì, iar cei rì (puri de asemenea) pentru a se r`zbuna. De aici copiii \nva]` c`
violen]a este nu numai necesar`, ci [i eroic`, mai mult c` e forma cea mai frumoas` de eroism.
- violen]a este amuzant`: mai ales \n desenele animate (conform studiului realizat \n 2004 de autorii
proiectului, emisiunile principalelor dou` canale de desene animate difuzate \n Romnia con]ineau de 7 ori
mai multe scene de violen]` dect programele pentru adul]i, fapt confirmat [i de studii asupra celor trei
canale de desene animate efectuate \n toamna anului 2008 [i la \nceputul anului 2009); personajele sunt
antrenate s` se loveasc` \ntre ele ca \ntr-o joac` (dimensiunea ludic` a violen]ei este supralicitat` \n multe
fic]iuni, ceea ce o face atr`g`toare);
- violen]a este surs` de pl`cere: mai ales \n filmele [i serialele de ac]iune; majoritatea personajelor
g`sesc pl`cere \n a se lupta [i chiar \n a ucide, dup` cum telespectatorii g`sesc pl`cere ca efect al suscit`rii
emo]iilor: contemplarea violen]ei ca spectacol, chiar cnd e vorba de distrugeri sau chiar de masacre
grandioase este pentru mul]i o atrac]ie, cu condi]ia ca finalmente s` existe ie[iri [i respectarea codului:
Binele triumf`. |n prea pu]ine fic]iuni, acest cod narativ este deconstruit prin spectacolul consecin]elor
dezastruoase [i prin introducerea de scene insuportabile, deci a unor forme de denun]are a spectacolului
violen]ei. Balan]a cuplului atrac]ie / respingere a violen]ei este net \nclinat`, ca scenarizare, \n favoarea pl`cerii
[i atrac]iei. Frica / teama de violen]` sau compasiunea fa]` de victimele violen]ei sunt tratate fic]ional pur [i
simplu ca opusul curajului agresiv.
Deci, a fost important s` verific`m, printr-un studiu aprofundat asupra contextelor [i formelor de
cadraj care amplific`, prin mecanisme discursiv-reprezenta]ionale, impactul negativ poten]ial al con]inuturilor
violente [i al imaginilor televizuale, dintre care cele mai importante sunt urm`toarele:
1. Absen]a de consecin]e negative, dup` gradul de nocivitate al actelor violente (reprezentarea violen]ei
ca metoda cea mai buna [i cea mai eficient` pentru a rezolva problemele [i conflictele);
2. Recompensa [i absen]a pedepsirii (copiii nu percep diferen]a dintre recompensa solu]iei
conflictuale [i recompensa modului de solu]ionare);
3. Desensibilizarea copiilor [i a tinerilor ca urmare a banaliz`rii Rùlui (deci a violen]ei), \ntr-un
context de violen]` televizual` omniprezent`;
4. Scenarizarea estetic` a violen]ei (o estetic` spectacular` [i dramatizant` a violen]ei), care confer`
o aur` de glorificare a personajelor violente sau a indivizilor violen]i; [i \n cercetarea de fa]` perspectiva
comparativ` \ntre violen]a televizual` \n Romnia [i t`ri / zone de referin]`: SUA, Europa occidental`,
constituie o abordare important`;
5. Prezentarea maniheist` a violen]ei (o disput` \ntre tipuri pure: cei buni [i cei rì. Nu
reg`sim dect arareori \n filme, seriale, foiletoane, punerea \n discu]ie a conven]iei narative manihesite (Binele
care \nvinge [i face agreabil` contemplarea violen]ei) prin ducerea violen]ei la limita extrem` a absurdului,
cnd se condamn` singur` prin autodestructibilitate total` (cazul filmului Rambo, unde r`zboiul este \mpins
prin consecin]e [i drama Eroului la limita extrem` a absurdit`]ii).
6. Contextualizarea naturalizant` a violen]ei (conflictul \ntre Bine [i Rù; legea celui mai puternic,
confuzia \ntre logica narativ` \n fic]iuni [i logica natural` a realit`]ilor.)
Ne-am propus s` compar`m frecven]a, durata [i modurile de contextualizare a violen]ei \n programele
televiziunilor romne[ti cu datele stabilite de studiile americane [i europene, de exemplu, cu datele cercet`rii
Mediascope (USA, 1995):
- 57% din programele analizate con]ineau secven]e violente;
- 33% din programele televizuale con]ineau 9-10 interac]iuni violente \ntr-o secven]`;
- numai 15% din emisiuni afi[au semnul anti-violen]`;
- 51% din actele violente se derulau \n contexte realiste;
- 73% din scenele violente con]ineau acte de violen]` nepedepsite;
- 39% erau prezentate cu umor;
- 58% dintre interac]iunile violente nu ar`tau suferin]`;
- 44% ap`reau justificate;
- timpul real petrecut de un copil american [i european la [coal` este de aproximativ 900 de ore pe
an, \n timp ce timpul petrecut \n fa]a televizorului este de mai mult de 1200 de ore pe an.
39
|ntr-o cercetare din Fran]a, comparativ cu una american` (1995-USA) din 230 de emisiuni analizate
(1174 ore 36 minute), au fost num`rate 1047 de secven]e violente, adic` 8,9 pe or`; jum`tate din emisiuni
con]ineau 2 secven]e de violen]` cel pu]in; 30% din e[antionul analizat comporta o secven]` de violen]` sau
mai multe (D. Frau-Meigs, S. Jehel, Les crans de la violence, Economica, Paris, 1997, p. 56-57).
Compara]ia Fran]a Canada Romnia este semnificativ` (aceasta a servit ca termen de compara]ie
pentru studiul nostru).
Secven]e violente pe or` (%)
FRAN}A
Canale
private
Secven]e
violente
9,3
pe or` (%)
CANADA
Canale
publice
ROMNIA
2004
Re]ele Re]ele Canale Canale
private publice private publice
ROMNIA
2008
Canale Canal
private public
ROMNIA
2009
Media publice
[i private
8,2
11,1
12,36
14
6,4
14, 31
10,17
8,31
Sursa: D. Frau-Meigs, S. Jehel, 1997, p. 58. Studiul CSMNTC, 2008 [i 2009

O prim` cercetare (2004) realizat` \n Romnia de Centrul Universit`]ii din Bucure[ti indica un
num`r mai ridicat de secven]e violente pe or` \n programele televiziunilor romne[ti: 14,31 (televiziunile
private) [i 10,17 (televiziunile publice). Evaluarea pentru 2008 [i 2009 indic` o u[oar` descre[tere a
indicatorilor violen]ei televizuale \n Romnia, dar valorile medii continu` a fi mai mari, \ndeosebi \n cazul
televiziunilor private, dect \n ]`ri de referin]` SUA, Canada, Fran]a.
O gril` de analiz` a con]inuturilor imaginilor [i secven]elor violente, pentru a cadra mai ales
contextele de semnificare ale actelor violente a fost elaborat` de autorul proiectului. Grila care a servit ca
tehnic` de cadrare a violen]ei televizuale att \n cercetarea din 2004, ct [i \n cea de fa]`, va fi prezentat`
la finele acestui capitol.
|n aceast` parte a proiectului o aten]ie particular` a fost acordat` anumitor aspecte ale structurii
narative a emisiunilor con]innd secven]e [i imagini violente, concentrndu-ne pe figura reversibilit`]ii \n
punerile \n scen` ale povestirilor violente. Problematica reversibilit`]ii este foarte important` pentru a
caracteriza modurile de narare televizual`. Este evident c` reversibilitatea este pozitiv` cnd permite
diversificarea punctelor de vedere [i conduce la schimb, dar nu este logic` \n cazul violen]ei \n care moartea
[i r`nile sunt ireversibile. Or, aceste programe care adeseori proiecteaz` ideea evitabilit`]ii mor]ii (sau
resurec]ia magic` prin reg`sirile miraculoase), punnd \n scen` situa]ii improbabile sau foarte rare, nu permit
fic]iunii televizuale sau tele-realit`]ii s` utilizeze polisemia: violen]a devine acolo un scop \n sine, unilateral`
[i reductoare, aparent inevitabil` c`ci numai procesul de derulare al interac]iunii violente este reprezentat.
Dar, cele mai mari dificult`]i ridicate de metodologia clas`rii con]inuturilor [i imaginilor violente provine din
confuzia \ntre imagini despre violen]` [i imagini violente (mai ales \n emisiunile de informare, dar [i \n
fic]iune). |n ceea ce ne prive[te, reamintim c` nu putem defini toate imaginile despre violen]` ca fiind neap`rat
[i imagini violente.
|n aceast` perspectiv`, este important de subliniat c` banalizarea violen]ei a devenit o amenin]are.
Probabil c` lumea noastr` nu este \n ansamblu mai violent` dect lumea de alt`dat`, dar, cu precizarea c` sau amplificat amenin]`tor comportamentele violente ale minorilor (\n special omuciderile), amuzamentul [i
indiferen]a cu care lumea contempl` violen]a [i modurile \n care sunt imaginate violen]e din ce \n ce mai
numeroase [i monstruoase gra]ie imaginilor de cinema [i televiziune este f`r` precedent. |n programele tv
violen]a nu mai este legendar`, eroic` sau cavalereasc`, sau instrumental-pragmatic` (\n func]ie de epoc`, ca \n
literatur`), ci un amalgam pseudo-cultural, extrem de periculos pentru copii, pentru c` violen]a televizual`
apare ca un comportament culturalizat ca universal. |n plus, cultura televizual` este un show cvasi-permanent
al violen]ei. Chiar prezentarea suferin]ei [i a intimit`]ii (ca \n reality shows), fantasma abolirii distan]ei (\ntre
micul ecran [i via]a real`) constituie o form` de sado-masochism: acest model de prezentare este sadic pentru
c` se arat` [i chiar se provoac` suferin]a altora [i masochist pentru c` se propune telespectatorilor identificarea
cu persoanele \n suferin]`, exploatnd \n acela[i timp \ntr-un mod pervers emo]iile telespectatorilor.
40
|n lucrarea deja citat`, autoarele franceze (Frau-Meigs [i Sophie Jehel) subliniaz` c` modelul de
reprezentare a violen]ei \n film [i la televiziune, concordant cu modelul cultural-valoric american [i cu codul
cultural american, a fost \ncet`]enit [i dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferen]ial` a tehnicii
planului mediu [i mai ales a planului apropiat de filmare a ac]iunii. Consecin]a acestor tehnici de filmare
care const` \n plasarea violen]ei \n zona interpersonal`, \nseamn`, de fapt, apropierea zonei de adresare de
zona intimit`]ii pn` la punctul confund`rii lor. Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste [i
naturalizante: lupta Binelui [i Rùlui, legea celui mai puternic, \nfruntarea ca tr`s`tur` a interac]iunii umane
din zona interpersonal` intim` (ceea ce vedem sistematic \n schema narativ` a serialelor americane), cu
procedeul tehnic al film`rii preferen]iale \n plan apropiat (deci asocierea dintre o anumit` schem` narativ`
[i anumite procedee de vizualizare), favorizeaz` reprezentarea violen]ei [i agresivit`]ii ca un fapt uman natural
(mai pu]in cultural), ceea ce conduce (cf. D. Frau-Meigs [i S. Jehel) la o reprezentare a violen]ei televizuale
\ntr-o perspectiv` apropiat` darwinismului social. Consecin]a mai general` a acestei combina]ii de schem`
narativ` [i de tehnic` a film`rii const`, \n cele din urm`, \n a amalgama pn` la anulare a elementelor specifice
tramei narative fic]ionale [i a modurilor \n care oamenii \[i fac dreptate. Violen]a nu apare doar ca legitim`
(\n anumite situa]ii ale povestirii), ci chiar ca ceva natural, ceva care ]ine de firea lucrurilor: logica narativ` a
ac]iunii [i interac]iunilor violente se impune ca o logic` natural` a lumii reale a oamenilor.
Reprezentarea violen]ei la televiziune este, deci, tributar` unor specificit`]i [i constrngeri ale
mediului televizual: dispozitiv televizual, coduri narative, de scenarizare, vizualizare, care comport` ca note
dominante caracterul repetitiv [i banalizat, spectacularizant [i simplificator al discursului televizual.
Schemele, codurile [i semnifica]iile prezent`rii con]inuturilor violente la televiziune au fost puse \n eviden]`
\n cercet`ri de referin]` americane [i europene, cercet`ri efectuate prin analize de con]inut, analize de imagine,
analize naratologice, aplicate, pe de o parte, emisiunilor de fic]iune, iar pe de alt` parte emisiunilor informative
(telejurnale, magazine de informare).
Televiziunea este nociv` (R. Silverstone) deoarece produce dependen]a \n cazul copiilor, mai ales
prin scenarizarea spectacular` a violen]ei. Autorul englez citeaz` un caz limit` al familiariz`rii copiilor cu
televizorul: voi lua cu mine \n inim` televizorul. V` iubesc!, scria \n \nsemn`rile l`sate p`rin]ilor, [colarul
Genero Garcia din New York, care s-a \mpu[cat dup` ce tat`l sù i-a interzis s` se mai uite la televizor
(Sunday Times, 20.02.1983).
Pre[colarii [i [colarii au dificult`]i \n separarea lumii reale de cea imaginar`, mai ales atunci cnd
aceasta este prezentat` la televiziune: vivacitatea acesteia face ca fantasticul s` fie confundat cu realul sau
invers, ceea ce este acela[i lucru.
O mare parte din ceea ce copiii v`d la televizor este alc`tuit` din violen]` naturalizat`; aceasta este
reprezentat` ca cea mai potrivit` cale de rezolvare a problemelor interpersonale, de r`zbunare a insultelor [i
ofenselor, de a ob]ine dreptatea [i toate lucrurile dorite de la via]`.
|n func]ie de variabila vrst`, copiii sunt doar aparent expu[i la acelea[i con]inuturi ca [i adul]ii
(peste 50 dintre elevi vizioneaz` emisiunile tv seara, intrnd \mpreun` cu adul]ii \n aceea[i categorie a marelui
public), deoarece:
- contextele de vizionare sunt diferite;
- modul de a accepta programele [i sensul atribuit con]inutului acestora difer` fa]` de adul]i, \ntruct
capacit`]ile cognitive, empatice difer` de ale adul]ilor, ca [i imaturitatea caracterologic` [i a experien]ei de
via]` (toleran]` redus` la frustrare, egocentrism, impulsivitate, capacitate redus` la autocontrol, subestimarea
gre[elilor personale, imaturitatea con[tiin]ei morale ca factor reglator de evaluare a situa]iilor [i de
comportament, supraexcitabilitate emo]ional`);
- dificultatea distingerii imaginarului de real: pentru preadolescen]i, \n programele vizionate apare ca
efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului: desene animate, seriale) la real (via]`), ci
rezultatul amalgamului confuz al celor dou` universuri, la ei predominnd credin]a \n realitatea televizual` [i
tendin]a accentuat` de identificare mimetic` cu personaje, ac]iuni, situa]ii de pe micul ecran;
- violen]a coabiteaz` aproape natural cu specificul mediului televiziune: violen]a este un element
ideal pentru finalitatea de seduc]ie capta]ional` a televiziunii captarea aten]iei publicului prin activarea
mecanismului de orientare; chiar vizionarea programelor tv (din ce \n ce mai trepidante [i mai terifiante)
reprezint` un mod specific de violentare a aten]iei [i min]ii umane.
41
Ca urmare, efectele violen]ei televizuale sunt mai complexe dect ne spune teoria mimetismului
sau a \nv`]`rii: violen]a depersonalizeaz`, dezechilibreaz` [i desensibilizeaz` (se ajunge \n mas` la o stare
denumit` ca fiind crim` de indiferen]`, ca rezultat al banaliz`rii mediatice a violen]ei).
3.
CORPUSUL INVESTIGAT (CANALE, INTERVALE

ORARE, DURATE, GENURI DE EMISIUNI)
n baza contractului \ncheiat cu UNICEF, \n s`pt`mna 5-11 ianuarie 2009 au fost monitorizate
[i evaluate con]inuturile violente din emisiuni difuzate pe 11 canale de televiziune: TVR1, ProTV,
Acas`, Antena1, Antena3, Prima, OTV, Realitatea, precum [i trei canale de desene animate: Cartoon
Network, Jetix, Minimax.
|n ce prive[te canalele studiate, fa]` de cercetarea similar` realizat` \n 2004, \n cea prezent` s-a
renun]at la canalele Atomic, MTV, Na]ional, iar fa]` de cea din 2008 la canalele B1 [i KanalD. De asemenea,
restric]iile bugetare au restrns studiul la o s`pt`mn` de program.
Intervalele orare de monitorizare au acoperit cele trei mari intervale clasice: Access Prime Time
(17-19), Prime Time (19-23), Post Prime Time (23-24), la care s-au adùgat dou` intervale specifice
canalelor de desene animate (\n total, 348 ore [i 15 minute de programe [i emisiuni tv).
Timpul de monitorizare [i evaluare cuprinde:
- 17h-19h - 3 canale, [tirile de la orele 17 pentru ProTV, de la 16 pentru Antena1 (Intervalul
Acces Prime Time) [i Focus de la 18h pe PrimaTV
- Intervalul Prime Time: 19h-23h (10 canale)
- Intervalul Post Prime Time: 23-24 (9 canale)
- Intervalele 13h-15h, respectiv 19h-21h, pentru cele trei canale de desene animate (Cartoon
Network, Jetix [i Minimax).
S-a urm`rit identificarea scenelor de violen]` (num`r [i durat`) din emisiunile programelor TV
prezentate \n s`pt`mna men]ionat`, a contextelor de scenarizare [i a tipurilor [i formelor de reprezentare a
violen]ei.
Evaluarea a avut ca suport grile separate pentru violen]a real` [i cea fic]ional`, la care s-au adùgat
grile pentru cadrarea semnificant` a contextelor \n care se prezint` scene de violen]`. Evident, ca \n orice
analiz` de con]inut sunt luate \n calcul unit`]i de \nregistrare, de context, de num`rare [i schema categoriilor
de analiz`.
Dup` genuri [i tipuri de emisiuni, actele [i scenele de violen]` sunt m`surate [i \ncadrate dup` cum
urmeaz`:
- {tirile soft (fapte diverse un tn`r care \[i ucide p`rintele sau un tat` care \[i violeaz` fiica) [i
hard (violen]ele generate de anumite medii sociale conflictuale, acte de violen]` \ntr-un cartier periferic
s`rac [i cu rat` \nalt` de delincven]`), caracterizate de conflicte [i acte de violen]` (o analiz` a telejurnalelor
difuzate de televiziunea public` [i televiziunile private), inclusiv reportaje (violen]a real`);
- Fic]iuni de televiziune telefilme, seriale violente, erotice;
- Desene animate [i alte emisiuni pentru copii;
- Emisiuni pentru tineret, inclusiv muzicale;
Reality-show-uri [i talk show-uri;
- Jocuri [i variet`]i;
- Sport;
- Spoturi [i promo-uri.
42
4.
OPERA}IONALIZAREA CONCEPTELOR
cenele [i actele de violen]` au fost categorizate [i \nregistrate \n [ase tipuri de violen]` (fizic`,
verbal`, psihologic`, social`, sexual` [i economic`).
Studiul a cuprins urm`toarele etape de lucru:
- Monitorizarea emisiunilor de televiziune [i completarea grilelor de monitorizare;
- |nc`rcarea datelor din grile \n baza de date SPSS;
- Prelucrarea datelor din baza de date;
- Analiza rezultatelor [i redactarea raportului de cercetare.
Pentru m`surarea violen]ei s-au utilizat urm`torii indicatori:

Procentul emisiunilor con]innd scene de violen]` \n ansamblul emisiunilor unui canal ([i pe
ansamble)
- Num`rul de scene de violen]` real` [i fic]ional`;
- Durata scenelor de violen]` real` [i fic]ional`;
- Num`rul mediu pe or` de scene [i acte de violen]e;
- Tipurile [i formele de violen]`.
Reamintim c` \n schema clasic` a indicatorilor pentru m`surarea violen]ei televizuale, celebrul
sociolog american al comunic`rii de mas` George Gerbner a calculat urm`torii indicatori: procentajul
emisiunilor con]innd scene de violen]` (\ntr-o zi, s`pt`mn`, lun`, an); num`rul [i procentajul scenelor de
violen]` pe or` (\ntr-o zi); num`rul [i procentajul personajelor principale implicate \n acte de violen]` de
diferite feluri (omucideri, tlh`rii, b`tì etc.), personaje ca eroul / falsul erou, agresorul / victima, generosul
sau tolerantul, arbitrul, precum [i distribuirea acestora pe grupuri etnice [i categorii socio-culturale, dup`
metoda indicatorilor culturali.
|n prima etap` s-au m`surat indicatorii con]inuturilor violente pe fiecare canal \n parte, calculnduse indicatorii astfel:
- Pe cele trei intervale orare men]ionate (plus un interval pentru canale de desene animate);
- Tipuri [i forme de violen]` (real` [i fic]ional`);
- Tip de emisiune (informativ`, filme [i seriale, emisiuni de divertisment, talk show-uri, reality
show-uri, desene animate, publicitate, promo);
- Zilele s`pt`mnii (weekend /zile lucr`toare).
|n a doua etap` s-a efectuat o analiz` comparativ` \ntre cele 8 canale pentru adul]i [i \n cele 3 canale
pentru copii.
Metoda analizei de con]inut include cele trei mari categorii de opera]ionaliz`ri ale conceptelor:
1. Prescrip]ii legate de clasificare (sistem de categorii pentru clasificarea con]inuturilor din texte; \n
acest caz categorii de clasificare a con]inuturilor violente);
2. Prescrip]ii referitoare la unit`]ile de m`surare [i \nregistrare (recording units);
3. Prescrip]ii referitoare la unit`]ile de contextualizare.
Unit`]i analitice
Am utilizat ca unit`]i de analiz`, [tiri din telejurnale, emisiuni de genul talk show, reality show, filme
[i seriale, emisiuni de divertisment, desene animate, ecrane publicitare [i ecrane promo, iar ca unitate
minimal` de analiz` scena de violen]` prezent` \n cadrul unei emisiuni (informative, de divertisment sau
fic]ionale). Prin cumularea num`rului [i a duratelor scenelor de violen]` din cadrul unei emisiuni, se ob]in
frecven]a medie [i durata total` a scenelor de violen]` din cadrul emisiunii evaluate. Demersul continu` cu
descompunerea unit`]ilor analitice \n unit`]i de m`sur` segmente care prin distribuire \ntr-una din categorii
pot servi unei analize cantitative.
43
Unit`]i de m`sur`
Violen]a televizual` este m`surat` prin utilizarea unor indicatori cantitativi cum sunt durata actelor
violente (minute [i secunde), frecven]a actelor de violen]` televizual` [i ponderea acestora \n durata total` a
programului (frecven]a relativ`), prezen]a violen]ei \n cadrul programelor TV (procentul din programele TV
care con]in cel pu]in o scen` violent`). Uneori segmentul de m`surare - actul sau scena de violen]` este egal
cu o [tire sau o secven]` violent` dintr-un film, alteori putem avea mai multe segmente \ntr-o secven]` ([tire,
de pild`).
Unit`]i de \nregistrare
Acte / scene de violen]`, dup` specificul formelor [i manifest`rilor violente, ce vor fi men]ionate
mai trziu.
Unit`]ile de context (pentru evaluarea / valorizarea pozitiv` sau negativ` a scenelor [i actelor de
violen]`). Scenele au ca prim` unitate de context secven]ele blocuri de ac]iune care au un con]inut
semnificant de sine st`t`tor, iar ulterior contextul \n care este plasat` secven]a (o [tire, telejurnalul, de pild`).
Secven]e din: telejurnale, talk show-uri, reportaje, reality show-uri, emisiuni de divertisment [i
emisiuni sportive; filme de cinema difuzate de TV, filme de televiziune, seriale, cu numeroasele variante [i
subgenuri, emisiuni muzicale [i clipuri, ecrane publicitare [i ecrane promo. Unit`]ile analitice [i de \nregistrare
(scenele) cap`t` sens (de pild`, de avertizare sau, dimpotriv`, de incitare la violen]`), \n func]ie de contextul
imediat (secven]a iconic` [i verbal`), sau de contextul mai general [tirile dintr-un telejurnal, reportajul,
episodul unui serial.
Clasificarea tipurilor [i formelor de violen]`
|n realizarea cercet`rii de fa]` am pornit de la defini]ia violen]ei dat` de Comitetul de Mini[tri al
Consiliului Europei:
Violen]a orice act care aduce atingere vie]ii, integrit`]ii corporale sau psihologice sau libert`]ii
unei persoane [i vat`m` \n mod serios dezvoltarea personalit`]ii acesteia.
Conform Recomand`rii Consiliului Europei, violen]a include dou` tipuri de ac]iuni diferen]iate
prin prezen]a sau absen]a inten]iei: agresiunea [i accidentul.
Agresiunea reprezint` comportamentul orientat \mpotriva altei persoane (sau a propriei persoane) sau
a unui obiect cu inten]ia de a produce daune fizice sau psihice.
Accidentul constituie ac]iunea neinten]ionat` (\ntmpl`toare) concretizat` \n daune provocate
persoanelor sau obiectelor.
Pentru realizarea tipologiilor actelor de violen]`, am folosit cele 6 categorii clasicede violen]`
mediatic`:
- Violen]a psihologic`;
- Violen]a verbal`;
- Violen]a fizic`;
- Violen]a social`;
- Violen]a economic`;
- Violen]a sexual`.
Fiecare dintre cele 6 mari tipuri de violen]` se subdivide \n diverse forme; o prim` trecere \n revist`
a tipologiei este prezentat` \n grilele de analiz` a diferitelor categorii [i genuri de programe [i emisiuni.
Au fost integrate \n proiectul metodologic [i aplicate grile referitoare la categoriile negativit`]ii [i
gradele de intensitate a actelor violente:
- Tipul [i gravitatea consecin]elor asupra victimelor;
- Nivel de vizibilitate (f`]i[`, mascat`);
- Nivel de realitate (material`-fizic` sau predominant simbolic`);
- Nivel de inten]ionalitate (cu premeditare, asociere \ntmpl`toare, asociere accidental`);
- Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, deta[are).
|n grila categoriz`rii discursiv simbolice (contexte [i categorii interpretative) s-au opera]ionalizat
principalele tipuri de violen]` [i manifest`rile lor \n contextele principale de semnificare (violen]` gratuit`,
44
logic`, legitim`, ca avertizare, estetic`, ludic`, atractiv` prin eroizare, exaltare senza]ional`, negativ-distructiv`
prin prezen]a antieroilor).
Tipurile de violen]` au urm`toarele accep]iuni:
- Violen]a psihologic` const` \n ac]iuni ce aduc atingere integrit`]ii psihice a individului (intimidare,
batjocur`, umilire, amenin]`ri);
- Violen]a verbal` se manifest` prin certuri, injurii, ridicarea tonului, utilizarea limbajului licen]ios,
obscen [i pornografic;
- Violen]a fizic` provoac` victimei o serie de v`t`m`ri corporale;
- Violen]a social` reprezint` o form` de violen]` care const` \n controlarea comportamentelor victimei,
izolarea acesteia de mediul sù social natural, familie [i prieteni, avnd drept consecin]` diminuarea [i
dereglarea mediilor sociale, precum [i restrngerea accesului la informa]ie;
- Violen]a economic` este o alt` form` de violen]`, care presupune oprirea accesului victimei la bani
sau la alte mijloace economice sau privarea acesteia de mijloace economice, precum [i distrugeri de bunuri;
- Violen]a sexual` reprezint` for]area sau tentativa de obligare a victimei la activitate sexual` nedorit`
(violuri, pedofilie, prostituarea minorilor, proxenetism).
Reprezentarea violen]ei poate fi realizat` \n contexte de: informare, educa]ie, sensibilizare (caritate),
exprimare artistic`, divertisment, critic` social`, ironie, umor, senza]ional.
|n analiza semio-discursiv` violen]a poate fi reprezentat` sub formele: realist`, naturalist`, hedonist`,
estetic`, ludic`, agresiv`. Reprezent`rile [i formele violen]ei men]ionate mai sus sunt preluate din Anexa la
Recomandarea nr. R (97) 19 a Comitetului de Mini[tri ai Consiliului Europei c`tre Statele membre, cu privire
la Reprezentarea violen]ei \n mijloacele electronice de comunicare \n mas`.
Instrumentul de lucru folosit pentru analiza de con]inut a programelor TV este grila de analiz`.
Grilele de analiz` au fost concepute pentru a fi aplicate asupra emisiunii \n totalitatea sa; de exemplu, o gril`
se aplic` specific, pentru emisiunea {tirile de la ora 17 (ProTV). Pentru fiecare emisiune se folose[te o gril`,
ceea ce induce necesitatea particulariz`rii grilei \n func]ie de tipul de emisiune, dar [i de canalul TV.
Semnifica]ia evaluativ`
Asocierea [i disocierea obiectelor atitudinale, precum [i calificarea lor printr-un termen evaluativ
general recunoscut, sunt reprezentative pentru felul \n care autorul unui text evalueaz` acele obiecte
atitudinale. Prin asocierea termenilor folosi]i (sau a actelor) au fost evaluate contextul [i gradele de intensitate
a negativit`]ii actelor de violen]`. |n mod deosebit, vor fi stabilite conexiunile [i semnifica]iile unor obiecte
atitudinale care definesc diferite grade de violen]` (verbal`, sexual`, fizic`, etc).
Text [i discurs: analiza structurilor discursive
Metoda NET - inspirat` de Osgood - ia \n considerarea patru premise:
- orice text con]ine un anumit discurs;
- discursul este ansamblul evaluativ al obiectelor atitudinale [i al rela]iilor dintre ele;
- obiectul atitudinal apar]ine lumii reale [i poate fi perceput ca atare;
- orice fraz` dintr-un text poate fi redus` la una sau mai multe propozi]ii-cheie, fiecare
dintre aceaste propozi]ii-cheie denotnd rela]ia dintre dou` obiecte atitudinale.
Obiectele atitudinale [i rela]iile dintre ele
|n cadrul metodei NET, obiectele atitudinale sunt elemente discursive. Discursul este considerat
a fi ansamblul obiectelor atitudinale [i al rela]iilor dintre acestea, genernd \ntr-un text o serie de judec`]i de
valoare. Pe aceast` baz`, sunt evaluate contextele [i situa]iile actelor [i scenelor de violen]` [i, deci, vor fi
eviden]iate mai clar semnifica]iile, adic` sensul produs de scenele de violen]` (violen]` gratuit`,legitim`,
incitatoare, ludic`, logic`, etc.).
45
Propozi]iile cheie
Orice text poate fi redus la una sau mai multe propozi]ii cheie (sau semne iconice cheie). |n cadrul
metodei NET, propozi]ia cheie reprezint` o construc]ie lingvistic` care, avnd o semnifica]ie echivalent` cu o
fraz` sau un segment al unei fraze, face conexiunea dintre dou`-niciodat` mai mult de dou` obiecte atitudinale
aflate \ntr-o rela]ie asimetric`. |n cadrul acestei metode se face distinc]ia \ntre dou` tipuri de propozi]ii cheie.
|n primul tip de propozi]ie cheie, autorul (sau emitentul) rela]ioneaz` obiectul atitudinal X cu un etalon al c`rui
valoare normativ` este marcat cu B (binele). Propozi]iile cheie apar]innd celui de-al doilea tip rela]ioneaz`
dou` obiecte atitudinale X [i Y. Folosind aceasta tehnic`, autorii actelor violente vor fi mai semnificativ califica]i
ca eroi- anti-eroi.
Forma final` a Raportului de cercetare va cuprinde totalitatea fazelor analizei de con]inut:
- analiza de frecven]`;
- analiza de contingen]`;
- testul chi p`trat;
- analiza de tendin]`.
5.
ANALIZA SEMIO-DISCURSIV~
bordarea semiotic` a violen]ei televizuale presupune evaluarea modului \n care este generat
sensul, la nivel vizual [i verbal, \n scenele de violen]` din programele TV, lund \n considerare
tipul de emisiune promovat, intervalul orar de difuzare [i ziua (lucr`toare sau de week end).
Analiza vizeaz` aplicarea unui model tridimensional, structurat pe urm`toarele niveluri: 1. nivelul
sintaxei (al succesiunii [i combin`rii elementelor mesajului); 2. nivelul semanticii (al elabor`rii sensului, al
construc]iei semnifica]iilor); 3. nivelul retoricii (al strategiei discursive [i al figurilor de stil menite s` seduc`
publicul).
1. La nivelul sintaxei (al succesiunii [i combin`rii elementelor mesajului) se poate aplica schema
general` a basmului: un erou-salvator, cu (mari) eforturi, \ncearc` s` recupereze un obiect-lips`, cu sprijinul
adjuvan]ilor [i \n pofida tuturor oponen]ilor.
2. La nivelul semanticii (al elabor`rii sensului, al construc]iei semnifica]iilor) au fost urm`rite:
- Mituri [i simboluri prezente \n scenele de violen]`, asociate eroilor / antieroilor;
- Coduri cromatice [i lingvistice incluse \n prezentarea scenelor de violen]`;
- Conota]ii [i denota]ii asociate actelor de violen]`;
- Semnifica]iile generate de scenarizarea vizual`:
a) Semnele operante la nivelul imaginii: 1) semne iconice (semne analogice, bazate pe o rela]ie de
asem`nare cu referentul, figurative); 2) semne plastice (instrumentele plastice propriu-zise ale imaginii: culoare,
iluminare, form`, compozi]ie, textur` etc.) [i 3) semne lingvistice (imaginea textului, de exemplu, titlul
filmului)
b) Planurile: (evaluarea reprezent`rii distan]ei personale): Gros-plan (ochii) (efect de intimitate /
efect de voyeurism); Plan detaliu (efect de voyeurism); Prim plan (fa]a) (efect de personalizare); Plan mediu
(pn` la mijloc) (efect de sociabilitate); Plan american (pn` la genunchi) (efect de sociabilitate); Plan \ntreg
(obiectul \n \ntregime) (efect de sociabilitate); Plan general (efect de spa]iu public).
c) Axa: frontal` (prezentare din fa]`) (de exemplu, efect de obiectivitate prezentatorul de [tiri); de
acompaniament al privirii (viziune de interiorizare, efect de interiorizare); plurifocalizant` (mai multe cadre
simultan) (efect de ubicuitate)
- Semnifica]iile generate de scenarizarea verbal` (raportarea mesajului verbal la imagine):
a) Semnele operante la nivelul mesajului verbal: semne lingvistice;
b) Semnifica]iile mesajelor transmise de voci-in (personaje) [i voci-off (vocea comentatorului) [i
raportarea lor la imagine, precum [i la mesajul sonor reprezentat de muzic` [i zgomote;
c) Func]ia de ancor` a mesajului verbal (fixarea semnifica]iei mesajului iconic, stabilirea nivelului bun
46
de lectur`); func]ia de releu (completarea mesajului iconic pentru a facilita \n]elegerea acestuia de exemplu,
indica]ii de timp [i loc \ntr-o [tire).
Analiza semiotic` este dublat` de o analiz` discursiv`, pentru a surprinde situa]ia de comunicare,
identitatea discursiv` a actorilor prezen]i \n scenele de violen]`, pozi]iile sus]inute, rela]ia dintre ace[tia \n
func]ie de contextul [i resursele de care dispun, valorile [i normele sociale la care apeleaz` pentru construirea
discursului, modul \n care se raporteaz` la public.
Etapele metodologice ale analizei discursive
1. Identificarea evenimentului:
- Localizarea actului de comunicare a unui vorbitor pe axa eu-aici-acum-tu
- Actul de comunicare este un act \ntreprins de un anumit actor social \ntr-o situa]ie dat`, \ntr-un
anumit moment [i adresat unui anumit public.
2. Mecanica sau modalizarea evenimentului:
- Reprezint` axa cum;
- Se identific` diferitele resurse pe care vorbitorii le exploateaz` \n actul de comunicare pentru a-[i
atribui o anumit` pozi]ie \n raport cu interlocutorul, cu tema pus` \n discu]ie [i cu alte lu`ri de pozi]ie
referitoare la tema discutat`;
- Trebuie identificate sursele pe care vorbitorii le utilizeaz` cu o anumit` frecven]`, constan]`, adic`
definirea constantelor de comunicare.
3. Normalizarea evenimentului:
- Dup` identificarea constantelor unui discurs, se stabile[te \n ce m`sur` aceste constante exprim`
o serie de norme sociale, practici institu]ionale, sau conven]ii tacite existente la un moment dat \n societate
sau \ntr-un grup;
- Corelarea constantelor de comunicare cu o serie de practici sociale, valori, norme care alc`tuiesc
teritoriul normalit`]ii pe care o societate \l \ntre]ine la un anumit moment.
Importan]a contextualiz`rii pentru producerea efectelor. Nivelul de vizibilitate [i
realitate. Probabilitatea imit`rii-\nv`]`rii comportamentelor violente prezentate \n programele tv. depinde
de relevan]a sau importan]a psihologic` a acestora (G. Comstock). Relevan]a ([i posibila influen]are a
telespectatorului) este dat` de trei factori: 1. faptul prezent`rii \n sine a acestor comportamente la TV [i,
\ndeosebi, prezentarea repetat`; 2. raportarea la sistemul de valori pozitive din societate (modul \n care sunt
prezentate consecin]ele actelor respective [i \n care sunt corelate actele violente cu satisfac]ii personale, cu
recompense sau pedepse); 3. gradul de realism (cnd imaginile [i portretiz`rile oferite de tv. sunt total rupte de
realitate, se reduc [ansele perceperii actelor-comportamente ca semnificative [i tendin]ele de \nv`]are-punere
\n practic` a comportamentelor respective). Sunt importante, deci, att num`rul [i duratele \n sine ale
comportamentelor violente prezentate, ct [i modul \n care sunt contextualizate-semnificate: actele percepute
ca relevante con]in un mare poten]ial de imitare-\nv`]are, mai ales prin accentuarea stimul`rii emo]ionale.
Comportamentul are [anse de fi imitat atunci cnd vizionarea lui la TV se \ntlne[te cu contexte asem`n`toare
din via]a real` a telespectatorilor. Astfel, dup` ce telespectatorul (mai ales minor [i tn`r) vizioneaz` scene
palpitante de violen]` (confrunt`ri \ntre bande rivale, \ntre delincven]i [i poli]i[ti etc.), iar intriga sau modul
de prezentare sugereaz` c` violen]a este o modalitate necesar`, fiind valorizat` pozitiv (chiar dac` ilegal`),
relevan]a scenei este puternic`, mai ales \n lipsa prezent`rii comportamentelor alternative. Iar dac`
telespectatorul \ntlne[te o situa]ie real`, asem`n`toare \n via]`, este foarte probabil s` se produc` efectul de
\nv`]are-imitare a comportamentului violent (D. McQuail).
47
Categorii [i contexte de semnificare (sinteza grilelor semio-discursive)

Categorii
contextuale
de evaluare
Categorii ale
negativit`]ii
[i grade de
intensitate
Poten]ialul
impactului
negativ al
scenelor [i
actelor
Tipuri de violen]`
Tipul [i
gravitatea
consecin]elor asupra
victimelor
(omucidere,
r`nire etc)
Personaje
prezentate
atractiv,
ca autor
sau victim`
(Psihologic`, verbal`, fizic`, social`, economic`, sexual`)

Nivel de
Nivel de
Nivel de
Nivel ludic
vizibilitate
realitate
inten]iona(umor,
(f`]i[`,
(fizic`,
litate
ironie,
mascat`)
simbolic`) (premeditat`,
amuzament,
\ntmpl`toare, deta[are)
accidental`)
Utilizarea
de arme
(albe sau
de foc)
Scenarizare
realist` a
violen]ei
Absen]a
sanc]iunii
actelor de
violen]`
Violen]a ca
avertisment.
Acte [i
scene de
violen]`
legitim`
Cadrul
domestic,
familial
Acte [i
scene de
violen]`
gratuit`
sau
estetic`
Situa]ii de
distrac]ie,
relaxare
Acte [i
scene de
autoap`rare
Violen]a
ca joc [i
amuzament
(ludic`)
Loc de
munc`
Strada [i
utilizarea
serviciilor
Contextualizare
maniheist`
Eroi
Anti-eroi
Personaje
Binele
negative
atr`g`toare
Rùl
Contextualizare
discursiv`
Violen]a
ca fapte
diverse
senza]ionale
Violen]a
ca fapte
de societate
Violen]a
ca fapte
naturalizate
Violen]a
ca mod
eficient [i
natural de
rezolvare
a situa]iilor
[i diferendelor
Scenarizare
[i contexte
de
semnificare
Contexte de
localizare a
violen]ei
Violen]a
ca momente
logice ale
nara]iunii
Scene de
groaz` [i
oroare
(tragedii)
Evitarea
suferin]ei
[i a consecin]elor
reale ale
violen]ei
Acte [i
scene de
exaltare,
eroizare
a violen]ei
Amestecul
de violen]`
[i umor
Situa]ii de
interac]iune cu
autorit`]ile
Violen]a
ca mod de
interac]iune
[i rezolvare
a situa]iilor
Violen]a
confruntare
indisociabil`
Violen]a
logic`
Violen]a
natural`
Un mod de a defini violen]a gratuit`: o violen]` deconectat` de context, neutil` desf`[ur`rii ac]iunii,
o violen]` f`r` alt obiectiv dect acela de a se hr`ni singur` [i propria sa ur`, din voin]a de a face rù, de a
umili umanul, f`r` alt` explica]ie dect aceea a unei pulsiuni ucig`toare (Paul Paillet, Les jeunes face aux
mdias, Paris, p. 96). Este o scenarizare frecvent` \n filmele de ac]iune, de groaz`, dar [i \n desenele animate,
[i care poate fi mai nociv` dect violen]a r`zboinic` [i mai terifiant` pentru copii [i adolescen]i.
48
6.
INDICATORI AI VIOLEN}EI REALE {I FIC}IONALE
A. Acte de agresiune (comportamente care inten]ioneaz` s` r`neasc` sau s` distrug` pe cineva, fizic
sau psihic:
instrumente viznd scopuri coercitive pentru exercitarea violent` sau represiv` a puterii [i / sau a for]ei;
fizic` atingere adus` integrit`]ii corporale a altora;
verbale jigniri [i alte forme de agresare verbal` a unor persoane;
directe / indirecte;
controlate / impulsive (deliberate-involuntare, premeditate-spontane);
masculine / feminine;
comise de adul]i / copii / tineri;
agresivitate latent` / manifest`;
r`nirea sau distrugerea (uciderea victimei).
B. Categorisirea \n forme dup` dou` criterii principale (James Potter, 1999) gradul de
inten]ionalitate [i r`nirea produs` victimelor:
Tipul violen]ei actului (de la major la minor);
Tipul actului (forme fizice, forme verbale);
Inten]ionalitatea (de la premeditat` la accidental`);
Gradul de r`nire a victimelor;
Tipul r`nirii (fizic`, emo]ional`, psihologic`);
Nivelul de vizibilitate (de la violen]a mascat` la cea manifest`);
Nivelul de realitate (de la fantezie, mai ales \n fic]iuni, la violen]a real` din telejurnale);
Nivelul umorului agresiv (sarcasm, etichet`ri, satir`, acuza]ii, \njur`turi, stereotipuri ale umorului
care r`ne[te).
C. Durate [i frecven]e ale manifest`rilor agresive [i actelor de violen]`, pe categorii [i tipuri de emisiuni [i
de programe, pe tipuri de acte violente [i intervale orare:
Durata medie, \n secunde, a scenelor violente \n decursul unui telejurnal, unui telefilm, unui serial,
unui film (poli]iste, de ac]iune, thriller, western-uri, de groaz`, science-fiction etc.);
Frecven]a scenelor de violen]` \n diferite categorii de emisiuni, la nivelul unei zile (\n prime time [i
\n afara acestui interval), la nivelul unei s`pt`mni;
m`surarea se concentreaz` pe intervalele orare de audien]` ridicat` a copiilor [i adolescen]ilor (cele
patru vrfuri de audien]` a acestora: diminea]a, la prnz, access prime time, prime time);
Propor]ia [i volumul emisiunilor violente, licen]ioase, pe canale tv, tipuri de emisiuni, zile [i intervale orare.
D. Contextualizarea actelor de violen]`:
acte [i scene de violen]` gratuit`;
scenele de groaz`;
acte [i scene de violen]` legitim`;
acte [i scene de autoap`rare;
acte [i scene incluse logic \ntr-o tram` narativ`;
violen]a ca joc [i amuzament;
actele [i scenele de exaltare a violen]ei (eroizarea violen]ei);
prezen]a [i utilizarea armelor;
acte [i scene care supradimensioneaz` reprezentarea violent` a lumii, societ`]ii, grupurilor,
indivizilor;
acte care redau via]a [i pericolele care o amenin]`, exercitnd o func]ie de avertizare;
violuri, tlh`rii, omucideri;
violen]a ca pedeaps` sau recompens`;
acte de violen]` atractiv` (eroi salvatori etc.);
limbaje: obscen, pornografic, jargon, argou, obraznic, insolent (de la \njur`turi la glume de mahala).
49
E. Clasificarea emisiunilor dup` gradul susceptibil de a produce efecte asupra minorilor [i a tinerilor:
imita]ia [i \nv`]area social` (identificarea copiilor cu personaje agresive);
impregnarea (asimilarea, chiar incon[tient`, a stilului violent de rela]ionare uman`);
dezinhibarea (imaginile care pot favoriza \n grad \nalt trecerea minorilor la acte violente);
desensibilizarea [i repetarea frecvent` a scenelor violente reduce sensibilizarea copiilor la violen]`
[i spore[te gradul de acomodare a acestora cu actele violente;
catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive);
incuba]ie (fric`, spaim`, insecuritate).
|n cercetare au fost utilizate [i alte scheme de categorizare a actelor de violen]` televizual`.
Schema categoriilor de analiz` a formelor de violen]` \n [tiri / informa]ii tv

1. R`nire
2. Prejudiciu
3. Distrugere
4. Daun`
Orice loviri, v`t`m`ri asupra unei fiin]e umane sau animal; poate fi [i de natur`
emo]ional`; forma extrem` de r`nire este crima (omorul)
Ac]iunea prin care se aduce o v`t`mare, atingerea intereselor, reputa]iei sau demnit`]ii
unei persoane
Deterior`ri sau distrugeri \n mediul fizic
Acele ac]iuni prin care se provoac` o pagub` de natur` material` sau moral`
Gradul de inten]ionalitate
1. Premeditat
2. Accidental
Modalit`]i de ac]iune (schem` propus` de drd. Doru Petru]i \n colaborare cu prof. univ. dr. Ioan Dr`gan).
Schema categoriilor de analiz` a telejurnalelor / Actorii
Agresor
1. Individ
2. Grup(uri) umane
3. Animal(e)
Victim`
1. Individ (chiar [i propria persoan`)

2. Grup(uri) umane
3. Animal(e)
Forme de manifestare a violen]ei
1. Fizic`
2. Moral`
3. Psihic`
4. Verbal`
5. Social`
6. Sexual`
Cine sunt actorii, cei care iau parte la ac]iunile din sfera violen]ei. Atacatorul (sau agresorul) cel
care efectueaz` ac]iunea [i Victima, cel care suport` ac]iunea.
Al]i indicatori:
num`rul de [tiri care con]in acte violente;
50
num`r total de [tiri;

durata total` a [tirilor care con]in acte violente;
durata total` a jurnalului;
prezen]a sau absen]a armelor.
Not`m ca exemplu indicatorii unui comportament violent la copii:
(Frecven]a scenelor \n fic]iuni tv)
mnie intens` atunci cnd este furios sparge, trnte[te, love[te tot ce \i apare \n cale, aduce injurii
[i \i amenin]` pe cei apropia]i;
pierderi frecvente ale cump`tului [i izbucniri necontrolate;
iritabilitate extrem`;
implicare \n b`tì;
chinuirea animalelor;
lovirea f`r` motiv a prietenilor de joac`;
impulsivitate excesiv` subiectul nu se gnde[te la consecin]ele actelor sale;
frustrare atunci cnd ceva nu este conform cu dorin]ele sale, \[i pierde r`bdarea, controlul; este
cazul unor copii care plng des [i au manifest`ri agresive.
Sau o alt` gril` de analiz` care prive[te violen]a verbal`, dup` forme de etichetare:
Forme de violen]` verbal`
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
Categoriz`ri
Expresii, forme verbale
Ridiculizare prin declasare

Ridiculizare prin desconsiderare
[i umilire fizic`
Etichetare \n registru bestiariu
Calomnie \n registru infrac]ional
Atac la persoan` \n registru licen]ios,
libidinos
Porecle denigratoare
Etichet`ri xenofobe
Golan, derbedeu, pleav`

Nimicuri, handicapat, paralitic, pitic,
scursur`, retardat, pleav`, sa[iu, chior, [chiop
Animal, porc, p`duche, [obolan, plo[ni]`
Ho], bandit, corupt, criminal, mafiot, delapidator
Curvar, homosexual, violator, sex \n grup,
prostituat, prostituat`, proxenet
Ciobanul, chiorul
}igan jegos, jidan \mpu]it, boanghin`, ]`ran lene[
SPOTURI /CLIPURI PUBLICITARE, PROMOURI

Q1: Tipul de clip
Q2: Canal TV
Q3: Ziua
Q4: Con]inutul
de violen]`
1. Promo
1. TVR
2. ProTV
3. Acas`
4. Antena1
2. Publicitate
5. Antena3
6. RealitateaTV
7. PrimaTV
8. OTV
1. luni
2. mar]i
3. miercuri
4. joi
3. Altul
11. Cartoon Network

12 Jetix
13. Minimax
5. vineri
6. smb`t`
7. duminic`
1. Nu con]ine niciun aspect, semn / simbol cu con]inut violent

2. Scenarizare structurat` pe o idee, un model violent
3. Prezen]` aluziv`, tangen]ial` a unor semne / simboluri violente (sonore, fizice,
sexuale, psihologice, verbale)
4. Nu este cazul
51
Q5: Intervalul orar

Q6: Contexte ale
scenariz`rii spa]iale
Q7: Copiii ca
referen]i
[i/sau ]inte
Diminea]a 7-14
PM 14-7,30
3. Natura
2. Magazine, marketuri,
pie]e agroalimentare
4. Cartiere 6. {coal`
1. Prezint` copii ca
personaje, actori
Q8: Publicizare de
produse care promoveaz` violen]a la copii
1. principali
Q10 Num`rul copiilor care apar \n clip:

Q11 Sexul (actorilor copii)
Q14
Q15
Q16
Q17
Q18
Q19
Q20
Q21
52
3. Publicizate sucuri,
dulciuri etc. pentru
copii
4. Juc`rii
1. Produse tipice pentru

exersarea/manifestarea
violen]ei (pistoale, arme,
arcuri [i s`ge]i)
Q9 Copii sunt actori:
Q13
PPT 22-24
1. Familia, locuin]a
2. Publicizate articole
de \mbr`c`minte
pentru copii
Q12
APT 17,30-19
PT 19-22
5. Strada
7. {osele,
drumuri
8. Locuri
de joac`
5. Reclam` la
jocuri video
7. Nicio referire
la copii (actori [i
reclame adul]i)
8. Scene \n care
copiii cer produse
publicizate
6. Alte produse
pentru copii
2. Juc`rii, produse asociate

unor acte, manifest`ri
violente (ex. ma[inu]e,
trenule]e vapora[e care
lovesc, r`stoarn`, distrug)
3. Animale \n
ipostaze [i cu tent`
agresiv` (lei, ur[i,
tigri, cini fioro[i
etc.)
2. secundari
1. unul
1. masculin
2. doi
2. feminin
9. Terenuri
de sport
10. altele
3 nu apar copii
3. mai mul]i
3. indefinit
Contexte de scenarizare /semnificare

Valorizarea ingenuit`]ii [i a vis`rii proprii copilului; Copiii prezenta]i ca
fiin]e ingenue, vis`toare, bune, exuberante dar nevinovate, zmbitoare,
bucuroase, fericite la aten]ia altora (p`rin]i, rude, apropia]i, educatori,
\nv`]`tori);
Copiii scenariza]i \n posturi de transgresare a rolurilor (sugerarea [i
valorizarea \nc`lc`rii normelor statutare [i de rol pentru a-[i impune
dorin]e [i a ob]ine achizi]ii etc.) [i \n contexte permisive (copiilor le
este permis totul sau aproape totul);
Contexte de permutare a rolurilor: copiii ca fiin]e dominatoare \n
raport cu p`rin]ii [i adul]ii \n general (formarea [i manifestarea
personalit`]ii autoritare); valorizarea copilului nesupus [i dominator;
Copiii ca fiin]e rele, posesive, agresive din na[tere (naturalizarea
violen]ei [i posesiunii; valorizarea impulsurilor, instinctualit`]ii agresive
la copii); valorizarea copilului impulsiv;
Copilul ca centru al universului familial, social, cultural (toat` lumea este a
lui, are dreptul de a ob]ine orice, orice dorin]` trebuie s` i se \ndeplineasc`);
Copilul ca fiin]` care trebuie protejat`, ajutat`, \n]eleas`, sprijinit` de
c`tre p`rin]i, nu de c`tre adul]i \n genere; scenarizarea dragostei, aten]iei
[i generozit`]ii p`rinte[ti fa]` de copii;
Confuzia rolurilor socializatoare parentale: copiii r`spl`ti]i indiferent de
purtarea lor bun` sau rea;
Jocurile copiilor ca manifest`ri ale desc`tu[`rii [i consum`rii energiei copiilor
Jocurile copiilor ca manifest`ri ale desc`tu[`rii [i consum`rii impulsurilor
agresive
Violen]a spoturilor, clipurilor ca expresie a tehnicilor televizuale (ritm
trepidant, zgomot asurzitor, imagini [ocante).
4. nu e cazul
4. nu e cazul
Da
1
Nu
2
1
1
2
2
Capitolul
III
REZULTATE SINTETICE
ALE STUDIULUI
EDI}IA 2009
Ioan Dr`gan, Alexandra Povar`
INSTRUMENTELE ANALIZEI.
INDICATORI {I OBIECTIVE
1.
naliza de fa]` este a patra cercetare a violen]ei TV din audiovizualul romnesc. Relu`m sintetic
unele preciz`ri metodologice.
Metodele de cercetare folosite:
- metoda analizei de con]inut (iconice [i verbale);
- metoda analizei semio-discursive.
Tipologia violen]ei:
- Tipurile violen]ei dup` genul emisiunilor \n care acestea apar:
violen]a real`,
violen]a fic]ional`.
- Tipurile violen]ei dup` categoria \n care este prezent` violen]a:
V. Fizic`;
V. Verbal`;
V. Psihologic`;
V. Economic`;
V. Sexual`;
V. Social`.
Cinci tipuri de emisiuni au fost studiate: informative, fic]ionale, divertisment, reality-show,
publicitate [i promo.
Perioada monitorizat`: 5-11 ianuarie 2009.
- 11 Canale TV analizate:
Canale generaliste:
- Publice: TVR1;
- Private: ProTV, Acas`, Antena1, PrimaTV, OTV.
Canale specializate:
- de emisiuni informative: Antena3, Realitatea TV;
- canale pentru copii (desene animate): Cartoon Network, Jetix, Minimax.
53
Volumul de programe analizate cuprinde 348 de ore [i 15 minute.

Intervalele orare analizate:
Canale generaliste [i tematice pentru adul]i
Acas`
Antena1 Antena3 OTV Prima ProTV TVR1
24 h
15min
38 h
34 h
45min
21
Realitatea
34
41h
36h
35h
45min 10min 20min
Total 265 ore [i 15 minute
TOTAL: 348 ore [i 15 minute
Canale de desene
animate
CN
J
MM
27
27
29
Total 83 ore
Intervalele orare ale emisiunilor de pe canalele CN [i J analizate

interval
orar
9--10
10--11
11--12
12--13
13--14
14--15
15--16
16--17
17--18
18--19
19--20
20--21
21--22
Ma
Mi
Obiectivele avute \n vedere au fost:

1. Calcularea indicatorilor clasici ai violen]ei:
1. frecven]a actelor de violen]` (pe or`);
2. durata actelor de violen]`;
3. ponderea violen]ei, ca durat`, \ntr-o emisiune [i \ntr-o or` de emisiune;
2. Identificarea tipului de violen]` (dup` tipologiile amintite);
3. Identificarea formelor concrete de manifestare a diferitelor tipuri de violen]`;
4. Portretizarea actelor de violen]` de pe fiecare canal ]innd cont:
1. de tipul de emisiune;
2. de contextualizarea actului de violen]` (contextul \n care are loc, de la localizarea
fizic` la inten]ionalitate, legitimitate, context ludic, gratuitate etc.);
5. Analiza actorilor (personajelor) din scenele de violen]` (\n ceea ce prive[te natura, sexul, vrsta,
modul de definire / reprezentare etc.);
6. Modurile de scenarizare / semnificare.
54
2.
DATE {I TENDIN}E GLOBALE
cest subcapitol face o prezentare a cantit`]ii [i a tipului de violen]` prezente \n perioada analizat`
(5-11 ianuarie 2009), \n programele celor opt canale TV luate \n analiz`: TVR1, ProTV,
Antena1, Antena3, Realitatea, Prima, Acas`, OTV. Datele prezentate \n graficele ce urmeaz` se refer`
la violen]a de tip real3 [i la cea de tip fic]ional4. Un capitol separat este dedicat violen]ei din desenele
animate, iar un alt capitol prezint` violen]a din spoturile publicitare [i de promo.
2.1. Frecven]a actelor de violen]`. Ierarhia canalelor dup` ponderea scenelor / actelor de
violen]`
23,40
22,58
25
20
14,21
12,95
15
10,29
10,00
9,40
10
9,00
R
V
T
en
A
nt
a3
ea
at
lit
R
ea
en
nt
A
ri
A
ca
s`
a1
a
m
V
O
ro
Frecven]a actelor de violen]` pe canalele monitorizate,

exprimat` pe ore (%)
Acest prim grafic prezint` num`rul mediu de acte de violen]` pe or`, \nregistrate \n s`pt`mna
analizat`, pentru fiecare dintre canalele monitorizate. Facem precizarea c` rezultatele se refer` la valorile pe
or`, excluznd publicitatea. Referindu-ne la TVR1, graficul arat` c` \ntr-o or` de emisiune propriu-zis` (f`r`
publicitate), la canalul public de televiziune au putut fi urm`rite 9 acte de violen]`. Aceasta valoare este
maxim` \n cazul ProTV, unde au putut fi urm`rite 23,4 acte de violen]` \ntr-o or` de emisiune. Aceste date
sunt ob]inute prin \nsumarea actelor de violent` real` cu cele de violen]` fic]ional`. Canalele care au prezentat
cele mai pu]ine acte de violen]` pe ora de emisiune au fost TVR1, Antena3 [i Realitatea, iar canalele care
au prezentat cele mai multe acte de violen]` pe or` au fost ProTV, OTV [i Prima. Media este de 14 acte
de violen]` pe or`. |n schimb, \n programul canalului de desene animate Jetix frecven]a este \n medie de 37
scene violente pe or`.
3
4
Violen]a real` cuprinde violen]a prezent` \n emisiunile de [tiri, de dezbateri, de divertisment, reportaje, documentare [i reality-show-uri.
Violen]a fic]ional` cuprinde violen]a prezent` \n toate tipurile de filme [i seriale, precum [i \n programele dramatice, de teatru.
55
Graficul urm`tor arat` care este ponderea violen]ei dintr-o or` de emisiune, indiferent de tipul de
emisiune.
37,68
26,59
6,04
ea
l
it
V
R
at
7,30
A
ca
s`
11,16
nt
en
a3
12,98
nt
en
a1
14,34
a
m
P
ri
T
P
ro
T
O
15,42
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Durata total` a actelor de violen]`, exprimat` ca pondere pe or` (%)
Se observ` c` cea mai mare durat` a actelor de violen]` s-a \nregistrat la canalul OTV, unde 37,7%
dintr-o or` de emisiune a fost ocupat` de acte violente. Pe locul doi \n acest top al canalelor cele mai
violente dup` acest indicator se plaseaz` ProTV, cu 26,6% pondere a violen]ei pe ora de emisiune. Pe locul
al treilea, dar la peste 10 procente de ProTV, se afl` Prima (15,4%). Durata medie a actelor violente este
de 18,65%, ceea ce plaseaz` majoritatea canalelor analizate sub aceast` valoare. Cel mai mic scor pentru
acest indicator a fost ob]inut de Acas`TV (6% ponderea violen]ei), de Realitatea (7,3%) [i de TVR1
(11,1%).
Dup` indicatorul duratei ponderate a scenelor violente pe or`, canalele analizate se ierarhizeaz`
dup` cum urmeaz`:
- OTV: mai mult de 22 de minute (\n medie dintr-o or` de emisiune) con]in scene/acte de violen]`
date care confirm` [i sub acest aspect tabloidizarea canalului OTV.
- ProTV: durata medie de scene violente pe or` se men]ine la aproape 16 minute; 75% dintre scene
reprezint` violen]e verbale, ceea ce este, desigur, foarte mult, dar oarecum consonant cu identitatea editorial`,
profilul [i stilul acestui canal comercial excesiv de tributar modelului televiziunii comerciale trepidante,
pulsionale [i senza]ionale (abunden]` de filme de import, \nc`rcate de violen]`, difuzate la ore de mare
audien]` [i un telejurnal integral senza]ionalist [i violent difuzat \n access prime time, cnd copiii se afl` \n
fa]a televizorului \n num`r semnificativ). Situa]ia ProTV (ca [i a altor canale) ne arat` ct de important` este
strategia editorial` pentru amplificarea sau reducerea ponderii violen]ei televizuale, dar mai ales pentru
utilizarea dozelor de senza]ional violent pentru a forma audien]e. Este semnificativ pentru stilul acestui canal
c` violen]a fizic`, mai ales din filmele de ac]iune, de]ine o pondere foarte mare: 57,4% \n ansamblul celor
[ase tipuri de violen]`.
- Prima, Antena1 [i Antena3 ocup` o pozi]ie intermediar` ca ponderi ale duratei medii a scenelor
de violen]` pe or` care oscileaz` \ntre 8 [i 9 minute.
- Canalul public TVR1 ocup` o pozi]ie oarecum similar` cu aceea a altor canale publice din ]`ri
occidentale, dar avnd o medie, \n general, mai mare dect a acestora.
- Realitatea TV [i Acas`TV de]in cele mai bune scoruri, adic` cele mai mici ponderi \n minute de
scene violente pe or`. |n cazul Realit`]ii TV, nu att selectarea [i modul de prezentare a [tirilor genereaz`
diferen]a fa]` de alte canale de informare, ct moderarea mai strns` a dezbaterilor [i ponderarea polemicilor.
Exemplul Realit`]ii TV eviden]iaz` rolul decisiv al moderatorului (pe lng` selectarea invita]ilor [i
comportamentul acestora) \n reducerea violen]ei verbale. Acas`TV beneficiaz` de sprijinul fic]iunilor
transmise cu preponderen]`, adic` telenovele roman]ioase, dulcege [i pu]in orientate spre scene de violen]`
prin defini]ie.
56
2.2. Durata medie a unui act de violen]`

S-a pus \ntrebarea: care este durata medie a unui act de violen]`, indiferent de categoria general` a
acesteia (real` sau fic]ional`)? Poten]ialul de influen]are a scenelor violente este dat nu doar de frecven]ele
[i duratele medii ale acestora, ci [i de extensia temporal` a fiec`rei scene (cre[terea a ceea ce se nume[te
poten]ial de impregnare). Clasificarea canalelor ob]inut` \n func]ie de acest indicator plaseaz` \n top OTVul (cu o durat` medie a actului de violen]` de 60 de secunde reamintim c` \n cazul acestui canal singura
emisiune analizat` a fost Dan Diaconescu Direct), urmat de Antena3 (aproape 48 de secunde \n medie pentru
un act de violen]`) [i de TVR1 (aproape 45 de secunde valoare medie pentru un act de violen]`). La polul
opus se afl` Prima (19,5 secunde \n medie), Acas` (21 secunde) [i Realitatea (26 secunde).
70
60
60
49,7
50
44,6
40,9
39,8
40
26,3
30
21,1
20
19,5
10
a
m
ri
P
A
ca
s`
ea
lit
ea
R
nt
en
T
ro
P
at
a1
1
R
V
T
en
nt
A
a3
Durata medie a unui act de violen]` (secunde)

Nefireasc` [i neconform` cu statutul de canal public este pozi]ia ocupat` de TVR1: dac` dup`
frecven]` [i durata medie pe or` a scenelor de violen]` acest canal este mai aproape de identitatea unui canal
public, \n ce prive[te extensia \n secunde a scenelor de violen]` este departe de misiunea sa editorial`
(educativ`, cultural`, informa]ional`, pedagogic` - desigur \ntr-un registru televizual, diferit de cel [colar).
2.3. Tipul [i formele de violen]`
Se impune [i o alt` precizare. Mai recent, mul]i cercet`tori ai televiziunii atrag aten]ia asupra
reprezent`rii simpliste care reduce televiziunea la un mediu al imaginii. |n realitate, cum observ` [i Breton
(Tlvision, 2007), televiziunea scenarizeaz` cel mai adesea cuvntul [i comunicarea verbal`, \nct
telespectatorul mai mult ascult` televizorul privindu-l. Se confirm` astfel importan]a studiilor asupra
limbajului verbal al televiziunii (nu doar a celui vizual), precum [i a necesit`]ii de a se acorda o aten]ie mai
mare acurate]ei, corectitudinii [i evit`rii incivilit`]ilor sau obscenit`]ii [i trivialit`]ilor de vorbire pe micul
ecran.
57
50
43,9
40
33,6
30
20
10
1,0
8,4
9,0
economic`
psihologic`
4,1
sexual`
social`
fizic`
verbal`
Tipologia violen]ei (%)
Graficul de mai sus a fost ob]inut prin compararea a [ase tipuri diferite de violen]`: fizic`, verbal`,
psihologic`, economic`, social` [i sexual`. Este interesant de urm`rit reparti]ia fiec`rui tip de violen]`, mai
\nti f`r` a ]ine seama de canalul la care este difuzat, apoi f`cnd defalcarea pe canale. Pe primul loc ca
pondere a frecven]ei se plaseaz` violen]a verbal`, cu aprox. 44%, urmat` de cea fizic`, cu 33,6%. Aceast`
tendin]` a fost deja decelat` \n studiul din decembrie 2008 (pentru CNA), care a indicat o schimbare major`
\n ce prive[te ierarhia tipurilor de violen]` \n sensul trecerii pe primul loc a violen]ei verbale, care o devanseaz`
cu zece procente pe cea fizic`. Analiza mai atent` a datelor ne arat` c` aceast` inversare se datoreaz` nu att
descre[terii frecven]ei [i duratei medii ale scenelor de violen]` fizic`, ct cre[terii [i difuz`rii sociale alarmante
a comportamentelor de violen]` verbal`. Recordul este de]inut de OTV: 75% dintre scenele de violen]` \n
programele din s`pt`mna studiat` sunt reprezentate de violen]a verbal`. Procentele sunt ridicate [i \n
emisiunile altor canale, ceea ce alimenteaz` aceast` tendin]` general`.
Fenomenul este congruent cu alte tendin]e, cum este, \n primul rnd, cel denumit de noi prin
sintagma amplificarea violen]ei difuze, fenomen avnd dou` laturi complementare: 1. difuzarea scenelor
de violen]` \n ansamblul programelor [i genurilor de emisiuni tv, nu doar \n cele tradi]ional identificate [i
receptate ca violente, precum jocurile extreme, filmele de ac]iune, jurnalul ProTV de la ora 17,00, infestate
cu scene violente (sexuale, psihologice, verbale etc.), ca [i a celor mai diverse genuri de emisiuni [i programe
fie ele de realitate, fic]ionale sau ludice aceast` dispersare a violen]ei \n toate genurile de emisiuni
blocheaz` receptarea distan]at` fa]` de violen]a identificat` ca atare prin genul programelor, \ngreuneaz` [i
reduce eficacitatea signaleticii de avertizare a p`rin]ilor [i copiilor [i \ntregul mecanism de protec]ie a
minorilor. |n televiziune indiferent de programe violen]a tinde a fi omniprezent`, ceea ce are ca rezultat
pierderea treptat` a separa]iei dintre emisiuni violente [i non-violente [i formarea credin]ei c` violen]a este
fie o prezen]` banal`, fie un mod de existen]` [i de comportament universal sau universabil.
A doua latur` a exploziei violen]ei verbale la televiziune tinde s` legitimeze un tip de violen]` care,
fiind de ordinul limbajului, ar fi socialmente mai pu]in periculos. Se uit` un adev`r de mult [tiut: [i cuvintele
pot nu doar r`ni, dar pot [i ucide. De asemenea, se uit` c` alterca]iile verbale sunt adeseori preludiul [i sursa
escalad`rii violen]ei comportamentale sub toate aspectele acesteia. S` amintim [i adev`rul stabilit de
pragmatic` (J. Austin) potrivit c`ruia cuvintele nu sunt doar moduri de a spune ceva, ci [i moduri de a face,
de ac]iune social`. Actele de limbaj sunt asertive (locutorii), perlocutorii, ilocutorii. Violen]ele de limbaj
intr` din plin \n sfera actelor perlocutorii [i ilocutorii, avnd o putere de ac]iune social` tot mai evident`.
Adeseori, degenerarea mediilor sociale este alimentat`, anun]at` [i preg`tit` simptomatic de multiplicarea
limbajului violent, licen]ios.
58
OTV
6,5
75,6
12,6
3,7
1,6
3,2
Prima
31,6
Realitatea
18,3
Antena3
10,1
59,4
5,1
37,7
Acas`
35,5
25,1
20%
0%
21,5
verbal`
40,3
40%
psihologic`
11,4
17,7
57,4
35,6
14,5
9,6
46,5
ProTV
TVR1
7,4
8,2
0,4
3,3
1,7
8,3
0,6
67,2
Antena1
fizic`
49,3
60%
economic`
8,7
3,7
2,2
2,3
4,7
3,7
6,8
8,4
5,1
0,8
10,6
7,4
6,0
80%
social`
100%
sexual`
Tipologia violen]ei (real` [i fic]ional`), compara]ia canalelor (%)

Ponderea fiec`rui tip de violen]` depinde de canalele analizate, ca [i de specificul fiec`rui canal.
Astfel, OTV, prin natura emisiunii analizate, de]ine cea mai mare pondere a violen]ei de tip verbal (75,6%
dintre toate tipurile de violen]`), ca [i cea mai mic` pondere a violen]ei de tip fizic: 6,5%. Canalul care a
prezentat cea mai mare parte a actelor de violen]` fizic` este ProTV (57,4%), unde au predominat filmele
de ac]iune.
Acest grafic arat` diferen]ierea canalelor ca specific editorial [i ca mod de programare \n func]ie de
tipul de violen]` predominant, care sunt corelate, la rndul lor, cu modul specific de programare. Cantitatea,
tipurile [i modurile de scenarizare a violen]ei confirm` rela]ia dintre violen]a televizual` [i strategia editorial`
[i de programare a fiec`rui canal. Exist`, am putea spune, o specializare a canalelor \n func]ie de tipurile de
violen]` promovate, care provine, ca efect cumulativ, din competi]ia \ntre canale pentru captarea
senza]ionalist`: unele dau prioritate filmelor de ac]iune [i implicit violen]ei fizice, altele serialelor [i
foiletoanelor siropoase, mai pu]in violente; canalele tematice de informa]ie expun violen]` real` [i pentru
c` televiziunea este incapabil` de a realiza o veritabil` punere \n scen` a conversa]iei [i dialogului, oferind
realmente scene \n care preopinen]ii nu-[i vorbesc att unii altora, ct se adreseaz` fiecare publicului, se
lanseaz` \ntr-o oratorie captativ` bazat` \n mare m`sur` pe violen]ele de limbaj. Este o \ntrecere de limbaj
\n fa]a publicului \n care preopinen]ii vor s` apar` mai inventivi, mai prezen]i nu att prin argumente [i
rigoare, ct prin s`ge]ile otr`vitoare ale ofensei, injuriei, categoriz`rilor. {i astfel, spectacolul violen]ei
televizuale devine tot mai obscen, licen]ios chiar dac` aluziv injurios, pres`rat cu glume de proast` calitate.
Aceast` tendin]` este confirmat` [i de studiile asupra limbajului verbal la televiziune, realizate de Institutul
de Lingvistic` al Academiei Romne pentru CNA (a se vedea site-ul CNA).
Graficele ce urmeaz` detaliaz` formele de manifestare pentru fiecare tip de violen]`, pentru a vedea
care dintre acestea sunt prezente predominant (dac` este cazul) de canalele tv. Datele sunt prezentate
\nsumate, [i nu decalate pe fiecare canal. Se observ` c` formele de manifestare a violen]ei fizice cel mai des
prezente pe micul ecran sunt b`tìle [i omuciderile, care \mpreun` reprezint` 46% dintre toate formele de
manifestare a violen]ei fizice.
59
25,3
b`taie
omucidere,
crim`
21,1
agresare,
ciocnire
violen]`
de mas`
accident
de circula]ie
tentativ`
de omor
6,2
5,9
5,6
5,3
r`nire
cu arme de foc
r`nire cu obiecte
contondente
5,2
4,1
accident natural,
catastrofe
atentate
teroriste
3,8
3,0
palme
3,0
luare
ca ostatic
2,2
r`nire
f`r` arme
2,1
explozii
1,9
r`zboi
1,8
tlh`rire
1,1
violen]`
asupra animalelor
1,0
altele
0,8
tortur`
0,7
0
10
15
20
25
30
Forme de manifestare a violen]ei fizice

(toate canalele - %)
Pe primul loc \n topul formelor de manifestare a violen]ei verbale se afl` ]ipetele [i ridic`rile de ton,
cu o pondere de 28%, urmate de formele de tipul violen]` verbal` cum sunt \ntreruperile celuilalt (16%).
Datele indic` propensiunea actan]ial` spre manifest`ri violente, pierderea inhibi]iei [i a st`pnirii de
sine: este pl`cerea multor actori din imaginile tv de a se bucura [i a g`si gratifica]ii \n jigniri, \n proasta
\n]elegere a umorului [i a satirei. Mitoc`niile de expresie, \njur`turile, categoriz`rile pornite din stereotipuri
etnice [i alte forme de imaginar lingvistic denigrator contribuie la degradarea emisiunilor de televiziune.
60
]ipete,
ridicarea tonului
28,6
ntreruperea
celuilalt
16,2
insulte,
injurii
14,4
limbaj licen]ios,
obscen
9,9
etichetare
prin declasare
7,2
6,5
ceart`
ridiculizare
4,9
atac
la persoan`
4,1
porecle
denigratoare
3,4
etichetare
n termeni infrac]ionali
2,0
altele
1,6
etichet`ri,
stereotipii etnice
0,9
etichet`ri,
n termeni religio[i
0,1
0
10
15
20
25
30
35
Forme de manifestare a violen]ei verbale

|n ceea ce prive[te violen]a psihologic`, pe primul loc ca form` de manifestare se afl` amenin]area,
cu cca. 70% din num`rul total al actelor de violen]` de acest tip. Se impune precizarea c`, la limit`, orice act
de violen]` presupune, implicit, [i o form` de violen]` psihologic`. Am \nregistrat \n categoria violen]ei
psihologice doar actele violente care nu f`ceau parte din celelalte cinci categorii de tipuri de violen]`, pentru
a evita dubla \nregistrare.
|n privin]a violen]ei economice, care este din ce \n ce mai des prezent` la televizor (prin compara]ie
cu datele provenite din cercet`rile anterioare), cele mai des difuzate forme de manifestare sunt incendierile
(accidentale sau premeditate) [i furturile.
Violen]a social` este transpus` pe micul ecran sub forma sinuciderilor: mai mult de jum`tate dintre
aceste forme de manifestare sunt reprezent`ri ale sinuciderilor.
De[i au fost \ntlnite doar 20 de acte de violen]` de tip sexual, formele de manifestare pentru acest
tip de violen]` au acoperit o plaj` larg`, de la h`r]uire sexual` [i viol pn` la pornografie, prostitu]ie [i
pedofilie.
61
amenin]are
69,3
culpabilizare
15,6
umilire
5,2
obr`znicie
4,7
stereotipii etnice
2,1
h`r]uire
2,1
violare
a intimit`]ii personale
1,0
0
10
20
30
40
50
60
70
Forme de manifestare a violen]ei psihologice

acte ale crimei

organizate
3,4
ocupare abuziv`
a locuin]ei
3,4
5,1
jaf
abuz,
exploatarea victimei
9,6
acte de corup]ie
10,7
distrugerea de bunuri
ale victimei
12,4
12,9
altele
14,6
furt
17,4
incendieri
0
10
15
20
Forme de manifestare a violen]ei economice

62
80
55,3
sinucidere
10,6
altele
abuzuri ale poli]iei/

autorit`]ilor
7,1
arest`ri abuzive
4,7
condi]ionarea
comportamentului
4,7
trre
n scandal public
4,7
explozii provocate
3,5
agresiuni n grup
3,5
amenin]are/tentativ`
de sinucidere
1,2
confrunt`ri
bande rivale
1,2
atacare grevi[ti
1,2
consum de droguri
1,2
interdic]ia
de a comunica
1,2
10
20
30
40
50
60
Forme de manifestare a violen]ei sociale

63
h`r]uire sexual`
viol
obligare la
perversiuni sexuale
altele
pedofilie
tentativ` de viol
pornografie
obligare
la prostitu]ie
1
0
Forme de manifestare a violen]ei sexuale

(toate canalele - %, frecven]e - N=20)
2.4. Actorii actelor de violen]`

Actorii violen]ei constituie unul dintre capitolele cele mai importante ale studiului de fa]` [i ei au
fost analiza]i din perspective diverse, de la \nregistrarea datelor demografice (de tipul vrstei, sexului, profesiei,
statusului socio-cultural), pn` la \nregistrarea datelor referitoare la rolul lor \n ac]iune (am pornit de la
considerentul c` impactul unui act de violen]` comis de un personaj pozitiv va fi mai mare cel pu]in asupra
copiilor dect dac` acel act de violen]` ar fi comis de un personaj negativ). Toate datele se refer` la cele
dou` p`r]i implicate \ntr-un act de violen]`, respectiv victimele [i agresorii.
0,7
Societatea
9,2
15,9
Neprecizat
Mai mul]i
Unul
74,2
Num`rul agresorilor din actele de violen]`

Este violen]a un act individual sau o ac]iune de grup? R`spunsul tinde c`tre prima variant`, de
vreme ce trei sferturi dintre violen]e au fost comise de c`tre agresori singulari. Semnal`m totu[i existen]a
ctorva acte de violen]`, la care agresorul a fost identificat sub forma societ`]ii \n ansamblul ei a fost o
situa]ie specific` [tirilor economice despre criza economic`, ce producea victime umane, sub forma
concedia]ilor.
Trei sferturi dintre actele de violen]` sunt comise de un agresor. O treime dintre violen]e au o singur`
victim`, iar o cincime au mai multe victime.
64
1,7
11,0
Una
Mai multe
Neprecizat
Societatea
20,7
66,5
Num`rul victimelor din actele de violen]`

Dou` treimi dintre victime sunt persoane individuale [i nu grupuri. Comparativ cu situa]ia
agresorilor (16% dintre agresori ac]ionau \n grup), cre[te num`rul actelor de violen]` care au mai multe
victime aproximativ o cincime dintre actele de violen]` au mai mult de o victim`. Este o tendin]`
\ngrijor`toare, aceea de a avea un agresor care prejudiciaz` mai multe victime, deoarece se induce ideea
eficien]ei actului de violen]`, cel pu]in din perspectiva persoanelor asupra c`rora acesta are consecin]e.
87,4
indivizi
grupul
5,7
altele
1,8
masa de oameni
1,4
natura
1,4
societatea
0,7
robot/ma[in`rie
0,6
animal
0,5
0
20
40
60
80
100
Natura agresorului din actele de violen]`

|n majoritatea actelor de violen]`, agresorii [i victimele sunt fiin]e umane. Sunt foarte rare cazurile
\n care violen]a este produs` de un animal, sau de o ma[in`rie/robot. Referitor la animale, atragem aten]ia
c` exist` de dou` ori mai multe animale \n ipostaza de victime dect de agresori.
65
86,8
indivizi
6,4
grupul
3,4
masa de oameni
animal
0,9
societatea
0,8
robot/ma[in`rie
0,7
alt tip
0,5
natura 0,1
0
20
40
60
80
100
Natura victimelor din actele de violen]`

Distribu]ia actorilor violen]ei pe sexe a fost un indicator m`surat cu fidelitate. Am urm`rit verificarea
unei opinii existente la nivelul popula]iei, conform c`reia agresorii sunt mai degrab` b`rba]i, iar victimele sunt
mai degrab` femei.
3,8
Nespecificat
19,6
Nu e cazul
Feminin
Masculin
55,9
20,6
Sexul agresorilor din actele de violen]`

Datele au ar`tat c` 56% dintre agresori sunt b`rba]i, iar 20% sunt femei. Procente foarte
asem`n`toare se \ntlnesc [i \n cazul victimelor, ceea ce ne permite s` afirm`m c` femeile [i b`rba]ii sunt \n
egal` m`sur` victime [i agresori.
66
Nespecificat
1,7
Feminin
20,2
Nu e cazul
Masculin
54,1
23,9
Sexul victimelor din actele de violen]`

Din punctul de vedere al vrstei, cea mai mare parte a agresorilor este adult`: 62%. O valoare mai
mic`, dar tot majoritar` (54%) s-a \nregistrat [i pentru victime. Am dorit s` verific`m dac` b`trnii [i copiii
(categorii mai vulnerabile, ]innd cont de posibilitatea mult redus` de ap`rare) sunt mai expu[i riscului de a
fi victime ale violen]ei. Procentele aproape identice de b`trni [i copii care au fost \nf`]i[a]i \n rolurile de
victime [i de agresori nu ne permit s` tragem o astfel de concluzie, a expunerii lor mai mari la actele de
violen]`.
70
61,9
60
50
40
30
20,6
20
10
0,1
1,9
10,1
3,4
2,0
lt
du
A
N
es
pe
ci
fic
at
`r
l
zu
ca
e
u
N
A
do
le
sc
en
t
C
op
il
`t
Vrsta agresorilor din actele de violen]`

60
54,0
50
40
30
23,6
20
10
0,1
2,0
10,3
3,5
2,0
lt
du
A
N
es
pe
ci
fic
at
n
`
l
zu
ca
e
u
N
A
do
le
sc
en
t
C
op
il
`t
r
Vrsta victimelor din actele de violen]`

67
Am precizat mai sus c` pot exista diferen]e de impact al violen]ei \n func]ie de rolul \n ac]iune al
agresorilor [i victimelor: dac` violen]a ar fi comis` de un personaj pozitiv, valoarea sa simbolic` ([i implicit
impactul) va fi mai mare dect \n cazul \n care violen]a ar fi comis` de un personaj negativ (acesta, prin
defini]ie este negativ, deci un act de violen]` comis de c`tre acesta nu ar ie[i din logica personajelor).
35
31,0
32,6
30
25
18,6
20
15
10
11,2
6,6
5
0
Neutru
Nu e cazul
Pozitiv
Negativ
Nespecificat
Rolul n ac]iune al agresorilor

Aproape o treime dintre agresori sunt personaje negative, iar aproape 19% dintre agresori sunt
personaje pozitive. |n ceea ce prive[te victimele, un sfert dintre acestea au rol negativ, iar 17% dintre ele au
rol pozitiv. Putem spune c` exist` o tendin]` de a \nf`]i[a agresorii ca personaje negative \n mai mare m`sur`
dect de a \nf`]i[a victimele ca personaje pozitive, varia]iile fiind reduse.
30
25,2
25,2
Negativ
Nespecificat
25
20
15
14,5
17,1
18,1
10
5
0
Nu e cazul
Pozitiv
Neutru
Rolul n ac]iune al victimelor

68
Om comun
21,4
Profesie
0,8
6,6
9,0
Activism civic
Mass-media
Top economic
18,5
Nu e cazul
42,3
Statutul socio-cultural al agresorilor

Am dorit sa verific`m dac` exist` un anumit statut socio-profesional al actorilor actelor de violen]`,
de a vedea dac` o anumit` categorie este portretizat` \n ipostaza de victim` sau de agresor. Valorile
asem`n`toare ale categoriilor luate \n discu]ie, pentru agresor [i pentru victim`, ne determin` s` afirm`m c`,
cel pu]in la nivel de ansamblu, nu exist` o tendin]` observat` a televiziunilor de a \nf`]i[a o anumit` categorie
socio-profesional` ca victim` sau ca agresor.
Om comun
Activism civic
2,2
4,5
43,2
7,6
Mass-media
Top economic
19,3
Nu e cazul
Profesie
22,0
Statutul socio-cultural al victimelor

|n cele dou` grafice anterioare se poate observa c` 20% dintre actorii actelor de violen]` sunt defini]i
mediatic prin profesia lor. Am aprofundat analiza, pentru a vedea exact care sunt profesiile care, din punct
de vedere mediatic, se asociaz` cu statutul de victim` sau de agresor.
69
38,1
altele
35,1
poli]ist
elev
6,5
asistent medical
6,5
student
4,4
profesor
4,4
3,1
medic
avocat
0,7
judec`tor
0,7
0
10
20
30
40
50
Profesia agresorului
Meseria de poli]ist este dual`, \n sensul c` presupune [i existen]a fa]etei de agresor (\n peste o treime
din cazurile \n care agresorul este definit prin profesie, aceasta este cea de poli]ist), dar [i cea de victim` (un
sfert din victime au fost definite prin profesia de poli]ist). Acelea[i considera]ii sunt valabile [i pentru statutul
de elev sau asistent medical. Medicul [i avocatul sunt mai degrab` mediatiza]i ca fiind victime [i nu agresori.
Tendin]a invers` s-a observat \n cazul profesiei de profesor, la care au existat mai multe cazuri de profesoriagresori dect profesori-victime.
48,7
altele
24,5
poli]ist
6,8
medic
5,9
elev
5,5
asistent medical
student
3,3
profesor
3,1
2,0
avocat
judec`tor 0,2
0
10
20
30
Profesia victimei
70
40
50
60
2.5. Contextualizarea actelor de violen]`

|n aceast` parte a analizei am dorit s` nuan]`m rezultatele, prin luarea \n calcul a unor elemente care
pot justifica, sau dimpotriv`, pot agrava violen]a.
23,4
cas`
20,3
emisiune TV
11,7
altele
11,6
strad`
10,0
natur`-parc
6,7
loc de munc`
5,3
neprecizat
4,4
cluburi-baruri
alte locuri
publice
3,4
[osele
1,2
[coal`
1,2
pie]e
agro-alimentare
0,3
cartiere
0,2
mijloace de transport
n comun
0,1
0
10
15
20
25
Loca]ia actelor de violen]`

Locul de desf`[urare a violen]ei este, \n aproximativ un sfert dintre actele de violen]`, casa. O
pondere ridicat` a ob]inut-o platoul emisiunii TV ca loca]ie a violen]ei, fapt explicabil ]innd cont c` o mare
parte a actelor de violen]` au fost de tip verbal, petrecute \n cadrul emisiunilor de dezbateri.
Indiferent de tipul de violen]`, aceasta este prezent` pe micul ecran ca desf`[urndu-se preponderent
\n spa]ii comune (\n 60% din durata total` a [tirilor violente) [i nu private, precum [coal`, strad`, club, parc
etc. Violen]a este, la nivel mediatic, o caracteristic` a vie]ii publice, a traiului \n comun, a societ`]ii \n
ansamblu.
Violen]a \n spa]iul privat este receptat` mai intens de telespectatori, beneficiind de apropierea
emo]ional` cu propria persoan`/situa]ie. |n momentul \n care aproape un sfert din actele violente au loc
mediatic \n familie/gospod`rie, poate apare un sentiment de angoas` la nivelul telespectatorilor respectivelor
[tiri, cu efecte pe termen mediu [i lung. Spa]iul comun care este asociat cel mai des cu actele violente este
strada. Ideea str`zii ca loc al violen]ei este sugerat` de ProTV ([tirile de la 17.00 [i de la 19.00), putnd
contribui la formarea opiniei c` cet`]enii nu mai sunt \n siguran]` cnd se afl` pe strad`.
71
0,5
Nu e cazul
6,3
7,5
Neidentificat
Accident
Cu inten]ie
85,7
Inten]ionalitatea actelor de violen]`

Se poate justifica prezen]a violen]ei prin faptul c` aceasta este accidental`, de tipul accidentelor
naturale sau al catastrofelor. Graficul de mai sus arat` c` nu acesta este motivul cantit`]ii ridicate de violen]`
din programele analizate, deoarece peste 85% dintre actele de violen]` au fost inten]ionate, doar 7,5% dintre
ele putnd beneficia de justificarea accidentalului.
50
43,7
40
26,7
30
20
10
4,6
0,6
9,1
8,4
6,8
pr N
ez u
en su
ta nt
te
ca
e
u
N
Fi
zi
ce
zu
le
na
io
o]
m
E
E
co
no
m
ic
e
al
ci
So
Se
xu
al
Consecin]ele actelor de violen]` asupra victimelor

Faptul c` \n aproape 44% din actele de violen]` mediatizate nu sunt prezentate consecin]ele actelor
de violen]` pentru victim` poate conduce la formarea opiniei \n rndul telespectatorilor tineri [i foarte tineri
c` violen]a nu are urm`ri asupra victimelor ei.
72
65,7
70
60
50
40
30
21,7
20
10
1,5
3,7
7,4
ex
is
t`
N
u
pr N
ez u
en su
ta nt
te
Le
ga
le
le
So
ci
a
or
al
e
Consecin]ele actelor de violen]` pentru agresor

Acest indicator este \n oglind` cu cel precedent, consecin]ele violen]ei asupra victimei. Lipsa
prezent`rii consecin]elor asupra agresorului are aceea[i interpretare pentru tineri telespectatori ca [i \n situa]ia
precedent`, cu o intensitate m`rit` \ns`, dat` de cele 66 de procente de acte de violen]` \n aceast` situa]ie.
8,54
Non-ludic
Ludic
91,46
Contextul ludic/nonludic \n care au loc actele de violen]`

O alt` posibil` justificare pentru violen]`, al`turi de prezentarea ei accidental`, ar fi prezentarea ei

ca joc. M`surnd acest indicator am ob]inut c` majoritatea covr[itoare a actelor de violen]` sunt prezentate
\n modul de semnificare al seriosului [i gravului, nu al ludicului. Violen]a prezint` \ns` moduri de semnificare
variabile. Oricum, dac` semnificarea ludic` a violen]ei o face mai acceptabil` social, modul seriosului [i
gravului accentueaz` periculozitatea social` a violen]ei, con]innd fie [i implicit o func]ie de avertizare /
condamnare.
Pentru cercetarea de fa]`, scenariz`rile ludice ale violen]ei (ca joc amuzant sau joc periculos)
reprezint` unul din modurile cele mai insidioase de materializare a violen]ei.
73
Capitolul
IV
REPREZENTAREA VIOLEN}EI
REALE |N AUDIOVIZUALUL
ROMNESC
Alexandra Povar`
1.
ANALIZA VIOLEN}EI REALE PE CANALE
nainte de a analiza fiecare emisiune a fiec`rui canal, prezent`m cteva rezultate globale referitoare
la violen]a real`, cumulate pe toate canalele care au intrat \n monitorizare. Diferen]a fa]` de datele
prezentate \n capitolul de rezultate sintetice const` \n aceea c` datele de fa]` se refer` exclusiv la emisiunile
de realitate (\ndeosebi cele informative), ele necumulnd emisiunile de tip fic]ional. Reamintim c` prin
emisiuni de tip real se \n]eleg buletinele de [tiri, emisiunile de divertisment, reality-show-urile, emisiunile de
dezbateri [i talk-show-urile.
1.1. Tipologia violen]ei reale

Violen]a de tip real presupune, \n primul rnd, violen]` verbal`: aproape jum`tate din actele de
violen]` \nregistrate \n aceste emisiuni au fost reprezentate de forme ale violen]ei verbale. Este de remarcat
c` violen]a fizic` a \nsumat doar jum`tate din violen]a verbal`, fiind de aproape 25%. Pe locul al treilea \n
topul formelor de violen]` cele mai telegenice se plaseaz` violen]a economic`, cu 13% din actele violente.
Emisiunile de tip real au prezentat doar accidental acte de violen]` sexual` (1,1%).
75
60
48,4
50
40
30
24,3
20
13,3
10
6,8
6,1
1,1
Sexual`
Social`
Psihologic` Economic`
Fizic`
Verbal`
Tipologia violen]ei (%)
Ajungnd cu analiza tipurilor de violen]` la nivelul fiec`rui canal, apar deosebiri evidente \ntre
acestea. La poli opu[i se plaseaz` OTV (unde forma dominant` 75,6% - de violen]` este cea verbal`) [i
ProTV, unde forma de violen]` verbal` este aproape insignifiant`, de doar 5,5%. Dincolo de aceste extreme,
o parte din canale (Antena3, Realitatea, Prima) accentueaz` formele de violen]` verbal` \n detrimentul
celor fizice, \n timp ce televiziunea public` [i Antena1 accentueaz` formele de violen]` fizic`.
OTV
6,5
75,6
Prima
28,6
12,6
46,0
6,3
11,1
3,7
1,6
7,1
0,8
3,3
Realitatea
18,3
Antena3
10,1
Antena1
59,4
34,4
1,7
8,3
67,2
5,1
29,3
7,6
14,5
8,7
18,5
6,4
49,4
5,5
43,1
TVR1
0%
fizic`
20 %
verbal`
25,0
22,4
40 %
psihologic`
5,2
60 %
economic`
14,6
24,1
80 %
social`
Tipologia violen]ei reale, compara]ia canalelor (%)
76
3,8
2,4
3,0
ProTV
0,6
5,2
100 %
sexual`
1.2. Actorii actelor de violen]`

Sexul actorilor actelor de violen]`
Mai mult de jum`tate din agresorii din actele de violen]` difuzate la OTV, Realitatea [i Antena3
sunt b`rba]i. De altfel, b`rba]ii sunt principalii agresori care apar la emisiunile monitorizate, chiar dac`
propor]ia lor, comparativ cu cea a femeilor-agresor, este diferit`.
56,3
OTV
Prima
30,7
41,0
32,0
Realitatea
Antena3
11,7
ProTV
6,0
TVR1
0%
26,8
9.0
35,1
3,5
20 %
40 %
0,7
43,3
9,7
59,6
1,8
60 %
feminin
masculin
4,1
23,3
31,4
37,3
0,8
25,1
70,7
41,2
1,3
26,2
59,1
Antena1
11,8
80 %
nu e cazul
100 %
nespecificat
Sexul agresorilor n violen]a real` (%)
Cele mai pu]ine femei-agresor au putut fi urm`rite la emisiunile de la TVR1, Antena3 [i ProTV.
|ncercnd o explica]ie, am spune c` cele trei televiziuni promoveaz` un model al violen]ei masculinizat, \n
concordan]` cu situa]ia real` [i statistic` a violen]ei. Un element \ngrijor`tor este \nregistrat la ProTV [i la
canalul public, unde mai pu]in de jum`tate din actele de violen]` au defini]i agresorii. A vedea la televizor
un act de violen]` a c`rui origine (\n termeni de identitate a agresorului) nu poate fi stabilit` poate \nsemna
cre[terea la nivelul telespectatorilor a angoasei [i a sentimentului de pericol nedefinit.
56,2
OTV
Prima
32,0
37,4
Realitatea
21,7
54,5
Antena3
35,7
9,6
51,0
ProTV
28,1
0%
20 %
0,8
28,1
3,9
42,6
3,5
masculin
3,2
46,8
18,4
7,4
66,7
40 %
feminin
60 %
0,9
6,1
32,7
17,0
31,6
TVR1
34,8
16,7
Antena1
11,0
1,8
80 %
nu e cazul
100 %
nespecificat
Sexul victimelor n violen]a real` (%)
77
Cel mai mare procent al femeilor-victime ale violen]ei a fost m`surat la OTV, acest canal fiind urmat
de Prima. ProTV, Antena1 [i Antena3 au \nregistrat valori foarte asem`n`toare pentru acest parametru,
\n jur de 17%.
1.3. Loca]ia actelor de violen]` real`
Unde au loc actele de violen]`? Dintre loca]iile considerate \n analiz`, cele mai sensibile ca locuri
ale violen]ei sunt considerate casa, locul de munc`, strada [i [coala. {coala este portretizat` ca loc al violen]ei
\n ponderi reduse, cele mai mari procente \nregistrndu-se \n cazul Antenei1 [i al Realit`]ii. Antena1,
ProTV [i Prima au plasat casa ca principal loc al violen]ei (\n multe cazuri este vorba de violen]a domestic`).
Locul de munc` este [i loc al violen]ei \n 15,5-16% din actele de violen]` prezentate de TVR1 [i Prima.
TVR1, ProTV [i Antena1 prezint` o mare parte a actelor de violen]` ca avnd loc pe strad`. Strada poate
deveni, \n imaginarul colectiv, un loc al pericolului cotidian.
Asocierea acestor locuri familiare cu fenomenul violen]ei poate fi explicat` prin aceea c` este normal
ca violen]a s` apar` acolo unde individul \[i petrece cea mai mare parte a timpului (cas`, serviciu/[coal`), [i
\n consecin]` este normal ca televiziunile s` reflecte prioritar aceast` realitate.
%
casa
locul de munc`
cluburi-baruri
[coala
strada
alte spa]ii publice
natur`-parc
emisiune TV
pie]e agro-alimentare
[osele
cartiere
altele
neprecizat
TVR1
3,4
15,5
3,4
ProTV
29,3
7,3
1,2
1,2
20,7
10,4
7,3
Antena1
45,9
5,1
1,3
3,2
14,0
1,3
3,8
1,9
1,7
6,1
0,6
20,7
12,1
12,2
4,3
12,7
8,9
24,1
3,4
12,1
3,4
Antena3
2,9
2,9
0,7
6,5
0,7
2,9
62,3
Realitatea
3,3
1,1
0,6
Prima
28,6
15,9
0,8
2,4
7,9
7,1
11,1
9,5
3,2
4,0
6,1
7,2
5,6
3,2
3,3
8,3
1,7
2,2
65,0
9,4
9,4
2,8
0,4
96,7
Prima
81,0
Realitatea
13,5
Antena3
87,7
Antena1
5,1 5,8
79,0
ProTV
15,3
50,0
TVR1
39,6
72,4
0%
20 %
cu inten]ie
40 %
accident
19,0
60 %
neidentificat
3,8
0,6
1,4
1,9
10,4
80 %
8,6
100 %
nu e cazul
Inten]ionalitatea actelor de violen]` violen]a real` (%)
78
5,6
3,9 6,1
89,4
0,4
1,2
0,4
85,8
0,4
1,6
9,3
1.4. Inten]ionalitatea actelor de violen]` real`
OTV
OTV
0,4
|n capitolul anterior s-a afirmat c` lipsa de inten]ionalitate a actelor de violen]` poate reduce din
impactul negativ pe care prezen]a violen]ei pe micul ecran o produce telespectatorilor. |n acest spirit,
consider`m c` violen]a prezentat` de OTV, care \n propor]ie de 97% este inten]ionat`, are efecte \n timp mult
mai puternice asupra telespectatorilor. Semnal`m pozitiv faptul c` la ProTV au putut fi urm`rite 40% acte
violente accidentale (provenind din catastrofe naturale sau din accidente de circula]ie), \n acest fel televiziunea
asumndu-[i un rol de avertizare \n rela]ia sa cu publicul.
1.5. Consecin]ele violen]ei reale
a. Consecin]ele actelor de violen]` asupra victimelor
%
fizice
emo]ionale
sociale
economice
sexuale
nu sunt prezentate
nu e cazul
TVR1
44,8
3,4
5,2
24,1
ProTV
61,7
5,6
20,4
1,2
9,9
1,2
20,7
1,7
Antena1
35,3
2,0
16,3
13,1
0,7
30,7
2,0
Antena3
14,1
1,5
6,7
17,8
Realitatea
16,4
4,5
10,7
6,8
31,1
28,9
52,0
9,6
Prima
27,8
0,8
15,9
0,8
48,4
6,3
OTV
6,9
11,0
5,3
0,8
68,7
7,3
Care sunt urm`rile actelor de violen]` asupra victimelor? ProTV, TVR1 [i Antena1 prezint` cu
preponderen]` consecin]e fizice, de tipul decesului, r`nirii, spitaliz`rii, handicapului. OTV, Realitatea,
Prima [i Antena3 nu prezint` consecin]ele pe care actul de violen]` le are asupra victimelor. Gndindu-ne
la copii, o astfel de abordare a realit`]ii de c`tre politica editorial` a televiziunilor poate fi \n]eleas` de cei mai
mici dintre telespectatori ca o invita]ie la practicarea violen]ei, de vreme ce una din barierele morale \mpotriva
recurgerii la aceste gesturi prezentarea suferin]ei pe care actul de violen]` o produce la nivelul victimei
este neprezentat`.
b. Consecin]ele actelor de violen]` asupra agresorilor
Ce p`]esc agresorii \n urma comiterii actelor de violen]`? Din p`cate, de regul`, r`spunsul este:
nimic. La majoritatea televiziunilor, comiterea actelor de violen]` nu este urmat` de prezentarea consecin]elor
la nivelul agresorilor (\ntre 45,5 [i 73% din actele de violen]` nu au prezentate consecin]ele asupra agresorilor
procentele variaz` \n func]ie de televiziuni). Un telespectator minor ar putea \n]elege, privind la programele
televiziunilor romne[ti, c` violen]a este solu]ia perfect` de rezolvare a problemelor, de vreme ce recurgerea la
ea nu implic` nici consecin]e la adresa celui care o comite, nici urm`ri la adresa celui care o suport`.
0,8
26,0
OTV
72,8
0,8
Prima
Realitatea
14,3
1,7
51,6
6,8
32,5
30,5
61,0
3,0
Antena3
8,1
23,7
65,2
2,0
15,9
Antena1
ProTV
8,6
29,4
TVR1
19,3
0%
73,5
11,7
7,0
48,5
28,1
20 %
legale
10,4
40 %
sociale
45,6
60 %
nu sunt prezentate
80 %
100 %
nu exist`
Consecin]ele actelor de violen]` asupra agresorilor (%)

79
1.6. Analiza pe canale

TVR 1
Datele care vor fi prezentate \n continuare pot fi uneori greu de urm`rit, datorit` multitudinii
informa]iilor [i a detalierii lor pe canale, intervale de timp [i momente ale s`pt`mnii. Dincolo de aceste
dificult`]i inerente r`mne satisfac]ia ob]inerii unei h`r]i detaliate a violen]ei, care s` indice mare parte
dintre aspectele violen]ei prezente \n emisiunile canalelor monitorizate.
Jurnalul de [tiri de la ora 19.00

n Num`r mediu de [tiri pe buletin: 26,3 [tiri
n Num`r mediu de [tiri violente pe buletin: 11 [tiri
n Ponderea num`rului [tirilor violente: 41,9%
n Durata medie a buletinului de [tiri 45,3 minute
n Durata medie a [tirilor violente \n buletin: 16,7 minute
n Ponderea duratei [tirilor violente: 23,9%
n Durata medie a unei [tiri violente: 91 secunde
n 40% [tiri violente externe, 60% [tiri violente interne
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 13,3% la \nceput, 86,7% la mijloc.
60
48,9
50
40
30
28,9
20
10
6,7
6,7
psihologic`
social`
8,9
economic`
fizic`
verbal`
Tipologia actelor de violen]` frecven]e (%)
Ca tip de violen]` predomin` violen]a fizic`, cu o pondere de aproape jum`tate din num`rul actelor
de violen]`. TVR1 este unul dintre cele dou` canale unde violen]a fizic` are o pondere mai mare dect
violen]a verbal`, probabil datorit` num`rului mic de emisiuni care, prin natura lor, favorizeaz` apari]ia
formelor de violen]` verbal`. Pe locul al doilea \n acest top se afl` violen]a economic`, datorit` contextului
economic de la \nceputul anului 2009 care a propus multe teme economice dezbaterii publice.
80
50
44,3
41,9
40
30
20
10
6,6
6,3
0,9
economic`
fizic`
psihologic`
social`
verbal`
Tipologia actelor de violen]` durate (%)
Din punctul de vedere al duratelor, clasamentul tipurilor de violen]` se modific`, pe primul loc
trecnd violen]a economic`. Inversiunea dintre violen]a fizic` [i cea economic` semnific` o durat` mai mare
de timp alocat` dezbaterii problemelor economice, dect cea alocat` problemelor ce au generat violen]`
verbal`.
100
80
80
75
60
40
25
20
20
0
agresor
victim`
masculin
feminin
Sexul actorilor din actele de violen]`

frecven]e (%)
Raportndu-ne la sexul actorilor implica]i, apar primele diferen]e \ntre profilul victimei [i cel al
agresorului. Astfel, exist` o tendin]` de a portretiza agresorul ca fiind b`rbat, [i victima ca fiind femeie (chiar
dac` diferen]ele procentuale dintre cele dou` categorii nu sunt mai mari de cinci procente).
100
85,7
80
71,4
60
40
20
14,3
14,3
14,3
copil
tn`r
agresor
adult
victim`
Vrsta actorilor din actele de violen]`

frecven]e procentuale
81
TVR1 nu prezint` agresori-copii, \n schimb prezint` victime-copii. Poate fi un semnal de alarm`

pentru prezentarea copilului \n ipostaza de victim` a violen]ei (victimizarea lui), ]innd cont [i de faptul c`
tinerii sunt prezenta]i \n propor]ii egale ca victime [i agresori, o situa]ie similar` fiind \ntlnit` [i pentru
categoria adul]ilor (cu o tendin]` de a prezenta mai pu]ini adul]i-victim` dect agresori).
TVR 1 alte emisiuni

Edi]ie special`- dezbatere
n Durata emisiunii: 56 minute
n Durata actelor de violen]` pe emisiune: 296 secunde
n Durata medie a actelor de violen]` pe or`: 317 secunde
n Durata medie a unui act de violen]`: 23 secunde
n Ponderea duratei violen]ei: 8,8%
n Num`rul actelor violente pe emisiune: 13
n Num`rul mediu al actelor violente pe or`: 13,9
82
ProTV
ProTV, una dintre principalele televiziuni comerciale din Romnia, \n competi]ie mai ales cu
Antena1, prezint` o structur` cu 3 buletine de [tiri \n intervalele temporale analizate. Orele de difuzare sunt
aproximativ similare cu cele ale Antenei1, astfel \nct analiza va sublinia [i asem`n`rile [i deosebirile dintre
cele 2 canale.
{tiri de dup`-amiaz` 17.00 h

n Durata medie a buletinului de [tiri: 53 minute
n Durata medie a [tirilor violente \n buletin: 42 minute
n Ponderea duratei [tirilor violente: 79,2 %
n 99% [tiri violente interne
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 21% la \nceput, 78% la mijloc, 1% la sfr[it.
{tirile de la ora 17,00 reprezint` un plus de violen]` pentru ProTV, ponderea violen]ei fiind de
80%, comparativ cu cele 54 de procente ale Antenei1, devansnd deci cu mult buletinele de [tiri de pe
celelalte canale.
60
51,2
50
40
30
22,9
17,2
20
10
0,9
3,7
4,1
psihologic`
sexual`
verbal`
social`
economic`
fizic`
Tipologia violen]ei, [tirile ProTV de la 17.00

durate procentuale
60
53,1
50
40
30
24,0
15,6
20
10
2,1
2,1
3,1
psihologic`
sexual`
verbal`
social`
economic`
fizic`

83
Remarc`m ponderile extrem de ridicate pe care le au actele de violen]` \n structura acestei emisiuni
de [tiri: aproape 80% din num`rul [i durata [tirilor sunt alocate [tirilor violente, acestea dnd specificul
buletinului de [tiri.
Violen]a fizic` este prima form` de violen]` difuzat` \n cadrul acestui buletin de [tiri, att ca pondere
a frecven]ei actelor de violen]`, ct [i a duratei lor.
100
79
80
60
60
40
40
21
20
0
agresor
victim`
masculin
feminin

Este mai clar` dect \n cazul TVR1 tendin]a de a portretiza femeia ca victim` a violen]ei (de dou`
ori mai multe femei-victim` dect femei-agresor), precum [i b`rbatul ca agresor.
100
87,9
80
67,6
60
40
20
0
18,9
3,0
copil
8,1
3,0
adolescent
agresor
6,1
5,4
tn`r
adult
victim`

Copiii [i adolescen]ii sunt semnificativ mai des prezenta]i ca victime dect ca agresori, de[i ei pot fi
\ntlni]i [i \n aceast` ipostaz`. Procentul adul]ilor care sunt victime [i agresori este majoritar, \ns` num`rul
victimelor este considerabil mai mic dect al agresorilor.
{tirile de la ora 19.00

n Num`r mediu de [tiri violente pe buletin: 11,5 [tiri
84

n 75.5 % [tiri violente interne, 24,5% [tiri violente interna]ionale
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 43% la \nceput, 45% la mijloc, 12% la sfr[it.
{tirile de la ora 19.00 sunt principalul program de [tiri al ProTV-ului, cel care \nregistreaz` unele
dintre cele mai mari audien]e zilnice. Care este re]eta pe care au folosit-o strategii canalului? Principalul
buletin de [tiri de la ProTV are o pondere a violen]ei de 40-45%, care este ridicat` ca valoare absolut`, dar
este sc`zut` dac` o raport`m la ponderile violen]ei din cazul [tirilor de la ora 17.00. Remarc`m [i o diferen]`
\n modul de tratare a [tirilor violente, c`rora le este alocat un timp mai \ndelungat pentru prezentare dect
le era alocat \n precedentul buletin de [tiri (106 secunde, comparativ cu 87 secunde).
50
46,0
40
30
26,4
20
16,0
10
2,7
3,2
5,6
sexual`
psihologic`
verbal`
social`
economic`
fizic`

durate procentuale
Att ca durat`, ct [i ca frecven]`, violen]a fizic` este principalul tip de violen]` care poate fi urm`rit
la [tirile de la 19.00. Exist` o similaritate evident` \ntre graficele de la cele dou` buletine de [tiri, \n privin]a
tipului de violen]` promovat, diferen]ele fiind date de ponderile diferite acordate violen]ei.
50
44,9
40
30
24,5
20
10
2,0
4,1
sexual`
psihologic`
12,2
12,2
verbal`
social`
economic`
fizic`

85
100
80
82,4
58,8
60
41,2
40
17,6
20
0
agresor
victim`
masculin
feminin

Se p`streaz` tendin]a observat` la precedentul buletin de [tiri, de a \nf`]i[a femeia ca victim` a

violen]ei. Remarc`m pozitiv absen]a copiilor ca actori ai actelor de violen]`.
100
81,3
80
76,5
60
40
20
23,5
18,8
agresor
victim`
tn`r
adult

{tirile de la ora 22.30

n Num`r mediu de [tiri pe buletin: 16 [tiri
n Ponderea num`rului [tirilor violente: 50 %
n Durata medie a buletinului de [tiri: 26,5 minute
n 58% [tiri violente interne, 42% [tiri violente interna]ionale
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 21 % la \nceput, 63 % la mijloc, 16% la sfr[it.
De[i sunt multe [tiri violente difuzate, acestora le este acordat un timp redus de prezentare, ce
genereaz` o pondere redus` a duratei [tirilor violente.
86
50
45,0
40
30
20
10
9,6
11,5
psihologic`
sexual`
16,3
17,7
social`
fizic`
economic`

durate procentuale
Violen]a economic` este principalul tip de violen]` \ntlnit, dup` indicatorul frecven]ei. Concret,
aproape jum`tate dintre [tirile de la ora 22,30 de la ProTV au avut subiecte economice.
Din perspectiva indicatorului duratei, ierarhia tipurilor de violen]` se modific`, pe primul loc trecnd
violen]a fizic`. Explica]ia o constituie faptul c` [tirile economice sunt numeroase, dar au o durat` foarte
redus`, \n timp ce [tirile ce prezint` acte de violen]` fizic` sunt mai reduse ca num`r, dar au o durat` mult
mai mare.
50
42,1
40
31,6
30
20
10
15,8
5,3
5,3
psihologic`
sexual`
social`
economic`
fizic`

87
Antena1
Pentru Antena1, ca [i pentru ProTV principalul concurent \n perioada monitorizat` au fost
difuzate zilnic 3 buletine de [tiri, analiza prezentndu-le pe fiecare \n parte, din ra]iuni de comparativitate.
Antena1 avea programate \n gril` 3 buletine de [tiri, la orele 16.00 ([tirile de la ora 16.00), la orele 19.00
(Observatorul), [i la orele 23.00. |ntrebarea la care am \ncercat s` r`spundem a fost dac` exist` diferen]e \ntre
aceste 3 buletine de [tiri, [i dac` da, la ce nivel: este motivul pentru care analiza este de multe ori repetitiv`.
{tiri de dup`-amiaz` - 16.00 h

n 87% [tiri violente interne, 13% [tiri violente externe
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 4,5% la \nceput, 82% la mijloc, 13,5% la sfr[it.
Ce spun datele? Dintr-un num`r mediu de 28 [tiri/zi difuzate, 15 au fost violente (au con]inut cel
pu]in o scen` de violen]`), ceea ce reprezint` o pondere de cca. 54%5 (raportul \ntre num`rul de [tiri violente
[i num`rul total de [tiri, difuzate \n cadrul unui buletin de [tiri). Din punctul de vedere al ponderii duratei
(ct de mult timp ]in [tirile violente), [tirile violente au reprezentat mai pu]in de 38%6 din totalul [tirilor,
ceea ce \nseamn` [i c` o [tire violent` a avut, \n medie, o durat` mai mic` dect o [tire non-violent`.
Calcularea frecven]ei/duratei [tirilor non-violente se face ca diferen]` \ntre num`rul/durata total(`) a [tirilor
[i num`rul/durata [tirilor violente. Referitor la duratele efective, o [tire violent` dureaz` \n medie 80 de
secunde.
De[i are o pondere a num`rului [tirilor violente de peste 50%, buletinul de [tiri de la ora 16.00 al
Antenei1 nu poate fi echivalat cu cel de la ora 17.00 de la ProTV. Prezentarea [tirilor violente se face \ntr-un
interval scurt de timp, ceea ce explic` valoarea semnificativ mai redus` a ponderii duratei [tirilor violente.
O monitorizare similar` realizat` \n toamna anului 2004 de c`tre CSMNTC a \nregistrat o pondere a frecven]ei [tirilor violente din cadrul buletinului
de la ora 17.00 de aproximativ 64%. O posibil` explica]ie pentru aceast` sc`dere ar fi modificarea politicii de programe ale Antenei1 (idee sus]inut`
[i de faptul de a modifica ora de difuzare a buletinului de [tiri de dup`-amiaz`, de la 17.00 a 16.00), \n sensul sc`derii cantit`]ii [i duratei violen]ei,
chiar dac` prin aceasta este acordat un avantaj concurentului direct pe acela[i segment de audien]` [i interval orar, ProTV.
6
|n urm` cu cinci ani, pentru acest indicator s-a \nregistrat un procent de apoximativ 60%.
88
60
50,1
50
40
30,0
30
20
10
6,9
0
psihologic`
sexual`
13,0
verbal`
social`
fizic`
economic`
Tipologia violen]ei, [tirile Antena1 de la 16.00

durate procentuale
Pe primul loc ca tip de violen]` prezentat se afl` violen]a economic`, cu 45% pondere a num`rului de
acte [i 50% pondere a duratei acestor acte. Violen]a fizic` reprezint` o treime din tipul actelor de violen]` difuzate.
50
45,5
40
36,4
30
20
10
psihologic`
sexual`
9,1
9,1
verbal`
social`
fizic`
economic`

Agresorii sunt b`rba]i, victimele sunt tot b`rba]i. Nuan]area pe care o facem este \n privin]a
procentelor, astfel c` b`rba]ii-victime sunt mai pu]in numero[i dect b`rba]ii-agresori. Diferen]a se reg`se[te
la statistica privitoare la femeile-actor al actelor de violen]`, care sunt 13% agresoare [i 18% victime.
100
86,7
81,8
80
60
40
20
18,2
13,3
agresor
victim`
masculin
feminin
Actorii actelor de violen]` dup` sex

Femeile apar, deci, cu 40% mai frecvent dect b`rba]ii \n postura de victime.
89
Remarc`m distribu]ia actorilor actelor de violen]` \n func]ie de vrst`: de 3,5 ori mai mul]i copii \n
ipostaza de victime ale violen]ei, de peste trei ori mai pu]ini adul]i ca victime ale violen]ei.
Este evident` asocierea copiilor-victime ale violen]ei, \n propor]ii ridicate.
80
66,7
60,0
60
40
20
16,7
20,0
16,7
20,0
copil
tn`r
agresor
adult
victim`

{tiri de sear` Observatorul de la 19.00 h

n Ponderea num`rului [tirilor violente: 44.8%
n 70,6% [tiri violente interne, 29,4% [tiri violente externe
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 25,5% la \nceput, 68,6% la mijloc, 5,9% la sfr[it.
|n principalul jurnal de [tiri de la Antena1 au fost difuzate, \n medie, 24 [tiri, dintre care 10,75
violente, ponderea violen]ei fiind astfel de 44,80%, \n cazul frecven]ei, [i de 42,67% \n cazul duratei. O [tire
violent` dureaz` \n medie 110 de secunde. Aspectul negativ este c` \n principalul jurnal de [tiri, [tirile violente
sunt prezentate mai pe larg dect \n jurnalul de la ora 16.00 (avnd o durat` medie mai mare), iar aspectul
pozitiv este c` s-a redus semnificativ ponderea num`rului de [tiri violente: de la 53,6% la 44,8% (varia]ia
provine de la faptul c`, \n cifre reale, num`rul [tirilor violente de la ora 19.00 este mai mic dect num`rul
[tirilor violente de la ora 16.00: 15/11).
50
43,1
40
33,3
30
20
10
7,8
7,8
7,8
social`
verbal`
sexual`
economic`

90
fizic`
50
42,0
40
33,0
30
20
10
8,9
9,0
sexual`
social`
7,2
verbal`
economic`
fizic`

durate procentuale
Au fost vizionate scene de violen]` fizic` (42% din durat`: accidente de circula]ie, accidente naturale,
omucideri), economic` (33% din durat`), social` (9% din durat`: abuz al autorit`]ilor/poli]iei, consum de
droguri), sexual` (8,9% din durat`: proxenetism), [i verbal` (7,2% din durat`: insulte, ]ipete).
100
84,2
80,0
80
60
40
20,0
15,8
20
0
agresor
victim`
masculin
feminin
Distribu]ia actorilor actelor de violen]` dup` sex

Ca [i \n cazul buletinului de [tiri precedent, majoritatea actorilor actelor de violen]` fie agresori,
fie victime sunt b`rba]ii. Se \nregistreaz` o u[oar` cre[tere a ponderii femeilor-victim`, comparativ cu
femeile-agresor.
100
81,25
80
60
40
50,0
35,7
18,75
14,3
20
0
copil
tn`r
agresor
adult
victim`

91
Agresorii \n [tirile din principalul buletin de [tiri al zilei sunt adul]ii [i tinerii. Nici o alt` categorie
de vrst` nu a fost prezentat` ca fiind agresor. Referindu-ne la victime, apare o nou` categorie de vrst` la
nivelul acestora, cea de copil. Era de a[teptat ca o parte din actele de violen]` s` \i aib` pe copii ca victime,
ceea ce este \ns` nea[teptat este procentul extrem de ridicat al acestora: peste o treime din [tiri \i prezint` pe
copii ca victime ale violen]ei.
{tiri de noapte 22.30 h
n 83% [tiri violente interne, 17% [tiri violente externe
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 37,5% la \nceput, 50% la mijloc, 12,5% la sfr[it.
|n cazul [tirilor de noapte se remarc` ponderea mai ridicat` pe care o au [tirile violente, att \n ceea
ce prive[te num`rul, dar mai ales durata lor de difuzare: 47% ponderea num`rului, comparativ cu 62,85%
ponderea duratei.
50
43,75
40
30
25,0
20
10
12,5
6,25
6,25
6,25
verbal`
psihologic`
sexual`
economic`
social`
fizic`

Primul tip de violen]` prezent \n buletinul de [tiri de la ora 22,30 este cel fizic, urmat de violen]a
social`. Ierarhia se p`streaz` [i dup` indicatorului duratei.
50
41,2
36,6
40
30
20
10,1
10
2,5
4,2
verbal`
sexual`
5,4
psihologic` economic`
social`

durate procentuale
92
fizic`
Buletinul de [tiri de noapte de la Antena1 este atipic fa]` de buletinele discutate anterior, din
punctul de vedere al sexului actorilor: de[i b`rba]ii sunt majoritari \n rolurile de victime [i de agresori,
remarc`m ponderea mai ridicat` a b`rba]ilor-victim` dect a b`rba]ilor-agresor, respectiv ponderea mai mic`
a femeilor-victim` dect a femeilor-agresor.
80
70,0
66,7
60
33,3
40
30,0
20
0
agresor
victim`
masculin
feminin

Agresorii sunt doar adul]i [i tineri, \n timp ce victimele acoper` toat` paleta de vrste, inclusiv b`trni
[i copiii (\mpreun` reprezint` aproape o treime dintre victime).
100
77,5
80
60,0
60
40
20
20,0
10,0
12,5
10,0
copil
adolescent
agresor
tn`r
adult
b`trn
victim`

{tirile de la 22.30 ale Antenei1 ies din tiparele canalului, asem`nndu-se, cel pu]in la nivelul
ponderilor violen]ei, cu [tirile de la 17.00 de la ProTV.
Sunt dou` aspecte care merit` semnalate: pe locul al doilea \n tipologia violen]ei se afl` violen]a de
tip social situa]ie nemai\ntlnit` la celelalte buletine de [tiri -, iar reparti]ia pe sexe a victimelor [i agresorilor
este asem`n`toare. |n privin]a reparti]iei pe vrste a actorilor, copiii, adolescen]ii [i b`trnii sunt \nf`]i[a]i
numai ca victime, iar tinerii numai ca agresori - consecin]` [i manifestare probabil` a discursului stigmatizant
despre tineri.
Comparnd cele trei buletine de [tiri de la Antena1 dup` criteriul num`rului de scene violente [i
al duratei lor, putem afirma c` se observ` deosebiri structurale \ntre ele. Principala remarc` este referitoare
la calmarea [tirilor de la ora 16.00, element ce reiese din durata medie pe care o au [tirile violente prezentate
\n acel buletin. Aceast` durat` este cea mai redus` dintre cele 3 durate comparate, iar durata este indicatorul
care are o putere de ilustrare mai mare dect indicatorul frecven]ei. Principalul jurnal de [tiri, de la ora 19.00
a devenit mai violent dect cel de la ora 16.00. Afirmnd c` jurnalul de la 19.00 este mai violent dect cel de
la 16.00 ne referim la indicatorul durata medie a unei scene violente, indicator ce este un simptom al
accentului care se pune \n prezentarea detaliat` a actelor [i scenelor violente.
93
Antena1 alte emisiuni

Noaptea erorilor divertisment
n Durata medie a actelor de violen]` pe or`: 145,5 secunde
n Durata medie a unui act de violen]`: 22,8 secunde
Test de fidelitate reality-show

n Num`rul mediu al actelor violente pe or`: 34
94
OTV
Dan Diaconescu \n Direct
n Durata emisiunii: 3103 secunde (51 minute, 43 secunde) x 3 ore egal 9309 secunde
(155 minute [i 9 secunde)
n Durata actelor de violen]` pe emisiune: 3350 secunde (55,8 minute)
n Durata medie a actelor de violen]` pe or`: 1117 secunde (18,6 minute)
n Ponderea duratei violen]ei: 36%
n Num`rul actelor violente pe emisiune: 56,8
90
79,7
80
70
60
50
40
30
20
10
0
12,1
0,1
social`
3,0
5,1
economic`
psihologic`
fizic`
verbal`
Tipologia violen]ei, durate (%)
Peste trei sferturi dintre actele de violen]` care au putut fi urm`rite la OTV au fost reprezentate de
violen]a verbal`. Dac` ne referim la durata actelor de violen]`, aproape 80% dintre acestea apar]in tipului de
violen]` verbal`.
75,6
80
70
60
50
40
30
20
10
1,6
3,7
social`
economic`
6,5
12,6
fizic`
psihologic`
verbal`
Tipologia violen]ei, frecven]e (%)
Am dorit s` vedem dac` exist` diferen]e \ntre duratele actelor de violen]`, \n func]ie de tipul lor.
Astfel, cea mai ampl` durat` o au actele de violen]` fizic` (110 secunde), urmate de cele de violen]` verbal`
(pu]in peste un minut) [i de violen]` economic` (48 secunde).
95
120
110,0
100
80
62,2
60
48,1
40
23,7
20
5,0
social`
psihologic`
economic`
verbal`
fizic`
Durata medie, n secunde, a unui act de violen]`,

exprimat` pe fiecare tip de violen]`
Este \ngrijor`toare propor]ia actelor de violen]` ale c`ror consecin]e pentru victime nu sunt
prezentate: peste dou` treimi din num`rul total al actelor violente. Am discutat anterior despre efectele pe
care o astfel de prezentare a faptelor o poate avea la nivelul telespectatorului, mai ales dac` acesta este u[or
influen]abil (cu prec`dere copiii [i adolescen]ii). |n cazul ideal, un act de violen]` ar trebui s` prezinte att
consecin]ele la nivelul victimei, dar [i la cel al agresorului. Astfel, un telespectator va vedea c` actul de violen]`
este pedepsit, dar [i c` el produce suferin]e celui care \l suport`.
80
68,7
70
60
50
40
30
20
10
0
0,8
economice
5,3
6,9
sociale
fizice
7,3
11,0
nu e cazul emo]ionale
nu sunt
prezentate
Consecin]ele violen]ei pentru victim` (%)

|n concordan]` cu graficul de mai sus, emisiunea DDD nu prezint` nici consecin]ele violen]ei pentru
agresor: \n aceast` situa]ie se plaseaz` 73% dintre actele de violen]`. Cu alte cuvinte, violen]a de care d`
dovad` agresorul nu este sanc]ionat` \n nici un fel.
80
72,8
70
60
50
40
26,0
30
20
10
0
0,8
sociale
0,4
morale
nu sunt
prezentate
Consecin]ele violen]ei pentru agresor (%)

Avem aici un caz tipic de naturalizare a violen]ei.
96
nu exist`
Prima TV
Jurnalul de [tiri de la ora 18,00

n 21,1% [tiri violente externe, 78,9% [tiri violente interne
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 28,1 % la \nceput, 57,9% la mijloc, 14% la sfr[it.
70
57,9
60
50
40
30
24,6
20
14,0
10
1,8
1,8
psihologic`
sexual`
social`
economic`
fizic`
Tipologia violen]ei, frecven]e procentuale
70
58,6
60
50
40
30
20,9
20
16,5
10
1,4
2,0
sexual`
psihologic`
social`
economic`
fizic`
Tipologia violen]ei, durate procentuale
97
Jurnalul de [tiri de la Prima prezint`, \n propor]ie de 58%, acte de violen]` fizic`, urmat` de violen]a
economic` (21-24%).
80
73,3
61,9
60
38,1
40
26,7
20
0
agresor
victim`
masculin
feminin

Buletinul de [tiri de la Prima \nregistreaz` aceea[i tendin]` observat` [i \n cazul buletinului de [tiri
de noapte de la Antena1: de[i b`rba]ii sunt majoritari \n rolurile de victime [i de agresori, remarc`m ponderea
mai ridicat` a b`rba]ilor-victim` dect a b`rba]ilor-agresor, respectiv ponderea mai mic` a femeilor-victim`
dect a femeilor-agresor.
100
87,5
80
60
46,2
38,5
40
20
6,3
7,7
6,3
7,7
copil
adolescent
agresor
tn`r
adult
victim`

Agresorii sunt preponderent adul]i (87,5% dintre actori), dar [i tineri [i adolescen]i (\n propor]ii
egale, de 6,3%). Procentul copiilor-victime este absolut \ngrijor`tor, la nici un alt buletin de [tiri din cele
analizate \n aceast` cercetare nefiind \ntlnit` o pondere de aproape 46% de copiii-victim`. Nu cunoa[tem
motivul pentru care Prima a ales s` prezinte preponderent [tirile care \i au \n prim-plan pe copii, cei care
sunt (sau mai corect spus, ar trebui sa fie) proteja]i prin Legea audiovizualului.
PrimaTV alte emisiuni
Cirea[a de pe tort - divertisment
n Durata emisiunii: 43,3 minute
98
n Ponderea duratei violen]ei: 7,4 %

Mondenii pamflet
Tribunalul poporului - dezbatere

n Durata medie a emisiunii: 47 minute
n Durata medie a actelor de violen]` per emisiune: 374 secunde
n Num`rul mediu al actelor violente per emisiune: 12
Dintre celelalte emisiuni monitorizate la Prima, remarc`m num`rul extrem de mare de acte violente
care se petrec \n emisiunea Mondenii: 43 de acte violente pe emisiuni, care \nseamn` aproape 62 de acte
violente pe o or` de emisiune (f`r` publicitate). Altfel spus, un telespectator al acestei emisiuni este expus la
un act violent pe minut.
99
CANALE DE INFORMARE
ANTENA3
{tirile de la 21,00
n Ponderea num`rului [tirilor violente: 25,5 %
n Durata medie a buletinului de [tiri: 2260 sec (37,6 minute)
n Durata medie a [tirilor violente \n buletin: 328 sec (5,5 minute)
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 42,8% la mijloc, 57,2% la sfr[it.
45
40,1
40
32,1
35
30
25
19,1
20
15
10
5
0
5,4
3,3
social`
verbal`
psihologic`
fizic`
economic`
60
50,0
50
40
30
25,0
20
10
12,5
6,3
6,3
psihologic`
social`
economic`
verbal`
100
fizic`
Dup` durata actelor de violen]`, pe primul loc \n ierarhia tipurilor de violen]` se plaseaz` violen]a
economic`, cu o pondere de 40%. Din punctul de vedere al frecven]ei actelor de violen]`, \n top se afl`
violen]a fizic` (50%), urmat` de cea verbal` (25%) [i de cea economic` (12,5%). Explica]ia schimb`rii de
ierarhie o g`sim \n durata actelor de violen]`, pe fiecare tip de violen]`: astfel, [tirile economice (reduse
numeric) sunt prezentat \ntr-un timp mai \ndelungat, \n timp ce [tirile despre violen]e fizice sunt prezentate
pe scurt, chiar dac` ele sunt mai semnificative numeric.
80
60
60
60
40
40
40
20
0
agresor
victim`
masculin
feminin

Propor]ia b`rba]ilor [i femeilor agresori [i victime se inverseaz` \n func]ie de rolul de]inut. Astfel,
40% dintre b`rba]i sunt agresori, \n timp ce 60% dintre femei sunt agresori. Dincolo de aceast` varia]ie
interesant`, trebuie remarcat un fapt deosebit, [i anume c` femeile sunt portretizate \n ipostaza de agresoare,
[i mai pu]in \n cea de victime este o tendin]` invers` celor observate deja \n celelalte buletine de [tiri.
120
100
100
100
80
60
40
20
0
agresor
adult
victim`
Vrsta actorilor din actele de violen]` (%)

{i victimele [i agresorii din actele de violen]` prezentate la Antena3 sunt adul]i. Nu exist` nici o
varia]ie \n func]ie de vrsta actorilor.
{tirea zilei - dezbatere
n Durata medie a emisiunii: 2918 secunde (48,6 minute)
n Durata medie a actelor de violen]` per emisiune: 347 secunde (5,8 minute)
n Num`rul mediu al actelor violente per emisiune: 7,3
101
Bizbazar - dezbatere
n Durata medie a emisiunii: 2461 secunde (41 minute)
n Ponderea duratei violen]ei: 14%
Revista presei
|n gura presei - pamflet

n Num`rul mediu al actelor violente per emisiune: 10,5
7 p`cate - divertisment
102
Realitatea TV
Realitatea de la 21.00
n Ponderea num`rului [tirilor violente: 34,3 %
n Durata medie a buletinului de [tiri: 2505 sec (41,7 minute)
n Durata medie a [tirilor violente \n buletin: 786 sec (13,1 minute)
n Locul [tirii violente \n structura jurnalului: 6,3% la \nceput, 65,6% la mijloc, 28,1% la sfr[it.
70
57,6
60
50
40
27,3
30
20
10
0
3,0
sexual`
6,1
6,1
psihologic`
social`
economic`
fizic`
70
58,7
60
50
40
35,0
30
20
10
0
1,5
2,2
2,7
sexual`
psihologic`
social`
economic`
fizic`
103
Principalul tip de violen]` \ntlnit la [tirile de la ora 21.00 de la Realitatea este cea fizic` (58%),
urmat` de violen]a economic` (27% / 35%).
100
80
85,7
66,7
60
33,3
40
14,3
20
0
agresor
victim`
masculin
feminin

Contrar tendin]ei de la jurnalul de [tiri competitor, cel de la Antena3, la Realitatea exist` o

tendin]` pronun]at` de a identifica agresorul [i victima din punct de vedere al genului. Astfel, agresorul este
majoritar b`rbat (86%), iar victima este majoritar feminin` (67%). Este o situa]ie care nu a mai fost \ntlnit`
(cel pu]in nu cu atta intensitate) la nici una dintre emisiunile anterior analizate.
120
100
100
100
80
60
40
20
0
agresor
adult
victim`
Vrsta actorilor din actele de violen]` (%)
Ca [i \n cazul [tirilor de la Antena3, \n emisiunile de la Realitatea nu exist` nici o diferen]iere

\ntre agresori [i victime dup` grupa de vrst`: actorii actelor de violen]` sunt adul]i.
Realitatea zilei - dezbateri

104
Realitatea te prive[te dezbateri

Fe]ele cotidianului dezbateri
100% cu Turcescu - dezbateri
Edi]ie special` dezbateri
Zon` de impact dezbateri
105
Cap [i pajur` dezbateri

2.
ANALIZA VIOLEN}EI REALE PE TIPURI DE EMISIUNI
2.1. Analiza comparativ` a jurnalelor de [tiri TVR1, ProTV, Antena1, Antena3, Realitatea,
Prima
2.1.1. Caracteristicile [tirilor
a. Defini]ii ale [tirilor
Informa]ia televizat` a cunoscut o cre[tere spectaculoas` \ncepnd cu anii 1990, cnd la nivel
european (\n ]`rile vest europene \n special) a avut loc o puternic` dezbatere asupra scopurilor sale [i mai ales,
asupra viitorului ei. Aceast` perioad` de intense dezbateri a coincis (ca perioada temporal`) cu schimb`rile
profunde din societ`]ile est europene, inclusiv la nivel de institu]ii mediatice. |n ]`rile vest europene un format
a r`mas dominant, cel al [tirilor de sear`. Societ`]ile est-europene au gustat din bog`]ia programelor
fic]ionale ce nu mai aveau restric]ii politice, dar chiar [i \n aceste condi]ii, buletinele de [tiri [i-au p`strat
locul \n grilele de programe, precum [i \n agenda telespectatorului. Dar ce sunt [tirile? Ele reprezint` o
institu]ie social` [i cultural` [], avnd \n mare parte acelea[i caracteristici. Institu]ia [tirilor cuprinde cuvinte
[i imagini, adic` un subsistem specific diferen]iat din cadrul limbajului (J. Hartley, 1999, p. 14). {tirile sunt
privite ca un tip specific de discurs, cu ale c`rui coduri [i conven]ii telespectatorul se familiarizeaz` treptat,
devenind alfabetizat \n [tiri (idem, p. 15). {tirile presupun un discurs structurat de discursul mai larg al
televiziunii, el \nsu[i dependent de sistemul mai general al limbajului, att prin elementele sale (semnele), ct
[i prin regulile [i conven]iile sale (codurile) (ibidem).
Howard Humber (1999) aprecieaz` c` dou` dintre cele mai dificile \ntreb`ri din sociologia [tirilor
[i a jurnalismului sunt ce sunt [tirile [i ce produce [tirile? Teoreticienii comunic`rii de mas` au f`cut
eforturi continue pentru a defini [tirile. Walter Lippmann, \n \ncercarea de a identifica natura [tirilor, a fost
unul dintre primii gnditori ai secolului XX care a privit [tirile ca produse ale rutinelor jurnalistice [i ale
procedurilor standardizate. Lippmann afirma c` pn` ca [tirile s` ajung` la destinatarii lor, ele sunt rezultatul
unui proces de selec]ie. Aceste alegeri sunt mai degrab` impuse dect sunt rezultatul aplic`rii unor standarde
obiective. Robert Park, jurnalist ca [i Lippmann, afirma c` esen]a [tirilor ]ine mai degrab` de sim]ul comun
dect de cunoa[terea formal`. {tirile reprezint` un punct pe un continuum [i sunt caracterizate de
efemeritate. Daniel Boorstin vede [tirile ca o serie de pseudo-evenimente, deoarecece exist` o cerere mai
mare din partea publicului pentru informa]ii dect poate realitatea s` ofere \n mod efectiv. Apare astfel
necesitatea de a fi produse pseudo-evenimente doar pentru a se ocupa golurile din programele informative.
Un pseudo-eveniment este o \ntmplare care are urm`toarele caracteristici: 1. nu este spontan`, dar devine
spontan` pentru c` cineva o pl`nuie[te sau o incit` (exemplul clasic este cel al unui cutremur, despre care
exist` doar relat`rile celor care l-au sim]it. Nu este difuzat cutremurul \n sine, ci interviul despre el); 2. rela]ia
cu realitatea situa]iei este ambigu`. Sunt explorate noi dimensiuni ale \ntreb`rii Ce \nseamn` evenimentul
care tocmai s-a petrecut; 3. de obicei este o profe]ie auto-realizant` (de exemplu, o afirma]ie apreciatoare
106
la adresa standardelor unui hotel chiar creaz` apreciere pentru respectivul hotel); 4. este mai dramatic` dect
o [tire real`; 5. poate fi repetat` \n func]ie de necesit`]i; 6. crearea lor cost` bani. Galthung [i Ruge pun
problema identific`rii diferi]ilor factori care stau la baza [tirilor. Pe baza ideii c` aprecierea unui fapt drept
eveniment este determinat` cultural, ei descriu factorii care afecteaz` procesul de selec]ie [i gradul de
importan]` al diver[ilor factori \n rela]ie unii cu al]ii. Cei doi cercet`tori consider` c` evenimentele devin
[tiri dac` ele satisfac condi]iile de frecven]` (perioada de desf`[urare a unui eveniment: de ex., crimele dureaz`
mai pu]in timp dect evol]iile economice), prag (amploarea unu eveniment: exist` un prag pn` la care un
eveniment nu poate deveni subiect de [tire), claritate (lipsa de ambiguitate a unui eveniment; evenimentele
nu trebuie s` fie \n mod necesar simple, dar gama semnifica]iilor posibile trebuie limitat`), substan]`,
relevan]`, proximitate cultural` (evenimentele \n acord cu back-ground-ul cultural al reporterului vor fi
creditate cu o m`rit` capacitate de a genera \n]elesuri fa]` de celelalte, [i \n consecin]` vor avea [anse mai mari
s` fie selectate), predictibilitate (m`sura \n careebenimentul este dorit/a[teptat). Pe lng` aceste valori generale
ale [tirii, Galthung [i Ruge propun alte patru, de importan]` major` \n mass media occidental`: referirea la
na]iuni de elit` ([tirile despre r`zboaie [i dezastre constituie un bun exemplu: dac` r`zboaiele \n care sunt
implicare SUA sau Rusia sau alte for]e aliate explicit cu acestea vor fi relatate, altele vor trece neobservate
cum au fost conflictele din Indonezia sau Timorul de Est. Aceast` ecua]ie se aplic` [i dezastrelor: dezastrele
din ]`rile lumii a treia trebuie s` provoace sute de mii de victime pentru a atinge pragul critic de valoare de
[tire, \n timp ce dezastrele din ]`rile de elit` devin [tiri la un num`r mult mai mic de victime), referirea la
persoane de elit` (pentru c` se presupune ac]iunile lor au mai multe conscin]e dect activit`]ile zilnice ale
indivizilor obi[nui]i), personalizarea (evenimentele constituie ac]iuni ale indivizilor ca atare: guvernul este
adesea personificat prin C`lin Popescu-T`riceanu sau Emil Boc), negativismul (ve[tile proaste asigur`
[tiri de calitate. Ele sunt \n general neprez`zute, clare, se \ntmpl` \ntr-un interval scurt de timp sunt
consonante cu expectan]ele generale despre starea lumii [i deci pragul lor este mai cobort dect al majorit`]ii
[tirilor pozitive) (J. Hartley, 1999, pp. 85-88). Relevan]a modelului lui Galthung [i Ruge este calitatea sa
predictiv` \n determinarea pattern-urilor [tirilor \n studii romne[ti ap`rute recent, Ioan Dr`gan (2007,
Comunicarea. Paradigme [i teorii) \mpreun` cu Diana Cismaru (2009, TeleRomnia \n 10 zile) discut` pe
larg efectele macrosociale ale [tirilor, att a celor autentice, ct [i a celor provenite din pseudo-evenimente
(concept preluat de la D. Boorstin).
Defini]ia pe care o apreciem drept cea mai cuprinz`toare \i apar]ine unui clasic al sociologiei, Herbert
J. Gans (1999, p. 237), care considera [tirile ca informa]ii care sunt transmise de la surse la audien]`, prin
intermediul jurnali[tilor (care sunt att angaja]i ai unor organiza]ii comerciale birocratice ct [i membri ai unei
profesii), ce au rol de a sumariza, rafina [i de a modifica ceea ce le parvine de la sursele lor, cu scopul de a
face informa]iile potrivite pentru audien]ele lor.
b. Sursele de informa]ii
De mai mult de 50 de ani teoreticienii mass media ([i nu numai) au abordat problema leg`turii dintre
jurnali[ti [i sursele lor de informa]ii. Prin analiza acestei rela]ii se ajunge [i la \n]elegerea rela]iei mai generale
dintre jurnalism [i societatea \n care func]ioneaz`. Una din criticile cele mai des aduse jurnalelor de [tiri este
cea referitoare la dimensiunea lor aluziv` [i superficial`. Mai mult dect orice alt suport informativ, buletinul
de [tiri \[i propune s` aduc` la cuno[tin]a telespectatorilor actualitatea, adic` de a r`spunde la \ntrebarea Ce
se \ntmpl` \n acest moment \n lume? (P. Charaudeau, 1997, p. 37). Pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare,
redactorii de [tiri au la dispozi]ie mai multe surse de informa]ie: depe[ele emise de agen]iile de pres`
interna]ionale, consultarea site-urilor Intrenet, comunicatele de pres` ale institu]iilor politice, economice,
culturale, informatorii, sursele proprii. O a [asea surs` de informa]ii \n procesul de fabricare al buletinelor de
[tiri a fost descris` de Jacques Siracusa \n 2001, cu referire la revista presei. Aceast` ac]iune, \ntreprins` zilnic
de responsabilii editoriali[ti ai departamentelor de [tiri, este centrat` asupra unor cotidiene considerate de
referin]` [i a devenit un factor important de omogenizare \ntre buletinele de [tiri concurente. Acest proces de
omogenizare al buletinelor de [tiri datorat \n mare parte acces`rii unor surse similare de informa]ii, a fost
analizat de Pierre Bourdieu (1996), care s-a referit la proces ca fiind unul din mecanismele prin intermediul
c`ruia se ob]ine omogenitatea produselor mediatice propuse, ceea ce produce un formidabil efect de
\nchidere mintal, care de afl` la originea unei circula]ii circulare a informa]iei \ntre diferitele canale.
107
Cum ajung [tirile interna]ionale pe micul ecran? Am putea crede c` fiecare televiziune are
coresponden]i \n fiecare ]ar` din care se transmite o [tire, coresponden]i care concep [i transmit [tiri doar
pentru televiziunea proprie, asigurnd astfel unicitatea con]inuturilor [tirilor. Cazurile \n care se \ntmpl` a[a
sunt extrem de pu]ine, \n marea majoritate a cazurilor fiind utilizate informa]iile transmise marile agen]ii de
pres`, de tipul Reuters, Associated Press [i Agence France Presse. Aceste agen]ii de pres` r`mn fabrici de
informa]ie chiar mai bine implantate dect marile canale de televiziune zise de informa]ie direct` [i \n
continuu. [] \n 1997, atunci cnd CNN spunea c` are 30 de birouri permanente, Reuters [i AFP s-au
declarat prezente \n cel pu]in dou` treimi din cele aproximativ 200 de state suverane (M. Palmer, 2003,
pp. 68-69). Aceast` situa]ie este valabil` [i la nivelul acoperirii cu imagini a comentariilor, existnd mari
agen]ii de imagini de actualitate, de cele mai multe ori comune cu agen]iile de pres` interna]ionale. Michel
Palmer ofer` exemplul Reuters TV, agen]ia care furnizeaz` zilnic \ntre 1500 [i 1800 de ore de imagini, care
ajung simultan la marile trusturi mediatice
La fel ca [i redactorii din presa scris`, cei din mediul audiovizual sunt constrn[i s` g`seasc` cì de
a atrage aten]ia telespectatorilor. Cel mai u[or [i cel mai atractiv mod de a face acest lucru \n televiziune este
de a prezenta imagini bune. Cùtnd cu disperare s` difuzeze imagini interesante care s` se potriveasc` cu
textul [tirilor, redactorii \ncearc` de multe ori s` construiasca drama televizual` care pare s` existe \n imaginile
televizate, chiar dac` aceasta exist` sau nu. Acoperirea mediatic` a dezastrelor \nseamn` accesul la imagini
excelente din punctul de vedere al televiziunilor. De multe ori televiziunile ofer` [tiri externe, pentru c` sunt
\nso]ite de imagini deosebite [i mai pu]in pentru valoarea lor informativ`. [] Imaginile fac ca o televiziune
s` fie bun` (C. Frost, 2000, p. 170). |n acest context, una din dimensunile de baz` ale televiziunii const` \n
profesionalismul oamenilor ei. Michel Palmer considera c` profesionalismul (\n mass media) \nseamn`,
printre altele, arta de a produce un text care oricare ar fi mijloacele sau mass media utilizate vorbe[te, \l
atinge pe lectorul sù, pe ascult`torul sù, pe telespectatorul sau pe utilizatorul de internet prin jocul savant
al argument`rii, al demonstra]iei [i al apelului la sim]uri, la emo]ii, la afecte, mobiliznd \n acest scop toat`
gama de media]ii posibile [i de suporturi pertinente (2003, p. 21).
c. Con]inutul [tirilor
Herbert J. Gans afirma \n lucrarea Deciding What's News (1999) c` un jurnalist nu poate avea
capacitatea intelectual` [i tehnologic` de a introduce \n categoria [tirilor ce vor fi difuzate toate evenimentele
cu adev`rat reprezentative care se petrec \n ]ara lui, fiind astfel for]at s` adopte un sistem de rutinizare a
producerii [tirilor. Nu este o idee nou`, dup` cum am v`zut ea fiind comun` [i altor cercet`tori. Aceat`
rutin` \n producerea [ritilor de care vorbe[te Gans include procesul denumit selec]ia [tirilor. Exist` cteva
tipuri de teorii care descriu procesul de selec]ie:
1. teoriile centrate pe jurnalist sus]in ideea c` [tirile sunt rezultate ale judec`]ii profesionale ale
jurnalistului;
2. un al doilea tip de teorii localizeaz` rutinizarea selec]iei [tirilor la nivelul organiza]iei mediatice;
3. al treilea grup de teorii sunt centrate pe evenimentul \nsu[i. Se mai numesc [i teorii-oglind`,
deoarece evenimentele determin` selec]ia [tirilor iar jurnali[tii doar folosesc o oglind` pentru a reflecta
imaginea evenimentului c`tre public. Aceste teorii au fost intens criticate, intrnd \n declin \n anii 60.
Principalul argument al criticilor a fost c` jurnali[tii creeaz` ei \n[i[i evenimentele pe care tot ei le transform`
\n [tiri.
4. ultimul grup de teorii explic` selec]ia [tirilor cu ajutorul unor elemente care nu ]in de organiza]ia
mediatic`. Un reprezentant al acestor teorii este Marshall McLuhan, autorul ideii c` mesajul este determinat
de tehnologia mediului. Exist` teorii ce sus]in c` economia na]ional` este cea care determin` selec]ia [tirilor,
sau ideologia politic` a celor care de]in puterea \n ]ar`, sau valorile na]ionale, sau un punct de vedere mai
pragmatic selec]ia [tirilor este \n strns` leg`tur` cu sursa de informa]ii la care are acces jurnalistul
(H. Gans, 1999, p. 237).
Selec]ia [tirilor este compus` din dou` procese: primul determin` disponibilitatea [tirilor [i deci
leag` jurnali[tii de sursele lor, iar cel de-al doilea proces determin` gradul de adecvare al [tirilor [i leag`
jurnali[tii de audien]e (idem, p. 238). Reporterii care au pu]in timp la dispozi]ie pentru a g`si informa]ii
trebuie s` ob]in` cele mai potrivite [tiri de la cel mai mic num`r de surse posibil, ct de repede este posibil
108
[i cu cele mai mici costuri psibile pentru bugetul organiza]iei media (idem, p. 245). Avnd aceast` re]et`
\n minte, orice jurnalist va \ncepe prin a lua \n considerare sursele disponibile, \nainte chiar ca pove[tile (cele
care vor produce ulterior [tirile) s` fie cunoscute. Se ajunge astfel la situa]ia de a avea deja o re]ea de surse,
familiare [i de \ncredere, \nainte chiar ca [tirile s` existe.
Lund \n considerare toate aceste idei, r`spunsul la \ntrebarea de ce violen]a trece de procesul de
selec]ie a [tirilor devine evident: violen]a este unul din pu]inele elemente care \ndepline[te toate criteriile de
selec]ie: la nivelul jurnalistului exist` deja convingerea (provenit` din experien]ele anterioare) c` violen]a este
un subiect care produce audien]`; jurnalistul [tie deja c` cerin]ele organiza]iei \n care lucreaz` se refer` \n
primul rnd la ob]inerea unei audien]e ct mai mari; \ntotdeauna violen]a va fi un subiect care produce
imagini bune din punctul de vedere al jurnalistului, iar acoperirea cu imagini a unui subiect este \ntotdeauna
un deziderat al profesioni[tilor [tirilor. {i nu \n ultimul rnd, s` amintim c` printre sursele credibile la care
au acces jurnali[tii - surse cu care au lucrat deja \n trecut - se num`r` poli]i[ti, pompieri, medici SMURD
etc.
|ntr-un jurnal de [tiri clasic, criteriile de selec]ie a [tirilor sunt din punct de vedere cantitativ foarte
selective, iar din punct de vedere calitativ foarte orientate. Pentru primul aspect, este suficient a se compara
sumarul unui buletin de [tiri televizual, redus la cteva zeci de itemi, cu cel al unui suport scris. Redactorii
de [tiri, datorit` constrngerilor temporale ale formatului, trebuie s` re]in` [i s` construiasc` ca evenimente
doar o parte infim` a elementelor factuale pe care le cunosc. Pentru cea de-a doua dimensiune, criteriile de
alegere a [tirilor sunt diverse, unele dintre acestea fiind comune cu cele care func]ioneaz` \n alte media
informative (G. Lochard, 2005, p. 24).
John Hartley propune o clasificare a subiectelor [tirilor \n 6 subiecte majore (1999, pp. 47-48):
politica; economia; rela]iile intrena]ionale de obicei rela]iile dintre guverne, rapoare despre r`zboaie, lovituri
de stat, cutremure etc.; [tirile autohtone - sunt grupate \n [tiri hard (caracterizate de conflict [i violen]`)
[i [tiri soft (caracterizate de umor [i interesul uman); [tirile ocazionale relat`ri despre dezastre, celebrit`]i,
punctele fierbin]i ale zilei; sportul.
2.1.2. Situa]ia canalelor TV monitorizate. Num`rul mediu al [tirilor

Analiza datelor ob]inute din monitoriz`rile canalelor TV7 a urm`rit descrierea cantitativ` [i calitativ`
a violen]ei prezente \n buletinele de [tiri ale canalelor monitorizate8. Analiza calitativ` a [tirilor a fost necesar`
pentru nuan]area anumitor rezultate cantitative, dar mai ales pentru a aduce un plus de valoare studiului
prin includerea unor elemente suplimentare.
Indicatorii cantitativi calcula]i \n cazul tuturor canalelor sunt num`rul mediu de [tiri difuzate \n
perioada monitorizat`, durata medie a [tirilor difuzate \n respectiva perioad` pe or`, iar asociat acestora,
num`rul mediu de [tiri violente9, respectiv durata10 medie a [tirilor violente din perioada monitorizat`. Pentru
aprofundarea analizei propunem [i indicatorul pondere [tiri violente, calculat ca raport \ntre num`rul de [tiri
violente [i num`rul total de [tiri. Complementar acestui indicator este cel rezultat din raportul duratelor.
Calcularea celor dou` tipuri de ponderi permite att compararea rezultatelor ob]inute pentru canale diferite,
ct [i m`surarea, \n cadrul aceluia[i canal, a concordan]ei dintre ponderea num`rului de [tiri cu ponderea
duratei [tirilor. Un alt indicator calculat este durata medie a unei [tiri violente, respectiv non-violente. Acest
indicator se ob]ine ca raport \ntre durata total` a [tirilor violente/non-violente [i num`rul de [tiri violente/nonviolente. Pentru analiza calitativ` a violen]ei au fost folosite informa]ii referitoare la locurile \n care se petrec
actele de violen]`, la nivelul de premeditare al actelor violente (fiecare act violent a fost considerat fie ca
accidental la nivelul inten]ionalit`]ii ini]iatorului sù, fie ca premeditat, \n acest din urm` caz efectul asupra
telespectatorilor fiind mai mare), precum [i la contextul \n care are loc violen]a.
Pentru Antena1, ca [i pentru ProTV, \n perioada monitorizat` au fost difuzate zilnic trei buletine
de [tiri, analiza prezentndu-le pe fiecare \n parte, din ra]iuni de comparativitate. |n intervalul de prime time,
TVR1, ProTV, Antena1, Antena3, Realitatea, Prima, Acas`, OTV.

Cu excep]ia canalelor Acas` [i OTV, unde nu au fost difuzate buletine de [tiri \n perioada monitorizat`.
9
{tirile violente sunt definite ca acele [tiri ce con]in cel pu]in o secven]` de violen]`.
10
Duratele sunt exprimate \n secunde. |n anumite situa]ii exprimarea duratelor este efectuat` \n minute.
8
109
canalul Antena3 difuzeaz` cinci buletine de [tiri, din or` \n or`, \ns` rezultatele referitoare la acest canal se
refer` la media celor patru buletine de [tiri.
De multe ori ne vom referi \n analiz` la buletinul de [tiri de la ora 19.00, considerat ca buletinul de
[tiri de referin]` al unei televiziuni. Acesta constituie [tirile de sear`. {tirile de sear` au un orar variabil de
la ]ar` la ]ar`, el depinznd de orele de odihn` de sear` ale popula]iei: astfel, \n Fran]a jurnalele de [tiri ale
marilor canale generaliste sunt difuzate la ora 20.00, \n Marea Britanie ele sunt difuzate la ora 18.00 iar \n
Spania la ora 22.00. |n Romnia s-a stabilit ora 19.00 de c`tre cele mai importante televiziuni (dup` criteriul
audien]ei: Antena1 [i ProTV, TVR1), dup` mai multe \ncerc`ri de a g`si cea mai potrivit` or` pentru
plasarea \n grila de programe a jurnalului de [tiri de sear`. Varia]iile \ntre jurnalele de [tiri din diferite ]`ri
difer` inclusiv \n ceea ce prive[te durata propriu-zis`: \ntre 20 de minute [i o or`. Deoarece \n cvasi-totalitatea
]`rilor este necesar`, pentru cea mai mare parte a popula]iei, o surs` de informa]ie determinant`, putem
considera jurnalul de [tiri ca o manier` de rendez-vous na]ional, \n m`sura \n care televiziunea [i jurnalul
de [tiri \n particular au fost gndite de guvernan]i ca mijloace de concretizare a leg`turilor dintre centrul
puterii [i periferie, permi]ndu-se o comunicare direct` [i cu sens unic (G. Lochard, 2005, p. 15).
|n s`pt`mna monitorizat` (5-11 ianuarie 2009) au fost analizate buletinele de [tiri de la 6 canale,
dintre care 4 canale generaliste (TVR1, ProTV, Antena1 [i PrimaTV) [i dou` canale specializate
(Realitatea Tv [i Antena3). Facem observa]ia c` \n cadrul fiec`rui canal TV exist` mai multe tipuri de
jurnale de [tiri, \n func]ie de ora de difuzare [i \n func]ie de durata total` a jurnalului. Lund ca exemplu
Antena3, \n lista emisiunilor informative analizate s-au reg`sit att jurnale de [tiri cu durata de 45 de minute
(de ex. jurnalul de la ora 21,00), ct [i jurnale cu durata de cteva minute. Graficele urm`toare prezint`
valori medii pe fiecare canal, care \n cazul Antenei3 sunt generate prin \nsumarea unor jurnale de tip diferit.
Pentru a face o compara]ie mai pertinent` a emisiunilor am prezentat datele [i pe fiecare buletin de [tiri.
Indicatorii lua]i \n calcul pentru realizarea compara]iilor se refer` la num`rul mediu al [tirilor \n jurnalele de
[tiri, durata medie a [tirilor din jurnal [i ponderea violen]ei.
1. Num`rul mediu al [tirilor \n jurnalele de [tiri este indicatorul care permite o prim` compara]ie
\ntre canale, dup` gradul de complexitate. Ne intereseaz` att num`rul total de [tiri din fiecare jurnal, care arat`
cantitatea de [tiri la care este expus un telespectator al acestei emisiuni, dar care nu face o diferen]iere \ntre
[tirile violente11 [i cele non-violente, ct [i num`rului de [tiri violente din jurnal, care duce analiza la un nivel
superior: arat` care este num`rul de [tiri violente pe care le poate urm`ri un telespectator al respectivului
jurnal. Cu ct acest num`r este mai apropiat de num`rul total de [tiri, cu att cantitatea de violen]` la care
telespectatorii sunt expu[i este mai mare.
Num`rul total al [tirilor (exprimat ca medie pe jurnalul de [tiri) variaz` \ntre 8,1 (Antena3) [i 28
(PrimaTV). Num`rul [tirilor violente \n jurnal variaz` \ntre 2,3 (Antena3) [i 16,6 (ProTV). |n func]ie de
acest prim indicator, putem spune c` cel mai violent jurnal de [tiri (ca medie) este cel de la ProTV, deoarece
include cel mai mare num`r al [tirilor violente, comparativ cu celelalte jurnale de [tiri, \n condi]iile \n care
duratele totale ale jurnalelor sunt comparabile.
30
23,3
25
19,8
20
16,6
15
10
5
28,0
26,9
26,3
11,1
8,1
12,0
11,0
6,8
2,3
Antena3
Realitatea
Antena1
nr. mediu [tiri/buletin
TVR1
ProTV
Prima
nr. mediu [tiri violente/buletin
Compara]ia canalelor n func]ie de num`rul mediu de [tiri
11
{tirea violent` este definit` ca acea [tire care con]ine cel pu]in un act de violen]`.
110
29
ProTV - 17.00
36,3
15
Antena1 - 16.00
28
12
Prima - 18.00
28
11,5
ProTV - 19.00
25,2
11
TVR1 - 19.00
26,3
10,7
Antena1 - 19.00
24
8
Antena1 - 22.30
17
ProTV - 22.30
16
6,8
Realitatea - 21.00
19,8
4
Antena3 - 21.00
0
15,7
10
15
nr. mediu [tiri/buletin
20
25
30
35
40
nr. mediu [tiri violente/buletin
Compara]ia buletinelor de [tiri

n func]ie de num`rul mediu de [tiri/buletin
Privitor la detalierea acestui indicator pe fiecare emisiune de [tiri, remarc`m valorile extrem de mari
pe care le \nregistreaz` [tirile de la ora 17.00 de la ProTV. Jurnalele de [tiri principale ale principalelor canale
TV difuzeaz` \n medie 11-12 [tiri violente pe buletin, la o medie de 25-28 [tiri pe buletin, \n timp ce [tirile
de la ora 17.00 difuzeaz` \n medie 29 de [tiri violente din 36 de [tiri. Plasarea acestui tip de emisiune
informativ` senza]ionalist` \ntr-un interval orar caracterizat de audien]e medii sc`zute (cu excep]ia serialelor)
are ca scop maximizarea audien]ei canalului ProTV pentru respectivul interval orar.
2.1.3. Durata [tirilor
Durata medie a [tirilor \n jurnal - Durata medie a [tirilor violente \n jurnal
Un indicator care exprim` mai precis situa]ia violen]ei din jurnalele de [tiri este cel referitor la durat`.
Duratele sunt exprimate \n minute, [i arat` durata total` medie a jurnalului de [tiri (f`r` publicitate), respectiv
durata total` medie a [tirilor violente. Se observ` c` jurnalul de [tiri care are cea mai mare durat` medie este
cel de la Prima, urmat de cel de la ProTV (49,3, minute, respectiv 45,9 minute). Cel mai scurt jurnal este
cel de la Antena3, cu aproape 16 minute.
60
50
49,3
45,9
45,3
43,4
41,7
40
30
20
10
24,4
18,7
15,9
13,1
17,9
16,7
3,8
Antena3
Realitatea
Antena1
durata medie buletin
TVR1
ProTV
Prima
durata medie [tiri violente
Compara]ia canalelor n func]ie de durata medie

a [tirilor (minute)
111
|n momentul \n care datele sunt defalcate pe jurnale de [tiri, ierarhiile se modific`. Cele mai lungi
buletine de [tiri sunt cele din acces prime time de la Antena1 (ora 16.00) [i de la ProTV (ora 17.00), cu o
durat` de 53 de minute, urmate de jurnalul principal de [tiri de la ProTV [i de cel de la PrimaTV, cu
aproximativ 50 de minute.
42
ProTV - 17.00
53
20,3
ProTV - 19.00
50
20
Antena1 - 16.00
53
19,8
Antena1 - 19.00
Prima - 18.00
17,9
Antena1 - 22.30
17,6
46,4
49,3
28
16,7
TVR1 - 19.00
45,3
13,1
Realitatea - 21.00
41,7
ProTV - 22.30
26,5
5,5
Antena3 - 21.00
0
37,6
10
20
30
durata medie buletin [tiri
40
50
60
durata medie total` [tiri violente \n buletin

n func]ie de durata medie a [tirilor (minute)
Pornind de la cei doi indicatori pe care i-am detaliat pn` \n acest moment (num`rul [i durata
[tirilor), se construie[te un al treilea indicator, durata medie a unei [tiri violente, prin \mp`r]irea duratei totale
medii a [tirilor violente la num`rul total mediu de [tiri violente. Similar se construie[te indicatorul durata medie
a unei [tiri non-violente. Astfel se observ` dac` prezentarea unei [tiri violente se face \ntr-un timp mai lung dect
cel alocat pentru prezentarea unei [tiri non-violente.
Se consider` c` efectul unei [tiri violente este cu att mai puternic cu ct i se aloc` un timp mai lung
pentru prezentarea/comentarea ei. Se poate afirma c`, dac` [tirile violente au o durat` mai mare dect [tirile
non-violente, atunci exist` o preocupare a echipei editoriale a jurnalului de [tiri de a accentua evenimentele
violente, \n detrimentul celor non-violente. Graficul urm`tor arat` c`, f`r` excep]ie, televiziunile analizate au
alocat mai mult timp pentru prezentarea [tirilor non-violente dect pentru prezentarea celor violente.
150
100
125
118
125
112
88
89
91
ProTV
Prima
TVR1
99
123
132
116
101
50
durata medie a unei [tiri violente
Antena3
Antena1
Realitatea
durata medie a unei [tiri non-violente
Compara]ia duratei medii a unei [tiri violente cu durata medie a

unei [tiri non-violente (secunde)
112
Cea mai mare durat` a unei [tiri violente se \nregistreaz` \n cazul [tirilor de la 22.30 de la Antena1:
132 de secunde, iar cea mai scurt` \n cadrul buletinului similar de la ProTV.
140
120
100
80
60
40
20
0
80
87
82
89
106
91
110
116
132
P
ro
T
V
22
A
.3
nt
0
en
a1
16
A
.0
nt
0
en
a3
21
.0
P
ro
0
T
V
17
.0
P
0
ri
m
a
18
.0
T
0
V
R
1
19
.0
P
0
ro
T
V
19
A
.0
nt
0
en
a1
R
19
ea
.0
lit
0
at
ea
21
A
.0
nt
0
en
a1
22
.3
0
45
Durata medie a unei [tiri violente

compara]ia buletinelor de [tiri (secunde)
2.1.4. Ponderea [tirilor violente

Ponderea violen]ei este indicatorul cel mai pertinent pentru compararea unor emisiuni de la canale
diferite, deoarece converte[te \n procente valorile provenite din frecven]e [i durate, acestea fiind \nalt
comparabile. Ponderea num`rului (frecven]ei) [tirilor violente se ob]ine prin \mp`r]irea num`rului de [tiri
violente la num`rul total de [tiri din jurnal x 100. Acest indicator exprim` ct la sut` din num`rul total de
[tiri de la un anumit canal este reprezentat de [tirile violente. |n func]ie de acest indicator, canalul care are
ponderea frecven]ei [tirilor violente cea mai mic` este Antena3 (28,3%). Canalul cel mai violent dup` acest
indicator este ProTV, care are o pondere a [tirilor violente de 61,6%. Este urmat de Antena1 (47,8%) [i
Prima (42,9%).
Ponderea duratei [tirilor violente reprezint` ct la sut` din durata total` a jurnalului de [tiri este
ocupat` de durata [tirilor violente. Se calculeaz` ca raport \ntre durata [tirilor violente [i durata total` a
[tirilor din acel buletin de [tiri x 100. Se consider` c` este mai reprezentativ pentru analiz`, \n sensul c` este
mai important` durata la care este expus un telespectator la acte violente dect num`rul acelor acte vizionate.
|n func]ie de ponderea duratei violen]ei, ierarhia canalelor cuprinde ProTV (53,1% ponderea
duratei violen]ei) [i Antena1 (42,9%), la polul opus plasndu-se TVR1 (23,9%) [i Realitatea (31,4%).
ProTV, TVR1, Prima [i Antena1 (toate canale generaliste) sunt canalele care au ponderea duratei
violen]ei mai mic` dect ponderea frecven]ei violen]ei.
80
61,6
60
40
41,9
42,9
34,3
23,9
47,8
31,4
36,9
36,3
53,1
42,9
28,3
20
0
TVR1
Realitatea
Prima
ponderea num`rului [tirilor violente
Antena3
Antena1
ProTV
ponderea duratei [tirilor violente
Compara]ia canalelor n func]ie de ponderea

violen]ei (%)
113
Dup` ponderea violen]ei, cel mai violent canal de [tiri este ProTV (61,6%, respectiv 53,1% ponderi
ale violen]ei). Cel mai violent buletin de [tiri este, dup` cum era de a[teptat cel de la ora 17.00 la ProTV,
cu o pondere a violen]ei de 80%. Cel mai pu]in violent jurnal de [tiri este la Antena3, la ora 21.00. Sunt
rezultate a[teptate, \n concordan]` cu politicile editoriale ale celor dou` televiziuni.
79,2
79,9
ProTV - 17.00
37,7
Antena1 - 16.00
22,6
53,6
50,0
ProTV - 22.30
62,8
Antena1 - 22.30
47,0
40,5
45,6
42,7
44,8
36,3
42,9
ProTV - 19.00
Antena1 - 19.00
Prima - 18.00
23,9
TVR1 -19.00
41,9
31,4
34,3
Realitatea - 21.00
14,5
Antena3 - 21.00
25,5
0
20
40
ponderea duratei [tirilor violente
60
80
100
ponderea num`rului [tirilor violente

n func]ie de ponderea violen]ei (%)
2.1.5. Tipologia violen]ei \n [tiri

Tipul de violen]` prezent \n emisiunile monitorizate este redat \n tabelul urm`tor, unde se
poate observa c` pe majoritatea canalelor tipul de violen]` care este predominant \n [tiri este cel de tip fizic.
Excep]ia o constituie canalul Antena3, unde violen]a verbal` este principalul tip de violen]`. Pe locul doi ca
frecven]` se plaseaz` violen]a economic`, att \n cazul canalului public ct [i \n cazul canalelor private, fie
ele generaliste sau de informa]ii. Acte de violen]` social` sunt \nf`]i[ate mai frecvent la ProTV [i Prima, iar
violen]a sexual` este redat` mai consistent de Antena1 (5,6% din totalul actelor de violen]` a fost reprezentat
de violen]a sexual`, acest procent reprezentnd valoarea cea mai ridicat` pe care a \nregistrat-o violen]a
sexual` la toate canalele analizate).
%
fizic`
verbal`
psihologic`
economic`
social`
sexual`
114
TVR1
48,9
8,9
6,7
28,9
6,7
ProTV
49,4
5,5
3,0
25,0
14,6
2,4
Antena1
41,6
7,9
1,1
32,6
11,2
5,6
Antena3
22,0
46,3
22,0
9,8
Realitatea
57,6
Prima
57,9
6,1
27,3
6,1
3,0
1,8
24,6
14,0
1,8
2.1.6. Actorii actelor de violen]`

a. Sexul actorilor
Ca [i \n cazul datelor sintetice, referitoare la toate canalele monitorizate [i la toate tipurile de
emisiuni, [i pentru [tiri am dorit s` verific`m dac` exist` practica televiziunilor de portretiza \ntr-un anume fel
victima [i agresorul, din punctul de vedere al sexului lor: cu alte cuvinte, sunt mai des \nf`]i[a]i b`rba]ii ca
fiind agresori, respectiv femeile ca fiind victime? R`spunsul la \ntrebarea noastr` se nuan]eaz` \n func]ie de
canalele analizate: de exemplu, la PrimaTV am \nregistrat 24,5% b`rba]i-agresori, comparativ cu 20,4%
b`rba]i-victime. Femeile sunt 15,1% agresori [i 7,4% victime, ceea ce ne permite s` afirm`m c` la Prima se
\nregistreaz` o tendin]` invers` ipotezei noastre, respectiv de a \nf`]i[a femeile \n ipostaze mai pu]in
vulnerabile (ca cele presupuse de rolul de victim`). Realitatea TV, \n schimb, portretizeaz` b`rbatul ca fiind
mai degrab` agresor dect victim` (18,8% fa]` de 6,9%), iar femeia este portretizat` mai degrab` ca victim`
dect ca agresoare (13,8% pentru femeia-victim`, fa]` de 3,1% pentru femeia-agresor). O tendin]`
asem`n`toare cu cea de la Realitatea a fost \nregistrat` [i pentru Antena3 [i ProTV.
Prima
24,5
15,1
18,8
Realitatea
58,5
3,1
59,4
2,5
52,5
Antena3
Antena1
41,2
18,8
45,0
9,4
37,6
ProTV
1,9
48,2
9,0
1,2
43,6
9,8
4,5
TVR1
27,3
2,3
65,9
20
40
masculin
feminin
60
80
nu e cazul
100
nespecificat
Sexul agresorilor n [tiri (%)
Prima
20,4
Realitatea 6,9
7,4
13,8
Antena1
17,2
12,5
32,9
67,5
9,4
31,6
ProTV
11,1
62,1
20,0
Antena3
61,1
50,6
18,4
7,1
42,6
7,4
4,5
TVR1
0
20,5
2,3
72,7
20
masculin
40
feminin
60
nu e cazul
80
100
nespecificat
Sexul victimei n [tiri (%)

b. Vrsta actorilor
Dintre agresorii prezenta]i \n cadrul buletinelor de [tiri, majoritatea sunt adul]i. Nici o televiziune
nu are practica prezent`rii copiilor sau adolescen]ilor ca agresori. Spre exemplificare, doar la Antena1 [i la
ProTV sunt prezenta]i doi, respectiv un copil \n postura de agresor.
Raportndu-ne la victime, copiii sunt mai des surprin[i \n aceast` ipostaz` dect \n cea de agresori.
Din num`rul total al victimelelor, copiii reprezint` \ntre 4 [i 8% dintre acestea. TVR1, ProTV [i Prima
prezint` copiii ca victime \n 4-5% dintre [tiri, iar Antena1 \n 8,3% dintre acestea.
115
c. Num`rul actorilor
45
42,2
40
35
29,1
30
25,5
25
20
15
10
3,1
5
0
unul
mai mul]i neprecizat societatea
Num`rul agresorilor n [tiri
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
45,0
38,7
12,3
4,1
una
mai multe neprecizat societatea
Num`rul victimelor n [tiri
Peste 42% dintre agresori au ac]ionat individual \n realizarea actului de violen]`. Violen]a ca act de
grup este \nf`]i[at` \n aproape 30% dintre [tiri. Raportndu-ne la victime, observ`m c` 45% dintre victime
nu sunt persoane individuale, ci grupuri. Violen]a este suportat` de cte o persoan` individual` doar \n 39%
din cazuri, ceea ce ne conduce c`tre o concluzie enun]at` anterior, c` actul de violen]` este mediatizat [i din
perspectiva eficien]ei lui: un agresor produce rù nu unei alte persoane, ci mai multor persoane. Este un
demers care se \nscrie \n logica valorilor modernit`]ii capitaliste, care gratific` eficien]a indiferent de forma
ei de manifestare.
d. Statutul socio-cultural al actorilor
Din acest punct de vedere, majoritatea covr[itoare a [tirilor violente prezint` oameni obi[nui]i, att
\n ipostaza de victime, ct [i de agresori ceea ce se explic` prin faptul c` neo-televiziunea scenarizeaz`
preponderent via]a cotidian` a oamenilor. Au fost foarte restrnse cantitativ [tirile care au portretizat diferit
actorii violen]ei.
2.1.7. Pozi]ionarea [tirilor violente

Conteaz` locul \n care este plasat` o [tire violent`, \n cadrul unui telejurnal sau buletin de [tiri?
Psihologii care au studiat mecanismele \nv`]`rii sunt categorici \n aceast` privin]`: pentru ca elementul dorit
s` aib` [anse mai mari de a fi \nv`]at/re]inut, el trebuie plasat la \nceput sau la sfr[itul listei care \l include.
Cu alte cuvinte, o [tire violent` are cel mai mare impact dac` este difuzat` la \nceputul buletinului de [tiri.
Un impact de asemenea foarte important \l va avea [i pozi]ionarea acesteia la sfr[it, fiind informa]ia care va
persista \n mintea publicului dup` terminarea buletinului de [tiri.
Dou` chestiuni sunt necesar a fi l`murite:
1. Ce \n]elegem prin \nceput/mijloc/sfr[it \n cadrul unui buletin de [tiri? Primele trei [tiri, respectiv
ultimele trei [tiri ale buletinului informativ au fost considerate, \n cursul monitoriz`rii, ca apar]innd de
\nceput, respectiv de sfr[it. Aceste valori au fost opera]ionale pentru cazul telejurnalelor / buletinelor de [tiri
cu mai mult de 10 [tiri difuzate, iar pentru buletinele de [tiri mai scurte ca durat` a fost folosit sistemul de
2/2 sau, la limit`, 1/1.
2. Care sunt valorile normale pe care ar trebui s` le ob]inem, pentru a nu putea caracteriza \n nici un fel
un canal TV? Reparti]ia statistic` neutr` este reprezentat` de sistemul de valori 33% / 33% /33%. Orice
deplasare a uneia dintre valori \ntr-o alt` direc]ie poate fi interpretat` ca inten]ionat`. Facem precizarea c`
am urm`rit \n special valorile de \nceput [i sfr[it, deoarece valorile mediane pot fi dependente de lungimea
jurnalului de [tiri [i implicit, de num`rul de [tiri difuzate.
116
Realitatea 6,3
65,6
28,1
42,8
Antena3
57,2
28,1
Prima - 18.00
57,9
37,5
Antena1 - 22.30
50,0
25,5
Antena1 - 19.00
14,0
12,5
68,6
5,9
4,5
82,0
Antena1 - 16.00
21,0
ProTV - 22.30
13,5
63,0
16,0
43,0
ProTV - 19.00
45,0
12,0
1,0
21,0
ProTV - 17.00
78,0
13,3
TVR1 - 19.00
0
86,7
20
la nceput
40
60
la mijloc
80
100
la sfr[it
Pozi]ionarea [tirilor, compara]ie ntre canalele TV (%)
Canalele care au difuzat cele mai multe [tiri violente la \nceputul buletinelor de [tiri au fost [i ProTV
19,00 h (43%) [i Antena1 22,30 h (37,5%). Cu alte cuvinte, aproape jum`tate din [tirile cu con]inut
violent care au fost difuzate la principalul jurnal de [tiri de la ProTV au fost plasate la \nceputul buletinelor,
\n primele minute de emisie. La polul opus, cu o reparti]ie a valorilor inferioar` reparti]iei statistice normale,
se afl` Antena3 (la care nici o [tire violent` nu a fost difuzat` la \nceputul buletinului de [tiri), Antena1
16,00 h (4,5%) [i Realitatea (6,3%). Principalul canal public de televiziune a plasat [tirile violente cu
prec`dere la mijlocul buletinului, ceea ce ne face s` conchidem c` impactul acestor [tiri a fost mai mic dect
\n cazul altor canale tv, ]innd cont [i de faptul c` nici o [tire violent` nu a fost difuzat` la sfr[itul buletinelor.
Privind statistica plas`rii [tirilor violente c`tre sfr[itul buletinului de [tiri, remarc`m Antena3 [i Realitatea,
cu valori de 57%, respectiv 28%. |n cazul celorlalte buletine de [tiri, putem argumenta c` \n majoritatea
cazurilor, buletinele de [tiri se \ncheie cu [tiri externe sau cu [tiri soft (de divertisment). Cea mai mic`
valoare a acestui indicator s-a \nregistrat \n cazul ProTV 17,00 h (1%); remarc`m, de asemenea, lipsa
total` a [tirilor violente la sfr[itul buletinelor de [tiri din cadrul principalului buletin de [tiri de la televiziunea
public`.
2.1.8. Originea [tirilor violente

Subiectele [tirilor violente ce sunt difuzate \n jurnalele / buletinele de [tiri romne[ti sunt interne sau
interna]ionale? O [tire violent` intern` are un impact mai mare asupra telespectatorului dect o [tire extern`?
Prin prisma apropierii telespectatorului de evenimentul violent, r`spunsul la aceast` \ntrebare este pozitiv: o
crim` petrecut` \n Romnia va fi perceput` mai violent` dect o crim` petrecut` \ntr-o alt` ]ar`, pentru c`
violen]a de la noi este mai aproape.
117
Graficul urm`tor prezint` situa]ia canalelor TV, din punctul de vedere al originii [tirilor violente
difuzate.
59,4
Realitatea
40,6
71,5
Antena3
28,5
78,9
Prima - 18.00
21,1
83,0
Antena1 - 22.30
17,0
70,6
Antena1 - 19.00
29,4
87,0
Antena1 - 16.00
13,0
58,0
ProTV - 22.30
42,0
75,5
ProTV - 19.00
24,5
99,0
ProTV - 17.00
1,0
60,0
TVR1 - 19.00
0
20
40,0
40
interne
60
80
100
externe
Originea [tirilor, compara]ie ntre canalele TV (%)
Pe primul loc \n privin]a [tirilor violente interne difuzate se afl` ProTV - 17,00 h (99%), urmat`
de Antena1 - 16,00 h (87%) [i de Antena1 22,30 (83%). Nu exist` nici un buletin de [tiri \n care [tirile
violente externe s` fie mai numeroase dect cele violente interne.
2.2. Analiza comparativ` a emisiunilor de divertisment [i pamflet

Emisiunile de divertisment care au fost monitorizate sunt urm`toarele:
l Noaptea erorilor Antena1
l 7 p`cate - Antena3
l Cirea[a de pe tort PrimaTV
l Mondenii Prima
l |n gura presei Antena3
Deoarece emisiunile analizate nu au durate totale comparabile, nu a fost posibil` folosirea
indicatorilor clasici ai frecven]ei [i duratei (ace[tia fiind tot timpul exprima]i pentru fiecare emisiune \n parte,
apare astfel riscul de a compara o emisiune de jum`tate de or` cu alta de dou` ore prin indicatori ce se
refereau la emisiune). Am construit indicatorul duratei totale a actelor de violen]` \ntlnite \ntr-o
emisiune (exceptnd publicitatea), exprimat pe or` (60 minute). Durata total` a actelor violente dintr-o
emisiune a fost \mp`r]it la durata total` a emisiunii exprimate \n minute [i apoi \nmul]it cu 60 (minute),
ob]innd astfel o valoare medie pe or`, care s` permit` comparativitatea rezultatelor de la o emisiune la alta,
indiferent de durata total` a acestora.
118
2.2.1. Durata total` a actelor violente

|n graficul urm`tor se observ` c` emisiunea de divertisment care a inclus cea mai mic` durat` a
actelor violente este Noaptea erorilor de la Antena1 (145,5 secunde medie pe or`), urmat` de Cirea[a
de pe tort de la PrimaTV (266 secunde durata actelor violente medie pe or`) [i Mondenii de la PrimaTV
(460 de secunde medie pe or`). Cea mai violent` emisiune (pamflet), din punctul de vedere al duratei actelor
violente, a fost |n gura presei, cu o medie a duratei violen]ei pe or` de 760 secunde (din 60 de minute de
emisie continu`, 12,6 minute au fost ocupate de acte violente).
760
800
700
583
600
460
500
400
266
300
200
145,5
100
0
Noaptea
erorilor
Antena1
Cirea[a de pe
tort
Prima
Mondenii
Prima
7 p`cate
Antena3
n gura presei
Antena3
Durata total` acte violente/or` (secunde)
2.2.2. Durata medie a unui act violent

Acest indicator a fost ob]inut prin \mp`r]irea duratei totale a unei emisiuni la num`rul total de acte
violente. Se consider` c` un act violent este cu att mai nociv pentru telespectatori cu ct el are o durat` mai
mare. Se observ` c` |n gura presei este emisiunea care are cea mai mare durat` medie a unui act de violen]`:
59 secunde, urmat` de 7 p`cate cu 34 secunde.
70
59,0
60
50
40
34,0
30
22,8
20
10
7,5
7,4
Cirea[a de pe tort
Prima
Mondenii
Prima
Noaptea erorilor
Antena1
7 p`cate
Antena3
n gura presei
Antena3
Durata medie a unui act violent (secunde)
119
2.2.3. Num`rul mediu de acte violente pe or`

Un alt indicator relevant pentru descrierea cantit`]ii violen]ei este num`rul mediu de acte violente
pe or`, calculat de o manier` asem`n`toare cu cea a duratei totale a actelor violente pe or`: num`rul total de
acte violente pe emisiune a fost \mp`r]it la num`rul de minute ce constituie durata emisiunii f`r` publicitate
[i apoi \nmul]it cu 60 (minute).
70
61,6
60
50
36,0
40
30
17,1
20
10
6,4
12,8
Noaptea erorilor
Antena1
n gura presei
Antena3
7 p`cate
Antena3
Cirea[a de pe tort
Prima
Mondenii
Prima
Num`rul mediu acte violente/or`
Emisiunea care are cel mai mare num`r de acte violente exprimat ca medie pe or` este Mondenii,
de la PrimaTV: 61,6 de acte violente \n 60 minute de emisiune. Cel mai mic num`r de acte violente pe or`
s-a \nregistrat la Noaptea erorilor(Antena1): 4 acte pe or`.
2.2.4. Ponderea violen]ei
Emisiunea care a fost monitorizat` ca cea mai violent` dup` indicatorul ponderii duratei violen]ei
a fost |n gura presei (21,1% din durata total` a emisiunii a fost violent`), urmat` de 7 p`cate, cu 16,2%
ponderea violen]ei. Cea mai mic` pondere a violen]ei a fost \ntlnit` la Noaptea erorilor [i Cirea[a de pe
tort.
25
21,1
20
16,2
15
12,8
10
5
7,4
4,0
Noaptea erorilor Cirea[a de pe tort Mondenii

Antena1
Prima
Prima
7 p`cate
Antena3
Ponderea duratei violen]ei (%)
120
n gura presei
Antena3
2.3. Analiza comparativ` a emisiunilor de dezbateri
Emisiunile de dezbateri care au fost analizate sunt prezentate \n cele ce urmeaz`:

l DDD OTV
l Tribunalul poporului PrimaTV
l {tirea zilei cu Gabriela Vrnceanu-Firea Antena3
l Bizbazar Antena3
l Sinteza zilei Antena3
l Edi]ie special` TVR1
l Realitatea zilei Realitatea TV
l Realitatea te prive[te Realitatea TV
l Fe]ele cotidianului Realitatea TV
l 100% cu Turcescu Realitatea TV
l Edi]ie special` Realitatea TV
l Zona de impact Realitatea TV
l Cap [i pajur` Realitatea TV
2.3.1. Durata total` a actelor violente din 60 minute de emisiune
DDD - OTV
1117
Fe]ele cotidianului - Realitatea
831
Bizbazar - Antena3
505
Tribunalul poporului - Prima
477
Zona de impact - Realitatea
475
{tirea zilei - Antena3
428
Cap [i pajur` - Realitatea
373
Edi]ie special` - TVR1
317
Edi]ie special` - Realitatea
187
Realitatea zilei - Realitatea
161
100% cu Turcescu - Realitatea
87,4
Realitatea te prive[te - Realitatea
40
0
200
400
600
800
1000
1200
Durata total` acte violente/or` (secunde)
Dup` durata medie a actelor violente pe or`, cea mai violent` emisiune este DDD la OTV (18,6
minute din 60 minute), iar cea mai pu]in violent` este Realitatea te prive[te (40 secunde din 60 minute),
\n intervalul studiat.
121
2.3.2. Durata medie a unui act violent

Durata medie a unui act violent variaz` \ntre 7,3 secunde (Realitatea) [i 59 secunde (OTV). Se
consider` c` impactul unui act violent este cu att mai mare cu ct telespectatorul este expus acestui act pe
o durat` mai mare. Din acest punct de vedere, valoarea de 1 minut \nregistrat` \n cazul emisiunii DDD este
multiplu dùn`toare.
59
DDD - OTV
48
31
Bizbazar - Antena3
26,5
24,5
23
20
19,8
11
10,4
7,6
7,3
0
10
20
30
40
50
60
70
Durata medie a unui act violent (secunde)
2.3.3. Num`rul mediu de acte violente pe or`

Dup` num`rul mediu al actelor violente pe or`, pe primul loc se plaseaz` Cap [i pajur` cu aproape
36 de acte violente pe o or` de emisie. Cele mai pu]ine acte violente pe or` au fost \nregistrate la Realitatea
te prive[te (5,3 acte violente pe or`). Acest indicator trebuie nuan]at \ns`, ]innd cont [i de indicatorul
precedent, deoarece exist` emisiunile plasate la mijlocul ierarhiei, unde, de[i num`rul mediu de acte violente
pe ora de emisiune este ridicat, aceste acte au o durat` medie mic`, [i \n consecin]` vor avea un impact mai
redus.
122
35,8
34

25,7
24

19
Bizbazar - Antena3
18,9
DDD - OTV
15,3
13,9

9

8
7,8

5,3

0
10
15
20
25
30
35
40
Num`r mediu acte violente/or`
2.3.4. Ponderea violen]ei

Indicatorul cel mai relevant pentru aprecierea violen]ei din emisiunile analizate este cel al ponderii
duratei violen]ei, exprimat pe fiecare emisiune, indiferent de durata acesteia.
Astfel, pe primul loc s-a plasat emisiunea Dan Diaconescu Direct cu o pondere a violen]ei de
36% din durata total` a emisiunii, urmat` de Fe]ele cotidianului de la Realitatea TV. Emisiunile care au
cele mai mici ponderi ale violen]ei sunt Realitatea te prive[te, 100% cu Turcescu [i Realitatea zilei.
36
DDD - OTV
23

14,7

Bizbazar - Antena3
14
13.2
13.2
10.3
8,8

5,2
4,5

2,4
1,1

0
10
15
20
25
30
35
40
Ponderea duratei violen]ei (%)
123
Singurul reality-show care a fost monitorizat \n perioada 5-11 ianuarie 2009 a fost Test de
fidelitate de la Antena1, ale c`rui date se reg`sesc la capitolul Analiza violen]ei reale pe canale Antena1.
124
Capitolul
V
REPREZENTAREA
VIOLEN}EI
FIC}IONALE |N
AUDIOVIZUALUL
ROMNESC
Anca Velicu
rin sintagma violen]` fic]ional` \n]elegem toat` acea violen]` care apare \n operele de fic]iune
(cele care se bazeaz` pe un script anterior), adic` acolo unde violen]a este impus` de un om /
unii oameni cu rol \n crearea acelei fic]iuni (autor(i) al/ai scenariului, al/ai regiei sau al/ai textului original care
se ecranizeaz` etc.), dup` anumite norme narative, sau pentru efectul de real al filmului sau, pur [i simplu,
dup` propriul lor gust. Opus` acesteia, este violen]a, numit` de noi, real` care, a[a cum s-a v`zut din
analiza precendent`, prezint` reflectarea12 \n audiovizual a unei realit`]i violente. Fie c` aceast` violen]` este
relatat` / ar`tat` \ntr-un registru jurnalistic \n emisiunile de [tiri, fie c` apare ca manifestare spontan` a unor
participan]i la emisiuni de divertisment, emisiuni de dezbateri sau la reality show-uri, ceea ce o caracterizeaz`
\n mod fundamental este faptul c` este o manifestare neimpus` de niciun scenariu anterior, este o manifestare
lesne reg`sibil` (chiar dac` nu neap`rat frecvent`) \n via]a curent`.
Nu vom insista acum pe diferen]ele dintre cele dou` tipuri de violen]` \n ceea ce prive[te influen]a
violen]ei televizuale asupra telespectatorului, deoarece tema nu este obiectul acestui raport de cercetare. Vom
spune doar c` de[i violen]a fic]ional` creeaz` un imaginar violent care poate banaliza violen]a, totu[i exist`
(sau ar trebuie s` existe [i chiar se \ntmpl` \n cele mai multe dintre cazuri) o anumit` distan]are a
telespectatorului fa]` de fic]iunea respectiv` [i, prin aceasta chiar, se realizeaz` o protec]ie la nocivitatea
violen]ei televizuale (VTV). Totu[i exist` unii cercet`tori care afirm` c` telespectatorii copii, la vrste mici
sau foarte mici, au dificult`]i \n diferen]ierea \ntre con]inutul televizual fic]ional [i cel real, caz \n care violen]a
televizual` fic]ional` este cu att mai nociv` pentru ace[tia cu ct asist`m la o spectacularizare excesiv` a ei.
12
Am preferat s` folosim termenul reflect` pentru u[urin]a \n]elegerii diferen]ei dintre ceea ce numim \n aceast` carte violen]` real` respectiv
violen]` fic]ional`. Totu[i suntem de acord cu teoriile conform c`rora mass media mai degrab` construiesc dect reflect` realitatea pe care o
prezint`.
125
1.
ELEMENTE METODOLOGICE
u fost analizate, \n acest registru al fic]ionalului, cinci canale TV, dintre care patru canale
generaliste (TVR1, ProTV, Antena1 [i PrimaTV) [i un canal tematic (Acas` TV). Emisiunile
analizate au fost cuprinse \n intervalul 19-23h.
Unitatea de num`rare a fost dubl`: pe de o parte s-a num`rat frecven]a actelor de violen]` [i, pe de
alt` parte, s-a m`surat durata acestor acte (\n secunde).
Categoriile folosite \n analiz` au fost acelea[i ca [i la violen]a real` (anume: violen]` fizic`, verbal`,
psihologic`, economic`, social`, sexual`).
Obiectivele avute \n vedere au fost, [i de aceast` dat`:

1. Calcularea indicatorilor violen]ei (frecven]`, durat`, pondere a duratei scenelor de violen]` din
durata unei emisiuni, pondere a duratei scenelor de violen]` din o or` de emisiune, ponderea
scenelor de violen]` \n func]ie de ]ara de produc]ie a filmului, ponderea scenelor de violen]` \n
func]ie de tipul de film sau de seriale, cu diferitele lor forme);
2. Portretizarea violen]ei fic]ionale dup` actan]ii implica]i (cine sunt victimele [i cine agresorii, \n
func]ie de vrst`, sex, mod de definire);
3. Portretizarea violen]ei fic]ionale dup` contextele de semnificare \n care apare. Aici au fost avute
\n vedere caracterul legitim sau cel logic al actelor de violen]`, caracterul inten]ional, modurile
de scenarizare \n registrul senza]ionalist sau naturalizant etc.
2.
REZULTATE GENERALE
2.1. Frecven]a actelor de violen]`

|n perioada studiat` (5-11 ianuarie 2009) au existat 1083 acte de violen]` fic]ional` pe canalele din
e[antionul nostru, cu o frecven]` medie pe canal de 216,6 acte.
Canal TV
Num`rul de
scene de
violen]`
fic]ional`
TVR1
ProTV
Acas`
Antena1
PrimaTV
Total
canale
Frecven]a
medie
pe canal
158
362
215
167
181
1083
216,6
|ntr-un clasament al canalelor violente, pe primul loc, \n ceea ce prive[te num`rul de acte de violen]`
pentru \ntreaga perioad` monitorizat`, se afl` ProTV, cu 362 acte, urmat de Acas`, PrimaTV, Antena1
[i, \n finalul clasamentului, de canalul public de televiziune, TVR1 (cu un num`r de acte, mai pu]in de
jum`tate fa]` de primul clasat).
126
362
158
TVR1
167
Antena1
215
216,6
Acas`
Media pe canal
181
Prima
ProTV
Num`r de scene de violen]` fic]ional` pe canal
Totu[i, acest indicator nu este foarte potrivit pentru a face un clasament al canalelor violente
deoarece, pe de o parte, Acas`TV este, a[a cum spuneam mai devreme, un canal tematic, pe care, \n toat`
perioada monitorizat` au fost majoritar filme. Pe de alt` parte, nici \n ceea ce prive[te restul canalelor nu se
pot pune \n balan]` aceste date brute, deoarece programul din s`pt`mna studiat` a cuprins [i anumite
emisiuni atipice care au f`cut ca nu \n fiecare sear` s` existe filmele obi[nuite pe fiecare canal. Spre exemplu,
Antena1 a avut, luni, miercuri [i duminic` emisiuni de divertisment, ale c`ror scene de violen]` sunt
considerate ca fiind de violen]` real`, ceea ce i-a diminuat considerabil cantitatea de violen]` fic]ional`.
Un indicator dup` care putem face o compara]ie a canalelor este indicatorul compus numit num`r
mediu de acte de violen]` pe emisiune. Astfel, [i dac` anumite canale au difuzat \n perioada respectiv` mai
pu]ine emisiuni de tip fic]ional, putem vedea \nclina]ia unui canal de a difuza emisiuni mai violente dect
emisiunile difuzate de alt canal.
45
33
20
12
13
Acas`
TVR1
Prima
21
Media pe canal
Antena1
ProTV
Num`r mediu de acte de violen]` per emisiune (analiza pe canale)
127
{i dup` acest indicator, cel mai violent canal este tot ProTV-ul, cu, \n medie, 45 acte de violen]`
pe emisiune de fic]iune, urmat de Antena1, PrimaTV, TVR1, [i Acas`TV. Vedem astfel c`, de[i Acas`TV
p`rea un canal violent dup` num`rul de acte de violen]` per canal, el transmite emisiuni mai pu]in violente
dect ProTV sau Antena1. Canalul public de televiziune, r`mne [i dup` acest indicator un canal pu]in
violent, cu o medie de 13 acte de violen]` pe emisiune.
32
24
19
17
15
12
Acas`
TVR1
Prima
Media pe canal
Antena1
ProTV
Num`r mediu de acte de violen]` pe ora de emisiune
Totu[i, [i acest indicator are unele deficien]e. Astfel, sunt comparate emisiuni care dureaz` jum`tate
de or`, sau mai pu]in, cu emisiuni care dureaz` o or` [i jum`tate sau mai mult. Pentru a \ndrepta [i aceast`
deficien]` am construit un alt indicator, anume frecven]` medie a actelor de violen]` pe or` de emisiune
(indicator clasic stabilit de Georege Gerbner). Men]ion`m c` ora de emisiune avut` \n vedere este chiar
durata concret` a emisiunii, f`r` pauzele publicitare care o preced, postced sau segmenteaz` (acolo unde
este cazul13).
Se poate observa c` structura clasamentului r`mne aceea[i ca \n cazul frecven]ei violen]ei pe
emisiune, ProTV-ul r`mnnd cel mai violent canal [i Acas`TV cel mai pu]in violent. La nivel mediu,
cantitatea de violen]` fic]ional` pe un canal este de 19 acte pe ora de emisiune [i 21 de acte per emisiune.
2.2. Durata actelor de violen]` fic]ional`

A[a cum am v`zut, canalele difer` \n ceea ce prive[te num`rul de acte de violen]` (per total, per
emisiune [i per or` de emisiune) [i \n ceea ce prive[te durata emisiunilor difuzate (cea care face s` existe
diferen]e \ntre num`rul de acte de violen]` per emisiune [i num`rul de acte de violen]` per or` de emisiune),
dar, vom vedea \n continuare, difer` semnificativ [i \n ceea ce prive[te durata actelor de violen]`.
Pentru toate
canalele
13
Nr. de
emisiuni de
tip fic]ional
Durata
minim`
(minute)
Durata
maxim`
(minute)
Suma
duratelor
(minute)
Durata medie
a unei emisiuni
de tip fic]ional
(minute)
52
60
134
3462
67
Canalul public de televiziune nu are voie, conform reglement`rilor \n vigoare, s` segmenteze emisiunile prin inser]ii publicitare.
128
Astfel, la nivelul perioadei monitorizate, pentru toate canalele, durata medie a unei emisiuni este de
67 de minute. Durata medie a unui act de violen]` fic]ional` (VF) este, tot la nivel general, de 22 de secunde,
suma tuturor actelor de VF fiind de 24275 secunde (adic` 405 minute).
Pentru toate
canalele
Num`rul
actelor de
violen]`
Durata
minim` a
actelor de
violen]`
(\n secunde)
Durata
maxim` a
actelor de
violen]`
(\n secunde)
Suma
duratelor
actelor de
violen]`
(\n secunde)
Durata
medie a
actelor de
violen]`
(\n secunde)
1083
409
24275
22
De[i, cum am spus [i \n cazul frecven]elor, indicatorii \n frecven]e absolute nu sunt neap`rat
relevan]i la o compara]ie \ntre canale, vom spune totu[i c`, \n ceea ce prive[te durata total` a actelor de
violen]` pe fiecare canal, Antena1 se situeaz` pe primul loc cu 6071 secunde, urmat de TVR1, cu 6028
secunde de violen]`. ProTV-ul, canalul care \n ceea ce prive[te frecven]a actelor de violen]` se situa pe
primul lor, este acum (doar) pe locul trei cu 4992 secunde de VF. PrimaTV este, \n ceea ce prive[te acest
indicator, pe ultimul loc, cu 2822 secunde de violen]`.
4855
6028
6071
TVR1
Antena1
4992
4362
2822
Prima
Acas`
Media pe canal
ProTV
Durata total` a violen]ei de tip fic]ional (analiza pe canale, secunde)
129
38
36
22
20
16
14
ProTV
Prima
Acas`
Media pe canal
Antena1
TVR1
Durata medie a actului de violen]` (analiza comparativ` pe canale, secunde)

Pentru comparabilitate, am construit indicatorul durata medie a actelor de violen]`. Prin acesta
am vrut s` vedem dac` exist` un fel de profil al canalelor, \n ceea ce prive[te durata actelor de violen]`. |n
urma cercet`rii s-a constat c` TVR1 are cele mai lungi acte de VF, cu 38 secunde media actelor de VF, \n
timp ce ProTV are cele mai scurte acte de violen]` (14 secunde). Acas`TV este canalul a c`rui durat` a
actelor de VF este cea mai apropiat` de medie (de 22 secunde).
Ponderea duratei violen]ei fic]ionale
din totalul duratei emisiunilor de acest tip
12 %
Ponderea duratei violen]ei dintr-o or` de

emisiune
7
Un alt indicator construit a fost cel al ponderii pe care o are violen]a \n durata total` a emisiunilor
de tip fic]ional. La nivelul tuturor canalelor, aceast` pondere se afl` la nivelul de 12%. Pentru fiecare canal
\n parte \ns`, situa]ia difer` foarte mult. Dac` Antena1, cel mai violent canal sub acest aspect, are 24% din
durata emisiunilor de tip fic]ional reprezentat` de violen]`, Acas`TV, nu are dect 7%. TVR1 se dovede[te
a fi un canal violent, sub acest aspect, 16% din durata emisiunilor fic]ionale fiind reprezentat` de scene
violente.
130
24
16
Acas`
Prima
12
12
Media pe canal
ProTV
TVR1
Antena1
Ponderea duratei actelor de violen]` din durata total` a emisiunilor (%)

Un alt indicator compus, echivalent cu cel anterior dar mai u[or de citit, este cel al duratei scenelor
de violen]` din o or` de emisiune. |n medie, acest indicator are valoarea 7, ceea ce \nseamn` c`, din 60 de
minute de emisiune, 7 minute sunt violente. Graficul de mai jos ne indic` faptul c`, pe Antena1, din o or`
de emisiuni fic]ionale, 45 de minute sunt neviolente, \n timp ce 15 minute14 sunt pline de violen]`. Pe TVR1,
\n perioada analizat`, au fost 10 minute de violen]` \ntr-o or` de emisiune, pe Acas` [i pe PrimaTV \n jur
de 415 minute. ProTV-ul este, de aceast` dat` la nivelul mediu, cu aproximativ 7 minute de violen]` dintro or` de emisiune.
15
10
Acas`
Prima
Media pe canal
ProTV
TVR1
Antena1
Durata scenelor de violen]` fic]ional` din o or` de emisiune (minute)

14
Reamintim faptul c` m`surarea s-a f`cut \n secunde. Doar pentru citirea mai u[oar` a datelor s-a realizat trecerea \n minute.
Diferen]a de nivel \ntre Acas`TV [i PrimaTV se datoreaz` faptului c` \n reprezentarea grafic` sunt folosite datele reale, iar \n afi[area valorii, aceste
date au fost aproximate la unitate.
15
131
2.3. Analiza actelor de violen]` \n func]ie de tipul de emisiune \n care apar

Deoarece aceast` categorie mare folosit` pn` acum (cea a emisiunilor fic]ionale) poate fi, la
rndul sù, \mp`r]it` \n mai multe subtipuri, dup` mai multe criterii, am analizat mai detaliat toate aceste
date.
Una dintre clasific`ri a fost cea a tipologiei clasice a filmelor. Astfel, au fost avute \n vedere: filmul
de ac]iune, comedia, thriller-ul, filmul de dragoste, drama, telenovela, filmul de aventuri, sit-com, western,
filmul poli]ist, comedia romantic`.
Cum era deja de a[teptat, cele mai violente filme sunt cele de ac]iune (cu 32% dintre cazurile de
violen]`), \n care predomin` violen]a fizic` dar apare [i cea psihologic` [i cea economic`. Acestea sunt urmate
de comedii, cu o pondere de 18% din totalul actelor de violen]`, thriller, filme de dragoste, drame [i telenovele
(9%). Chiar filmele de acela[i tip pot \ns` s` difere foarte mult \n ceea ce prive[te att cantitatea de violen]`
con]inut`, ct [i tipul, structura acesteia. Astfel, comediile difuzate \n perioada monitorizat` au fost foarte
diferite, unele dintre ele con]innd peste 50 de acte, \n timp ce altele au cuprins sub 10 acte de violen]`. A[a
cum se vede \n tabelul de mai jos, exist` diferen]e [i \n ceea ce prive[te tipurile de filme difuzate de fiecare
canal. Astfel, Antena1, de[i a difuzat filme doar \n patru zile, are o palet` de genuri mai larg` dect ProTV-ul
care este specializat \n filme de tip ac]iune, thriller, comedie.
Ponderea apari]iilor scenelor de violen]` n diferite tipuri de filme
132
canal TV
TVR1
Total
ProTV
Total
Acas`
Total
Antena1
Total
Prima
Total
dram`
thriller
comedie
ac]iune
thriller
comedie
dragoste
comedie
telenovel`
ac]iune
dragoste
comedie romantic`
comedie
aventuri
ac]iune
dram`
comedie
serial
frecven]a pe canal
48
58
52
158
257
86
19
362
113
7
95
215
11
15
10
72
59
167
70
52
46
13
181
procente pe canal
30
37
33
100
71
24
5
100
53
3
44
100
7
9
6
43
35
100
39
29
25
7
100
Reparti]ia actelor de violen]`

n func]ie de ]ara de origine a filmului
133
|n func]ie de ]ara \n care este produs filmul16, majoritatea, 70% dintre actele de VF, apare \n filme
produse \n SUA, urmat`, \n 21% dintre cazuri, de cele care apar \n filme europene. Filmele latino-americane,
telenovelele \n spe]`, au doar 9% din actele de violen]`.
181
Prima
76
Antena1
14
Acas`
91
95
106
362
ProTV
130
TVR1
10
20
30
SUA
40
28
50
latino-american
60
70
80
90
100
european
Reparti]ia actelor de violen]` n func]ie de ]ara de origine a filmului

(analiz` comparativ` pe canal)
|n func]ie de canalul pe care sunt difuzate respectivele filme, se poate observa, din graficul de mai
sus c`, \n perioada men]ionat` doar Acas`TV a difuzat telenovele, a c`ror violen]` a reprezentat mai pu]in
de jum`tate17 din cantitatea de violen]` a acestui canal. Canalele PrimaTV [i ProTV au difuzat doar filme
de produc]ie SUA, toate actele de violen]` fiind deci de origine american`. Dintre filmele europene difuzate
de canalele TVR1, Acas` [i Antena1, cele de pe canalul public au fost cele mai pu]in violente.
16
Preciz`m c`, \n perioada studiat` (5-11 ianuarie 2009) grilele de programe ale canalelor studiate nu au cuprins produc]ii fic]ionale autohtone
(romne[ti). Facem aceast` precizare deoarece un studiu anterior arat` c` filmele romne[ti, att seriale ct [i artistice, con]in o cantitate foarte mare
de violen]`. A se vedea \n acest sens raportul M`surarea gradului de violen]` prezent \n programele audiovizualului romnesc (coord I. Dr`gan)
http://cna.ro/IMG/pdf/7.raport_fictionala_220109.pdf
17
Acest tip de grafic se cite[te \n urm`torul mod: pe PrimaTV au fost 181 de acte, toate (adic` 100%) fiind de produc]ie SUA, \n timp ce pe Acas`TV,
spre exemplu, 106 acte de violen]`, adic` sub 50%, au fost \n cadrul produc]iilor europene, 95 de acte, adic` \n jur de 45% au fost \n cadrul produc]iilor
sud-americane [i 14 acte, \n jur de 6-7 procente, au fost \n cadrul filmelor marca SUA.
134
30
25
25
23
20
15
10
latino-american`
european`
SUA
Num`rul mediu de scene de violen]` pe emisiune,

func]ie de ]ara produc`toare a filmului
Deoarece nu toate canalele studiate au transmis filme de produc]ie european` sau latino american`
([i oricum o f`ceau \n propor]ii diferite, dup` profilul canalului), pentru comparabilitate, am calculat num`rul
mediu de acte de violen]` pentru emisiuni de produc]ie SUA, latino-american` [i european` [i, de asemenea,
am calculat ponderea duratei scenelor de violen]` din durata emisiunilor. Dup` primul indicator, filmele de
produc]ie SUA difuzate de canalele romne[ti \n perioada analizat` sunt cele mai violente (25 acte de violen]`
per emisiune), urmate (destul de \ndeaproape) de filmele europene (cu 23 acte de violen]` per emisiune) [i
de cele de produc]ie sud-american` (9 acte per emisiune).
Din punct de vedere al ponderii, deci lund \n calcul [i valoarea duratei actului de violen]` (pe lng`
durata emisiunilor [i num`rul mediu de acte de violen]`), filmele europene18 sunt cele mai violente, 16% din
durata acestora fiind constituit` de violen]`. Urmeaz`, \n topul violen]ei ca pondere, filmele SUA, cu 12%
durat` a scenelor de violen]` din durata emisiunii. Filmele latino-americane, nu doar c` au pu]ine acte de
violen]`, dar acestea sunt de scurt` durat`, doar 5% din film fiind violent`.
18
Facem din nou precizarea c` ne referim la filmele europene difuzate de canalele romne[ti. Nu \nseamn` neap`rat c` filmele europene sunt mai
violente dect cele americane (de[i nu este nici exclus` o astfel de variant`), ci poate \nsemna c` televiziunile romne[ti aleg acele filme europene care
sunt mai violente, cu mult invocata scuz` c` Publicul cere s` vad` violen]`!.
135
16
12
latino-american`
european`
SUA
Ponderea duratei scenelor de violen]` n durata emisiunilor

- dup` ]`rile de origine - (%)
3.
TIPOLOGIA VIOLEN}EI
3.1. Tipurile de violen]`: frecven]e [i durate

De[i, la nivel general, per ansamblu actelor de violen]` studiate (real` [i fic]ional`), violen]a de tip
verbal se afl` pe primul loc, \n ceea ce prive[te violen]a fic]ional`, forma fizic` a violen]ei este cea mai frecvent
\ntlnit` form` de manifestare a acesteia. Astfel, \n ceea ce prive[te tipurile de violen]`, din totalul actelor
\nregistrate \n perioada monitorizat`, 42% dintre acte sunt de violen]` fizic`, urmate de actele de violen]`
verbal`, \n propor]ie de 40%.
Tipuri de violen]` fic]ional` (valori totale)
136
Violen]a psihologic` care nu \nso]e[te niciun alt act de violen]`19 este prezent` \n 11% dintre cazurile
analizate. Cel mai slab reprezentate tipuri de violen]` sunt cea social` [i cea sexual`, cu dou`, respectiv un
procent.
42,8
Media pe
canal
39,5
37,6
Prima
44,8
40,7
Antena1
2,0
0,8
3,5
11,7
7,2
41,3
8,3
2,2
1,0
4,8 0,6
11,4
2,3
25,1
Acas`
46,5
17,7
4,7
3,7
0,9
61,0
ProTV
28,7
8,6
0,8
1,3
32,9
TVR1
0
10
fizic`
46,8
20
verbal`
30
40
psihologic`
50
12,7
60
economic`
70
80
social`
6,3
90
100
sexual`
Tipurile de violen]` fic]ional` pe fiecare canal (%)
Pentru fiecare canal \n parte, aceast` pondere a tipurilor de violen]` variaz` fa]` de media canalelor.
Astfel, \n ceea ce prive[te violen]a fizic`, ProTV-ul este cel mai violent canal, 61% din cazurile de violen]`
de pe acest canal fiind de tip fizic. Cel mai pu]in violent canal sub acest aspect pare s` fie Acas`TV unde
doar 25,1% dintre actele de violen]` fic]ional` prezentate sunt de tip fizic. Se poate observa u[or c` varia]ia
pe canale a VF de tip fizic este foarte mare, cel mai violent canal avnd de dou` ori [i jum`tate mai multe
acte de violen]` fizic` dect cel mai pu]in violent (respectiv ProTV-ul cu 61% fa]` de Acas`TV cu 25%).
|n ceea ce prive[te violen]a de tip verbal, varia]ia este mai mic`, practic patru din cinci canale analizate
situndu-se \n jurul valorii de 42-49% violen]` verbal`. ProTV-ul este de aceast` dat` diferit; cu doar 28%
violen]` verbal` \n favoarea celei fizice, acest canal \[i consolideaz` imaginea de canal cu violen]` de tip
hard. Violen]a psihologic` este cel mai mult prezent`, relativ la celelalte tipuri de violen]`, pe canalul
Acas`TV. De altfel, telenovela, film predilect al acestui canal, privilegiaz` acest tip de violen]`; la fel [i
drama.
Violen]a economic` este cel mai mult prezent` pe PrimaTV (8,3%) [i cea social` pe canalul public
TVR1 (6,3%).
Violen]a sexual` nu este prezent` pe toate canalele, iar acolo unde este are procente foarte mici.
Astfel, violen]a sexual` apare doar pe canalele Acas`TV (cu 3,7% din total violen]`) [i Antena1 cu (0,6%).
O alt` manier` de a exprima acelea[i rezultate este prin ponderea actelor de violen]` de un anumit
tip de pe un canal din totalul actelor de acel tip. Cu alte cuvinte, ct la sut` din total acte de violen]` fizic`
de tip fic]ional apare pe canalul public, ct la sut` pe ProTV etc.
19
Revenim cu o precizare metodologic`: deoarece orice tip de violen]` (fizic`, verbal`, economic`, social` sau sexual`) poate s` fie \nso]it de violen]`
psihologic`, ceea ce ar fi multiplicat att frecven]a ct mai ales durata actelor de violen]`, am decis s` num`r`m acest tip de frecven]` doar atunci
cnd nu \nso]e[te un alt act. |n caz contrar, era analizat actul principal de violen]`.
137
Ponderea violen]ei fic]ionale

de tip fizic pe fiecare canal
(procente din totalul actelor
de violen]` fic]ional` de tip fizic)
Graficul de mai sus indic` aceast` pondere \n cazul violen]ei fizice. Se observ` faptul c` ProTV-ul
r`mne cel mai violent canal [i sub acest aspect, 47% din totalul actelor de violen]` fizic` \nregistrate \n
s`pt`mna 5-11 ianuarie 2009, apar]innd acestui canal. Dup` acesta urmeaz` Antena1 [i PrimaTV (cu
cte 15%) [i Acas`TV cu 12%. TVR1 contribuie cu cea mai mic` propor]ie de violen]` de tip fizic la totalul
num`rului de acte de acest fel, mai exact cu 11%.

de tip verbal pe fiecare canal
(procente din totalul actelor
de violen]` fic]ional` de tip verbal)
|n ceea ce prive[te VF de tip verbal, propor]ia cu care fiecare canal contribuie la totalul acesteia este
una mai echilibrat`. Varia]iile au totu[i loc [i aici. Astfel, [i la acest capitol ProTV-ul este pe primul loc,
contribuind cu un sfert la VF de tip verbal. Tot cu aproape un sfert, mai exact 23% contribuie [i Acas`TV,
urmat` de PrimaTV (19%) [i TVR1 (17%). De[i \n cadrul canalului Antena1 cea mai mare parte a violen]ei
138
era de tip verbal, totu[i, contribu]ia acestui canal la totalul actelor de V Verbal`, reprezenta cea mai mic`
parte (16%)20.

de tip psihologic pe fiecare canal
(procente din totalul actelor de
violen]` fic]ional` de tip psihologic)
|n ceea ce prive[te violen]a de tip psihologic, cea mai mare pondere a ei este pe canalul Acas`TV,
urmat` de cea de pe ProTV (aproape un sfert din totalul VF de acest tip). Cel mai pu]in contribuie la aceast`
scenarizare a violen]ei canalul PrimaTV (cu 11%).
20
Atragem aten]ia, \n mod deosebit legat de acest fapt, asupra importan]ei datelor metodologice (precum e[antionul de cercetare: canale studiate,
perioada de timp etc.) \n citirea rezultatelor. Tendin]a cititorul neavizat, sau a celui gr`bit, de a generaliza aceste rezultate, \n defavoare strictei
delimit`ri date de e[antion, este nu doar contraproductiv`, ci chiar neavenit`. Vom ilustra acest avertisment cu datele ob]inute la cercetarea
anterioar` (a se vedea M`surarea gradului de violen]` prezent \n programele audiovizualului romnesc, cercetare efectuat` \n perioada 13-19.10.2008; vezi
rezultatele la http://cna.ro/article1638,1638.html), cnd violen]a verbal` de pe canalele Antena1 [i Acas`TV era la cote foarte ridicate prin serialele
romne[ti difuzate, \n acea perioad`, pe cele dou` canale. Astfel, la nivelul tuturor canalelor, violen]a fic]ional` de tip verbal reprezenta 54% din totalul
violen]ei, urmat` de violen]a de tip fizic, cu 31% pondere; pe canalul Antena1, aceast` violen]` ajungea la propor]ia de 77,4%, \n timp ce, pe Acas`TV
violen]a verbal` era de 66,4%; de asemenea, cnd am studiat ponderea violen]ei de tip fic]ional \n func]ie de ]ara de produc]ie a emisiunii, 41% din
violen]a \nregistrat` era din filme romne[ti ([i, cea mai mult` violen]` \ntlnit` \n filmele romne[ti era cea verbal`). Ori, simplul fapt c` \n prezenta
cercetare, efectuat` \n perioada 5-11 ianuarie 2009, nu au existat \n grilele de program ale canalelor selectate \n e[antion produc]ii romne[ti a
modificat rezultatele cercet`rii att \n ceea ce prive[te cantitatea de violen]` [i structura acesteia, ct [i un eventual clasament al celor mai (ne)violente
canale.
139

de tip economic pe fiecare canal
(procente din totalul actelor de
violen]` fic]ional` de tip economic)
Din totalul actelor de violen]` de tip economic, 40% apar pe canalul PrimaTV, urmate de
Acas`TV (26%) [i Antena1. Canalul public este, sub acest aspect, cel cu cea mai mic` ponderea a violen]ei
economice.
43
Media pe
canal
40
38
European`
37
11
Latino-american`
12
61
10
fizic`
20
verbal`
38
30
40
psihologic`
4 2
22
48
SUA
11
50
60
economic`
70
80
social`
90
100
sexual`
Tipurile de violen]` corelate cu ]ara de produc]ie (% pe ]ara de produc]ie)
Dac` analiz`m \n ce m`sur`, anumite tipuri de produc]ii sunt asociate cu anumite tipuri de violen]`,
vom descoperi c` violen]a fic]ional` de tip fizic este mai degrab` fieful filmelor marca SUA, \n timp ce violen]a
verbal` [i cea psihologic` se \ntlne[te mai ales \n fic]iunea latino-american`. |n bun` m`sur`, violen]a din
fic]iunea european` se aseam`n` cu cea nord american`, diferen]ele fiind \n ponderarea violen]ei de tip fizic
(mai mic` cu 10%) pentru a pune \n scen` ([i poate, a atrage aten]ia asupra) violen]a de tip social [i pe cea
sexual`.
140
3.2. Formele de manifestare a violen]ei fic]ionale
Formele de manifestare ale VF de tip fizic (VFF),

procente din totalul actelor de VFF
Cele mai multe acte de violen]` fic]ional` de tip fizic (VFF) iau forma b`tìi (b`taia
presupune, \n modul nostru de a opera]ionaliza conceptele, o violen]` simetric` 21, f`r` arme de foc, \n care
ambii combatan]i dau palme, pumni, picioare etc.). Urmeaz` apoi crima / omuciderea cu un sfert dintre
cazurile de VFF. Acest procent foarte mare, \n care violen]a este la nivelul maxim de gravitate, cu urm`ri
ireversibile, este unul \ngrijor`tor, cu att mai mult cu ct monitorizarea s-a f`cut pentru perioada de prime
time. Dac` un copil de 8-9 ani a \nceput s` se uite la televizor, \n prime time al`turi de p`rin]i, \n acea audien]`
familial`, un sfert din actele de violen]` fizic` pe care le va vedea vor lua forma crimei (spre deosebire de
situa]ia de pe canalele de DA unde doar 1% dintre acte sunt de acest gen).
Formele de manifestare ale VF de tip verbal (VFV),

procente din totalul actelor de VFV
21
Facem aceast` precizare pentru c` \n romn`, de multe ori se folose[te [i \n sens asimetric (p`rintele \[i bate copilul). Folosirea noastr` este \ns`
\n sensul \n care doi se bat, adic` fiecare \l love[te pe cel`lalt.
141
Violen]a fic]ional` de tip verbal se manifest` preponderent sub forma ]ipetelor [i a ridic`rii de
ton (42%), urmate de insulte [i limbaj licen]ios (\n 11% dintre cazuri). Insulta, limbajul licen]ios sau chiar
obscen, etichet`rile, atacul la persoan` [i injuriile, adic` formele tari de manifestare a VFV sunt prezente, \n
perioada analizat`, \n filmele difuzate de televiziunile romne[ti \n aproape jum`tate dintre cazuri.
|n ceea ce prive[te VF de tip psihologic, trei sferturi din aceasta ia forma amenin]`rii, urmat` de
culpabilizare (14%), h`r]uire [i umilire (5 procente \mpreun`). Vom aminti aici c`, de[i de multe ori tratat`
ca violen]` soft, VFP este una cu impact foarte mare asupra micilor telespectatori. Astfel, s-a constat \n
cadrul unei cercet`ri c` cea care induce o stare de angoas` copiilor nu este violen]a fizic`, cu urm`ri clare, ci
a[teptarea de dinainte de momentul violent, suspence-ul, amenin]area iminent`22. Un rezultat care, cel pu]in
la nivel formal23, poate s` bucure este acela c` norma filmelor analizate de noi pare s` fie cea a corectitudinii
politice, doar 1% dintre actele de VFP fiind stereotipii etnice.
Formele de manifestare ale VF de tip psihologic (VFP),

procente din totalul actelor de VFP
Violen]a de tip economic ia forma distrugerii de bunuri (26% din cazuri), urmat` de abuz /
exploatarea victimei (19%), ocuparea abuziv` a gospod`rie (16), acte ale crimei organizate (14%) [i furt (\n
11% dintre cazuri).
22
A se vedea \n acest sens nota 68 din capitolul dedicat desenului animat al prezentei c`r]i.
Despre valoarea educativ` a filmelor [i/sau despre amprentarea lor ideologic` sunt multe lucruri de spus, existnd teorii [i voci att pro, ct [i
contra. Totu[i putem, pn` la proba contrarie, accepta ideea c` o form`, sus]inut` consecvent poate, cu timpul, s`-[i creeze fondul propriu.
23
142
Formele de manifestare ale VF de tip economic (VFE),

procente din totalul actelor de VFE
Violen]a de tip social ia cel mai adesea forma sinuciderii (38%), urmat` de abuzurile poli]iei [i ale
altor autorit`]i (40% \n total), trrea \n scandalul public, 14%. Acest tip de violen]` este foarte interesant
pentru c` este cel mai mult dependent cultural. Astfel, ceea ce \ntr-un spa]iu (un stat de drept, spre exemplu)
este perceput ca fiind violent, \n alt spa]iu (o dictatur` militar` de exemplu) poate fi tolerat, ba chiar poate
friza normalul. De aceasta ni se pare normal s` atragem aten]ia asupra importan]ei gndirii contextuale a
violen]ei \n general [i a acesteia \n special. A judeca cu aceea[i m`sur` un comportament dintr-un context
istoric bine definit, care acum pare violent dup` normele actuale ale unui stat de drept [i ale unei democra]ii
de tip occidental [i un comportament al unor indivizi din Manhattan-ul secolului XXI, constituie o
\n]elegere irelevant`.
Formele de manifestare ale VF de tip social (VFSo),

procente din totalul actelor de VFSo
143
|n ceea ce prive[te violen]a sexual`, num`rul actelor de acest fel a fost foarte mic \n perioada
monitorizat` (9 acte). Formele concrete de manifestare a acestora le-am reprezentat sub form` de tabel
pentru a nu deforma percep]ia asupra realit`]ii (prin ponderi statistice, acestea pot p`rea mult mai multe
dect sunt \n realitate).
Formele pe care le iau actele de violenta de tip sexual
Num`rul de acte
Tentativ` de viol
H`r]uire sexual`
Obligare la perversiuni sexuale
ACTAN}II24 SCENELOR DE VIOLEN}~.

AGRESORI {I VICTIME
4.
4.1. Agresorii actelor de violen]`
79,8
Media per canal
14,6
82,3
Prima
17,7
68,9
Antena1
19,2
86,5
Acas`
9,1
67,1
TVR1
0
10
20
30
unul
12,0
13,5
85,1
ProTV
5,6
20,3
40
50
mai mul]i
60
70
80
5,8
12,7
90
100
neprecizat
Num`rul agresorilor pe fiecare canal (%)

Actele de violen]` fic]ional` difuzate \n intervalul 5-11 ianuarie 2009 de televiziunile care au
constituit e[antionul nostru sunt, \n cea mai mare parte, acte individualizate, agresorul fiind un singur individ
(80%). |n aproape 15% dintre cazuri, violen]a a fost s`vr[it` de doi sau mai mul]i agresori, iar \ntr-un
procent de 5,6, agresorul nu a putut fi identificat. Cea mai individualizat` violen]` apar]ine canalului
Acas`TV, \n timp ce canalul public de televiziune are cea mai mare cantitate de violen]` colectiv`25 (corelat
cu cea mai mic` propor]ie de violen]` individual`).
24
Folosim termenul de actant \n sens de actor, autor al unor acte (de violen]`, \n cazul nostru) [i nu cu sensul sù din pragmatic`. Am ales s` folosim
acest termen \n loc de actor pentru a diferen]ia \ntre actor= cel care joac` un rol \ntr-o pies` de teatru, film [i actor=autor al unor acte,
comportamente etc.
25
Filmele istorice difuzate de acest canal TV sunt vinovate de aceast` situa]ie.
144
Uman
TVR1
ProTV
Acas`
Antena1
Prima
media per
canal
89,6%
94,0%
93,0%
87,2%
89,5%
91,4%
1,3%
0,6%
0,3%
Animal
Robot / ma[in`rie
1,4%
Grupul
9,0%
4,0%
Masa de oameni
1,5%
1,1%
Altele
0,3%
5,6%
8,7%
5,5%
5,9%
2,7%
0,6%
1,1%
3,9%
1,0%
0,9%
|n marea majoritate a cazurilor agresorul este de tip uman (fie c` este individual sau grup de
persoane). Animalele sau robo]ii, agresori obi[nui]i \n fic]iunile animate apar, pe canalele generaliste, \ntr-o
por]ie foarte mic`, de doar 0,3%.
60,9
Media per canal
21,1
57,5
Prima
28,2
63,3
Antena1
4,6
49,3
0
10
20
6,9
28,4
30
masculin
40
feminin
50
60
nu e cazul
1,3
13,1
75,1
TVR1
18,0
40,2
ProTV
5,1
14,4
17,3
46,3
Acas`
12,9
0,5
13,5
20,9
70
80
90
1,5
100
neprecizat
Descrierea actelor de violen]` dup` sexul actan]ilor implica]i (%)

Agresivitatea/ violen]a r`mne o ac]iune conotat` masculin, 60,9% dintre agresori fiind de acest
gen. Totu[i, mai bine de o cincime (21,1%) dintre agresori sunt femei. Analiza pe canale arat` c` cel mai
masculinizat canal \n ceea ce prive[te agresivitatea este ProTV-ul26 (75,1% agresori b`rba]i), \n timp ce
Acas`TV con]ine cea mai mult` violen]` exercitat` de femei (de altfel, acest canal con]ine foarte mult`
violen]` verbal` [i psihologic`, domenii \n care stereotipul este c` femeile sunt mai violente dect b`rba]ii).
Acesta este de altfel [i canalul cu cei mai pu]ini b`rba]i agresori, urmat de TVR1.
Agresorul clasic, pentru toate canalele studiate, dar [i la nivelul fiec`ruia dintre ele, este adultul.
De[i anii 70-80 au introdus \n scen` agresorul adolescent, uneori chiar copil (adolescentul rebel, cu sau f`r`
cauz`), aceste personaje sunt relativ slab reprezentate \n filmele difuzate pe canalele romne[ti (cel pu]in \n
perioada analizat` de noi). Astfel, la nivelul tuturor canalelor, doar 3,4% dintre agresori sunt copii (cei mai
mul]i apar pe ProTV, anume 7,2%) [i 3,1% sunt adolescen]i (cei mai mul]i, la nivel de canal, sunt pe
PrimaTV, cu 8,3%). Tinerii apar cel mai mult, \n postur` de agresor, pe canalul Acas`TV (22%).
26
Poate c` aceast` predominare a agresorului masculin face ca [i percep]ia acestui canal s` fie de canal violent care promoveaz` modelul b`rbatului
macho.
145
3,4 3,1
10,7
Media per canal
Prima
Antena1
0,6
8,3
0.2
4,0
64,1
14,5
1,1
8,3
54,1
2,0 1,3
4,7
9,9
65,3
17,7
4,0
22,7
2,8
4,7
Acas`
22,0
52,3
6,1
12,1
1,1
7,2
ProTV
6,9
76,5
16,4
TVR1
0
10
copil
8,3
62,7
20
30
adolescent
40
tn`r
50
adult
20,9
60
70
b`trn
80
90
nu e cazul
100
nespecificat
Analiza actelor de violen]` n func]ie de vrsta agresorilor

(analiz` comparativ` pe canale, %)
|n ceea ce prive[te indicatorul rolul actantului violen]ei (agresor sau victim`) \n ac]iune, acesta a
fost studiat pentru a \n]elege violen]a televizual` [i sub aspect calitativ. Mai exact, interesa \n ce m`sur`
agresorul sau victima apar mai degrab` \n roluri pozitive sau negative27 [i, mai mult, interesa \n ce m`sur`
actorii violen]ei ap`reau \n roluri neutre sau nespecificate, ipostaze \n care ei nu erau mandata]i propriu-zis
s` participe la actele de violen]`, genernd confuzie \n ochii spectatorului copil (care din basme [i pove[ti [tie
c` alesul se lupta cu zmeul sau vr`jitoarea, violen]a nedisipndu-se printre toate personajele), sau chiar
avnd efectul de cre[tere a anxiet`]ii generat` de violen]a TV prin faptul c` victima este omul comun,
nespecificat (de aceea r`zboaiele sunt \nfrico[`toare, de aceea atacurile teroriste, cele care vizeaz` oameni
comuni, sunt cele care genereaz` cel mai adesea cre[terea sentimentului de insecuritate).
|n fic]iunile analizate de noi, cea mai mare parte a agresorilor au un rol nespecific \n ac]iune (mai
exact 32,6%). Ace[tia sunt urma]i de agresorul \ntruchipat de personajul negativ, \n 31,1% dintre cazuri, [i
de agresorul personaj pozitiv \n 18,6% din situa]ii. Canalul cu cea mai mult` violen]` f`cut` de personajul
negativ este Acas`TV28, cu 41,1%, iar cel cu cea mai mult` violen]` f`cut` de un personaj cu rol nespecificat
este pe TVR1, cu 40,3% dintre cazuri (din nou, filmele istorice contribuie la aceasta situa]ie).
27
De[i de cele mai multe ori, \n fic]iune cel pu]in, violen]a este echilibrat`, \n sensul \n care eroul pozitiv este de multe ori \n egal` m`sur` agresor
ca [i personajul negativ, dat fiind c` modul \n care restabile[te ordinea este unul tot violent (pentru spectaculozitate).
28
Faptul c`, pe acest canal sunt majoritar difuzate telenovele nu este strìn de acest rezultat deoarece specific acestui gen televizual \i este o intrig`
bazat` pe dihotomia bine-rù accentuat` pn` la caricaturizare. Astfel, personajele negative din telenovele vor fi \ntotdeauna rele [i vor face rù nu
de pu]ine ori acte violente (cel pu]in violen]` verbal` [i psihologic`), iar personajele pozitive vor fi angelice, incapabile s` restabileasc` ordinea prin
recurs la acte violente, orict de legitime ar fi acestea; pu]ine sunt cazurile unor personaje complexe, care pot da na[tere la ambiguit`]i interpretative.
146
Media per canal
31,1
Prima
26,9
Antena1
27,2
6,6
18,6
10,9
32,6
24,0
11,2
33,1
5,1
1,5
26,5
41,1
Acas`
31,6
14,8
17,2
13,2
16,3
10,5
3,3
31,1
ProTV
14,4
24,2
TVR1
0
10
40,8
14,5
20
negativ
30
neutru
10,4
40,3
40
50
pozitiv
60
21,0
70
nespecificat
80
90
100
nu e cazul
Analiza comparativ` a actelor de violen]` pe canal n func]ie de rolul

pe care agresorul l are n ac]iune (% din total frecven]e pe canal)
Un alt aspect studiat a fost cel al modalit`]ilor \n care are loc definirea actan]ilor violen]ei, mai
specific, perspectiva din care sunt defini]i. Subitemii avu]i \n vedere au fost: definirea personajului prin pozi]ia
de top \n domeniul economic (cu alte cuvinte bogatul), definirea personajului ca activ civic (justi]iarul),
cei defini]i, \ntr-un fel sau altul, prin profesie (meseria[ul, fie c` e vorba de instalator sau de profesor,
doctor, inginer, ideea era cea a identit`]ii personajului construit` pe profesie). Un caz special a fost considerat
cel al personajelor a c`ror identitate se construie[te pornind de la mass media: de[i acestea ar fi putut fi
\ncadrate, dup` anumite teorii, \n categoria activistului civic, \n timp de dup` altele era vorba de un om
care \[i exercita o profesie, ca oricare alta, am preferat s` \l privim caz aparte datorit` tendin]ei manifestate
de neoteleviziune (U. Eco) spre autoreflexivitate. Aceasta se traduce \n punerea \n discu]ie a statului
jurnalistului \n societatea actual` (definit` ca societatea ecranului): \ntre profesie [i via]` privat`, un demiurg
al credin]elor oamenilor sau doar un ucenic vr`jitor, jurnalistul, sau omul de media, este analizat [i reanalizat
\n fic]iunea televizual` uneori cu miza mult mai mare dect strict la nivel profesional; este vorba de a \n]elege
\ns`[i societatea \n care trìm, societate care pivoteaz` \n jurul acestei institu]ii cvasi-religioase care este cea
a mass media. Conotarea omului de media \n regimul violent (fie c` e vorba de violen]` verbal`, economic`,
psihologic` sau, mai rar, fizic`) poate constitui \ncerc`ri de a demitiza un domeniu, dar poate, \ntr-o
anumit` m`sur`, s` \i [i consolideze rolul \n societate tocmai prin evocarea excep]iei care confirm` regula.
|n sfr[it, omul comun, ultima categorie pozitiv`29 a acestui item, se auto-explic`: mama, nevasta sau vecinul,
femeia-la-40-de-ani sau b`trnul sunt cteva din ipostazele pe care le poate lua aceast` categorie a omului
comun.
29
Nu este cazul este o categorie negativ`, care are menirea de a prinde acele cazuri \n care itemul nu se poate aplica.
147
1,6
Media per canal
Prima
Antena1
1,0
11,7
23,8
22,1
46,5
4,4
1,3
5,3
16,6
15,4
37,0
27,3
19,9
51,2
14,7
4,7
23,3
Acas`
9,8
8,2
ProTV
50,3
32,1
50,3
30,3
TVR1
0
10
top economic
11,2
9,4
36,4
20
30
activism civic
40
50
profesie
33,3
60
70
mass-media
80
90
om comun
100
nu e cazul
Analiza comparativ` a actelor de violen]` pe canal n func]ie de modul

n care este definit agresorul (% din total frecven]e pe canal)
Cercetarea ne-a relevat faptul c` majoritatea, 46,5% dintre agresorii violen]ei sunt reprezenta]i de
omul comun, urmat de personajele definite prin profesie, 23,8%, personajele definite prin bog`]ie
(11,7%) [i, cu pondere foarte mic`, personajele active din punct de vedere civic [i cele care activeaz` \n mass
media. Analiza pe fiecare canal \n parte, arat` anumite tendin]e specifice canalelor. Astfel, Acas`TV are cei
mai mul]i agresori defini]i economic30; Antena1, Acas`TV [i ProTV-ul au personaje agresive definite ca
common people \n propor]ie aproape egal`, de 50%. Definirea prin statutul profesional31 apare la agresori
\n aproape o treime dintre cazuri pe canalele TVR1 [i ProTV.
Tipurile de profesii prin care este definit agresorul

(% din totalul celor care sunt defini]i astfel)
30
Tema bogatului rù [i al fetei s`race bun` este unul dintre leit-motivele \n jurul c`rora se ]es telenovelele; este o punere \n scen` mai degrab`
a unei realit`]i de tip feudal.
31
Aceste moduri de construc]ie a personajelor este mai degrab` modern.
148
|n ceea ce prive[te profesiile \n care apare cel mai frecvent agresorul, cercetarea noastr` a confirmat
alte studii, care vorbeau despre meseriile conotate violent, cum este cea de poli]ist (50,4% dintre agresorii
defini]i profesional sunt poli]i[ti). Elevii [i profesorii, reprezint` [i ei o realitate destul de agresiv`, 18% dintre
agresori fiind de acest tip.
4.2. Victimele actelor de violen]`

Actul de violen]` r`mne unul suportat individual \n majoritatea cazurilor de violen]` fic]ional`
(73,9%), doar \n 15% dintre cazuri existnd victime multiple. La nivelul tuturor canalelor, \n 11% dintre
cazuri nu s-a putut identifica dac` este vorba despre una sau mai multe victime, iar \ntr-un procent foarte mic,
0,1% dintre cazuri, victima era societatea per ansamblu. PrimaTV este canalul cu violen]a cea mai clar
identificabil`, procentul de situa]ii neprecizate fiind minim (1,7%). Tot pe acest canal avem cea mai mare
cantitate de violen]` suportat` individual, \n timp ce cea mai mare cantitate de violen]` suportat` \n mod
colectiv (victime multiple) se \ntlne[te pe Antena1.
Media per canal
73,9
15,0
11,0
0,1
1,7
Prima
82,9
14,9
65,9
Antena1
18,0
16,2
80,9
Acas`
14,4
72,6
ProTV
13,9
65,8
TVR1
0
10
20
una
15,2
30
40
mai multe
50
60
neprecizat
70
0,6
4,7
13,6
19,0
80
90
100
societatea
Frecven]a victimelor actelor de VF (% per canal)
Natura victimei
TVR1
ProTV
Acas`
Antena1
Prima
Media per canal
Uman
93,8%
91,0%
96,2%
85,6%
86,0%
90,8%
0,6%
0,3%
Animal
0,6%
Robot / ma[in`rie
1,6%
Grupul
4,7%
5,3%
Masa de oameni
1,6%
1,6%
0,5%
11,0%
5,6%
5,8%
3,4%
1,7%
1,5%
Alt tip
5,6%
1,0%
Societatea
0,6%
0,1%
100,0%
100,0%
TOTAL
100,0%
100,0%
3,8%
100,0%
100,0%
149
Cele mai multe victime ale violen]ei fic]ionale sunt oameni, singuri, sub form` de grup sau ca mas`.
Sub un procent dintre victime sunt animale sau robo]i.
63,0
Media per canal
21,2
53,1
Prima
31,8
64,4
Antena1
10,3
64,1
TVR1
10
20
30
masculin
17,2
40
feminin
50
60
nu e cazul
70
0,7
14,2
75,1
17,8
34,1
ProTV
0,2
15,1
17,1
51,7
Acas`
15,5
14,3
0,3
18,8
80
90
100
nespecificat
Descrierea actului de violen]` dup` sexul victimelor (% per canal)
|n studiile de gen [i \n cele criminologice se pune accentul pe faptul c` exist` \n literatur`, [i \n

fic]iune \n general, tendin]a de a victimiza femeia (tendin]` corelat` cu conotarea agresiv` a masculinit`]ii),
fenomen care este vinovat de cre[terea \n mod real a agresivit`]ii asupra femeilor 32. Tocmai de aceea ne-a
interesat care este imaginea victimei (sex, vrst` etc.) care apare \n fic]iunile televizate difuzate pe canalele
romne[ti, \ntr-o s`pt`mn` oarecare. Astfel, am reg`sit [i noi aceast` politic` de a de-victimiza femeia,
doar 21,2% dintre victime fiind femei [i 63% b`rba]i. La analiza pe canale, situa]ia se polarizeaz` [i mai
mult, ProTV-ul fiind cel mai modern canal, cu procentul maxim de b`rba]i victim` [i procentul minim
de femei victime (75%, respectiv 10%). |n acela[i timp, interesant este c` pe canalul Acas`TV, canal
specializat \n filme, [i perceput mai degrab` ca fiind pentru femei, exist` cele mai multe victime \n rndul
femeilor (34%, de trei ori mai multe dect pe ProTV).
Dup` vrsta victimei, majoritatea (64,6% dintre victime) este adult`, urmat`, \n 10% dintre cazuri
de tineri [i \n 3% de copii. Din p`cate copilul \n rol de victim` apare numai pe canalul Acas`TV, acolo unde
majoritatea actelor de violen]` se \ntmpl` \n context domestic, \n cas` (55%). Ori, promovarea unor astfel
de imagini ale violen]ei domestice asupra copilului, poate avea un efect negativ prin naturalizarea sa. Cei
mai mul]i adolescen]i \n rol de victim` apar pe canalul PrimaTV, pe cnd cea mai mare propor]ie de tineri
\n aceast` postur` este reg`sibil` pe canalul public de televiziune.
32
Ideea central` fiind aceea c` acceptabilitatea social` a violen]ei \mpotriva femeilor este una dependent` cultural, [i deci una corigibil` prin
produse culturale. Astfel, a[a cum exist` norme, respectate de produc`torii de film, referitoare la corectitudinea politic`, tot a[a exist` un mod
tacit de a dezavua femeia pe post de victim`.
150
1,1 2,9
10,6
Media per canal
10,6
Prima
64,6
8,4
3,7
54,2
17,2
7,3
19,6
3,4
62,3
3,4
Antena1
4,1
26,7
1,4
0,9
Acas` 4,7
17,1
67,8
8,1
0,3
ProTV 3,1
77,6
2,8
16,2
1,6
29,7
TVR1
0
10
43,8
20
copil
30
40
adolescent
50
tn`r
4,7
60
adult
70
20,3
80
nu e cazul
90
100
nespecificat
Descrierea actului de violen]` n func]ie de vrsta agresorilor

(analiza comparativ` pe canale, %)
Dintre personajele care sunt identificabile dup` criteriul rolul \n ac]iune, observ`m c` victimele
au preponderent rol negativ [i neutru (25,4% [i 18,3%), cele mai pu]ine victime fiind personaje pozitive.
Acest rezultat ne reaminte[te de faptul c` noul cinematograf, a[a cum observ` Olivier Mongin, extinde
violen]a \n rndul personajelor neutre. Aceasta nu mai este, a[a cum spuneam mai sus, apanajul exclusiv al
personajelor cu parte \ntreag` \n ac]iune (cei buni sau cei rì), ci multe dintre victime sunt, a[a cum
se observ`, fie cu un rol definit ca neutru, fie f`r` un rol bine definit [i, prin aceasta, \n zona de gri, a neutrului,
a comunului.
Media per canal
25,4
Prima
18,3
22,3
15,1
30,8
Antena1
17,2
17,3
15,4
39,2
Acas`
17,2
TVR1
0
10
14,6
24,9
20
negativ
40
neutru
20,8
29,4
11,3
29,2
13,8
30
8,4
18,5
11,8
19,0
13,6
36,9
12,4
19,3
ProTV
25,4
14,8
29,3
50
pozitiv
60
7,7
20,7
70
nespecificat
80
90
100
nu e cazul
Analiza comparativ` a actelor de violen]` pe canal n func]ie de rolul

pe care victima l are n ac]iune (% din total frecven]e per canal)
151
Din nou, [i \n ceea ce prive[te modul \n care este definit` victima, predomin` omul comun, f`r`
\nsu[iri definitorii nici economice, nici prin profesie [i nici prin tr`s`turi civice (cu 45,5% din cazurile de
violen]` \nregistrate). Ace[tia sunt urma]i de cei defini]i prin profesie (27,4%) [i de cei care reprezint` o
pozi]ie de top din punct de vedere economic (9,3%). Canalul care prezint` fic]iunea cea mai
profesionalizat` este TVR1, victimele fiind, pe acest canal, \n propor]ie de 40% definite prin profesie.
Acas`TV, canalul specializat \n filme [i mai ales \n telenovele, este, prin aceasta, tributar unei viziuni
robinhoodiene asupra violen]ei, de multe ori victimele acesteia fiind boga]ii33.
2,7
Media per canal
1,1
9,3
24,7
45,5
16,7
2,8
Prima
13,4
6,7
16,8
38,5
21,8
2,8
21,5
10,4
Antena1
47,9
17,4
2,8
25,1
Acas`
ProTV 3,4
14,0
50,2
31,1
49,7
40,3
TVR1
0
10
top economic
20
7,9
15,9
34,3
30
activism civic
40
50
profesie
60
25,4
70
mass-media
80
om comun
90
100
nu e cazul
Analiza comparativ` a actelor de violen]` pe canal n func]ie de modul

n care este definit` victima (% din total frecven]e pe canal)
Ca medie pe canalele studiate, 42% dintre victimele care au fost definite prin profesii au avut o alt`
profesie dect poli]ist, medic sau asistent medical, avocat, judec`tor, profesor, elev sau student 34. Poli]istul
este victima cea mai frecvent`, cu 33% dintre cazurile \n care este prezentat` profesia victimei. Elevii [i
studen]ii, cei care \n DA reprezentau o pondere mare a victimelor, sunt, \n filmele neanimate, doar \n 7-8%
dintre victime. |n jur de 9% dintre victime sunt medici, [i \n jur de 4% sunt profesori.
33
|n primul rnd explica]ia st` \n aceea c` personajele din telenovele sunt, \n general, definite economic (boga]ii [i/sau s`racii); prin urmare, [i actan]ii
violen]ei sunt, \n acest tip de fic]iune, \ntr-o pondere mai mare, defini]i ca boga]i / s`raci. Pe de alt` parte, acest tip de nara]iune este una clasic`,
\ntlnit` mai ales \n basme sau pove[ti populare, [i folosit` foarte des \n aceste pove[ti televizuale care sunt telenovelele.
34
A se vedea \n acest sens explica]ia pe care o d`m la capitolul DA despre alegerea profesiilor analizate. Reamintim c` nu ne-au interesat toate
profesiile ci doar unele despre care am g`sit referiri \n studii de specialitate sau cele pe care situa]ia social` actual` le-a relevat ca fiind problematice.
152
Tipurile de profesii prin care este definit` victima, frecven]e, reprezentare

grafic` n % pe canal (din totalul celor defini]i prin profesii)
4.3. Analiza comparativ` a victimelor [i a agresorilor
Compara]ia actan]ilor scenelor de VF din perspectiva num`rului

acestora (% din total victime [i total agresori)
|n ceea ce prive[te analiza num`rului victimelor fa]` de num`rul agresorilor, situa]ia este destul de
echilibrat`, pu]ine fiind scenele de violen]` \n care un singur agresor are victime multiple.
153
Tip
Uman
Animal
Robot /
ma[in`rie
Grupul
Masa de
oameni
Altele
Societatea
Agresori
91,4%
0,3%
0,3%
5,9%
1,1%
1,0%
0%
Victime
90,8%
0,3%
0,5%
5,8%
1,5%
1,0%
0,1%
Actan]i
Compara]ia actan]ilor scenelor de VF din perspectiva sexului acestora

(% din total victime [i total agresori)
{i \n ceea ce prive[te sexul actan]ilor, diferen]ele \ntre ponderea femeilor [i a b`rba]ilor din rndurile
victimelor [i ale agresorilor (la nivelul tuturor canalelor) sunt minime, situa]iile de violen]` fiind foarte
echilibrate.
Compara]ia actan]ilor scenelor de VF din perspectiva vrstelor

acestora (% din total victime [i total agresori)
154
O mic` diferen]` \n cazul determinantei vrst` a actan]ilor violen]ei ne face s` remarc`m c`, \n
\ntreaga perioad` analizat`, pe toate canalele, nu au fost cazuri \n care victima s` fie b`trn, [i de asemenea,
faptul c` propor]ia copiilor victime este mai mic` dect propor]ia copiilor agresori (care oricum sunt \ntr-un
procent foarte mic). Explica]ia acestui fapt ar putea fi aceea c`, o astfel de imagine reprezint` violen]` de un
alt tip, mai exact violenteaz` telespectatorul35.
Compara]ia actan]ilor scenelor de VF din perspectiva rolului

acestora n ac]iune (% din total victime [i total agresori)
La analiza tuturor actan]ilor din scenele de violen]` se poate observa faptul c` agresorii sunt, \n mai
mare propor]ie dect victimele, personaje negative. Pe de alt` parte, personajele cu rol neutru mai degrab`
suport` violen]a dect o instituie. Acest mod de a portretiza scenele de violen]` este favorabil apari]iei efectului
de team` la nivelul telespectatorului, \n m`sura \n care violen]a iese din zona marcat` (a eroilor, pozitivi
sau negativi) pentru a se r`sfrnge asupra personajelor neutre, rol cu care, \n general, se identific`
telespectatorul.
|n general, ambii actan]i ai violen]ei sunt defini]i cam \n acela[i mod, ponderile celor defini]i prin
profesie, sau ca om comun nediferind foarte mult \n cazul victimelor [i al agresorilor. Singurele diferen]e
vizibile, poate f`r` o relevan]` statistic` deosebit` (diferen]e procentuale de 3-4%), dar pe care ]inem s` le
amintim pentru c` pot induce, dac` se accentueaz`, un imaginar diferit, apar \n ceea ce prive[te imaginea
bogatului, mai degrab` agresor dect victim`, [i imaginea activistului civic, mai degrab` victim` dect
agresor.
35
A se vedea, \n acest sens, nivelurile pe care poate fi studiat` violen]a televizual` \n accep]iunea lui S. Tisseron (Tisseron, 2003). Acesta face distinc]ia
\ntre violen]a reprezentat` la televizor (cea care face obiectul nostru de studiu aici) [i violen]a pe care o resimt telespectatorii (violentarea acestora
prin con]inutul televizual sau prin forma prin care este acesta pus \n scen`) [i efectele violen]ei asupra telespectatorului (\n sensul modific`rilor
comportamentale sau culturale pe care expunerea la violen]` televizual` le poate induce). |n ceea ce prive[te a doua accep]iune a violen]ei, cea de
violentare a telespectatorului, psihologul francez vorbe[te (Tisseron, 2000) despre dou` moduri prin care aceasta poate s` aib` loc: prin captivare (efect
ce ]ine de con]inuturi) [i prin siderare (efect ce ]ine de punerea \n scen`, de caracteristicile senzoriale ale violen]ei, cum ar fi efectele sonore, luminoase
etc.).
155
Compara]ia actan]ilor scenelor de VF din perspectiva modului n care

ace[tia sunt defini]i (% din total victime [i agresori)
Diferen]e semnificative \ntre victim` [i agresor \n ceea ce prive[te profesia prin care sunt ace[tia
defini]i, apar mai ales \n cazul poli]i[tilor, care sunt \n propor]ie mai mare (cu aproape 20% mai mult) v`zu]i
ca agresori36, dect ca victim`, [i, de[i ecartul nu este a[a mare, \n cazul medicilor, care apar mai degrab` \n
postur` de victim` dect de agresor.
Compara]ia actan]ilor scenelor de VF din perspectiva profesiilor acestora

(% din total victime [i total agresori)
36
Nu vrem s` spunem cu asta c` ar fi promovat` imaginea poli]istului care practic` o violen]` nelegitim` sau gratuit` (de[i nici aceasta nu este exclus`,
dar face obiectul altor prelucr`ri). Ceea ce vrem s` spunem este doar c`, prin aceste personaje, meseria de poli]ist va fi una perceput` ca violent`,
legitim` sau nu. Legitimitatea este v`zut` aici \n sens weberian, de statut reprezentnd statul, ca singur` autoritate mandatat` s` asigure ordinea, social`
[i public`, inclusiv prin violen]`.
156
5.
CONTEXTELE N CARE AU LOC ACTELE DE VIOLEN}~

5.1. Localizarea actelor de violen]`
Ca medie per canale, cele mai multe acte de violen]` au loc \n cas`, \n 31% dintre cazuri, urmate
de cele petrecute \n natur`, parc (16%) [i strad` cu 13%. Locul de munc` (8%), cluburile (tot 8 procente)
[i alte spa]ii publice, sunt alte zone predilecte pentru desf`[urarea actelor de violen]`.
Scena actelor de violen]`

(% din frecven]e pe toate canalele)
Revenind pu]in la locul cel mai violent a[a cum pare s` fie casa, am spune c` poate ar trebui s`
fie pus \n leg`tur` (nu vom spune neap`rat c` leg`tura e uni- sau bi-dimensional` [i care ar fi sensul ei \n
primul caz), ca rezultat din analiza violen]ei fic]ionale, cu recrudescen]a violen]ei domestice despre care afl`m
att de multe (poate chiar prea multe) \n anumite jurnale televizuale. Ar trebui s` fim poate mai aten]i la
procesul de conotare al casei, al c`minului, \n registrul violen]ei.
Canalul cu cea mai mare aplecare spre acest cadraj pare s` fie Acas`TV(cu 55% dintre acte \n
mediul domestic), cele mai pu]ine acte de violen]` \n spa]iul domestic (din totalul actelor de violen]`
prezentate de respectivul canal) apar]innd canalului TVR1. Tot pe canalul public apare [i cea mai mult`
violen]` la locul de munc`, \n timp ce pe Antena1 apare cea mai mult` cantitate de violen]` desf`[urat` \n
natur` / parc.
A[a cm se vede din al treilea grafic de mai jos, violen]a din spa]iul domestic este majoritar de natur`
verbal` (cu alte cuvinte, \n cas` mai mult se ]ip` dect se bate), cu 44% fa]` de 35% violen]` fizic`, [i 13%
violen]` psihologic`.
157
Scena actelor de violen]` (% din frecven]e pe canale)
Scena actelor de violen]` n func]ie de originea filmului (% din frecven]e pentru

filmele de o anumit` origine)
Pornind de la constatarea de mai sus legat` de imaginea casei ca loc violent, am vrut de asemenea
s` vedem care sunt produc]iile, \n func]ie de ]ara de origine, \n care se \ntmpl` cel mai frecvent acest lucru.
Graficul de mai sus arat` corelarea spa]iului \n care au loc scenele de violen]` cu ]ara de origine a filmului.
Produc]iile sud-americane sunt cele care promoveaz` cel mai mult casa \n ipostaz` de loc violent, urmate
de produc]iile europene [i de cele americane. Tot produc]iile sud-americane au [i cea mai mare pondere a
scenelor de violen]` care se \ntmpl` la locul de munc`, \n timp ce produc]iile europene prezint` cea mai
mult` violen]` desf`[urat` \n natur`, parc, iar cele nord-americane con]in cea mai mult` violen]` desf`[urat`
pe strad` [i \n cluburi.
158
Ponderea tipurilor de violen]` n spa]iul domestic

(frecven]a [i % din totalul scenelor de violen]`
care au loc n cas`)
5.2. Inten]ionalitatea
|n ceea ce prive[te inten]ia actului de violen]`, \n emisiunile de tip fic]ional sunt puse \n scen`,
preponderent acte realizate cu inten]ie (89%). Doar 3% dintre cazuri sunt de factur` accidental`, iar \n 8%
dintre situa]ii nu s-a putut discerne inten]ionalitatea actului.
Inten]ionalitatea actelor de violen]` (% pe canal)
La analiza acestui indicator \n func]ie de canal, se observ` c` TVR1 st` cel mai pu]in sub semnul
inten]ionalit`]ii [i cel mai mult sub semnul indeciziei, PrimaTV are cea mai mare propor]ie de scene de violen]`
neinten]ionate, deci \n mod accidental, iar ProTV-ul are cele mai multe scene de violen]` f`cute cu inten]ie.
Se observ` astfel c` violen]a fic]ional` este \ntr-o mai mare propor]ie rezultatul unei inten]ii clar
exprimate fa]` de violen]a real`. La aceasta din urm`, datele arat` o inten]ie clar exprimat` \n 82% dintre
cazuri [i o lips` de inten]ie (accident) \n 12,4% dintre cazuri. Tot \n cazul violen]ei de tip real, nu s-a putut
identifica inten]ionalitatea \n 5% dintre cazuri.
159
Din nou, aceste diferen]e ne atrag aten]ia asupra importan]ei analizei contextelor de semnificare ale
violen]ei. Dac`, din necesit`]i narative, violen]a din operele de fic]iune este asumat` ([i, de cele mai multe
ori, din acelea[i necesit`]i, pedepsit`), violen]a real` apare de multe ori sub semnul accidentului, ceea ce o
deresponsabilizeaz`. De[i, bine\n]eles, nu neg`m realismul acestei situa]ii, totu[i nu putem s` nu vedem c`
induce o stare de fatalism care, dac` se extinde [i asupra acelor acte care nu sunt \n registrul accidentului ci
\n cel inten]ional, pot fi nocive din punct de vedere social. Tocmai de aceea atragem aten]ia asupra
importan]ei \n]elegerii, de fiecare dat`, a contextului inten]ional.
Inten]ionalitatea actelor de violen]` n func]ie de originea filmelor (%)
5.3. Prezentarea consecin]elor actelor de violen]` pentru diferi]i actan]i

|n urma construirii acestui item, s-a v`zut c`, \n cea mai mare propor]ie, 45%, nu sunt prezentate
consecin]ele pentru victim` ale actelor de violen]`. Doar \n 27% dintre cazuri sunt prezentate consecin]e de
natur` fizic` [i \n 12% dintre cazuri sunt prezentate consecin]e emo]ionale.
Propor]ia relativ mic` de consecin]e de natur` emo]ional` resim]ite de victim`, corelat` cu propor]ia
mare de acte de violen]` verbal`, ne indic` o foarte mare insensibilitate la violen]a de tip verbal. Acest
pattern de receptare a vorbelor urte face ca acestea s` se devalorizeze, s` nu le mai fie apreciat` negativitatea
[i s` fie folosite frecvent, uitndu-se, de multe ori, c` [i vorbele dor, sau chiar ucid.
160
Prezentarea consecin]elor actelor de violen]` pentru victim`

(% [i frecven]e pentru toat` VF)
Comparativ cu canalele de desene animate, se observ` o mult mai mic` responsabilitate \n

prezentarea actelor de violen]` pentru fic]iunea neanimat` prezentat` de canalele generaliste. Dac`, pe
canalele de DA, \n 70% dintre situa]ii erau prezentate consecin]ele (de o form` sau alta), \n cazul emisiunilor
fic]ionale neanimate doar \n 45% dintre cazuri exist` aceast` prezentare.

(% per canal)
Cele mai multe consecin]e de tip fizic apar pe canalele ProTV [i TVR1 [i cele mai pu]ine astfel de
consecin]e apar pe Acas`TV. Pe acest din urm` canal, de cele mai multe ori, consecin]ele pentru victim` sunt
de natur` emo]ional`.
161

n func]ie de ]ara de origine a produc]iei (%)
Corelnd prezentarea consecin]elor cu ]ara de produc]ie a emisiunii, observ`m c` cele mai multe
cazuri \n care nu sunt prezentate consecin]ele actelor de violen]` asupra victimelor apar \n filmele nordamericane (urmate de cele latino-americane [i de cele europene). Consecin]ele fizice ale violen]ei sunt cel mai
mult vizibile \n produc]iile americane (cu 29% dintre cazuri) [i \n cele europene (28%). Astfel, de[i aceste
produc]ii sunt foarte violente, totu[i ele sunt poten]ial mai u[or de citit de c`tre copil, \n condi]iile \n care
contextul de semnificare al actelor este unul care conoteaz` negativ violen]a. Filmele latino-americane
prezint` de cele mai multe ori, la nivelul victimei, consecin]ele emo]ionale ale actelor de violen]`.
Consecin]ele fizice ale actelor de violen]` pentru victim` (%)
Atunci cnd sunt prezentate consecin]e fizice pentru victim`, acestea iau, de cele mai multe ori
forma mor]ii (60%), urmate de r`nire, \n 38%. Consecin]ele pe termen lung (bine\n]eles fa]` de r`nire, c`ci
moartea nu las` loc altor manifest`ri) nu apar dect foarte rar \n emisiunile de tip fic]ional. Protagoni[tii
162
filmelor sunt doar r`ni]i, etap` de moment, f`r` s` avem con[tiin]a urm`rilor acestei st`ri, urm`ri traduse
\n spitalizare sau eventual handicap.
Consecin]ele fizice ale actelor de violen]` pentru agresor (frecven]e [i %)
Dac`, pentru victim`, consecin]ele sunt, ct de ct, prezentate, consecin]ele pentru agresor sunt
eclipsate cu totul \n emisiunile fic]ionale. Ele fie nu exist` deloc, fie e posibil s` existe dar nu sunt prezentate
(\mpreun`, aceste dou` situa]ii reprezint` 90% din situa]ii). Cel mai mult, sunt prezentate consecin]ele sociale
pe care le suport` agresorul \n urma gestului sù (\n 4% din cazuri). Consecin]ele legale pe care le suport`
agresorul sunt prezentate \n doar 3% din cazuri, ca [i consecin]ele morale. Din nou amintim faptul c` multe
dintre acte sunt de tip verbal; la acestea, consecin]a pentru agresor poate fi mai degrab` de tip moral sau social
dect legal. Sanc]ionarea social`, pe lng` cea care ]ine de con[tiin]a fiec`ruia, sunt lucruri prea pu]in prezente
\n emisiunile fic]ionale.
5.4. Analiza contextelor de semnificare a actelor de violen]`
Primul context care a fost avut \n vedere la analiza sub aspect calitativ a violen]ei (adic` \ntrebndu-se
nu ct` este? ci cum este scenarizat`-semnificat`?) a fost contextul legitimit`]ii.
163
Analiza actelor de violen]` n contextul legitimit`]ii acestora (% pe canal)

82% dintre actele de VF analizate au fost \nf`ptuite \n context gratuit [i doar 16% \n context legitim.
Campion al violen]ei gratuite este Acas`TV (cu 93% astfel de acte), \n timp ce canalul public prezint` cea
mai mult` violen]` \n context legitim.
Analiza actelor de violen]` n func]ie de contextul ludic n care acestea apar

(% pe canal)
Spre deosebire de DA, \n care 35% din violen]` este prezentat` \n context ludic, pe canalele
generaliste aceasta este doar \n propor]ie de 7,1%. Cea mai mult` violen]` ludic` apare pe Antena1 (26%)
[i cea mai pu]in` pe ProTV (7%).
164
Analiza actelor de violen]` n func]ie de contextul eroizant

n care acestea apar (% pe canal)
|n ceea ce prive[te contextul eroizant \n care pot fi scenarizate actele de violen]`, analiza lui s-a
impus deoarece se consider` c` prezen]a acestuia d` un aspect atractiv violen]ei. Totu[i, nu e mai pu]in
adev`rat c` micul telespectator identific` aceste situa]ii \n logica arhetipal` a luptei dintre bine [i rù prin care
are loc \nv`]area unor valori [i a unor norme de comportament. Dac` \ns`, acest mod de a pune \n scen`
violen]a este normal \n cazul basmelor sau a literaturii pentru copii, abunden]a lui \n filmele hollywoodiene destinate unui public larg (mai ales \n acele filme de serie B), devine pu]in simplificatoare [i chiar
simplist`. Bref, prezen]a contextului eroizant face actele de violen]` u[or de \n]eles pentru copil dar, \n acela[i
timp, exacerbarea situa]iilor de acest fel favorizeaz` o viziune simplist` [i maniheist` asupra realit`]ii [i induce
ideea c` violen]a e singura solu]ie pentru problemele vie]ii, via]` v`zut \ntotdeauna \n cheia valorilor
antagonice: alb [i negru, prieteni [i du[mani37, dragoste [i ur`38, bine [i rù etc.
Cercetarea ne-a relevat c` foarte pu]ine acte au loc, \n programele care au constituit e[antionul
nostru, \n context eroizant (16%). Acest rezultat este de altfel corelat cu datele referitoare la rolul \n ac]iune
al actorilor unde foarte mul]i erau, a[a cum am v`zut, persoane neutre. |n ceea ce prive[te varia]ia pe canale
a acestui indicator, cel mai mult este prezentat` violen]a \n acest context pe PrimaTV [i TVR1 [i cel mai
pu]in pe ProTV (\n care violen]a este, dac` putem spune a[a, de tipul senza]ionalismului banalizat prin
prezentarea sa cotidian`).
Un indicator oarecum asem`n`tor este cel al contextului maniheist \n care au loc actele de violen]`.
De[i are o zon` de suprapunere cu indicatorul precedent (prin faptul c` scenarizarea de tip erou-antierou,
specific` contextului eroizant, presupune c` eroul ac]ioneaz` pozitiv [i antieroul negativ, adic` \ntr-o manier`
maniheist`, totu[i, exist` [i zone \n care contextul maniheist este mai larg dect cel eroizant (cum ar fi cazul
unui personaj reprezentat de omul comun, care chiar dac` nu are tr`s`turi de erou, poate totu[i s` fie
caracterizat doar prin tr`s`tura bun`t`]ii sau a rùt`]ii, astfel \nct toate ac]iunile sale s` fie astfel amprentate).
Acest mod de scenarizare este, din nou, simplificator [i caracterizeaz` operele fic]ionale f`r` profunzime, cu
personaje fade [i uneori caricaturale; de asemenea, dezvolt` \n telespectatori o lene intelectual` [i o
incapacitate de a \n]elege societatea sub unele aspecte ale ei mai pu]in evidente.
37
Dincolo de calitatea \ndoielnic` a liniilor melodice a manelelor (specie muzical` foarte gustat` \n societatea romneasc` actual`), unul dintre
motivele pentru care acestea sunt nocive este cel al promov`rii acelora[i ochelari dihotomici de \n]elegere a realit`]ii. Astfel, cuplul prietendu[man este un leit-motiv al acestor cntece.
38
Emo]ii primare care constituie pivo]ii telenovelelor sud-americane.
165
Analiza actelor de violen]` n func]ie de modul maniheist

n care acestea apar prezente (% pe canal)
Rezultatele arat` c` majoritatea (83%) actelor de violen]` fic]ional` nu apar \ntr-un astfel de context
maniheist. Totu[i exist` unele canale pe care, \n perioada analizat`, au fost mai multe acte astfel scenarizate
dect pe altele. Astfel, PrimaTV a avut cele mai multe acte prezentate \n context maniheist (24%) [i
ProTV-ul cele mai pu]ine (11%).
|n fine, ultimul context analizat de noi este cel al interven]iei pentru ajutorarea victimei. Prin aceasta
am \n]eles orice gest de interven]ie, de la \ncercarea unui al treilea de a stopa conflictul [i/sau de a ajuta
victima s` fac` fa]` unor atacatori, la ajutorul medical39, psihologic, economic etc. dat unei persoane aflate
\n postur` de victim`. Itemul este important deoarece, \n contextul vocilor care vorbesc despre alienarea
prin televiziune, o astfel de scenarizare care prezint` modele concrete de comportament civic [i social (a lua
atitudine, a ajuta pe cel aflat \n dificultate, a \ncerca s` contribui la restabilirea ordinii \n spa]iile comune [i
activarea acelui spirit comunitar care este responsabil de anumite norme [i valori sociale etc.) poate inflen]a
pozitiv, tot a[a cum lipsa ei poate influen]a negativ, promovnd nep`sarea, neimplicarea care duc la
atomizarea social` [i la cre[terea sentimentului de insecuritate social`.
39
Este interesant \n ce m`sur`, acest act de ajutorare a semenului, act \n general pus pe seama sentimentului de mil` [i credin]ei \n umanitate, este
de fapt un act cultural. Astfel, mult hulita nep`sare din occident, [i mai ales din SUA, fa]` de un om c`zut pe strad` reprezint` de fapt o educare [i
o autoeducare de neinterven]ie \ntr-un caz, posibil, medical f`r` cuno[tin]e de specialitate.
166
Analiza actelor de violen]` \n func]ie de prezen]a unei interven]ii \n ajutorul

victimei (% pe canal)
Rezultatele cercet`rii au ar`tat c`, din totalul actelor de violen]` monitorizate, \n jum`tate dintre ele
nu a fost prezent` niciun fel de interven]ie pentru ajutorarea victimei, fa]` de doar 18% dintre cazuri \n care
s-a semnalat o astfel de interven]ie clar`. |n o p`trime dintre cazuri acest item nu a putut fi aplicat, iar \n 9%
dintre cazuri situa]ia a fost incert`.
Analiza acestui item pe fiecare canal \n parte ne relev` faptul c` pe canalele Acas`TV, PrimaTV
[i TVR1 apar cele mai multe interven]ii pentru ajutorarea victimei (peste media per canal), corelat cu cele
mai pu]ine cazuri de neinterven]ie (la acest item, canalul public de televiziune se dovede[te a fi cel mai civic
cu doar 25% cazuri de neinterven]ie explicit`). ProTV-ul [i Antena1 sunt, din contr`, canalele cele mai
indiferente la fenomenul violen]ei, prezentnd, \n programele lor fic]ionale, cele mai multe situa]ii de
neinterven]ie [i cele mai pu]ine situa]ii de interven]ie explicit`.
Astfel, [i de aceast` dat`, prin analiza acestui item, lucrurile se dezv`luie prin relevarea
complexit`]ii lor [i nu a simplit`]ii lor. De la \nceputul analizei, ProTV-ul a p`rut un canal foarte violent, \n
compara]ie cu PrimaTV, sau cu Acas`TV, canale mai degrab` neviolente. {i totu[i, analiza contextelor a
eviden]iat faptul c` uneori, sub unele aspecte, violen]a promovat` de ProTV nu este att de nociv` ca cea
de pe cele dou` canale. Pe de alt` parte, au fost itemi ai analizei, cum este cel anterior, care ne-au relevat faptul
c`, dincolo de violen]a excedentar` prezentat` de aceste canale, exist` un poten]ial nociv de o form` mai
subtil` care prive[te influen]ele culturale, pe termen lung. De aceea, ne re\ntoarcem \n final la ideea sus]inut`,
pe urmele lui Tisseron, la \nceputul capitolului, anume aceea a necesit`]ii \n]elegerii nivelului exact pe care
are loc, \ntr-un anumit moment, analiza violen]ei [i, mai mult, c` \n]elegerea fenomenului televizual [i al
locului sù \n societatea actual` nu poate s` aib` loc dect printr-o analiz` concertat` a tuturor celor trei
niveluri prezentate mai sus.
167
6.
REPREZENTAREA N FIC}IUNEA TELEVIZUAL~ A

VIOLEN}EI N {COAL~
n loc aparte l-a ocupat problema reprezent`rii violen]ei din [coal` \n operele fic]ionale (fie ele
animate sau neanimate) prezente pe micile ecrane. Dat fiind c` asem`narea situa]iei copilului
telespectator cu situa]ia personajelor poate facilita efectul de imitare, aceste acte de violen]` suscit` un interes
deosebit \n analiz`. Itemii avu]i \n vedere au fost urm`torii:
1. care sunt actan]ii (victime [i agresori) [i care este rela]ia lor cu [coala;
2. care este localizarea actelor de violen]` \n raport cu geografia [colar`;
3. exist` un gest de ajutorare a victimei din partea cuiva? {i dac` da, din partea cui?
4. naturalizeaz` televiziunea gestul de a difuza violen]a? Cu alte cuvinte, ct de frecvent apare \n
filme difuzarea scenei violente folosind noile tehnologii de informare [i comunicare?
Analiza actan]ilor scenelor de violen]` care au loc n [coal`

(analiza VF, frecven]e)
|n filmele analizate, au fost reperate 44 de situa]ii de violen]` \n [coal`. |n cadrul acestora, num`rul
de agresori profesori a fost egal cu num`rul de victime profesori, \n timp ce elevii au fost mai mult agresori
dect victime. Mai este de remarcat faptul c` elevii sunt de dou`spr`zece ori mai numero[i dect profesorii
\n postur` de agresori [i doar de 7 ori mai numero[i \n postur` de victime. Att \n privin]a victimelor ct [i
a agresorilor, urm`torii (dup` elevi) ca pondere sunt adul]ii din afara [colii.
168
Locul desf`[ur`rii actului de violen]`

n raport cu geografia [colar`
|n raport cu geografia [colar`, doar 14 acte se petrec \ntr-un loc clar identificabil. Astfel, 4 acte
au loc \n jurul [colii, cte trei \n holul [i \n curtea [colii, 2 \n sala de sport.
Comportamentul de ajutorare al victimei n

cursul scenelor de violen]` din [coal`
|n cadrul violen]ei ce are ca scen` [coala, norma este mai degrab` aceea a neinterven]iei, \n 34 din
cele 44 de acte (adic` \n 78%) neexistnd interven]ie pentru ajutorarea victimei. Totu[i, \n 9 cazuri, exist`
chiar mai multe astfel de interven]ii.
|n desenele animate sau \n filmele difuzate de cele trei canale pentru copii, au fost
identificate 317 cazuri de agresori \n [coal` [i 298 de cazuri de victime \n [coal`. Pentru a vedea, care este
propor]ia, profesorilor [i cea a elevilor, am folosit \n graficul de mai jos reprezentarea \n procente.
169
Astfel, dac` att din rndul victimelor ct [i din rndul agresorilor, procentul elevilor este constant
(44%), \n cazul profesorilor majoritatea apar \n postur` de victim` (51%) fa]` de doar 16% \n postur` de
agresor. Dincolo de ghidu[iile, uneori violente, f`cute de copii, c`rora le cad victime profesorii, acest mod
de reprezentare majoritar` a profesorului sub forma victimei ar trebui s` fac` loc unor reflec]ii despre locul
[i rolul profesorului ([i, prin extindere a modelului) \n societatea actual`. De[i exist` teorii care vorbesc
despre copil`rie ca despre o perioad` a violen]ei naturale totu[i, faptul c` trei sferturi (adic` 44% elevi [i
26% copii din afara [colii) dintre agresorii din actele de violen]` care apar \n cadrul [colii \n fic]iunea pentru
copii sunt copii este un foarte nociv mod de scenarizare a violen]ei.
Analiza actan]ilor scenelor de violen]` care au loc n [coal`

(violen]a din DA, %)
|n ceea ce prive[te locul desf`[ur`rii actelor de violen]` \n raport cu geografia [colar`, se remarc`
faptul este preferat` curtea, ca loc semi-neutru, ambiguu (nici \n [coal`, nici \n afara ei), urmat de hol (din
nou loc de tranzitare) [i de spa]iul imediat limitrof [colii \n exteriorul acesteia.
Locul desf`[ur`rii actului de violen]`

n raport cu geografia [colar` (V din DA)
170
|n ceea ce prive[te comportamentul de ajutorare a victimei \n cazul actelor de violen]` care au loc
\n [coal`, se remarc` majoritatea covr[itoare a situa]iilor de neimplicare, de noninterven]ie. Doar \n 23%
dintre cazuri apare ajutorarea victimei, dup` cum urmeaz`: \n 10% interven]ia unui coleg [i tot \n 10% mai
multe interven]ii, cadrele didactice [i for]ele de ordine intervenind \n cazuri aproape excep]ionale, adic` \n
2%, respectiv 1% din situa]ii.
Comportamentul de ajutorare a victimei n cursul scenelor

de violen]` din [coal` (VDA)
171
Capitolul
VI
REPREZENTAREA
VIOLEN}EI
TELEVIZUALE PE
CANALELE
PENTRU COPII
Anca Valicu
1.
ARGUMENT {I METODOLOGIE
n loc aparte \n cadrul cercet`rii l-au ocupat canalele pentru copii40. Dintre acestea au fost
analizate canalele Cartoon Network (CN), Jetix (J) [i Minimax (MM). Spre deosebire de
canalele generaliste analizate pn` acum, acestea trei sunt canale interna]ionale care sunt difuzate [i \n
Romnia, dar nu sunt canale romne[ti. Aceasta \nseamn` c` nu intr` sub directa jurisdic]ie a Consiliului
Na]ional al Audiovizualului, acesta putnd doar s` semnaleze anumite eventuale nereguli de difuzare
organelor de control din ]ara de unde se emite, sau canalului \nsu[i, f`r` \ns` a putea sanc]iona aceste nereguli.
A[a se face c`, mult clamata violen]` din desenele animate nu poate fi practic sanc]ionat` de c`tre institu]ia
abilitat` de pe teritoriul Romniei.
Pe de alt` parte, aceste canale sunt cele mai urm`rite de c`tre copii, adic` de c`tre cei care sunt viza]i
\ndeosebi de c`tre programele [i cercet`rile care vizeaz` monitorizarea [i diminuarea violen]ei televizuale.
Astfel, conform rezultatelor studiului Expunerea copiilor la programele TV [i Radio (modele culturale ale
comportamentului de consum)41, \n preferin]ele copiilor cu vrste de 6-15 ani din Romnia se afl`, \n primul
rnd, canalul CN (cu 39% dintre voturi), urmat de MM (29% ), ProTV (26%) [i J(24%)42. Se observ` deci
c` singur Jetix-ul, dintre canalele pentru copii, ie[ea, la acel moment de pe podiumul canalelor preferate
40
|n general, \n cadrul altor cercet`ri de acest gen (a se vedea, spre exemplu, capitolul dedicat desenelor animate din cercetarea M`surarea gradului
de violen]` prezent \n programele audiovizualului romnesc, http://cna.ro/article1638,1638.html) sau \n cadrul unor articole [tiin]ifice (a se vedea Velicu
2006a, 2006b), aceste canale au fost denumite canale de desene animate (DA). |n ultimul timp \ns`, se \ntrevede o tendin]` de dep`[ire a acestei
limit`ri la un tip anume de fic]iune (cea realizat` \n tehnici animate), tendin]` manifestat` mai ales prin difuzarea unor filme, cu personaje jucate de
actori (oameni), despre [i pentru adolescen]i. |n aceast` situa]ie, am renun]at la sintagma canal de DA, \n favoarea sintagmei canal pentru copii,
unde termenul de copii este folosit mai degrab` \n sens generic (pn` la 18 ani) deoarece, cum am men]ionat deja, \i cuprinde [i pe preadolescen]i
[i pe adolescen]i.
41
Realizat de Metro Media Transilvania \n septembrie-octombrie 2007, beneficiar CNA.
42
http://cna.ro/IMG/pdf/ExpCopii_CNA2007.pdf
173
de ace[tia. |ntre timp, odat` cu deschiderea acestui canal spre filme dedicate adolescen]ilor, cre[terea \n topul
preferin]elor a fost spectaculoas`, astfel \nct, \n 2008 au existat perioade \n care Jetix-ul a fost lider de pia]`43
a[a cum o dovedesc datele de audien]` ale GfK, citate \ntr-un comunicat al respectivei televiziuni.
Acestea fiind datele problemei, exist` deci un interes crescut de analiz`. Pentru c`, dac` a[a cum am
ar`tat \n primul paragraf, nu putem s` sanc]ion`m violen]a din desenele animate (cel pu]in nu atta timp ct
este difuzat` de canale TV interna]ionale), atunci, cel pu]in, s` o cunoa[tem suficient de bine pentru a putea
fie s` protej`m copiii prin limitarea timpului sau limitarea accesului la anumite tipuri de desene animate, fie,
[i aceasta ar fi solu]ia dezirabil`, s` educ`m copiii astfel \nct s` diminu`m efectele negative ale acesteia.
Din p`cate, aceast` ultim` solu]ie este [i cel mai greu de realizat, ea deschiznd marea dezbatere a media
literacy, dezbatere care dureaz` \n occident din anii 60-70. A-i face pe tinerii telespectatori s` deceleze \ntre
mecanismele narative care duc violen]a de tip fic]ional \n registrul legitimului (binele care restabile[te ordinea
amenin]at` de principiul rùlui, poate folosi [i el violen]a, dar strict \n acest registru), sau al logicului (Propp
a ar`tat, \n analiza basmului, c` o secven]` inerent` a acestuia este amenin]area sau chiar ac]iunea rùlui
care pune \n pericol ordinea fireasc` a lucrurilor, legea moral` etc.), sau al ludicului (\ntotdeauna gluma,
satira, au inclus un anumit grad de rùtate, resim]it` uneori ca o violentare) de violen]a gratuit`, cea care
este prezentat` cu scopul cre[terii spectaculozit`]ii, \i preg`te[te pe ace[tia s` observe [i s` \n]eleag` derapajele
care exist` \n fic]iunea pentru copii. Vorbim despre derapaje deoarece literatura pentru copii [i, prin extindere,
fic]iunea televizual` (animat` sau nu) adresat` acelora[i consumatori, ar trebui s` beneficieze de un
maniheism structural care s` nu pun` probleme de interpretare valoric` micului lector; \n ultimul timp \ns`,
aceste pove[ti sunt din ce \n ce mai complexe, \ntr-un registru postmodern 44, autoreflexive uneori45,
practicnd un metadiscurs46 alteori, distan]ndu-se de mai vechile basme sau chiar amalgamndu-le 47
\ntr-un dadaism animat.
1.1. Obiectivele cercet`rii
Pentru a radiografia ct mai exact violen]a din desenele animate (DA), pentru a o \n]elege att \n
ceea ce prive[te cantitatea ei ct [i calitatea, tipul de violen]` pe care \l pune \n scen`, ne-am stabilit
urm`toarele obiective opera]ionale:
1. calcularea indicatorilor clasici ai violen]ei (frecven]a actelor de violen]`, durata actelor de violen]`
[i ponderea violen]ei, ca durat`, \ntr-o emisiune [i \ntr-o or` de emisiune);
2. identificarea tipului de violen]` difuzat de canalele de DA, cu precizarea c`, din cele dou` tipologii
folosite pn` acum (real-fic]ional [i fizic`-verbal`-etc.), nu o vom p`stra dect pe a doua tipologie, [i aceasta
pu]in modificat`, \n sensul excluderii violen]ei de tip sexual, care nu se reg`se[te dect cu totul excep]ional
\n programele pentru copii;
3. identificarea formelor concrete de manifestare a diferitelor tipuri de violen]`;
4. portretizarea actelor de violen]` de pe fiecare canal ]innd cont, pe de o parte, de tipul de emisiune48
(cu actori oameni sau desene animate, \n func]ie de universul fic]ional pe care \l pun \n scen`, \n func]ie de
provenien]a desenului animat) [i, pe de alt` parte, de specificul fiec`rui act de violen]` (contextul \n care are
loc, de la localizarea fizic` la inten]ionalitate, context ludic, gratuitate etc.);
5. analiza actorilor actelor de violen]` (\n ceea ce prive[te natura lor (uman`, animal`, tehnic` etc.),
sexul, vrsta, modul de definire / reprezentare etc.).
43
http://www.standard.ro/articol_47846/jetix__lider_de_audienta_in_mai.html
|ntr-un registru al hipermodernit`]ii ar spune Gilles Lipovetsky [i Jean Seroy pe urmele ideilor exprimate \n Ecranul global (2008, Polirom, Ia[i).
45
Din ce \n ce mai multe filme sau seriale de televiziune se \ntorc reflexiv asupra statutului televiziunii \n societatea actual`. Nici desenele animate
nu fac excep]ie de la aceast` tendin]`, serialele, [i \n cadrul acestora episoadele, care fac acest exerci]iu autoreflexiv, fiind din ce \n ce mai multe \n
ultimul timp. A[a cum ar`tam \n lucrarea Rela]ia copiilor cu televiziunea [i noile tehnologii de comunicare (Anca Velicu, tez` de doctorat, 2009, nepublicat`)
exist` chiar o abordare autoreflexiv` a desenelor animate cu privire la problema cre[terii agresivit`]ii copiilor \n urma consumului de violen]`
televizual`. Nu reiau discu]ia aici, doar amintesc c` [i desenele animate se angajeaz` \n aceste probleme ale societ`]ii ecranului, l`snd \n urm`
pove[tile cu prin]i [i balauri.
46
Dintre acestea, exemplul cel mai concludent este seria de desene Shrek (primul film din serie fiind produs \n 2001, dup` cartea cu acela[i nume
scris` de William Steig \n 1990).
47
Idem.
48
A[a cum am amintit deja \ntr-o alt` not`, canalele Cartoon Network [i Jetix tind acum s` aib` o audien]` familial`, prin difuzarea de filme artistice
sau filme seriale cu actori umani (ies astfel din paradigma desenului animat, spre a se adresa unui public mai larg, care dep`[e[te sfera copil`riei, spre
a se prelungi departe \n adolescen]` [i chiar post-adolescen]`). Trebuie s` amintim \ns` [i tendin]a opus` ce se manifest` pe pia]a media, anume cea
44
174
1.2. E[antionul cercet`rii

Au fost cercetate trei canale pentru copii: Cartoon Network (CN), Jetix (J) [i Minimax (MM), timp
de o s`pt`mn` (s`pt`mna 5-11 ianuarie 2009), patru ore pe zi. Alegerea acestor patru ore a fost f`cut` \n
func]ie de un algoritm prin care s` fie analizate toate emisiunile care sunt difuzate pe aceste canale prin
baleierea celor patru ore zilnice pe parcursul fiec`rei zile
Am spus deja c` anumite canale rezerv` anumite intervale orare unui anumit tip de public49. De
aceea, a alege un interval orar (sau chiar dou` intervale, unul diminea]a [i unul seara50) [i a-l /(le) analiza \n
fiecare zi era o op]iune care risca s` nu ne ofere o imagine fidel` a canalului respectiv (ci doar a acelui / acelor
interval/e orar/e) \n ceea ce prive[te cantitatea de violen]` transmis`. Pe de alt` parte, [i audien]a desenelor
animate are un alt tipic, fa]` de audien]a canalelor generale, aceasta nefiind maxim` \n prime time ci fiind
relativ egal distribuit` pe parcursul unei zile. Un alt considerent de care a trebuit s` ]inem seama \n alegerea
orarului emisiunilor ce urmau a fi analizate a fost faptul c` cele trei canale nu au acela[i interval de emisie.
Astfel, daca Jetix emite non stop, Cartoon Network \[i \ntrerupe emisia la ora 22 ([i \ncepe s` emit` pe
respectiva frecven]` canalul TCM). Minimax-ul are cea mai scurt` perioad` de emisie (dup` cum spuneam,
acesta este canalul, dintre cele trei analizate, care se adreseaz` copiilor cu cea mai mic` vrst`), el
\ntrerupndu-[i emisia la ora 20, \n locul lui intrnd canalul Animax care transmite tot un fel de desene
animate, mai exact anim-uri adresate \n general adul]ilor, dar care este diferit de Minimax. Bine\n]eles,
cùtarea orarului trebuia s` r`spund` la \nc` dou` cerin]e: cel al unui orar ct mai unitar pentru cele trei
canale, pentru a putea favoriza compara]iile [i cel al nesegment`rii emisiunilor, pentru a putea avea un
indicator care s` ne vorbeasc` despre cantitatea de violen]` per emisiune ([i nu doar per unitate de timp).
}innd cont de toate aceste considerente, precum [i de obiectivul nostru de a oferi o imagine ct
mai exact` asupra canalelor, am realizat dou` orare orientative51 (unul pentru CN [i J [i cel de-al doilea
pentru MM), micile ajust`ri de la un canal la altul fiind generate de dorin]a de a prinde \n analiz` emisiunile
complete [i nu segmentate. |n total, au fost analizate 83 de ore de emisie, dup` cum urmeaz`:
Cartoon Network
Jetix
Minimax
Total canale DA
27 ore
27 ore
29 ore
83 ore
de supra-specializare a canalelor pentru copii, unele dintre acestea adresndu-se unui segment al publicului cu vrste foarte strict determinate (spre
exemplu Minimax-ul se adreseaz` copiilor foarte mici 2-12 ani; alte canale, neincluse \n analiza noastr` de aici, viznd un public mai exclusivist, cum
ar fi Boomerang (4-9 ani) [i JimJam (1-6 ani) http://stiri.rol.ro/content/view/105914/3/). Alteori, aceast` \ngustare a audien]ei apare pe anumite tran[e
orare (spre exemplu, dup` ora 10 PM sunt emisiuni ce se adreseaz` unui anumit segment din public) sau apare o segmentare a publicului vizat \n
func]ie de sexul acestuia - TV Toon Disney se transform` \n Disney XD [i se adreseaz` bìe]ilor de 6-14 ani.
http://www.ziare.com/Disney_pregateste_o_televiziune_dedicata_exclusiv_baietilor-381016.html.
49
A se vedea \n acest sens studiul lui Jost [i Chambat-Houillon din 2003 \n care teza sus]inut` este tocmai aceea a program`rii diferen]iate a desenelor
animate \n func]ie de tran[a orar`.
50
A[a cum a fost realizat` cercetarea Reprezent`rile televizuale ale violen]ei, realizat` de CSMNTC-UB pentru CNA, \n 2004:
http://arhiva.cna.ro/cercetari/sondaje.html
51
A se vedea anexa DA1.
175
2.
REZULTATE GENERALE
2.1. Frecven]a actelor de violen]`

La nivel general, pe \ntreaga perioad` monitorizat` s-au \nregistrat 2005 acte de violen]` \n desenele
animate de pe cele trei canale. Media per canal este de 668 acte de violen]`, cel mai violent canal, din punct
de vedere al frecven]ei pure, fiind Jetix-ul, cu 852 de acte, urmat de Cartoon Network (815 acte) [i de MM,
cu 338 acte.
Num`rul de acte de violen]` pe canal de desene animate

- ianuarie 2009
Dac` transform`m aceste frecven]e \n procente reprezentnd ponderea pe care o reprezint`

cantitatea de violen]` a fiec`rui canal din cantitatea total` de violen]`, se observ` c` primele dou` canale
sunt apropiate ca valoare (J: 42% din scenele de violen]`, respective CN: 41%), \n timp ce MM-ul se situeaz`
la mai pu]in de jum`tate din ponderea primelor dou` (respectiv 17%).
Analiza unui alt indicator al violen]ei televizuale (VTV), anume frecven]a medie per emisiune, las`
clasamentul neschimbat, accentund \ns` diferen]ele dintre primele dou` canale. Astfel, pe Jetix sunt, \n
medie, 14 scene de violen]` pe emisiune, \n timp ce pe CN sunt doar 9, iar pe MM sunt 6 scene. Merit`, de
asemenea, s` remarc`m faptul c`, \n timp ce pe canalele CN [i J nu a existat nicio emisiune f`r` cel pu]in un
act de violen]` (ceea ce automat \i d`dea eticheta respectivei emisiuni de emisiune violent`), pe canalul
Minimax au existat astfel de emisiuni52.
52
To]i indicatorii de pe MM s-au analizat doar \n cadrul emisiunilor violente, adic` acele emisiuni care au cel pu]in un act de violen]`. Aceast`
precizare este util` mai ales \n ceea ce prive[te indicatorii agrega]i care sunt raporta]i la unitatea de timp sau la emisiune.
176
Num`rul de acte de violen]` per emisiune

- ianuarie 2009
Un indicator mai u[or de citit, [i mai obiectiv53, pentru a realiza compara]ia \ntre cele trei canale,
ar fi frecven]a actelor de violen]` pe ora de emisiune54. Aceasta deoarece duratele emisiunilor nu sunt egale:
emisiunile care se adreseaz` copiilor mici fiind mai degrab` scurte, iar cele care se adreseaz` preadolescen]ilor
sau adolescen]ilor fiind mai lungi. Dup` modul \n care fiecare canal combin` cele dou` tipuri de emisiuni,
fiec`ruia i se poate calcula o durat` medie a emisiunilor, dup` cum urmeaz`:
Durata medie a
unei emisiuni
CartoonNetwork
Jetix
Minimax
Media pe canal
18 minute
23 minute
17 minute
19 minute
Astfel, ]innd cont de indicatorul compus numit num`r de acte de violen]` pe emisiune [i de
durata medie a unei emisiuni, am construit indicatorul frecven]a actelor de violen]` pe or` de emisiune.
Conform acestuia, Jetix-ul are cele mai multe scene de violen]` pe or`, anume 37, urmat de CN cu 31 de
acte [i de MM cu 20 de acte de violen]` pe or`. Cu alte cuvinte, un copil care se uit` la desene animate, pe
toate cele trei canale \n mod relativ egal, are [ansa s` vad` la fiecare dou` minute de emisiune un act de
violen]`.
53
Deoarece, este cu totul altceva dac` cele 9 scene de violen]` de pe CN sunt difuzate \n zece minute sau \n 25 de minute dou` dintre duratele
oarecum standard pentru o emisiune de desene animate.
54
Trebuie \ns` precizat faptul c`, prin or` de emisiune \n]elegem 60 de minute efective de derulare a emisiunilor, f`r` pauze publicitare.
177
Frecven]a medie a actelor de violen]` pe ora de emisiune

- ianuarie 2009
2.2. Durata actelor de violen]`

Pe lng` indicatorul frecven]a actelor de violen]` (sau num`rul actelor de violent`), un alt indicator
clasic de m`surare a VTV, considerat obiectiv, este cel al duratei actelor de violen]`. Dincolo de faptul c`
o scen` se define[te, \n general, prin dimensiunea temporar`, relevan]a acestui indicator a fost argumentat`
de unele cercet`ri experimentale asupra procesului de receptare al violen]ei televizuale, \n urma c`rora s-a
descoperit c`, pentru copil, este mai intruziv`, mai stresant` VTV desf`[urat` \n acte lungi, fa]` de cea
desf`[urat` cu o frecven]` mai mare. Cu alte cuvinte, copilul suport` mai bine mai multe scene de violent`
scurte dect mai pu]ine scene de violen]` lungi55.
La nivel general, cele 2005 acte de violen]` de pe cele trei canale s-au desf`[urat \n 25041 secunde56.
Cel mai scurt act de violen]` a fost de o secund` iar cel mai lung act de violen]` a fost de 300 de secunde (5
minute). |n medie, pentru toate canalele, un act de violen]` a durat 12 secunde.
55
Cnd vorbim despre suportabilitate, vorbim despre un alt efect al VTV dect cel al cre[terii agresivit`]ii. Este vorba de aceast` dat` despre efectul
de cre[tere a fricii, a anxiet`]ii. Conform clasific`rii teoriilor despre receptarea [i efectele VTV asupra telespectatorilor (\n special copii) propus` de
Barbara J. Wilson [i preluat` de R. Reiffel (2008, pp. 195-198, vezi [i I. Dr`gan, 2007), exist` trei mari tipuri de astfel de teorii: teoria agresivit`]ii,
teoria desensibiliz`rii [i teoria fricii. Primul tip, poate \mbr`ca, la rndul sù, mai multe forme concrete de manifestare, unele dintre ele chiar opuse.
Astfel, pe urmele lui Aristotel, se consider` c` expunerea la VTV poate avea efect cathartic, elibernd pulsiunile agresive pe care le avem \n noi. |n
acest caz, VTV este benefic`. O teorie opus` \ns`, tot din categoria teoriilor agresivit`]ii, este cea dezvoltat` de Antonio Bandura, dup` care VTV
duce la \nv`]area unor deprinderi sociale agresive sau, \n alte variante, la dezinhibarea anumitor comportamente violente care altfel ar fi reprimate. |n
fine, a treia form` pe care o ia teoria agresivit`]ii este cea a proces`rii informa]iei conform` c`reia, expunerea la VTV nu doar c` activeaz` ni[te
comportamente agresive, ci creeaz` chiar impulsurile agresive, nevoia de agresivitate (care, \n varianta de dinainte se presupunea c` exist` deja dar
este reprimat` sau nu [tie cum s` se manifeste). Teoria desensibiliz`rii nu a cunoscut mai multe forme dar cunoa[te mai multe trepte. Astfel, s-a pornit
de la constatarea desensibiliz`rii fizice prin estomparea reac]iilor emo]ionale la expunerea repetat` la un anumit stimul (VTV), mergndu-se apoi pn`
la o desensibilizare social`, prin cre[terea permisivit`]ii sociale a violen]ei, prin banalizarea acesteia. |n fine, teoria fricii sau a incuba]iei culturale
vorbe[te despre o amprentare a realit`]ii \ns`[i \n urma consumului excesiv de televiziune. Violen]a televizual` se transfer` astfel realit`]ii nu prin
cre[terea agresivit`]ii, a[a cum se consider` \n celelalte teorii, ci prin modul \n care telespectatorul este predispus s` perceap` realitatea (el are tendin]a
s` transfere VTV \n lumea \nconjur`toare [i s` o considere pe aceasta mai violent` dect este \n realitate G. Gerbner).
56
Secunda a fost unitatea de m`surare a violen]ei televizuale. Acolo unde datele sunt date \n minute, transformarea a fost f`cut` pentru citirea mai
u[oar` a datelor (ele fiind \ns` \nregistrate \n secunde).
178
Canalul
Num`rul de
acte de violen]`
Durata
minim`
Durata
maxim`
Suma
duratelor
Durata
medie a
actului de
violen]`
CartoonNetwork
815
1s
300 s
12359 s
15 s
Jetix
852
1s
185 s
9470 s
11 s
Minimax
338
1s
123 s
3212 s
10 s
Total canale
2005
1s
300 s
25041 s
12 s
|n ceea ce prive[te fiecare canal \n parte, tipul de violen]` difuzat este diferit \n func]ie de acest
indicator. Astfel, CN este canalul care are scenele de violen]` cele mai lungi, pe acest canal fiind [i cea mai
mare durat` medie a unui act violent (15 secunde) [i tot aici reg`sindu-se [i cele mai lungi scene de violen]`
(cele de 300 de secunde). Durata total` a VTV de pe CN este de 12359 secunde (adic` aproape 206 minute,
ceea ce reprezint` 3,43 ore de scene de violen]` continu`). Minimax-ul se afl` la extrema cealalt`, avnd cele
mai scurte scene de violen]`, cu 10 secunde media, cel mai lung act pe acest canal nedep`[ind 123 de
secunde. Durata total` a actelor de violen]` este, pentru Minimax, sub o or` (53 de minute), iar pentru Jetix
de 158 minute.
Ponderea duratei violen]ei din durata unei emisiuni (%)
Un alt indicator agregat folosit pentru studiul violen]ei este cel care une[te frecven]a [i durata dnd
ponderea violen]ei \n cadrul unei emisiuni. Altfel spus, ct la sut` din durata unei emisiuni este reprezentat`
de scene de violen]`. Dup` acest indicator, cel mai violent canal este Cartoon Network, \n cadrul c`ruia,
13,3% din durata unei emisiuni medii este ocupat` de violen]`, \n timp ce cel mai pu]in violent canal din acest
punct de vedere este Minimax-ul cu doar 5,4% din emisiuni cu violen]`. Media per canal este de 10,7%
violen]` din durata unei emisiuni.
179
Ponderea duratei scenelor de violen]`ntr-o or` de emisiune (minute)

Pentru a fi mai u[or de citit acest indicator, am transformat procentele \n minute. Astfel, se poate
observa c` \n cadrul unei ore de program57, pe un canal mediu de desene animate, vom avea 6,4 minute de
violen]`. |n ceea ce prive[te varia]ia acestui indicator pe fiecare canal \n parte, avem 8 minute de violen]`
\ntr-o or` de emisiune pe CN, 6 minute [i 50 de secunde de violen]` pe Jetix [i 3 minute [i 10 secunde de
violen]` pe MM.
Valori ale indicatorilor violen]ei
din DA (ianuarie 2009)
Cartoon
Network
Jetix
Minimax
Canal DA
(mediu)
Frecven]` per canal
815,0
852,058
338,0
668,3
Frecven]` medie per emisiune
9,5
14,2
5,7
9,8
Frecven]` medie per or` de emisiune
31,5
37,4
20,4
30,7
Durata actelor de violen]` per canal
12359 s
9470 s
3212 s
25041 s
Durata medie a actelor de violen]`

per canal
15,2 s
11,1 s
9,5 s
12,0 s
Ponderea duratei violen]ei din

durata unei emisiuni
13,3 %
11,5%
5,4%
10,7 %
|n tabelul de mai sus am sintetizat toate rezultatele de pn` acum, pentru a putea observa mai u[or
profilul fiec`rui canal. Astfel, se observ` c` nu putem vorbi despre o ierarhie definitiv` a violen]ei pe aceste
canale, depinznd de fiecare dat` de indicatorul pe care \l avem \n vedere. O afirma]ie tran[ant` putem face
despre canalul Minimax care, dup` to]i indicatorii, este cel mai pu]in violent canal. Vorbind \ns` de profilul
canalelor J [i CN, trebuie s` observ`m c` acestea sunt net diferite \n ceea ce prive[te violen]a transmis`.
Astfel, \n timp ce J-ul difuzeaz` mai mult` violen]` (fiind superior \n ceea ce prive[te frecven]a actelor de
violen]`), pe CN acestea dureaz` mai mult (durata actelor de violen]` fiind aici mai mare). Dac` teoriile
despre care am vorbit mai sus, privind nocivitatea mai ridicat` a actelor de violen]` lungi, fa]` de cele mai
dese este adev`rat` [i universal valabil`, atunci canalul CN59, de[i cu mai pu]ine scene de violen]`, este totu[i
mai periculos dect canalul Jetix.
57
Facem din nou precizarea c` ne referim la o or` de program f`r` publicitate.

Codul culorilor (asem`n`tor celui folosit la semafoare) nu credem c` necesit` alte comentarii: ro[u semnific` aten]ionare, \n timp ce pe verde se
poate merge mai departe, situa]ia nepunnd probleme.
58
180
3.
TIPOLOGIA ACTELOR DE VIOLEN}~
ac` pn` acum am vorbit la modul general despre acte de violen]`, f`r` s` ne intereseze
despre ce anume, concret, era vorba, \n continuare ne vom apleca asupra diferitelor tipuri de
violen]` prezente \n desenele animate. Au fost avute \n vedere urm`toarele tipuri de violen]`: violen]` fizic`,
verbal`, economic`, psihologic` [i social`. Dup` cum se poate lesne imagina, analiza acestei tipologii este
esen]ial` \n \n]elegerea fenomenului violen]ei televizuale deoarece exist` grada]ii ale gravit`]ii violen]ei \ntre
aceste tipuri (exist` [i \n interiorul fiec`rui tip varia]ii ale gravit`]ii dar, despre aceasta, vom vorbi mai jos) dar,
mai ales, deoarece exist` o permisivitate variabil` a societ`]ii fa]` de diferite tipuri de violen]`, mergndu-se
pn` la o toleran]` aproape total` a violen]ei verbale, spre exemplu (cel pu]in \n societatea romneasc`
actual`). De asemenea, se poate remarca faptul c` nu toate actele de violen]` au sanc]iuni la acela[i nivel.
Astfel, dac` preponderent violen]a de tip fizic [i cea de tip economic sunt sanc]ionate juridic, violen]a verbal`
sau cea psihologic` sunt sanc]ionate mai degrab` social, \n timp ce violen]a de tip sexual spre exemplu, este
\nc` \n dezbatere public` \n unele spa]ii, punndu-se problema pn` la ce nivel aceasta este o problem`
privat` sau dac` [i pn` unde se poate legifera60.
Ori, permisivitatea variabil`, precum [i diferen]ele, de la un spa]iu cultural la altul, \n modul de a
privi diverse tipuri de violen]`, pot s` \[i aib` originea [i/sau s` se reflecte \n violen]a televizual`. Poate c` o
mai bun` abordare a problemei VTV ar fi cea dinspre tipul de violen]` avut` \n vedere, deoarece cred c` se
poate vorbi despre un efect mai puternic de desensibilizare fa]` de violen]a de tip verbal spre exemplu [i,
eventual, de un mai puternic efect de incubare cultural` \n urma expunerii la violen]` televizual` de tip fizic.
Aceasta este doar o ipotez` care merit` s` fie studiat` dar care arat`, chiar [i numai \n acest stadiu de ipotez`,
importan]a tipului de violen]` avut \n vedere.
Dup` aceste considerente ini]iale legate de miza analizei tipurilor de violen]`, o precizare legat` de
metodologia de lucru. Acolo unde se suprapuneau mai multe tipuri de violen]`, a fost analizat cel mai grav
dintre ele. Spre exemplu, atunci cnd exista un act de violen]` fizic` \nso]it de un act de violen]` verbal` [i
de un act de violen]` psihologic`, a fost analizat (adic` \nregistrat [i num`rat) doar actul de violen]` fizic`.
Aceast` op]iune de lucru s-a impus pentru a nu avea situa]ii aberante \n care durata actelor de violen]` s`
dep`[easc` durata monitorizat` (situa]ie la care se putea ajunge lesne ]innd cont de faptul c`, mai ales pe
Cartoon Network [i Jetix, aproape niciodat` nu exista o singur` form` de violen]`). Astfel \nct, atunci cnd
ne referim la violen]a de tip psihologic, ne referim doar la acele scene \n care aceasta apare distinct sau
preponderent. Preciz`m acest mod de cuantificare deoarece, \n ceea ce prive[te violen]a psihologic`, \n mod
inevitabil, aceasta \nso]e[te toate celelalte tipuri de violen]`.
59
Este posibil ca a[a s` se justifice [i p`rerea \mp`rt`[it`, de unele mame, pe diferite forumuri pe care se vorbe[te despre acest subiect [i unde se afirm`
c` cel mai violent canal de desene animate este Cartoon Network. Pe de alt` parte, la aceast` percep]ie contribuie [i duritatea scenelor de violen]`
de pe acest canal. Unul dintre operatori (Bulig` Ana Maria, student` la Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Social`, 21 ani), a declarat (dup` ce a
analizat cte patru ore de emisiune din fiecare canal [i a fost \ntrebat` dac` mai vrea s` analizeze \nc` o por]ie): de Minimax, da... Dar de Cartoon,
nu!.... eu sincer, a[ \nchide postul... vezi cum li se smulg capetele....
60
Nu ne referim la devia]iile sexuale, cum este pedofilia spre exemplu, care sunt aspru pedepsite cam peste tot \n lume, ci ne referim, \n mod specific,
la disputa generat` de pre[edintele Afganistanului, Hamid Karzai, care a legalizat violul conjugal (http://m.cotidianul.ro/pages/
article.aspx?id=35200[topicid=6).
181
3.1. Tipurile de violen]`: frecven]e [i durate
Ponderea medie a tipurilor de violen]` pe canalele de desene

animate (frecven]a exact` [i % din totalul actelor de violen]`)
La nivelul tuturor canalelor, cea mai mare cantitate de violen]` este de tip fizic, ca frecven]`
situndu-se la nivelul de 52% dintre acte (1057 de acte). Practic, mai mult de jum`tate din actele de violen]`
sunt fizice. Violen]a verbal` este pe locul doi, cu 29% (572 \n termeni reali) dintre acte, urmat` de cea
psihologic`, 13% (263), cea economic` (4%, 78 acte) [i social` (2%, 35 acte).
Ponderea diferitelor tipuri de VTV pe fiecare canal de DA

(% din num`rul total de acte de violen]`)
La nivelul fiec`rui canal, acela[i indicator, al ponderii diferitelor tipuri de violen]` din totalul
num`rului de acte \nregistrate, a variat destul de mult, nu doar ca frecven]`, ci [i ca structur`. Astfel, dac`
pe J [i CN cea mai frecvent` violen]` este cea fizic`, pe Minimax cea mai frecvent` violen]` este cea verbal`,
cu 39,3% dintre acte, urmat` de cea fizic` cu 33,4%. Un alt fapt ce merit` a fi remarcat este varia]ia violen]ei
psihologice: dac` pe MM, violen]a psihologic` \n stare pur` (adic` f`r` a \nso]i alte acte de violen]`) este
182
la cel mai ridicat nivel (aproape o cincime din num`rul de acte de pe respectivul canal), pe Jetix aceasta
ajunge doar la o pondere de 8% din totalul actelor de violen]` difuzate pe respectivul canal. Ori aceast`
varia]ie d` seama de profilul respectivului canal, de \nclina]ia lui spre o violen]` mai degrab` simbolic` /
soft sau spre o violen]` concret`, hard. Minimax este astfel un canal cu violen]` soft, \n timp ce Jetix-ul
[i Cartoon au o violen]` hard. Aceast` idee trebuie avut` \n vedere, al`turi de altele, pentru a \n]elege
corect rezultatele cercet`rii [i pentru a nuan]a informa]ia strict cantitativ`.
Tipul actelor
de violen]`
Num`rul de
acte de
violen]`
Durata
minim`
Durata maxim`
a unui act de
violen]`
Suma
duratelor
Durata medie
a actului de
violen]`
Fizic`
1057
1s
300 s
15885 s
15 s
Verbal`
572
1s
150 s
4276 s
7s
Psihologic`
263
1s
120 s
3164 s
12 s
Economic`
78
1s
123 s
1356 s
17 s
Social`
35
2s
40 s
360 s
10 s
Din tabelul de mai sus, \n care sunt oferite toate informa]iile legate de frecven]a [i durata fiec`rui
tip de violen]` \n parte, se poate observa c`, de[i pe primul loc \n ceea ce prive[te frecven]a, violen]a fizic`
este dep`[it` de violen]a economic` \n ceea ce prive[te durata medie a unui act de violen]` (17 s). Cu titlu
informativ, vom spune [i c`, \n 83 de ore de program de desene animate, pe diferite canale, copilul vede 4
ore [i 20 de minute de violen]` fizic` [i o or` [i jum`tate de violen]` verbal`.
Ponderea diferitelor tipuri de VTV pe canalele pentru copii, dup` durata

acestor scene (% din durata total` a violen]ei \n perioada monitorizat`, pentru toate
cele trei canale)
{i \n ceea ce prive[te durata, violen]a de tip fizic este pe primul loc, de[i \n acest caz, cu o pondere
mai mare (64%). Prin compensa]ie, violen]a verbal` este cea care scade ca pondere \n ceea ce prive[te durata,
ocupnd 17% din durata total`.
183
Durata medie a unui act (secunde)

La o analiz` comparativ` a duratei fiec`rui tip de violen]`, pe fiecare canal \n parte, se observ` c`
cele mai scurte acte de violen]` de tip fizic sunt pe canalul MM (cu 10 secunde fa]` de 18 secunde ct dureaz`
pe CN). Alt mod de a citi acelea[i date (graficul urm`tor) ne arat` c`, \n timp ce pe CN [i MM violen]a
economic` are durata cea mai mare, mult peste medie, pe Jetix violen]a fizic` e pe primul loc (14 secunde).
Durata actelor de violen]` (secunde)
184
3.2. Formele de manifestare a violen]ei

O analiz` [i mai am`nun]it` a VTV cere ca, dincolo de tipurile mari de violen]`, s` fie analizate [i
formele concrete de manifestare a acesteia. Aceast` precizie este necesar` mai ales pentru aflarea intensit`]ii
violen]ei, deoarece, spre exemplu, la acela[i num`r de acte, la aceea[i durat` a actelor, dou` canale pot fi totu[i
diferite prin formele concrete: \ntre o \mpu[care \n care sngele ][ne[te ca din artezian` [i o palm`, trebuie
s` recunoa[tem c` palma este mai pu]in grav`, de[i condamnabil` [i ea. La fel, violen]` verbal` este [i cearta
[i \njur`tura, dar [i \ntreruperea vorbitorului. Ori, diferen]a de intensitate este, din nou, evident`. Se poate
discuta, \n acest cadru, despre nocivitatea micii violen]e asupra telespectatorilor, mai ales a copiilor.
Violen]a minor`, dar cotidian`, este nociv` prin banalizarea ei, care o face acceptabil` social. Astfel, dac` la
vizionarea unei emisiuni de fic]iune (animat` sau neanimat`) \n care apar \mpu[c`turi, r`piri, violen]` de
mas` etc, norma social` de a nu ucide [i a nu face rù este acut activat`, la \ntreruperi, ridic`ri de ton [i chiar
palme, starea de alert` este mai slab`, permisivitatea fiind mai mare.
O bun` abordare ar fi aceea de a considera c`, de[i nocive toate aceste forme de violen]`, numai
\n]elegerea [i aprecierea exact` a intensit`]ii, face posibil` \n]elegerea diferitelor mecanisme prin care aceast`
VTV are urm`ri la nivelul psihicului copiilor [i chiar la nivel social.
Formele de manifestare a violen]ei fizice

(frecven]e [i procente, CN, J, MM)
|n ceea ce prive[te violen]a de tip fizic, la nivelul tuturor canalelor de DA, cea mai frecvent` form`
de manifestare este b`taia, cu 227 cazuri, urmat` de agres`ri/ ciocniri (218) [i r`niri cu obiecte contondente
(13%). Este de amintit faptul c`, \n cercetarea nocivit`]ii western-urilor s-a concluzionat c` scenele de r`nire
f`r` arme sau cu a[a numitele arme albe sunt, pentru copii, mai traumatizante dect scenele \n care au loc
r`niri cu arme de foc. Ori, \n DA, acestea din urm` apar \n 8% dintre cazurile de violen]` fizic`, \n timp ce
primele dou` forme de manifestare ating, \nsumate, 22%. Observ`m, de asemenea, c` violen]a fizic` din DA
este foarte diversificat` [i, oarecum, adaptat` vremurilor. Astfel, avem reprezentate toate formele de violen]`,
chiar dac`, unele dintre ele apar]in prin excelen]` actualit`]ii [i problemelor ei (accidente de circula]ie, tortur`,
violen]` de mas` etc.). Vechea formul` din basme \n s`bii s` ne tìem, \n lupt` s` ne lupt`m sau \n palo[e
s` ne m`sur`m61, care restrngea violen]a fizic` la confrunt`ri viteje[ti, pare desuet` \n desenele animate
actuale care propun, \n pas cu cinematograful hollywood-ian, o varietate de forme de manifestare a violen]ei
fizice, unele prea pu]in cavalere[ti. Astfel \nct, nu att explozia de violen]` fizic` din DA este cea care trebuie
s` ne dea de gndit, ct formele ei de manifestare. A[a cum am ar`tat [i \n alte locuri62, violen]a, ca punere
\n scen` a intrigii basmului, este inerent` fic]iunii pentru copii (fie ea literatur` sau filmic`). Dar \n timp ce,
\n basme, a[a cum a ar`tat Propp, structura era stabil` [i simpl` (practic, toate basmele au o structur` \n trei
61
La chemarea voinicului (Greuceanu, \n cazul nostru) la lupt`, pn` [i r`spunsul zmeului sun`, \n contratimp cu valorile actuale: "Vino, zmeule viteaz,
\n s`bii sa ne tìem, sau \n lupt` s` ne luptam. - Ba in lupta, c`-i mai dreapta! (Legendele sau basmele romnilor, Petre Ispirescu).
62
A. Velicu, Con]inuturi [i percep]ii ale violen]ei televizuale: desene animate versus filme, \n Revista de asisten]` social`, nr. 1/2006, pp. 66-73
185
timpi [i se pot structura \n 31 de func]ii), ceea ce f`cea \n]elegerea acestora u[oar` [i nu ne referim aici
neap`rat la \n]elegerea firului epic, de[i nici acesta nu este u[or de \n]eles \n unele desene animate actuale;
ne referim la \n]elegerea moralei, a valorilor transmise63 unele DA actuale sunt mai degrab` concepute
\ntr-o cheie postmodern`, cu final deschis, cu situa]ii indecise, cu accent pe personalitatea (complex`) a
personajelor [i nu pe func]iile acestora \n cadrul nara]iunii.
Ponderea formelor de manifestare a violen]ei fizice pe fiecare canal

(procente din num`rul de acte de violen]` fizic`)
La o analiz` detaliat`, pe fiecare canal \n parte, se observ` c`, \n timp ce la CN predomin` b`tìle,
urmate de agresare/ ciocnire64 [i r`nire cu obiecte contondente, la MM ierarhia se schimb`, predominnd
ciocnirile. Trebuie spus, de asemenea, c` violen]a fizic` de pe MM este oarecum atipic`, ceea ce face ca un
procent foarte mare dintre actele violente (30%) s` fie \ncadrate la altele. Mai remarc`m faptul c` cele
mai multe r`niri cu arme de foc apar pe Jetix [i cele mai multe explozii apar pe CN. R`nirea f`r` arme este
aproximativ aceea[i (procentual) pe CN [i J [i la jum`tate din valoare pe MM. De asemenea, b`tìle ca
form` de violen]` simetric` apar cu ponderea cea mai mic` pe MM, acest canal fiind mai degrab` un canal
al accidentelor (predomin` ciocnirile, r`nirile cu diferite obiecte contondente; vom reveni asupra acestui
aspect la analiza contextelor).
63
64
A[a cum se spune \n finalul basmului popular Fetele p`durarului: {i da]i de [tire lumii c` binele \nvinge \ntotdeauna rùl!
Acelea[i date pot fi vizualizate, sub o alt` form` (pentru o mai bun` comparativitate \ntre canale), \n anexa DA2.
186
Formelor de manifestare a violen]ei verbale

La nivelul celor trei canale, violen]a verbal` a \nsumat 572 de acte, dintre care 209 pe CN, 230
pe Jetix [i 133 pe MM. Aproape jum`tate din violen]a verbal`, la nivelul celor trei canale, este reprezentat`
de ]ipete [i ridic`ri de ton. Facem din nou65, cu aceast` ocazie, constatarea c` mult denun]ata explozie de
violen]` verbal` de la nivelul [colii (dar ne putem la fel de bine referi [i la violen]a de pe strad`, din magazine
etc.) \[i are reflexul (oare [i cauza?) \n VTV de tip verbal. Att cearta ct [i insulta reprezint` 14% din violen]a
verbal` din DA, ridiculizarea 8% [i diferite etichet`ri prin declasare (de tipul golan, derbedeu) 6%. O
constatare \mbucur`toare este aceea c` stereotipurile etnice [i etichet`rile de acest fel apar \ntr-un procent
foarte mic (anume 1%).
La nivelul fiec`rui canal \n parte, apar anumite diferen]e, att \n cuantumul diferitelor forme de
manifestare, ct [i \n ceea ce prive[te structura. Astfel, pe toate canalele, cele mai frecvente sunt ]ipetele /
ridic`rile de ton, urmate \ns`, de insulte, pe CN [i J, [i de certuri pe MM. Dac` facem excep]ie de ]ipete [i
ridic`ri de ton, Minimax-ul este canalul unde cearta apare cel mai frecvent ca pondere \n cadrul formelor de
manifestare a violen]ei verbale (19%); etichet`rile care declaseaz` sunt cele mai frecvente pe J. CN \ncalc`
corectitudinea politic`, aproape toate stereotipurile etnice fiind de g`sit numai pe acest canal (3,2%).
Insultele (una dintre formele grave de manifestare a violen]ei verbale) sunt \n procent foarte mare pe canalul
CN (19% - 40 de apari]ii), cele mai pu]ine fiind pe MM (9 cazuri).
65
Am amintit despre acest lucru [i \n Raportul M`surarea gradului de violen]` prezent \n programele audiovizualului romnesc, studiu realizat de
CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2008.
http://cna.ro/article1638,1638.html
187
Ponderea formelor de violen]` verbal` pe canalele de DA

(procente din frecven]`)
De[i formele de manifestare au valori procentuale apropiate, \n termeni reali, situa]ia difer`66. Astfel,
ridiculizarea apare \n doar 10 cazuri pe MM (fa]` de mai mult dect dublu pe Jetix), cearta apare chiar \ntrun num`r mai mic pe MM (25), de[i procentual pare mai mare dect cearta de pe restul canalelor de DA,
]ipetele la fel, sunt la jum`tate fa]` de Jetix dar, ca structur`, reprezint` ca [i pe Jetix, jum`tate din actele de
violen]` verbal` etc.
|n ceea ce prive[te violen]a de tip psihologic, din cele 264 de acte prezente pe cele trei canale, 184
(adic` 69%) o reprezint` amenin]`rile, urmate de umilire (32 de cazuri, reprezentnd 12%), h`r]uire (6%)
[i de violarea intimit`]ii personale (3%).
Formele de manifestare a violen]ei psihologice

66
Vezi anexa DA3
188
La nivelul fiec`rui canal, situa]ia este aproximativ aceea[i \n termeni procentuali, pe primul loc, cu
un procent foarte mare situndu-se amenin]`rile, urmate de umilire. Ca procente, amenin]`rile sunt \ns`
mai numeroase pe MM (\n defavoarea umilirilor) dect pe Jetix. De asemenea, se remarc` faptul c`
obr`znicia, comportament specific copil`resc, este mai prezent pe MM dect pe celelalte canale.
Ponderea diferitelor forme de violen]` psihologic` pe canalele de DA

(procente din frecven]`)
|n ceea ce prive[te frecven]ele exacte67, diferen]ele semnificative care apar \ntre canale sunt doar la
cele mai frecvente forme de manifestare, adic` la amenin]are, umilire [i h`r]uire. Cartoon Network este
canalul care \i supune pe copii la cea mai mare presiune psihologic`68, num`rul de cazuri de amenin]are fiind
aici dublu fa]` de restul canalelor (92 de cazuri pe CN fa]` de 42 pe J [i 50 pe MM).
67
Vezi anexa DA4

Au existat voci printre cercet`tori (David Buckinghamm, 1996) care au atras aten]ia ca violen]a televizual` care \ntr-adev`r \i marcheaz` pe copii
nu este cea la care s-ar a[tepta adul]ii. Astfel, exploziile [i scenele de violen]` extrem`, percepute ca atare de telespectatorul adult, sunt mai
suportabile pentru copil dect scenele de tensiune, de suspence. Un alt rezultat important al aceluia[i studiu este acela c` programele percepute ca
fiind violente nu sunt acelea[i pentru copii [i p`rin]i; astfel, s-a ar`tat c` imaginile din actualitate (mai ales actualitatea de proximitate, local`) [i
programele care amestec` fic]iunea cu scenele reale (cum se \ntmpl` \n reconstituiri sau \n alte reality show-uri) au un impact emo]ional negativ mai
puternic asupra copiilor dect filmele sau desenele animate pe care le indicau p`rin]ii ca fiind periculoase. O idee similar` a fost demonstrat` [i \ntrun studiu romnesc (Velicu2006a, Velicu, 2006b) asupra violen]ei televizuale, atunci cnd s-a ar`tat c` percep]ia copiilor privind cantitatea de
violen]` din [tiri ([i alte emisiuni de tip real), fic]iune (filme [i seriale) [i desene animate este cu totul diferit` de datele cercet`rii de tip obiectiv cu
privire la con]inutul violent al programelor (date ob]inute cu instrumentar [tiin]ific \n urma unei monitoriz`ri a violen]ei \n programele TV).
68
189
Formele de manifestare a violen]ei economice

Actele de violen]` de tip economic au fost, pe toate cele trei canale, 78 la num`r. Dintre acestea,
33 (adic` 42%) le-au reprezentat distrugerile de bunuri, urmate de furt (cu 32%) [i abuz, exploatarea victimei
(9%). Pe canale, reparti]ia a fost relativ omogen`, dup` cum urmeaz`: CN a avut 28 de acte, Jetix 29 [i MM
21 de acte.
De[i num`rul actelor de violen]` economic` este destul de mic [i este mai pu]in relevant s` vorbim
\n termini statistici (78 acte pe cele trei canale), vom spune totu[i cte ceva despre tendin]ele manifestate de
fiecare canal \n parte. Astfel, \n timp ce pe CN sunt cele mai multe distrugeri de bunuri, 68% din totalul
actelor de violen]` economic` de pe respectivul canal (9 cazuri), pe MM [i pe J cele mai multe acte sunt
reprezentate de furt (43%, respectiv 38% sau, \n termini reali, de 9 acte pentru MM [i 11 pentru J).
Distrugerea de bunuri este un act pu]in \ntlnit pe Jetix (cu 6 acte, adic` 21% din actele de V economic` de
pe J), unde \ns` \ntlnim cele mai multe (de[i pu]ine ca num`r \n termini absolu]i) acte de exploatare a
victimei (4 acte, fa]` de 1 pe CN [i 2 pe MM).
Violen]a social`, la rndul sù, este slab \ntlnit` \n DA, pe \ntreaga perioad` \nregistrndu-se doar
35 de acte, pe toate cele trei canale analizate. Dintre acestea, cele mai multe au luat forma interdic]iei de a
comunica (5 acte, 14%), arest`rii abuzive (4 acte, 11%) sau interdic]ia de a ie[i din cas` (3 acte reprezentnd
9%). Au mai existat, de asemenea, abuzuri ale poli]iei [i ale autorit`]ilor [i explozii provocate, ambele cu
cte 2 acte.
190
ACTAN}II SCENELOR DE VIOLEN}~.

AGRESORI {I VICTIME
4.
n element definitoriu al tuturor actelor [i, \n special al celor de violen]`, este cel al actan]ilor.
Pentru determinarea acestora am folosit schema clasific`rii \n victim` [i agresor de[i, a[a cum
arat` [i Lipovetsky [i Serroy69 \n analiza asupra hipercinematografului, multe din pove[tile actuale sunt
structurate \ntr-o schem` mai degrab` ciclic`, victima devenind agresor (The Brave One) [i agresorul (uneori
chiar agresorul nelegitim ini]ial tlharul/ personajul negativ) devenind o victim` atunci cnd se \ndreapt`
(exemplu devenit clasic al personajului negativ devenit pozitiv sau, de fapt, al amalgam`rii func]iilor cu
termenii lui Propp personajelor este cel al lui Leon, eroul filmului cu acela[i nume). Totu[i, am optat pentru
schema clasic` deoarece, pe de o parte, exist` \nc` destule fic]iuni care func]ioneaz` dup` aceast` schem`
simpl`, iar fic]iunile complexe pot fi [i ele structurate, de[i nu epuizate, \n aceast` schem`, [i, pe de alt`
parte, deoarece receptorul care ne intereseaz` pe noi, anume copilul telespectator, cite[te nara]iunile \n
acest cod, \ntr-o prim` faz`70, nefiind uneori capabil s` treac` de comportamentele evidente.
4.1. Agresorii \n actele de violen]`
Media pe canal
77.6
Minimax
76.3
Jetix
75.8
CartoonNetwork
16.3
13.0
20
30
40
unul
10.7
18.1
80.0
10
6.1
15.7
50
mai muli
60
70
80
90
6.1
4.3
100
neprecizat
Descrierea actelor de violen]` n func]ie de num`rul agresorilor implica]i

(ponderea actelor cu unul sau mai mul]i agresori, %)
69
Ecranul global, 2008, Ed. Polirom, Ia[i.

De[i ca fir epic acesta poate \n]elege ac]iunile personajului central fie c` acestea sunt pozitive sau negative sau amalgamate, nu poate \n]elege corect
valorile promovate pentru c` nu poate \n]elege [i aprecia corect motiva]iile interne care determin` personajele complexe s` ac]ioneze \ntr-un anumit
mod, motiva]ii care uneori nu sunt evidente, ele fiind de ordin psihologic/ emo]ional, social etc. Un exemplu foarte bun, pe care l-am dat \n mai multe
ocazii, este desenul animat Via]a cu Louie, serial de desene animate difuzat de Jetix. Tat`l lui Louie este veteran al r`zboiului din Vietnam [i toate
frustr`rile lui care se reflect` \n comportament \[i au originea \n acest episod. Ori, f`r` un background adecvat, copilul din alt spa]iu cultural cu greu
discerne motiva]iile personajului [i natura militant` anti-r`zboi a pove[tii.
70
191
|n ceea ce prive[te problema num`rului de agresori, \n marea majoritate a cazurilor (77,6%),

actele de violen]` prezentate pe canalele de desene animate sunt asumate, individualizate, bine definite, fiind
comise de un singur agresor. CN prezint` cea mai mare cantitate de violen]` cu agresori unici (80%), \n
timp ce Jetix prezint` cele mai pu]ine astfel de acte (75,8%) [i cele mai multe acte de violen]` colectiv` (cu
mai mul]i agresori, 18,1%). Minimax se eviden]iaz` ca fiind canalul cu cea mai mult` violen]` difuz`, \n care
actan]ii nu sunt bine identifica]i, num`rul acestora fiind neprecizat (10,7%).
Descrierea actelor de violen]` dup` natura agresorilor implica]i

(media pe canal de DA)
|n ceea ce prive[te natura agresorilor, pe cele trei canale de DA predomin` agresorul uman (cu
aproape jum`tate dintre cazuri), urmat de animalul s`lbatic (12,7%), mon[trii hido[i (10%), robot, ma[in`rie,
8,6%. Acest rezultat invalideaz` percep]ia comun` precum c` desenele animate actuale sunt saturate de
robo]i / ma[in`rii [i c` acestea sunt \n mare m`sur` violente. Agresorii robo]i constituie, cum spuneam, doar
8,6%. De asemenea, ni s-a p`rut interesant s` vedem ce tip de animale predomin` \n DA: astfel, frecven]a
animalelor s`lbatice este mai mult dect dubl` fa]` de cea a animalelor domestice (12,7% fa]` de 5,2%).
Personajele fantastice tradi]ionale apar \ntr-o foarte mic` m`sur` ca actan]i ai violen]ei \n DA (doar 1,1%).

(Cartoon Network)
192
Agresorii de pe CN se afl`, \n mare m`sur`, la valorile medii de pe canalele de DA, att \n ceea ce
prive[te structura, ct [i \n ceea ce prive[te cuantumul. Modific`rile fa]` de medie, cele care de altfel [i confer`
identitate canalului, apar \n ceea ce prive[te personajele de tip robot / ma[in`rie care reprezint` 9,6% dintre
agresorii de pe CN (CN fiind astfel un canal mai robotizat dect celelalte). Mon[trii hido[i, cei care erau
pe locul trei la analiza mediei pe canale, apar aici abia pe locul 5, fiind dep`[i]i [i de semioameni / mutan]i.

(Jetix)
Jetix-ul este canalul pe care predomin` personajele de tip uman, 56,3%, (inclusiv cu actori oameni),
animalele, fie ele domestice sau s`lbatice fiind cel mai pu]in prezente aici. Astfel, dac` media pe canale
situeaz` agresorii de tip animal \n jurul valorii de 18%, aici de abia ajunge la 4,2%. Mutan]ii sunt [i ei slab
reprezenta]i pe acest canal, \n timp ce mon[trii hido[i se afl` 1,5 din valoarea medie.

(Minimax)
193
Dac` Jetix-ul este canalul pe care predomin` umanul, nu gre[im numind Minimax-ul Canalul cu
anim`lu]e. Acestea \nsumeaz` 50% dintre personajele agresive care apar \n emisiunile canalului. Este de
remarcat faptul c` mon[trii hido[i practic nu exist` pe acest canal, iar mutan]ii, semioamenii sunt [i ei slab
reprezenta]i \n rol de agresori (0,6%). De asemenea, Jetix-ul este canalul care p`streaz` cele mai multe leg`turi
cu mai vechile basme, prin personajele cu rol de agresor care provin din basme (4% este \nc` un procent mic,
ar`tnd c` desenele animate difuzate pe aceste canale renun]` la personajele fantastice de tip tradi]ional \n
favoarea noilor eroi; totu[i este cel mai mare procent dintre CN, J, MM).
Ca o concluzie am putea spune c`, la nivel comparativ71, natura agresorilor variaz` de la un canal
la altul dup` cum urmeaz`: un procent mare de agresori umani pe Jetix, corelat cu un procent ridicat al
agresorilor animali pe canalul Minimax, precum [i cu absen]a mon[trilor hido[i pe acest canal. Natura precum
[i grupurile \n rol de agresor sunt la aproximativ acela[i procent pe toate canalele.
Am urm`rit, de asemenea, s` vedem \n ce m`sur` animalele, fie domestice sau s`lbatice, apar \n
variant` umanizat` sau neumanizat`. Cu alte cuvinte, \n ce m`sur` violen]a pus` \n practic` de aceste
personaje ]ine mai degrab` de sfera naturalului, a legii naturii sau de sfera socialului; \n acest din urm` caz,
reprezentarea personajelor sub form` animal` este mai degrab` pentru atractivitatea personajelor, ele trìnd
\ns` \ntr-un model social familiar copilului, cu acelea[i roluri [i valori, acelea[i activit`]i zilnice etc. (ursule]ii,
elefan]ii sau alte anim`lu]e merg la [coal`, se trezesc diminea]a [i se spal` pe din]i, se bat sau doar se
agreseaz` verbal cu colegii pentru acelea[i motive pentru care orice elev de oriunde s-ar lua la trnt` cu
colegul de clas`).
Natura
agresorului
Umanizat
Neumanizat
Total
Animal domestic
89,4
10,6
100%
Animal salbatic
85,6
14,4
100%
Animal (total)
87,5
12,5
100%
Media simpl` (neponderat` cu propor]ia animalelor s`lbatice fa]` de animalele domestice) arat` c`
87,5% dintre animale sunt prezentate \ntr-o manier` umanizat` [i doar 12,5% sunt p`strate \ntr-o logic` a
naturii, fiind prezentate \ntr-o manier` neumanizat`. Rezultatul nu surprinde, fiind oarecum \n ton cu
personajele din c`r]ile copil`riei \n care, spre exemplu, purcelu[ii \[i construiau [i ei case ([i se reg`seau
tipurile lene[ului, harnicului, personajului mediu etc.). Totu[i, propor]ia de personaje animale umanizate
este mult mai mare \n actualele desene animate [i suntem tenta]i s` o interpret`m [i ca parte a procesului de
antropomorfizare care abund` \n media la acest moment (de multe ori emisiunile despre animale de pe
canalele de popularizare a [tiin]ei, de tip Discovery sau Animal Planet, sunt gustate de copii 72, tocmai
pentru c` implic` aceast` logic` social` pe care copilul poate s` o \n]eleag`, tocmai pentru c` se recurge la
antropomorfizare \n explicarea comportamentelor animale).
Este interesant`, de asemenea, \nclina]ia realizatorilor de DA spre a folosi ca personaje animalele
s`lbatice \n defavoarea celor domestice (pe toate canalele, animalele domestice sunt la jum`tate sau sub
jum`tate din ponderea celor s`lbatice). O posibil` explica]ie ar fi aceea c` fiind mai departe de universul
copilului, acesta poate mai u[or s`-l perceap` ca personaj de fic]iune (este mai credibil \n acest rol dect
pisica sau c`]elul pe care copilul \l suprapune de cele mai multe ori peste propriul sù animal de companie).
71
Vezi anexa DA5

Cu 6% Discovery [i 4% Animal Planet dintre preferin]ele copiilor de 6-15 ani (vezi raportul Expunerea copiilor la programele TV [i Radio, 2007, p. 69).
72
194
Analiza comparativ` a rolului pe care agresorul \l are n nara]iune (%)
|n ceea ce prive[te rolul pe care agresorul \l are \n nara]iune, media arat` c` cei mai mul]i
agresori au rol negativ (sunt antieroi), 31,5%. Agresorul cu rol de erou \n ac]iune se afl`, la nivelul mediei
pe canalele pentru copii, \n aproape aceea[i propor]ie cu personajele de tip neutru. Acest lucru complexific`
situa]iile, mai degrab` maniheiste, din basmele populare sau vechea literatur` pentru copii, prin faptul c`
violen]a nu mai este apanajul personajelor cu func]ie bine definit` (binele [i rùl) ci se naturalizeaz` \n
situa]ii comune. Este vorba, cu alte cuvinte, despre o cre[tere a violen]ei neasumat`.
|n ceea ce prive[te violen]a asumat` de c`tre erou, Jetix-ul este \n frunte, cu 29,3%, urmat de CN,
cu 16,6% [i MM, cu 11,7%. Acest din urm` canal are, \n contrapondere, cea mai mult` violen]` neasumat`,
32% dintre agresori fiind personaje neutre. Aceste date ar fi, \n sine, negative a[a dup` cum am explicat mai
sus. {i totu[i situa]ia de pe Minimax este special`, tipul de violen]` de aici este, a[a cum vom ar`ta mai trziu,
una accidental` [i nu una inten]ional`. Astfel c`, neasumarea de c`tre erou, respectiv anti-erou a violen]ei este
de fapt inteligibil` \n aceast` logic` a accidentalului; actele de pe MM nu sunt puse [i nu trebuie \n]elese \n
logica luptei dintre bine [i rù, ci mai degrab` \n logica neinten]ionatului. De remarcat faptul c` agresorul
este, pe fiecare canal, \n mai mare m`sur`, personajul negativ, antieroul, dect personajul pozitiv. Jetix are
cea mai pu]in` violen]` neutr`, ne-angajat` \n lupra bine-rù, avnd, din acest punct de vedere violen]a cea
mai u[or de citit de c`tre copii.
|nainte de a analiza valorile ob]inute pentru indicatorul vrsta agresorului, o l`murire
metodologic` se impune: \n foarte multe dintre cazuri, se observ` varianta nespecificat sau nu este cazul.
Aceste variante indic` fie cazuri de violen]` \n care agresorii erau multipli [i nu se putea analiza vrsta
agresorilor (atunci cnd grupul era omogen \n ceea ce prive[te vrsta, se trecea respectiva vrst`) aceast`
situa]ie a fost codat` cu varianta nu este cazul, fie situa]ii \n care personajele p`reau s` fie atemporale (\n
cazul Minimax-ului spre exemplu, \n care foarte multe animale apar ca agresori, animale neumanizate, este
imposibil s` apreciezi acest indicator) sau se f`cea referire la (uneori chiar se ar`tau) acte de violen]` cu
agresori necunoscu]i codul folosit pentru acest caz fiind nespecificat.
195
Analiza comparativ` a vrstei agresorului (%)
A[a cum se poate observa [i din graficul de mai sus, agresorul este de cele mai multe ori73 adult74
(25,5%). Acesta este urmat de agresorul copil, agresorul tn`r [i cel adolescent.
|n ceea ce prive[te reparti]ia pe canale, se observ` c` cei mai mul]i agresori adul]i apar pe CN, iar
cei mai mul]i agresori copii apar pe MM (19,7%). A[a cum se poate observa [i \n graficul referitor la vrsta
agresorilor, Jetix este canalul \n mare parte dedicat adolescen]ilor (precum [i pre- [i post- adolescen]ilor),
ace[tia reg`sindu-se ca personaje (inclusiv ca personaje agresive) cel mai mult pe acest canal (16,6%
adolescen]i, 12,5% tineri). Vrsta a treia, b`trnii, sunt foarte pu]in prezen]i \ntre personajele din DA [i tot
att de pu]in prezen]i printre agresori (media este de 2,3% agresori b`trni, Minimax fiind canalul cu cei mai
pu]ini astfel de agresori).
73
Vorbim de situa]iile \n care acesta este specificat.

Aceast` situa]ie a fost \ntlnit` [i cu ocazia altor analize asupra reprezent`rii violen]ei \n desenele animate; cu acea ocazie am vorbit despre
continuitatea acestei scenariz`ri cu temele clasice ale literaturii pentru copii care opune adultul, cu lumea lui rigid`, copilului. Aceast` opozi]ie se poate
transforma de multe ori \n conflict, uneori violent, dar este de \n]eles \n logica distan]ei care separ` lumea copilului de cea a adultului. Replica cea
mai relevant` \n acest sens este cea a copilului din povestea Micul Prin]: Oamenii mari nu \n]eleg niciodat` nimic singuri [i e obositor pentru copii
s` le tot dea explica]ii (A. De Saint-Exupery, Micul prin], 2006, Ed. Rao, Bucure[ti, p. 9)
74
196
Analiza comparativ` a canalelor n func]ie de sexul agresorilor (%)
Dup` variabila genul agresorilor, \n medie aproape jum`tate dintre agresori sunt de sex masculin,
\n timp ce doar o cincime sunt femei. Am putea spune c` violen]a a r`mas \n mare m`sur` apanajul
masculinit`]ii. De la un canal la altul exist` doar mici varia]ii. Astfel, Jetix [i CN au aceea[i propor]ie de
agresori de sex masculin, dar se diferen]iaz` \n ceea ce prive[te propor]ia agresorilor de sex feminin.
Analiza comparativ` a modului n care este definit agresorul (%)
197
Un alt indicator avut \n vedere pentru actan]ii violen]ei (fie ei victime sau agresori) a fost acela al
statutului social pe care \l au. Altfel spus, ne-a interesat s` vedem dac` predomin` un anumit fel de definire
a agresorului75. |n mai mult de jum`tate dintre cazuri, a[a cum se vede din graficul de mai sus, acest indicator
nu se poate aplica (\n 53,9% dintre cazuri ei nu pot fi defini]i sub acest aspect; vezi explica]iile metodologice
de mai sus, de la comentariul privitor la itemul vrsta agresorului). Atunci cnd sunt defini]i, de cele mai
multe ori agresorii sunt defini]i prin profesie (24%), urma]i de definirea ca om comun 76 (defini]i ca atare \n
19,4% dintre cazuri). |n 1,9% dintre cazuri sunt defini]i prin referire la statutul economic de top pe care \l
au [i \n 0,8% dintre cazuri agresorii apar ca voci civice fie c` sunt din domeniul mass media, fie c` sunt
din domeniul societ`]ii civile.
La nivelul fiec`rui canal \n parte, observ`m c` exist` mari diferen]e ale acestui indicator. Astfel,
dac` Jetix apropie cel mai mult emisiunile sale de modelul hollywood-ian, avnd 28,9% dintre agresori defini]i
prin profesie, la polul opus se afl` Minimax-ul, cu doar 7% astfel de cazuri. De altfel, agresorul majoritar aici
este omul comun77, \n 33,3% dintre actele de violen]` de pe acest canal.
Termenii n care este definit profesional agresorul (%)
|n ceea ce prive[te modul concret \n care sunt defini]i prin profesie actan]ii violen]ei, nu am
monitorizat toate meseriile. Am fost \ns` aten]i la anumite statute ocupa]ionale care ni s-au impus fie dintr-un
interes [tiin]ific (literatura de specialitate ar`ta c` acea profesie este conotat` violent \n imaginarul fic]ional
cu repercusiuni \n societate prin anumite fenomene pe care le genereaz` sau prin impunerea anumitor valori
etc.), fie dintr-un interes conjunctural (un exemplu \n acest sens fiind interesul ar`tat pentru violen]a
exercitat` de profesori, elevi [i studen]i; pentru \n]elegerea acestui interes, vezi fenomenul de recrudescen]`,
la nivel global, a violen]ei \n [coli [i universit`]i, fenomen ce a generat \n 2006 baricade \n jurul Sorbonei, \n
2008 lupte de strad` \n Grecia, iar \n Romnia, o mai mic` sau mai mare violen]`, de la clasele primare pn`
la liceu, violen]` care ajunge s` frizeze banalul, inclusiv \n jurnalele televizuale).
75
|n legendele haiduce[ti, spre exemplu, agresorul (cel care comite actele de violen]` gratuit`, nejustificat`) este bogatul (deci e definit economic),
activndu-se astfel \n receptor un sentiment justi]iar. |n filmele Hollywood-iene, [i \n general \n imaginarul literar din ultimul secol, actan]ii sunt defini]i
prin profesii, diabolizndu-se unele profesii (stereotipul avocatului rù, al business-man-ului inuman prin lipsa de sentimente etc.).
76
Sintagma de om comun (ordinary people) este una generic`. Astfel, \n desenele de pe Minimax spre exemplu, unde personajele sunt tot felul de
animale, dar \ntr-un registru foarte umanizat (mama casnic`, tat`l avnd un serviciu, copiii merg la [coala, cu alte cuvinte via]a tipic` din micile
or`[ele americane), cei care nu erau defini]i printr-o profesie, prin statut economic etc., erau prin[i \n aceast` categorie a omului de rnd, a omului
comun, chiar dac`, \n fapt, erau reprezenta]i sub forma ursule]ilor, elefan]ilor sau a unor animale domestice.
77
Cu riscul de a ne repeta, reamintim c` violen]a de aici este \n logica accidentalului, MM nefiind un canal al eroilor, ci mai degrab` al omului
comun.
198
Dintre situa]iile \n care agresorul era definit prin profesie, 63,5% sunt \n sfera profesiilor avute \n
vedere de c`tre noi (adic` elev, profesor, student, om de [tiin]`, poli]ist, judec`tor, medic [i asistent medical).
Concret, cel mai agresiv personaj pare s` fie omul de [tiin]`78, ca o \ntruchipare a logicianului, a
inventatorului malefic, a creatorului de noi tehnologii puse \n slujba rùlui (26,1% pe canal mediu, 29,1%
din totalul agresorilor de pe Jetix). Acesta este urmat de elev, poli]ist, student, medic. Cea mai pu]in` violen]`
este cea f`cut` de profesor (2,4%).
Cele trei canale se diferen]iaz` \ns` destul de mult sub acest aspect al profesiei agresorului. Astfel,
cele mai multe profesii vizate de noi le-am \ntlnit pe Jetix [i cele mai pu]ine pe CN. Tot pe Jetix sunt [i cei
mai mul]i agresori \n [coal` (total, elevi cu studen]i, aproape 40%). Este astfel canalul cu poten]ial nociv cel
mai ridicat prin asem`narea de situa]ie pe care o induce povestirea [i care poate spori efectul imitativ. De
asemenea, remarc`m mitul, sau, mai exact, anti-mitul omului de [tiin]` diabolic. Agresorul om de [tiin]`
apare, pe canalul J, \n aproape o treime dintre cazuri. Mai remarc`m faptul c` pe MM, o treime dintre cazurile
\n care agresorul este identificat prin recurs la profesie este reprezentat` de agresorul-poli]ist 79.
4.2. Victimele actelor de violen]`
Descrierea actelor de violen]` n func]ie de num`rul victimelor implicate

(ponderea actelor cu una sau mai multe victime)
Urmnd aceea[i structur` analitic` ca [i \n cazul agresorilor, observ`m, \n cazul victimelor, c` 67%
din violen]a din DA are loc asupra victimelor individualizate, 28,7% asupra a dou` sau mai multe victime
(constituite sau nu \n grup) [i 4,2% sunt acte cu victime neprecizate sub aspectul num`rului.
78
Este interesant` aceast` scenarizare aproape rousseau-ist` a civiliza]ie (cu vrful sù de lance, [tiin]a) rea, pervertitoare, imoral` adeseori, opus`
naturii bune. |n foarte pu]ine cazuri, \n desenele animate, [tiin]a [i tehnologia sunt \n slujba binelui (celebrul caz al Familie Jetson, [i mai pu]in
celebrul, dar foarte instructivul desen animate Familia De Ce? sunt printre pu]inele exemple de acest fel).
79
Vezi nota referitoare la conotarea profesiei de poli]ist \n registru violent de la capitolul despre violen]a fic]ional`.
199
Descrierea actelor de violen]` dup` natura victimelor implicate

(media pe canal de DA, %)
|n ceea ce prive[te natura victimelor, acestea sunt, la nivelul canalului mediu de DA, \n 52%
dintre cazuri oameni, urmat de animale s`lbatice (12,2%), mon[trii hido[i (8,2%), animale domestice [i
robo]i/ ma[in`rii \n aproximativ acela[i procent de 6,5%.
De[i, \n mare, exist` asem`nare \ntre canale80, exist` totu[i [i mici specificit`]i. Astfel, pe Jetix [i pe
CN cei mai mul]i agresori sunt de tip uman (58,5% pe J [i 53,3% pe CN), urma]i, pe CN de animal s`lbatic
(11,4%), animal domestic (7,5%), mon[trii-semioameni (6,5%), robo]i (5,5%) [i mon[trii hido[i (4,8%). Pe
Jetix, dup` victima uman`, urmeaz`, ca frecven]`, mon[trii hido[i (14,7%), robo]ii (9%), mon[triisemioameni (3,9%) [i animal s`lbatic cu 3,1%.
Minimax-ul, pe de alt` parte, are pe primul loc \n top-ul victimelor animalele s`lbatice, cu 37,2%
dintre cazurile de violen]`, urmate de victima uman` (32,6%), animalul domestic (18,5%), personaje
fantastice tradi]ionale (5,8%) [i robo]ii, cu 2,2%.
80
A se vedea anexa DA 6
200
Analiza comparativ` a violen]ei transmis` pe cele trei canale

din perspectiva naturii victimelor (%)
Din reprezentarea grafic` comparativ` se poate observa mai bine faptul c` personajele victim` sunt,
pe MM mai variate dect pe celelalte canale: dac` CN [i J au mai mult de jum`tate dintre victime oameni,
MM are animalul s`lbatic, animalul domestic [i omul \n propor]ii comparabile. De asemenea pe MM lipsesc
victimele ([i de fapt lipsesc personajele) de tip mon[trii hido[i, semioameni / mutan]i81, acesta fiind un canal
prietenos cu copiii care nu \i violenteaz` la nivel estetic82.
Natura victimei
Umanizat
Neumanizat
Total
animal domestic
98,0
2,0
100%
animal s`lbatic
91,4
8,6
100%
Am analizat [i \n cazul victimelor care este propor]ia de animale (s`lbatice sau domestice) umanizate
[i a celor neumanizate. Este interesant de observat c`, \n cazul victimelor, procentul animalelor umanizate
fa]` de animalele neumanizate este mai mare dect \n cazul agresorilor. Tendin]a de a umaniza mai degrab`
personajele animale domestice dect pe cele s`lbatice se men]ine [i \n rndul victimelor.
81
Lipse[te de asemenea [i natura \n postur` de victim`, dar cum [i pe celelalte canale aceasta avea o pondere foarte mic`, tindem s` vedem \n asta o
caracteristic` a acestui gen de fic]iune [i nu o caracteristic` a DA de pe MM.
82
Aceasta este una dintre problemele de actualitate \n studiul DA de care \ns` nu ne vom ocupa aici, ci, probabil, \ntr-un studiu viitor. Men]ion`m
doar ideea lansat`, \n cadrul conferin]ei interna]ionale Cum s` protej`m telespectatorii minori (organizat` de CNA \n 7 mai 2004 la Bucure[ti),
de c`tre antropologul Ioana Popescu, potrivit c`reia copilul autist este mai sensibil la urtul din DA, dect la actele explicit violente. R`mne de v`zut
\n ce m`sur` aceast` influen]` negativ` care ia forma violent`rii micului telespectator se manifest` [i la restul micilor telespectatori [i, chiar dac` nu
se verific` acest impact puternic, care este influen]a cultural` la nivelul \ntregii societ`]i prin promovarea la scar` larg` (\n cultura de mas`) a unei
estetici a urtului /hidosului.
201
Analiza comparativ` a rolului pe care victima l are n nara]iune (%)
|n ceea ce prive[te rolul \n ac]iune al victimelor, cele mai multe victime sunt eroii (34,1%), urmate
de personajele neutre (25,2%) [i de personajele cu rol negativ (antieroi) cu 15,6%. Varia]ia acestui item la
nivelul fiec`rui canal este semnificativ`, MM fiind \n continuare canalul vie]ii curente, care nu scenarizeaz`
\n maniera erou-antierou, ci \n care avem de-a face cu personaje normale, acestea fiind majoritare inclusiv
\n postura de victime. Jetix-ul, pe de alt` parte, are cele mai pu]ine victime cu rol nespecificat \n ac]iune, erouantierou fiind paradigma preferat` de acest canal. Tot Jetix-ul, fa]` de CN, are o propor]ie dubl` de victime
\n rol de antierou, ceea ce ne face s` afirm`m (anticipnd analiza contextelor) c` violen]a pe acest canal este
pedepsit`, eroul negativ fiind pedepsit, (ajungnd victim`). Tot Jetix are [i cea mai mare propor]ie de victime
\n rol de erou, \n contrapondere, CN avnd o pondere mare a victimelor cu rol neutru sau nespecificat, care
\ns`, trebuie s` men]ion`m, nu se coreleaz` cu o pondere mare a actelor de violen]` f`cute \n registrul
accidentalului (ca \n cazul Minimax-ului).
Analiza comparativ` a vrstei victimei (%)
202
|n ceea ce prive[te vrsta victimelor, preponderent, la nivelul celor trei canale, apar victimele copii
[i victimele adul]i (18,9%, respectiv 18%). Ace[tia sunt urma]i de victimele tineri, adolescen]i [i, cu cel mai
mic procent, 2,6%, b`trnii. Ca specific al fiec`rui canal, pe MM apar mai degrab` victimele copii (28%),
pe Jetix, victimele adolescen]i (19,2%), iar pe CN, victimele adulte (20,8%).
Analiza comparativ` a canalelor \n func]ie de sexul victimei (%)
Dup` dimensiunea de gen, victimele violen]ei din DA sunt preponderant masculine (49%), doar
17% fiind de sex feminin. |n timp ce toate cele trei canale au propor]ii aproape egale de victime de sex
masculin, MM are, al`turi de J, cele mai multe victime femei (\n propor]ie de 19%), fa]` de 14% pe CN.
Analiza comparativ` a modului n care este definit` victima (%)
203
Termenii \n care este definit` profesional victima (%)
4.3. Analiza comparativ` a victimelor [i a agresorilor

Analiza comparativ` a num`rului actan]ilor arat` c` violen]a din desenele animate este oarecum
echilibrat`, cel pu]in ca structur`, predominnd actele comise [i suferite de cte un personaj. Agresorii
individuali sunt \ns` cu 10% mai mul]i dect victimele individuale, violen]a din DA fiind \n mai mare m`sur`
suportat` de grupuri, mul]imi, dect comis` de anumite grupuri de agresori.
Analiza comparativ` a actan]ilor violen]ei n ceea ce prive[te num`rul acestora

(%)
204
Analiza comparativ` a naturii agresorilor [i victimelor

(% din total agresori [i total victime)
Diferen]ele \ntre natura victimei [i cea a agresorului nu sunt notabile, ceea ce ne permite s` spunem
c` situa]iile de violen]` din DA sunt oarecum echilibrate; acest lucru se \ntmpl` \n dou` sensuri: fie \n sensul
\n care, dac` desenul este cu animale s`lbatice, sau cu robo]i, dintre ace[tia sunt [i victimele [i agresorii, fie
\n sensul \n care dac` desenul este mixt, cu personaje umane, animale, robo]i [i mon[tri, victimele nu vor fi
numai de un fel [i agresorii de alt fel, ci acela[i personaj va fi cnd \n rol de victim`, cnd \n rol de agresor.
Analiza scenelor de violen]` din DA n func]ie de rolul pe care actan]ii l au n

ac]iune (%)
205
A[a cum se vede \n graficul de mai sus, eroul apare mai mult \n postur` de victim` dect \n cea de
agresor, \n timp ce personajul negativ, antieroul este mai degrab` prezentat ca fiind agresorul (aproape \n
dublul situa]iilor). Personajul neutru apare \n mai multe cazuri ca victim`, fa]` de cazurile \n care apare ca
agresor. Acest mod de scenarizare poate spori efectul de fric`, deoarece creeaz` sentimentul c`, chiar nefiind
angajat \n lupta binelui cu rùl (de-o parte sau de alta) po]i oricnd c`dea victim` violen]ei altora. Pe de alt`
parte \ns`, bine\n]eles c` este \mbucur`tor faptul c` agresorul apare \n mai pu]ine cazuri cu rol neutru \n
ac]iune, pentru c` astfel agresorul este mandatat (prin logica narativ` sau legitimitatea rolului de erou
pozitiv) s` participe la violen]`, spre deosebire de violen]a f`cut` de personajele neutre care naturalizeaz`
violen]a ca fapt comun, fapt divers.
Analiza scenelor de violen]` din DA n func]ie de vrsta actan]ilor (%)

|n ceea ce prive[te vrsta actan]ilor, se confirm` ideea avansat` de noi, conform c`reia, \n fic]iunea
pentru copii, adultul este mai degrab` agresorul [i, observ`m acum c`, victima este mai degrab` copil [i/sau
adolescent. La b`trni [i la tineri, procentul de victime [i de agresori r`mne constant.
Analiza scenelor de violen]` din DA din perspectiva

actan]ilor implica]i (%)
206
{i din perspectiva sexului actan]ilor, raportul dintre victime [i agresori este relativ constant. Astfel,
chiar dac` masculinitatea a r`mas un spa]iu al violentei, \n jur de 50% dintre agresori fiind de sex masculin,
aceast` violen]` nu se revars` asupra femeilor, procentul femeilor victime fiind chiar mai mic dect procentul
femeilor agresor. Vom spune c`, de[i nu salutar, dar totu[i \n discordan]` cu anumite stereotipuri din
societ`]ile tradi]ionale, femeia intr` \n teritoriul violen]ei nu doar \n calitate de victim`, ci, de (mai) multe ori,
\n calitate de agresor. S` fie acesta semn de corectitudine politic` prost \n]eleas`? Sau, mai degrab`, dat
fiind locul \n care apar aceste situa]ii, anume fic]iunea pentru copii, se prelunge[te imaginarul legat de Baba
Cloan]a, Femeia Vr`jitoare, Muma P`durii etc.? Sau, dac` avem \n vedere imaginea femeii din desenele
animate de influen]` japonez` (anim-urile), care este reprezentat` \ntr-o manier` excesiv sexualizat` (eroinele
pozitive sau negative din desene animate precum Iron Man, Batman etc. sunt reprezentate cu forme
generoase, pu]in adecvate vrstei publicului poten]ial al acestor emisiuni, dar demne urma[e ale lui Betty
Boop), putem spune c` violen]a comis` de femei contribuie, al`turi de sexualitate, la cre[terea
spectacularului? Nu ne vom hazarda \n a da un r`spuns ferm la aceast` problem`, mul]umindu-ne \ns` cu
semnalarea ei.
Analiza scenelor de violen]` n func]ie de statusurile n care sunt defini]i

actan]ii (%)
Modurile \n care sunt defini]i actan]ii violen]ei nu variaz` prea mult \ntre victime [i agresori, astfel
\nct, reg`sim aproape aceea[i propor]ie \n care sunt defini]i economic sau prin profesie sau altfel, att
victimele ct [i agresorii.
207
Analiza scenelor de violen]` n func]ie de profesiile prin care sunt defini]i

actan]ii (%)
Interesant variaz` propor]iile \n care sunt definite prin profesie agresorul, respectiv victima. Astfel,
poli]istul se dovede[te a fi \n mai mare m`sur` agresor dect victim` (violen]a lui este \n cea mai mare parte
legitim`, el agreseaz` pentru restabilirea ordinii), la fel [i medicul / asistentul medical. Pe de alt` parte, elevii
sunt victimiza]i: ei sunt \n mai mare m`sur` victime dect agresori, diferen]a fiind de mai bine de 10%. La
studen]i, situa]ia se echilibreaz`, chiar inversndu-se ca sens.
5.
CONTEXTELE N CARE AU LOC ACTELE DE

VIOLEN}~
5.1. Localizarea actelor de violen]`
Localizarea actelor de violen]` media pe canal
208
Cele mai multe acte de violen]` au loc, \n DA, \n natur` / parc (37% dintre cazuri), urmate de cas`,
spa]ii publice (altele dect magazine) [i strad`.
La nivelul fiec`rui canal83 situa]ia este aproape aceea[i \n raport cu acest item, ordinea fiind natur`
/ parc, cas`, spa]ii publice (altele dect [coal`, magazine [i cluburi/ baruri) [i strada. Difer` \ns` propor]iile,
putnd face aser]iuni despre profilul unui canal pe baza acestor diferen]e. Astfel, MM-ul este canalul
naturii, aproape jum`tate din actele de violen]` fiind \n acest cadru84, spre deosebire de Jetix (cu 43% acte
de violen]` \nf`ptuite \n natur` / parc) [i CN cu doar 26%. Remarc`m, de asemenea, propor]ia mare a actelor
de violen]` care au loc \n cas` (de aici, a[a cum am atras aten]ia [i \n alte rnduri85, riscul de a conota violent
spa]iul domestic), mai exact 19% pe CN, 15% pe Jetix [i, cea mai mare propor]ie, 22% pe MM. De
asemenea, strada, ca spa]iu public, este loc de petrecere a violen]ei \n 10% dintre cazuri pe canalul Jetix, 8%
pe CN [i 6% pe MM. Cele mai multe cazuri de violen]` \n [coal` apar pe Jetix (5% adic` 42 acte, fa]` de
3% CN (adic` 23 acte [i 3 acte pe MM), acesta fiind [i canalul TV cu cea mai mare propor]ie de actan]i elevi
sau studen]i).
Analiza comparativ` a canalelor de DA dup` locul unde are loc violen]a

(compara]ie procente din total acte pe canal)
83
A se vedea anexa DA7.

De altfel, ne aducem aminte c` dintre actan]ii violen]ei majoritare erau, pe acest canal, animalele, fie acestea domestice sau s`lbatice.
85
A se vedea capitolele referitoare la con]inutul de violen]` din desenele animate (autor Anca Velicu) [i cel din programele fic]ionale (autor Anca
Velicu) din Raportul M`surarea gradului de violen]` prezent \n programele audiovizualului romnesc, http://cna.ro/article1638,1638.html.
84
209
5.2. Inten]ionalitatea
|n marea lor majoritate (83,7%), actele de violen]` de pe canalele pentru copii sunt f`cute cu
inten]ie, cele f`cute din gre[eal`, \n urma unui accident, fiind doar \n propor]ie de 8%.
Inten]ionalitatea actelor de violen]`

(compara]ie a ponderilor din frecven]e % )
De asemenea, la nivelul tuturor canalelor analizate, 1,1% sunt acte de violen]` (deci unde exist`
victime care au suferit prejudicii, de orice natur` ar fi ele, fizice, economice, psihologice etc.) la care nu se
poate vorbi despre inten]ionalitate. Acest caz apare mai ales atunci cnd avem accidente naturale, deci cnd
agresorul este natura. Am sim]it nevoia de a deosebi \ntre acele cazuri \n care, spre exemplu, doi copii se
ciocneau, din vina unuia, dar neinten]ionat, deci \n mod accidental, [i situa]iile cnd, \n urma unei catastrofe
naturale, rezult` victime (\n romn`, pentru ambele situa]ii se folose[te termenul de accident).
Exist` diferen]e la nivelul fiec`rui canal pentru acest indicator, violen]a de pe unele canale stnd mai
degrab` sub semnul accidentului (\n ambele sensuri), a[a cum este cazul canalului Minimax (cea mai mic`
pondere a violen]ei inten]ionate, dintre cele trei canale, de[i \nc` mult, trei sferturi dintre acte) [i canale \n
care violen]a este inten]ionat`, este intrinsec`, este aproape programatic`, cum este canalul Cartoon Network.
210
5.3. Tratarea la nivel discursiv a actelor de violen]` pe canalele de DA
Contextualizarea discursiv` a actelor de violen]`

(compara]ie a ponderilor din frecven]e % )
Un alt indicator care este menit s` analizeze scenarizarea actelor de violen]` este cel al contextului
discursiv86 \n care acestea au loc. Astfel, mai ales pentru violen]a de tip real87, cea prezentat` \n [tiri sau
reportaje, modul \n care aceasta este prezentat`, ca fiind un fapt cu implica]ii sociale (cauze sau efecte sociale,
care deci trebuie \n]elese [i tratate ca atare), sau ca fiind un fapt senza]ional (acestea abund` mai ales \n presa
de tip tabloid [i \n programele unor televiziuni tabloidizate cu justificarea, de fiecare dat`, c` violen]a de
acest tip vinde, face ratting88) are implica]ii asupra percep]iei violen]ei \n societate. Spre exemplu,
cinematografului hollywood-ian (mai ales de serie B) i se repro[eaz` aceast` scenarizare a c`rei caracteristic`
ar fi excesul de snge, sau excesul de pumni [i palme, modalitatea de filmare cu \ncetinitorul a scenelor de
dramatism maxim ([i nu ne referim aici doar la dramatism fizic89, decapit`ri spre exemplu, ci [i la trìrile
emo]ionale, care sunt exhibate \ntr-o manier` aproape asocial`, gros planurile cu fe]e suferinde sau care arat`
alte emo]ii fiind la mare cùtare) fiind o astfel de scenarizare \n context senza]ionalist. Pe de alt` parte \ns`,
intriga de tip binele care se lupt` cu rùl ([i \l \nvinge), specific basmelor, literaturii [i filmelor pentru copii
implic` de multe ori acest mod de scenarizare. De aceast` dat` efectul de senza]ional nu este indus neap`rat,
sau nu doar, de efecte speciale, ct de nivelul la care are loc confruntarea. Confrunt`rile extreme, \ntre rùl
cu puteri aproape apocaliptice [i o for]` a binelui pe m`sur` (Superman, Ironman [i al]i eroi de acest tip) aduc
actele de violen]` \n acest registru al senza]ionalului. Dac`, \n filmele pentru adul]i (pentru publicul larg),
acest mod de a scenariza frizeaz` kitsch-ul, \n fic]iunea pentru copii ele sunt chiar recomandate (atta timp
ct nu devin caricaturale), \n m`sura \n care aceast` viziune maniheist` ajut` la fixarea valorilor.
A treia categorie, cea a actului de violen]` prezentat \n context naturalizant, identific` acele situa]ii
\n care violen]a nu mai sperie, nu mai [ocheaz`, nu mai este trìt` sau perceput` ca situa]ie excep]ional`,
indezirabil` [i care este abaterea de la norma non-violent`, ci este prezentat` ca fiind o situa]ie normal`,
natural`. Acest mod de prezentare a violen]ei este cu att mai periculos cu ct este responsabil pentru
apari]ia efectului de banalizare a violen]ei [i de cre[tere a acceptabilit`]ii sociale fa]` de acest fenomen 90.
86
|n Romnia, importan]a studiului violen]ei televizuale ]innd cont de contextul discursiv a fost ini]iat` de prof. Dr`gan \n 2004.
A se vedea \n acest sens P. Charaudeau, 1997 [i Dr`gan, 2009.
88
Ceea ce este discutabil, cel pu]in potrivi unor m`sur`tori comparative ale audien]elor unor emisiuni violente versus emisiuni non-violente transmise
\n paralel (studiul a fost efectuat de G. Gerbner, apud Dr`gan)
89
Filmele Patimile lui Hristos, regizat de Mel Gibson, [i 300 de spartani. Eroii de la Termopile (\n regia Zach Snyder, ecranizarea din 2007) au readus
\n discu]ie aceast` problem` a exacerb`rii violen]ei fizice [i a scenariz`rii spectaculare a acesteia \n filmele istorice.
87
211
Desenele animate par s` favorizeze acest din urm` registru, 45,2% din violen]` fiind de acest fel.
Urmeaz` apoi actele prezentate \n context senza]ional [i cele prezentate ca probleme sociale. Nu mai este
nevoie s` comentez despre nocivitatea unei astfel de prezent`ri naturalizante a violen]ei, mai ales pentru
telespectatori de vrsta copil`riei care acum \nva]` modele comportamentale.
Exist` diferen]e, nu foarte mari, de la un canal la altul. Astfel, cel mai responsabil canal este din
nou MM, cu cea mai mare pondere a violen]ei prezentat` ca fapt social (cu implica]ii, responsabilit`]i, solu]ii).
Cea mai mult` violen]` prezentat` \n registru senza]ionalului apare pe canalul Jetix, \n timp ce CN s-a dovedit
canalul care banalizeaz` cel mai mult violen]a, cu 47,5% acte prezentate \n context naturalizant.
5.4. Prezentarea consecin]elor actelor de violen]` pentru diferi]i actan]i

Din majoritatea cercet`rilor a rezultat faptul c` una dintre cauzele pentru care violen]a televizual`
este att de nociv` pentru micii telespectatori, prin efectul de imitare pe care \l induce, este aceea a
neprezent`rii consecin]elor pe care aceasta le are, nici asupra victimelor, nici asupra agresorului. Exemplu
clasic al acestui mod de prezentare a actelor de violen]` \n desenele animate sunt desenele de tip Tom [i Jerry,
acolo unde personajele se sparg \n buc`]i, se turtesc pn` devin ca o foaie de hrtie, se gùresc la modul cel
mai concret, de la fierul de c`lcat sau de la o ghiulea, ca apoi, dup` aceste mici accidente nepl`cute, s` se
refac` la loc [i, \n urm`toarea secund`, s` re\nceap` cursa91.
Analiza consecin]elor actelor de violen]` pentru victim`

(pondere din frecven]e % )
90
F`r` s` vrem s` fim avocatul diavolului trebuie s` amintim, legat de acest aspect al naturaliz`rii violen]ei, un alt pericol, la fel de real, dar de
semn opus. Este vorba despre tratarea \n registrul violen]ei ca fenomen social a unor fapte naturale ]innd de lan]ul trofic. Astfel, tendin]a de a
proteja copilul de orice fenomen violent [i de a-l cre[te sub un clopot de sticl`, face ca acesta s` fie un inadaptat la realitatea naturii care face
ca pisica s` prind` [oareci [i s` \i m`nnce, tigrul s` vneze antilopa, animalul puternic s` \l domine pe animalul mai slab etc. Grija exacerbat` de a
elimina toat` violen]a din jurul copiilor poate duce la incapacitatea acestora de a discerne \ntre realitatea social`, cu legi [i valorile specifice, [i
realitatea naturii dominat` de a[a numita lege a junglei. Referitor la aceast` problem`, atr`geam [i \n alt loc aten]ia (Rela]ia copiilor cu televiziunea
[i noile tehnologii de comunicare, tez` de doctorat, nepublicat`) asupra necesit`]ii unui contact controlat, supravegheat al copilului cu realitatea, chiar
[i cea violent`, din jurul sù.
91
Trebuie spus c` de[i din punct de vedere al prezent`rii consecin]elor aceste desene sunt foarte nocive, alte cercet`ri arat` c` sunt salvate de
faptul c` aceste acte sunt prezentate \n acela[i timp \ntr-un context ludic, iar copilul \n]elege, de cele mai multe ori aceasta. Vom reveni asupra
contextului ludic.
212
Cercetarea noastr` a ar`tat c` \ntr-o cincime dintre cazuri nu sunt prezentate consecin]ele, asupra
victimei, ale actului de violen]`. Atunci cnd sunt prezentate ele sunt, la nivelul tuturor canalelor, \n cea mai
mare parte de tip fizic, urmate de cele emo]ional/ psihologice [i cele de tip economic. Analiza la nivelul
fiec`rui canal a ar`tat c`, surprinz`tor, Minimax-ul este canalul cu cele mai multe cazuri \n care nu este
prezentat` nicio consecin]` asupra victimei (31,4%), urmat de CN [i J. Tot Minimax-ul este canalul care
prezint` cele mai multe consecin]e de tip emo]ional, psihologic92. Cele mai multe consecin]e de tip fizic care
au loc asupra victimei sunt prezentate pe Jetix (43,6%).
Tipurile de consecin]e fizice (% din frecven]ele cazurilor n care au fost prezentate

consecin]e fizice ale actului de violen]` pentru victim`)
La nivel concret, ce tip anume de consecin]` fizic` era prezentat`, se vede \n graficul de mai sus. Au
fost codate doar patru situa]ii considerate relevante pentru toate tipurile de violen]` (fie de tip real, fie de tip
fic]ional, fie, mai restrns, fic]iune animat`). Deci nu exist` o aplecare asupra situa]iilor foarte concrete
specifice violen]ei din desenele animate (a[a se explic` [i num`rul destul de mare de cazuri clasate la altele).
Cele mai multe consecin]e ale actului de violen]` asupra victimei iau forma r`nirilor (60%), urmate de
moarte. Handicapul sau spitalizarea, \n spe]` consecin]e pe termen lung ale violen]ei, nu sunt prezentate \n
desenele animate dect \n foarte mic` m`sur`.
Dintre canale, MM prezint` cele mai multe tipuri de consecin]e diferite de cele avute de noi \n
vedere (procentul de altele se ridic` la aproape jum`tate din cazuri) [i, de asemenea, are cele mai multe
cazuri \n care este prezentat` moartea victimei. Cele mai multe cazuri de r`niri apar pe CN, ca [i cele mai
multe cazuri de spitalizare.
92
Aceasta [i ca urmare a faptului c`, a[a cum spuneam mai sus, violen]a de pe acest canal este mai degrab` soft, o violen]` simbolic`, care nu las`
urme fizice evidente.
213
Prezentarea consecin]elor pe care actul de violen]`

le are pentru agresor (ponderi din frecven]e %)
De asemenea, au fost avute \n vedere \n analiz` [i consecin]ele asupra agresorului. Acestea puteau
fi consecin]e de tip legal, social sau moral. Am f`cut distinc]ie \ntre cazurile \n care aceste consecin]e nu
exist`, adic` este prezentat explicit faptul c` nu exist`, [i cazul \n care aceste consecin]e este posibil s` existe
dar nu sunt prezentate.
|n 62,4% dintre cazurile de violen]` prezentate \n DA, sau \n alte emisiuni pentru copii [i
adolescen]i, violen]a nu are consecin]e la nivelul agresorilor [i \n alte 13,5% aceste consecin]e nu sunt
prezentate, de[i se b`nuie[te c` exist`. Canalul pe care sunt prezentate cele mai multe consecin]e de tip legal
asupra agresorului este CN, urmat de J [i de MM. Acesta din urm` este \ns` canalul pe care apar cele mai
multe consecin]e de tip social (stigmatizare social` a agresorului, punerea \n discu]ie a statutului social al
acestuia) pentru agresor, ca [i cele mai multe consecin]e de tip moral.
5.5. Analiza contextelor de semnificare a actelor de violen]`

Majoritatea (45,6%) actelor de violen]` de pe canalele pentru copii sunt comise \ntr-un context al
gratuit`]ii, ele nejustificndu-se nici prin intriga narativ`, nici \n registrul legitimit`]ii. Ea este urmat` de
violen]a logic`, cea care de[i nu este legitim`, este justificat` de firul epic, pentru ca, \n final, doar 14,2%
dintre acte s` fie cu adev`rat legitime. Cea mai mult` violen]` gratuit` apare pe MM [i cea mai pu]in` pe J,
canal pe care apare cea mai mult` violen]` logic`. Pe CN se \ntlne[te cea mai mult` violen]` legitim`.
214
Legitimitatea actelor de violen]` de pe canalele de DA

(legitim vs. gratuit) (% din num`rul de acte de violen]` pe canal)
A[a cum spuneam mai \nainte, o alt` variabil` important`, de luat \n seam` la analiza violen]ei
televizuale [i mai ales a celei fic]ionale, este prezen]a contextului ludic. Astfel, observ`m c`, dac` Tom [i
Jerry, de[i aveau mult` violen]`, erau prezenta]i \ntr-un context ludic, actualele desene animate prezint`
majoritar (65,2%) acte de violen]` \ntr-un context non-ludic. Cel mai jucù[ canal este MM (cu 44,4%
violen]` \n context ludic) [i cel mai serios canal este Jetix.
Contextul ludic n care au loc actele de violen]`

(% din num`rul de acte de violen]` pe canal)
215
Contextul eroizant n care au loc actele de violen]`

Analiza actelor de violen]` din punct de vedere al prezent`rii acestora \ntr-un context eroizant (fie
c` era un erou pozitiv sau negativ; import` doar c` personajele, actan]ii erau prezenta]i \ntr-o manier` eroic`
[i prin aceasta, cu un comportament demn de urmat) arat` c` cele mai multe (71,9%) nu sunt reprezentate
\ntr-o astfel de manier`, personajele neavnd caracteristici excep]ionale. Cei mai mul]i eroi apar de Jetix
(de altfel, acolo sunt Iron Man, Dragonul american, Spioanele [i multe alte personajeerou care se lupt` cu
rùl).
Prezentarea maniheist` a scenelor de violen]`

Pu]in` violen]` este prezentat` \ntr-un context maniheist, \n care binele s` fac` \ntotdeauna bine [i
rùl s` fie rù pn` la cap`t. Actele, a[a cum spuneam mai sus, au \nceput s` fie semnificate, chiar [i \n DA,
cu nuan]e. Cele mai multe acte de violen]` prezentate \n alb [i negru apar, a[a cum era de a[teptat, pe Jetix.
216
Acest canal, dup` cum am spus de mai multe ori, prezint` mult` violen]` \n context combativ, lupta fiind \ntre
bine [i rù. A[a se face c`, pe de o parte pe acest canal avem cea mai mult` violen]` \n context eroizant [i tot
aici [i cea mai mult` violen]` \n context maniheist, ambele caracteristici fiind semnul simplit`]ii structurale
a nara]iunii, care finalmente se poate reduce la schemele g`site de Propp \n basme.
Contextul estetizant n care au loc actele de violen]`

|n fine, ultimul indicator prin care a fost analizat` violen]a din desenele animate, este un indicator
relativ nou, [i anume cel al contextului estetizant93 \n care violen]a este prezentat`. De[i tema eroului negativ
frumos, [i prin aceasta atractiv, este prezent` de mult timp \n literatur`94, totu[i problema atractivit`]ii
violen]ei generat` de prezentarea actelor de violen]` \ntr-un context estetizant, s-a pus mai ales odat` cu
televiziunea postmodern`.
Analiza desenelor animate [i a emisiunilor pentru adolescen]i a ar`tat c` cele mai multe acte, 42,4%
sunt prezentate \ntr-un context neutru fa]` de aceast` variabil` a esteticului. Dup` acestea urmeaz` 36,9%
de acte care sunt prezentate \ntr-un context estetic, doar 21,9% dintre acte fiind conotate estetic \n sens
negativ.
Cu acest ultim item am f`cut trecerea analizei violen]ei televizuale din domeniu etic (violen]a, ca fapt
social se judec` \n registrul bine-rù, moral-imoral etc.), \n domeniul estetic. Aceasta este o deschidere
necesar` spre \n]elegerea unui fenomen care, de[i este definit, conven]ional, violen]a din desenele animate,
ca acum 40-50 de ani, a evoluat \n toat` aceast` perioad`, pn` la a avea pu]ine lucruri comune cu conceptul
ini]ial. |n]elegerea acestui concept impune deci o abordare multidisciplinar`, estetica, psihologia, psihologia
social`, [tiin]ele comunic`rii fiind tot attea deschideri prin care, simultan, trebuie s` fie abordat` violen]a
din desenele animate, v`zut` \ns` nu ca o realitate oarecare, ci ca fapt social, adic` responsabil de fenomene
sociale, de schimb`ri la nivelul societ`]ii etc.
93
94
A se vedea justificarea acestui item [i \n capitolul de Metodologie al prezentei lucr`ri.

S` ne-o amintim pe Milady, personajul lui Al. Dumas din Seria mu[chetarilor.
217
Capitolul
VII
ANALIZ~ SPOTURI /
CLIPURI
PUBLICITARE,
PROMO-URI
Poliana {tef`nescu
ublicitatea este o form` de comunicarea al c`rei scop este de a capta aten]ia unui public ]int`
(consumator, utilizator, beneficiar de servicii etc.) pentru a-l convinge s` adopte un
comportament dorit: cump`rarea unor produse sau servicii, alegerea unei personalit`]i politice, abordarea
unei atitudini civice etc.
|n literatura de specialitate se disting urm`toarele modele teoretice explicative ale efectelor
publicita]ii95:
P
l
l
l
l
l
l
l
l
Modelul AIDA (Aten]ie, Interes, Dorin]`, Ac]iune) Decuparea procesului publicitar \n faze
cronologice.
Modelul comportamentalist (repetarea stimulilor [i a conexiunii lor cu reac]iile directe).
Modele de tactici de influen]are prin personaje
Modelul A C V (Atribute Consecin]e Valori)
Modelul medierilor multiple (Carl Hovland)
Modelul proces`rii informa]iei (cognitivist).
Modelul ELM (Modelul probabilit`]ii elabor`rii)
Modelul A-ad (atitudine fa]` de reclam`)
Publicitatea apeleaz` la o mare varietate de mijloace de comunicare, de la cele tradi]ionale (presa

scris`, audiovizualul, publica]ii online, seminarii/conferin]e etc.), pn` la cele neconven]ionale (po[t`, telefon,
promo]ii etc.).
Televiziunea este, \n prezent, cel mai utilizat canal de comunicare \n mas` de c`tre publicitate.
Deoarece televiziunea este receptat` de majoritatea popula]iei (peste 90% din gospod`riile din Romnia),
acest canal de comunicare se bucur` de audien]e foarte mari, ceea ce \nseamn` atingerea unui num`r mare
de persoane din grupurile ]int` vizate de campania publicitar`. Televiziunea este un mediu foarte flexibil,
oferind clien]ilor spa]iu de reclam` \n orice interval orar, \n func]ie de strategia media proprie.
95
Impactul publicit`]ii asupra p`rin]ilor [i copiilor, raport de cercetare, IMAS [i CSMNTC, finan]at de CNA, 2007, http://www.cna.ro
219
Cea mai r`spndit` form` de publicitate televizual` este spotul/clipul publicitar (un anun] publicitar
de scurt` durat`, de obicei \ntre 15 secunde [i un minut). De[i denumirea de clip se aplic` mai ales
produc]iilor cu con]inut muzical, \n vocabularul consumatorului romn de televiziune a intrat [i acest cuvnt
pentru a denumi produc]ia publicitar` de TV. Dar, con]inut publicitar poate fi inclus [i \n emisiuni
informative sau de divertisment, prin oferirea de informa]ii sau prin plasarea de bannere sau produse.
Pe lng` reclama pl`tit`, televiziunea mai difuzeaz` [i promo (auto-reclama), prin care anun]` [i
reaminte[te publicului emisiunile [i produc]iile proprii.
Marele avantaj al televiziunii, comparativ cu celelalte medii de comunicare (cu excep]ia
cinematografului), este capacitatea de \mbinare simultan` a sunetului, imaginii [i mi[c`rii. Televiziune este
vizionat` de regul` acas`, \ntr-o atmosfer` relaxat`, ceea ce \l determin` pe telespectator s` fie mai receptiv
la mesajul publicitar [i s` \l accepte (Dan Petre, Mihaela Nicola, 2004).
Copiii constituie obiectul aten]iilor din partea serviciilor de marketing ale marilor m`rci deoarece ei
sunt nu numai consumatori, dar au [i o influen]` puternic` asupra cump`r`turilor pe care le face familia, [i
deoarece ei \n[i[i sunt viitori consumatori.
Scopul acestor eforturi este de a p`stra clientul ct mai mult posibil, deoarece firmele [i publicitarii
[tiu c` \i va costa mai scump s` g`seasc` un nou consumator dect s`-l p`streze pe cel actual.
|n acela[i timp, firmele caut` s` fidelizeze consumatorul [i doresc s`-l atrag` ct mai curnd posibil.
|n consecin]`, \nc` de la o vrst` fraged`, copilul se confrunt` cu publicitatea care va cùta s`-l conving` s`
cumpere un anumit produs [i s` p`streze aceast` tendin]` toat` via]a.
Cum atest` datele cercet`rii CSMNTC din 200796, copiii sunt mari consumatori de publicitate:
mai mult de dou` treimi dintre copii urm`resc publicitatea la televizor.
Copiii de 6 ani sunt cei mai mari consumatori de reclam` (75% declar` c` urm`resc publicitatea
televizual`), iar cei mai pu]in consumatori sunt cei de 8 ani (doar 62% declar` c` urm`resc publicitatea).
S-a observat o sc`dere a consumului de publicitate odat` cu \naintarea \n vrst` (de la 75% la 6 ani la 67%
la 10 ani, exceptnd un puseu de non-consum la 8 ani).
Pentru ca publicitatea televizual` s` \[i ating` scopul, trebuie s` atrag` aten]ia copiilor. Pentru
aceasta sunt utiliza]i numero[i stimuli (efecte vizuale [i sonore, limitarea informa]iei lingvistice, complexitatea
dinamic`) care favorizeaz` aten]ia, f`r` s` fie neap`rat orientat` c`tre \nsu[irea de informa]ii. Al]i stimuli vor
fi \ndrepta]i spre \n]elegerea [i primirea unor informa]ii (cntecul, muzica, dialogul \ntre copii).
Cum atest` cercet`ri de amploare efectuate \n Occident, copiii tind s` se expun` la publicitate ca la
oricare alte emisiuni de televiziune, privindu-le cu aceia[i ochi [i nediferen]iindu-le, de unde [i predictibilitatea
sporit` a unui impact direct al publicit`]ii asupra spiritului [i comportamentului infantil.
A[a cum s-a observat \n cercetarea CSMNTC din 2007, jum`tate din num`rul copiilor manifest`
o atitudine re]inut` \n ceea ce prive[te \ncrederea \n con]inutul de adev`r al mesajelor publicitare. Mai
mult de o treime dintre copii tind \ns` s` cread` ceea ce se spune \n reclame. Acest rezultat valideaz` odat`
\n plus demersul UE legat de noua Directiv` privind Practicile Comerciale Incorecte (Unfair Commercial
Practices Directive). Totu[i, a[a cum era de a[teptat, o propor]ie important` de copii \n jurul vrstei de 6-7
ani nu reu[esc s` treac` testul identific`rii spoturilor publicitare de alte forme textuale [i discursive ale
comunic`rii televizuale.
Analiza publicit`]ii televizate ne va oferi informa]ii asupra frecven]elor de difuzare pe principalele
canale TV, asupra intervalelor orare ocupate precum [i asupra solu]iilor de marketing [i de crea]ie adoptate
de agen]ii, solu]ii care pot avea un impact puternic asupra copiilor.
Monitorizarea publicit`]ii difuzate pe canalele TV s-a f`cut pentru 11 canale TV, dintre care 8
canale de [tiri [i generaliste (ProTV, Antena1, Antena3, Acas`, Realitatea, Prima, OTV [i TVR1) [i trei
canale de desene animate pentru copii (Mininax, Cartoon Network [i Jetix). Analiza s-a f`cut pentru toate
zilele s`pt`mnii, \n intervalul orar 7h- 24h, insistndu-se pe perioadele de prime-time. Au fost analizate
toate clipurile difuzate, publicitate (reclam`) [i/sau promo (auto-reclam`), \n propor]ii aproximativ egale.
96
Impactul publicit`]ii asupra p`rin]ilor [i copiilor, raport de cercetare, IMAS [i CSMNTC, finan]at de CNA, 2007, http://www.cna.ro
220
Tip clip (%)
|n func]ie de canal, s-a remarcat c` unele dintre acestea, cum ar fi Prima, Antena1 [i Realitatea,
abund` \n transmisii de tip publicitar, liderul fiind Antena1. Canalul Realitatea are \ns` cele mai multe
promo-uri difuzate. Canalele de divertisment, Antena3 [i Acas` au un nivel mediu al clipurilor, iar TVR1
[i ProTV, care sunt cele mai receptate canale pe teritoriul Romniei, se men]in la nivele sub medie.
Canalul OTV, care are un stil aparte al formatelor de emisiune, se remarc` prin con]inutul exclusiv
publicitar al clipurilor (spoturilor) transmise.
|n cazul canalelor de copii sunt transmise cu prec`dere promo-uri, cu excep]ia canalului Jetix care
transmite \n egal` m`sur` [i publicitate.
Acelea[i diferen]e \ntre canale pot fi observate [i la analiza con]inutului violent al spoturilor. De[i
majoritatea spoturilor/clipurilor nu con]in niciun semn / simbol cu con]inut violent, sunt unele deosebiri \n
ceea ce prive[te con]inutul violent sau cel aluziv violent.
221
Distribu]ia con]inutului promo]ional [i publicitar pe canale TV
Nu reg`sim \n clipurile publicitare foarte mult con]inut violent manifestat ca urmare a unei idei
violente. Dar, surprinz`tor, vedem c` un canal pentru copii, Cartoon Network, devine leader al unui
asemenea con]inut, urmat de Prima, ProTV [i Antena1. O mare parte a clipurilor con]in semnale, aluzii
la violen]` sau sexualitate. Asemenea clipuri difuzeaz` mai ales Prima, urmat` de Antena1 [i Cartoon
Network, la egalitate.
222
Con]inutul de violen]` per canal TV
De[i monitorizarea s-a f`cut pentru toate zilele s`pt`mnii, nu se remarc` un trend anume al
clipurilor/spoturilor. Putem doar afirma c`, \n week-end, majoritatea publicit`]ii este difuzat` \n ziua de
smb`t`.
Distribu]ia clipurilor/spoturilor pe zilele s`pt`mnii (%)
223
Distribu]ia pe intervale orare a publicit`]ii confirm` o situa]ie existent` de mult` vreme, [i anume
cantitatea masiv` de clipuri/spoturi transmise \n prime-time, \n intervalul 19h-22h, aproape 63 % din total.
Distribu]ia clipurilor pe intervale orare (%)
177
27
724
95
64
160
96
33
23
45
59
13
23
18
Con]inutul de violen]` pe intervale orare (%)

De[i \n prime time se difuzeaz` cea mai mare cantitate de clipuri/spoturi publicitare, se constat`
c` aceasta nu agraveaz` con]inutul violent, dimpotriv`, putem spune c` \l dilueaz`. |n intervalul 19h-22h
224
se difuzeaz` [i cea mai mare parte a publicit`]ii nonviolente. Dar surpriza o constituie intervalul dimine]ii,
7h-14h, \n care se difuzeaz` pu]in` publicitate, \n schimb avnd un con]inut violent sau cu aluzii violente sau
sexuale. Aceast` situa]ie poate produce \ngrijorare, deoarece mul]i copii se afl` diminea]a acas`, lipsi]i de
controlul parental [i expu[i unui asemenea con]inut violent.
Apare o distinc]ie \ntre canalele pentru copii [i cele generaliste + [tiri + divertisment. |n timp ce cele
trei canale pentru copii difuzeaz` clipuri publicitare cu prec`dere diminea]a [i dup`-amiaza, celelalte canale
amplific` difuzarea acestora dup`-amiaza, dar mai ales seara \n prime-time (19h-22).
20
42
189
32
15
56
27
228
18
26
82
15
14
54
186
46
81
21
11
103
69
21
Difuzarea spoturilor publicitare pe intervale orare pe canalele TV (%)
28
46
31
45
10
41
Difuzarea spoturilor publicitare pe canalele pentru copii/intervale orare (%)
225
Reparti]ia clipurilor pe intervale orare per canal TV
Clipurile / spoturile sunt realizate \n diferite contexte spa]iale (conform tabelului de mai jos), dar
majoritatea se desf`[oar` \n familie, \n natur`, pe strad` sau \n magazine.
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
Familia/
locuin]a
Magazine/
pie]e
Natur`
Cartiere
Strad`
{coal`
{osele/
drumuri
Loc de
joac`/
teren
de sport
Altele
226
Contexte ale scenariz`rii spa]iale (%)
Publicitatea folose[te imaginea copiilor, \nc`lcndu-se adeseori recomand`rile CNA, pentru a crea
anumite referin]e sau ]inte conform scenariului, iar aceast` analiz` arat` c`, \n aproape 19% din clipuri, copiii
sunt prezenta]i ca personaje, ca actori ai ac]iunii.
R1
R2
R3
R4
R5
R6
R7
R8
Prezint`
copiii ca
personaje
Publicitate
la \mbr`c`minte
pentru copii
Publicitate la
dulciuri
Juc`rii
Jocuri
video
Alte
produse
F`r`
referin]`
la copii
Copiii cer
produse
publicizate
Totu[i trebuie s` recunoa[tem c` trei sferturi din publicitatea difuzat` nu folose[te imaginea copiilor
[i \nscrie \n scenariu numai adul]i.
227
Copiii ca referin]e sau ]inte ale publicit`]ii (%)

Atunci cnd clipul publicitar folose[te copii ca actori, ace[tia apar ca personaj principal \n 18,22%
din cazuri [i \n 4% din cazuri ca personaj secundar. Dar, \n peste trei sferturi din clipurile difuzate de canalele
TV nu apar copii.
Copiii ca actori (%)

O analiz` a num`rului copiilor care apar \ntr-un clip publicitar ne confirm` faptul c` \n aproape 6%
din cazuri este vorba de un singur copil, \n 3,64% apar doi copii [i \n 13,78% din clipuri apar mai mul]i
copii. Marea majoritate a clipurilor/spoturilor (76,67%) nu folosesc copii \n scenariu.
228
Num`rul copiilor \n publicitate (%)

Din analizarea clipurilor/spoturilor reiese c` sunt mai mul]i bìe]i dect fete ca actori, dar se \ntlnesc
[i grupuri mixte \n 15,4% din cazuri.
Reparti]ia dup` sex a copiilor care apar \n publicitate (%)

Analiza contextelor de scenarizare/semnificare a urm`rit dac` \n clipurile publicitare se reg`sesc
anumite modele/ mituri/ stereotipuri cu privire la copii. Graficul radar ilustreaz` elocvent absen]a acestor
semnifica]ii \n compara]ie cu situa]iile \n care acestea sunt prezente.
229
Contexte de scenarizare /semnificare97

Valorizarea ingenuit`]ii [i a vis`rii proprii copilului; Copiii prezenta]i ca fiin]e ingenue, vis`toare, bune,
exuberante dar nevinovate, zmbitoare, bucuroase, fericite la aten]ia altora (p`rin]i, rude, apropia]i,
educatori, \nv`]`tori);
Copiii scenariza]i \n posturi de transgresare ai rolurilor (sugerarea [i valorizarea \nc`lc`rii normalor
statutare [i de rol pentru a-[i impune dorin]e [i a ob]ine achizi]ii etc.) [i \n contexte permisive (copiilor le
este permis totul sau aproape totul);
Contexte de permutare a rolurilor: copiii ca fiin]e dominatoare \n raport cu p`rin]ii [i adul]ii \n general
(formarea [i manifestarea personalit`]ii autoritare); valorizarea copilului nesupus [i dominator;
Copiii ca fiin]e rele, posesive, agresive din na[tere (naturalizarea violen]ei [i posesiunii; valorizarea
impulsurilor, instinctualit`]ii agresive la copii); valorizarea copilului impulsiv;
Copilul ca centru al universului familial, social, cultural (toat` lumea este a lui, are dreptul de a ob]ine
orice, orice dorin]` trebuie s` i se \ndeplineasc`);
Copilul ca fiin]` care trebuie protejat`, ajutat`, \n]eleas`, sprijinit` de c`tre p`rin]i, nu de c`tre adul]i \n
genere; scenarizarea dragostei, aten]iei [i generozit`]ii p`rinte[ti fa]` de copii;
Confuzia rolurilor socializatoare parentale: copiii r`spl`ti]i indiferent de purtarea lor bun` sau rea;
Jocurile copiilor ca manifest`ri ale desc`tu[`rii [i consum`rii energiei copiilor;
Jocurile copiilor ca manifest`ri ale desc`tu[`rii [i consum`rii impulsurilor agresive;
Violen]a spoturilor, clipurilor ca expresie a tehnicilor televizuale (ritm trepidant, zgomot asurzitor, imagini
[ocante).
Contexte de scenarizare/semnificare
97
Tipologie propus` \n metodologia proiectului de Ioan Dr`gan.
230
Din graficul de mai sus se pot vedea contextele cele mai \ntlnite \n clipurile publicitare: este vorba
de valorizarea ingenuit`]ii copilului [i de prezen]a unor efecte tehnice care sugereaz` violen]a (sunete
puternice, trepida]ii, imagini [ocante etc.). Dintre cele mai rar \ntlnite contexte din clipuri/spoturi amintim
confuzia rolurilor socializatoare parentale sau permutarea rolurilor.
Dup` vrsta de 8 ani, majoritatea copiilor sunt ap]i s` disting` spoturile publicitare de alte programe
televizuale.
Majoritatea studiilor recunosc rolul fundamental al vrstei \n \n]elegerea inten]iilor persuasive ale
publicit`]ii, chiar dac` [i diferen]ele de mediu socio-economic au un rol \n \n]elegerea discursului publicitar
de c`tre copii.
Pe lng` ace[ti factori, studiile au mai pus \n eviden]` [i importan]a elementelor de
construc]ie/crea]ie a spoturilor publicitare (personaje, muzic`, istorie, decoruri etc.). Concluziile converg
c`tre importan]a pe care contextul de scenarizare / semnificare o are asupra mesajului publicitar. Ceea ce este
ar`tat \n imagine devine mai important dect ceea ce se spune despre un produs. Copilul are o reac]ie afectiv`
imediat` atunci cnd vede spotul publicitar, iar acest` reac]ie are ca urmare un comportament (inten]ia de
a achizi]iona produsul). Con[tientizarea calit`]ii/utilit`]ii produsului are loc mult mai trziu, la contactul
direct cu produsul.
|n studiul Impactul publicit`]ii asupra p`rin]ilor [i copiilor98, din 2007, se constat` c`, \n Romnia,
72% dintre copiii de 6-10 ani declar` c` au cerut cel pu]in o dat` p`rin]ilor s` le cumpere un produs dup`
ce au v`zut o reclam` la televizor, \n timp ce doar 27% declar` c` nu au f`cut acest lucru niciodat`. Aceste
procente variaz` destul de mult \n func]ie de vrsta copilului (la 6 ani 82,5% declar` c` au cerut p`rin]ilor
un lucru pe care l-au v`zut \n reclama la televizor, \n timp ce la 10 ani doar 70% mai declar` acest lucru).
Majoritatea copiilor care au cerut p`rintilor s` le cumpere produse v`zute \n reclame, 81,9%, au ob]inut
ceea ce au cerut, [i doar 17,2% dintre copii au fost refuza]i de p`rin]i. Vrsta [i sexul copiilor sunt factori
importan]i \n influen]area familiei; dac` la copiii de 6 ani p`rin]ii rezist` la rug`min]i \n propor]ie de aproape
23%, la cei de 10 ani nu mai rezist` dect \n propor]ie de 12%. S` mai adùg`m [i c` fetele sunt mai
conving`toare dect bìe]ii (cu o diferen]` de aproape 4 procente).
S-a constatat c`, \n timp, impactul publicit`]ii asupra copiilor se diminueaz` sub influen]a unor
factori, dintre care men]ion`m: produsul (se va ]ine cont dac` \l intereseaz` sau nu), vrsta (cu ct copilul
cre[te, impactul este mai slab), expunerea televizual` redus` (\n acest` situa]ie, repetarea, care este motorul
persuasiunii, nu va mai avea efectul a[teptat).
Concluzii
Numero[i speciali[ti condamn` acest asalt mediatic asupra copilului, precum [i consecin]ele
negative pe care publicitatea le poate avea asupra comportamentului copilului. Este important s` amintim c`,
\n primul rnd, publicitatea \l ini]iaz` pe copil \n estetic`, \i stimuleaz` memoria [i poate provoca un dialog
interesant \ntre copil [i familia sa.
Datorit` publicit`]ii copilul va putea, de exemplu, s` \nve]e s`-si dezvolte gusturile, cuno[tin]ele, opiniile
[i se va adapta mai repede la mediul sociocultural \n care evolueaz`. Aceste aspecte pozitive vor conduce la
comportamentele pozitive ale copilului, \l vor \nv`]a s` se identifice cu societatea [i s` r`spund` la nevoile proprii.
Dar publicitatea are [i efecte negative care pot avea consecin]e grave asupra comportamentului pe
termen lung, al copilului. Este vorba, \n primul riand de efecte dùn`toare asupra comportamentului
alimentar. |n ziua de azi, din ce \n ce mai mul]i copii sunt supraponderali [i este foarte probabil ca ei s`
r`mn` a[a pn` la vrsta adult`.
Mult` lume acuz` publicitatea c` incit` copiii s` m`nnce dulciuri [i s` ron]ìe \ntre mese alimente
s`rate care provoac` surplus ponderal la vrsta adult`. |n plus, s-a remarcat faptul c` nu se face publicitate
[i la alte alimente cum ar fi pinea, fructele, legumele. Ori [tim, copiii constituie clientela viitorului iar
atitudinile [i motiva]iile deprinse \n copil`rie determin` \n mare parte practicile de consum [i
comportamentele alimentare viitoare.
98
Impactul publicit`]ii asupra p`rin]ilor [i copiilor, 2007, realizat la comanda CNA de c`tre IMAS [i CSMNTC (Ioan Dr`gan [i Anca Velicu).
231
{i, deoarece se recunoa[te responsabilitatea publicit`]ii asupra obiceiurilor alimentare dùn`toare,

autorit`]ile din ]`rile occidentale, cum sunt cele franceze, au luat o serie de m`suri. De exemplu, este interzis
s` apar` pe ecran un copil care ron]ìe \n fa]a televizorului, care consum` prea multe dulciuri sau care
ignor` autoritatea parental`.
Publicitatea televizat` este acuzat` c` a contribuit la cre[terea epidemiei de obezitate din ]`rile
dezvoltate. Nutri]ioni[tii francezi au avertizat \ntr-un articol99 din 2008 c` Exist` o leg`tur` \ntre expunerea
prelungit` la publicitatea televizat` [i obezitatea copiilor de 2-11 ani [i a adolescen]ilor de 12-18 ani. Expunerea la
publicitatea televizat` care prezint` alimente cu o \nalt` valoare energetic` (mai ales dulce [i gras) se asociaz` cu
apari]ia frecvent` a obezit`]ii.
Este dificil s` m`sur`m impactul publicit`]ii asupra copilului [i este [i mai dificil s` cunoa[tem
efectele sale pe termen lung, \n mod special cnd este vorba de reprezentarea stereotipurilor propagate prin
publicitate sau de impactul pe termen lung cauzat de vizionarea unei publicit`]i [ocante sau violente. Aceste
dou` aspecte sunt mai pu]in concrete dect produsele alimentare [i fac parte din contextul social complex
\n care cre[te [i se dezvolt` un copil.
Dezbaterile asupra reglement`rilor publicit`]ii care se adreseaz` copiilor se sprijin` pe argumentul
c` ace[tia nu au capacitatea cognitiv` necesar` de ap`rare la impactul cu publicitatea (adic` nu pot \n]elege
inten]iile persuasive, nu sunt capabili s` contra-argumenteze, s` critice anun]urile [i publicitatea). De[i vrsta
pare s` fie un factor esen]ial \n dezvoltarea acestei competen]e, educa]ia (dat` de p`rin]i [i de [coal`), precum
[i experien]a copilului \n contactul cu publicitatea par s` fie determinante.
99
Engraisser les enfants pour sauver la tlvision, Serge Hercberg, Yannick Le Marchand-Brustel, Jol Mnard, Dominique Turck, Libration, 25
avril 2008, page 32.
232
Capitolul
VIII
MODURI DE MEDIATIZARE, N
PRESA SCRIS~, A SUBIECTELOR
COPIII {I {COALA.
STUDIU DE CAZ: ZIARELE
GNDUL {I LIBERTATEA
Anca Velicu, Alexandra Povar`
Am deschis ziarul [i-am citit o fraz` care mi-a f`cut gaur` \n creier: o prostituat`
de 11 ani a umplut un sat \ntreg de sifilis. (...) \n titlul acesta de ziar mai era ceva:
o f`lo[enie gre]oas` a vn`torului de rating. De[i [tirea a fost preluat` \n aproape
toate cotidienele importante, era evident c` nimeni nu se obosise s` investigheze
sau m`car s` verifice informa]ia. {i tocmai aceast` indiferen]` nùcitoare m-a
determinat s` scriu romanul
Doina Ru[ti, Prezentare la romanul Lizoanca la 11 ani,
(Editura Trei, Bucure[ti, 2009)100.
cest studiu a avut ca obiectiv analiza modului \n care apar tratate, \n presa scris` romneasc`,
subiectele legate de [coal` [i cele legate de copii. Interesul pentru acest subiect a ap`rut att din
considerente [tiin]ifice ct [i din considerente civice. Din perspectiva [tiin]elor comunic`rii [i mai ales a
sociologiei jurnalismului, problema ct este mediatizat un anumit subiect (este el subiect de agend`? ce loc
ocup` el \n agenda mediatic`?), cum este mediatizat (ca fapt divers sau ca problem` social`?, \n reportaj, [tire
sau editorial?, cu sau f`r` men]ionarea surselor? etc.), cu ce efect este mediatizat (avem \n vedere aici studiile
de receptare, anchetele de opinie longitudinale etc.) sunt probleme oarecum clasice ce nu mai impun
justificarea legitimit`]ii lor.
Despre aspectul civic al demersului nostru, cuvintele sunt de prisos \n prezen]a Motto-ului. A
eviden]ia, la modul explicit, felul \n care sunt prezentate [tirile despre copii, \n presa de tip tabloid
romneasc`, poate s` \nsemne tragerea unui semnal de alarm` asupra unei realit`]i (anume modul lipsit de
etic` profesional` \n care se face pres` \n Romnia, \n special modul \n care este folosit` imaginea copilului,
\n cele mai umilitoare situa]ii, pentru a vinde presa), care pare s` se fi banalizat [i s` nu mai mire pe nimeni.
Au fost analizate dou` ziare centrale de o anumit` notorietate, Libertatea (ziar tabloid, aflat pentru
mult timp pe podiumul celor mai vndute ziare) [i Gndul, un ziar de opinie, perceput a[a mai ales prin
notorietatea editoriali[tilor sì (Cristian Tudor Popescu, Lelia Munteanu, Marius Ni]u, Melania Vergu etc.).
100
Apud Cristina Modreanu, Cartea despre prostituata de 11 ani care a umplut un sat \ntreg de sifilis, http://www.gandul.info/arta/cartea-despreprostituata-de-11-ani-care-a-umplut-un-sat-intreg-de-sifilis.html
233
Perioada analizat` a fost s`pt`mna 5-11 ianuarie 2009, adic` perioada \n care a fost monitorizat` [i media
audiovizual` pentru a identifica reprezentarea violen]ei televizuale. Tehnica de analiz` a fost analiza de
con]inut, \n care unitatea de analiz` a fost tema, [i analiza semio-lingvistic`. Obiectivele specifice ale analizei
au fost urm`toarele:
- analiza elementelor de identificare ale articolelor care au ca subiect copiii [i/sau [coala;
- analiza modalit`]ilor de asumare, de c`tre jurnalist, a articolului, att la nivel de subiect /
informativ, ct [i la nivelul scriiturii;
- analiza elementelor vizuale care confer` identitate articolului (de la localizarea \n ziar, localizarea
pe pagin`, la analiza fotografiei);
- analiza contextului \n care apare subiectul [coala [i/sau copii (care este, la modul concret, tema
articolului, c`rui domeniu apar]ine, care sunt protagoni[tii, care e scena etc.);
- prezentarea, \n mass media, a consecin]elor diferitelor acte, evenimente, decizii politice, la nivelul
tuturor actorilor implica]i, ca semn al unui mod responsabil de a face pres`.
Au fost evaluate ini]ial toate articolele din ziar [i, din ele, re]inute doar cele care aveau o leg`tur`,
la nivel de con]inut sau doar la nivel de imagine101, cu cele dou` teme de interes pentru noi, anume copiii [i
[coala102.
Prima observa]ie este aceea c` exist` relativ multe articole care ating, mai mult sau mai pu]in
tangen]ial, problema copiilor [i/sau a [colii. Pe parcursul s`pt`mnii studiate de noi au existat 20 de astfel
articole \n Gndul [i 31 \n Libertatea, dup` cum se poate vedea [i \n tabelul de mai jos.
Articole din Gndul
Articole din Libertatea
Trupele israeliene \ncep lupta de gheril` cu membrii

Hamas
R`duleasca, doar cu fiul ei \n noaptea

de Revelion
Via]a ca un bombardament continuu
Sugrumarea \nv`]`mntului
Fiul lui John Travolta va fi \nmormntat s`pt`mna

viitoare, \n Florida
Ministrul tineretului s-a dat cu

patinele
{coala pe butuci
{i-a c`s`pit soacra [i fiica
Ecaterina Andronescu se \ntlne[te cu sindicali[tii
Gata cu vacan]a
Israelul poart` lupte cu Hamas la por]ile ora[ului Gaza
|noat` prin noroaie pn` la [coal`
Copiii din orfelinate, imaginea Romniei pe site-ul

Bibliotecii digitale europene
La 14 ani a cucerit vrful celui mai

\nalt vulcan
Nu totul este de vnzare
Minora violat` de 4 tineri
Actele necesare pentru ob]inerea noii indemniza]ii

pentru cre[terea copilului
Prin]esa gunoaielor s-a mutat \n

cas` nou`
Copiii afecta]i de fumul de tutun impregnat \n haine
Alexandra Dinu [i-a s`rb`torit ziua de

na[tere la Milano
Medicii, actorii [i profesorii pensionari \i cer lui Boc

s`-i lase s` profeseze
Au adoptat 117 copii \n 32 ani
Profesorii universitari nu vor s` renun]e la

major`rile salariale
A[a se distreaz` canotoarele
101
Au fost analizate inclusiv articole care nu vorbeau deloc despre copii, dar care erau ilustrate cu poze care reprezentau copiii. Au fost re]inute [i
acestea.
102
Prin extensie, articolele despre profesori, au fost analizate la capitolul [coal`.
234
R`zboi dup` program \ntre Israel [i Hamas \n F[ia Gaza
Mutu mo[tene[te pensia socrului
{coala romneasc` este grea, primitiv` [i inutil`
Tolea mi-a r`pit copilul
Unu din trei adolescen]i bea de frica [colii
Cum \i reobi[nui]i pe cei mici cu

[coala
{ase asistente - sanc]ionate dup` ce au \ncurcat \ntre

ei doi bebelu[i
Sicriul fetei de 13 ani, sinucis` din

dragoste, plimbat prin sat
Unde iei [i unde crap`
Am fost la Mo[u \n Laponia
Premierul-jurist Boc d` solu]ii ilegale pentru

rezolvarea crizei Pensie ori salariu
Feti]a care s-a salvat din fl`c`ri s-a

mutat \n modl
Profesorii pensionari [i-au calculat pierderea la 60%
Triple]i n`scu]i de Revelion
Israelul, atacat [i de rachete dinspre Liban
Nu ne mai omor]i copiii

Profesor acuzat c` d` note dup`
toane
Salarii mai mari pentru profesorii
buni
Bebe aruncat \n tomberon
Ai mei sunt amenin]a]i cu moartea \n
Gaza
Din gunoier a devenit supermodel
Prin]esa gunoaielor va fi [i ea model
Ce vor alege: pensia sau salariul?
Le-au schimbat copiii la na[tere
{i-au p`r`sit copiii \n frig
Tat`l i-a spart ochiul
Romani]a a plecat cu fiul la munte
Dintre acestea, 10 au avut ca tem` central` [coala, [i 15 au avut ca tem` central` copiii.
Tema central`
Tema secundar`
{coala
10
Copiii
15
17
{coala [i copiii
Niciuna nu este tema central` /

secundar`
24
25
235
1.
IMAGINEA COPILULUI |N PRESA SCRIS~
[a cum se poate observa [i din analiza titlurilor, [i cum ni s-a confirmat \n analiza articolelor, \n
general, imaginea copilului \n pres` este echivalent` cu imaginea victimei. Altfel spus, cel mai
mediatizat copil este copilul-victim`, urmat, mai ales \n ziarele tabloide, de copilul vedet` (sau fiu de vedet`)
[i de copilul care reu[e[te. Exist` \ns` diferen]e semnificative \ntre cele dou` ziare ([i, implicit, \ntre cele
dou` stiluri de a face pres`) \n modul cum sunt prezentate cazurile de copii-victim`. Astfel, copilul-victim`
din Libertatea este plasat \n registrul faptului divers, conotat, \n noul tip de pres`, cu un discurs de tip
senza]ionalist. Acest lucru este evident mai ales \n titlurile care au rolul de a [oca: Tat`l i-a spart ochiul, {iau p`r`sit copiii \n frig, Bebe aruncat \n tomberon, Minora violat` de 4 tineri, {i-a c`s`pit soacra [i fiica etc.
|n Gndul, copilul victim` nu apare \n acest registru al faptului divers, ci doar \n contextul
excep]ional, al r`zboiului103. Astfel, \n articolele Trupele israeliene \ncep lupta de gheril` cu membrii Hamas,
Via]a ca un bombardament continuu, Israelul poart` lupte cu Hamas la por]ile ora[ului Gaza, R`zboi dup` program
\ntre Israel [i Hamas \n F[ia Gaza [i Israelul, atacat [i de rachete dinspre Liban apare recurent imaginea copilului,
victim` a r`zboiului. Este de men]ionat, de asemenea, faptul c`, de multe ori \n aceste articole nu sunt
men]iona]i copiii, dar \n fotografia care ilustreaz` articolul, ace[tia apar. Este cazul primului articol men]ionat,
\n care, \n fotografie sunt ar`ta]i copiii r`ni]i, ca simbol al victimei \n conflictele armate (de altfel, legendele
fotografiilor sunt, la rndul lor, grìtoare Copii, printre victimele conflictului din Gaza (Foto 1 104) [i La
fel ca \n ultimul r`zboi din Liban (2006), copiii nu au unde s` se ascund` din calea luptelor (Foto2105)).
|n alte articole de acest gen, referirile la copii sunt strict numerice: ei sunt aminti]i ca num`r de
victime "num`rul palestinienilor uci[i a ajuns la cel pu]in 537 (dintre care cel pu]in 100 de femei [i copii)"
sau "Num`rul palestinienilor uci[i \n F[ie a trecut de 700 (dintre care circa 220 sunt copii), \n timp ce peste
3.100 au fost r`ni]i..."; [i de aceast` dat`, poza care ilustreaz` articolul, merge pe aceea[i simbolistic` a
copilului victim`; sunt alese imagini emo]ionante, chiar dac` articolul vorbe[te pe un ton sec despre decizii
politice ale Israelului sau Hamas-ului.
Foto1: articolul Trupele israeliene \ncep lupta de

gheril` cu membrii Hamas (Adev`rul, 5 ianuarie 2009)
Foto2: articolul Israelul poart` lupte cu

Hamas la por]ile ora[ului Gaza (Adev`rul,
6 ianuarie 2009)
103
|n perioada analizat` de noi, R`zboiul din Gaza a ]inut capul de afi[ al presei interna]ionale [i, de asemenea, a fost subiectul major al paginilor
interna]ionale din presa romneasc`, cu att mai mult cu ct erau implica]i [i cet`]eni romni care nu puteau s` p`r`seasc` teritoriile unde aveau loc
lupte.
104
Fotografie la articolul Trupele israeliene \ncep lupta de gheril` cu membrii Hamas, 5 ianuarie 2009
105
Fotografie la articolul Israelul poart` lupte cu Hamas la por]ile ora[ului Gaza, de 6 ianuarie 2009
236
Exist` [i cazuri \n care copiii apar \n registrul testimonialului, ace[tia fiind, de[i indirect, cei care
povestesc anormalitatea pe care o reprezint` r`zboiul. |n acest caz, apar [i referirile la [coala, v`zut` ca
spa]iu al normalit`]ii, \n opozi]ie cu r`zboiul [i haosul pe care acesta \l produce. Efectele r`zboiului asupra
copiilor, de aceast` dat`, nu mai sunt fizice, ci psihologice [i sociale. Copiii au sunat de la [coal` speria]i,
plngnd, De smb`ta trecut`, de la ora 11, cnd au \nceput bombardamentele, nu mai este nicio [coal`
deschis`. {i era chiar perioada tezelor atunci, a examenelor de sfr[it de trimestru. To]i copiii erau la [coli \n
acel moment. (extras din articolul Via]a ca un bombardament continuu).
Cea mai emo]ionant` scen` de r`zboi con]inut` \n articolele pe aceast` tem` din Gndul este una
doar povestit`, neilustrat`: imaginea copilului este din nou folosit` \n registrul simbolic, atunci cnd este
criticat` nerespectarea \n rndul israelienilor a legilor r`zboiului: Potrivit The Times, Israelul a fost criticat
c` nu [i-a \ndeplinit obliga]iile legate de evacuarea r`ni]ilor, dup` ce a descoperit oameni care se trau printre
mormane de cadavre, inclusiv patru copii ag`]a]i de trupurile mamelor decedate. (extras din Israelul, atacat
[i de rachete dinspre Liban).
{i Libertatea are dou` articole pe aceast` tem`, care se deosebesc \ns` de cele din Gndul. De aceast`
dat`, imaginea copilului este folosit` \nc` din titlu (Palestinienii nevinova]i \i implor` pe israelieni: Nu ne mai
omor]i copiii!), articolul fiind apoi amplu ilustrat cu imagini care arat` urm`rile r`zboiului: d`rm`turi [i
copii mor]i.
Foto 3: articolul Palestinienii nevinova]i \i implor` pe israelieni: "Nu ne mai omor]i copiii!" (Libertatea, 6 ianuarie
2009, legenda: Printre victimele gloan]elor israeliene s-au num`rat [i 87 de copiii)
O alt` form` pe care o ia imaginea copilului-victim` este cea validat` [tiin]ific; Risc Fum`tori
pasivi, Copiii afecta]i de fumul de tutun impregnat \n haine, articol din Gndul, de M`d`lina CHI}U, din 08
ianuarie 2009 sau Refugiu Ca s` scape de stres Unu din trei adolescen]i bea de frica [colii, tot din Gndul, articol
de M`d`lina CHI}U, din 08 ianuarie 2009 sunt astfel de m`rturii menite s` informeze (\n ceea ce prive[te
forma \n care sunt puse discursul de tip [tiin]ific, formatul de [tire etc.), dar [i s` impresioneze cu privire
la o anumit` realitate. Copilul victim` a fumului de ]igar` sau copilul victim` a stresului [colar 106 sunt
imagini care apar, \n perioada monitorizat`, ca purtnd dup` sine legitimitatea discursului [tiin]ific. Ele nu
mai reprezint` cazuri izolate, mediatizate \n registrul faptului divers sau \n jurul unui eveniment, dar nici nu
se ridic` la demnitatea unei trat`ri ca probleme sociale (c`rora s` li se analizeze cauzele, amploarea, eventuale
strategii de diminuare, factori favorizan]i etc.); se r`mne la simpla [tire, \nso]it` de citarea [tiin]ific`
legitimant`, lund mai degrab` forma unei figuri retorice bazate pe recursul la autoritate.
Spuneam mai sus c`, dup` copilul-victim`, cel mai mediatizat este copilul-vedet` (sau copilul
vedetelor). R`duleasca, doar cu fiul ei \n noaptea de Revelion, Alexandra Dinu [i-a s`rb`torit ziua de na[tere la
Milano, A[a se distreaz` canotoarele, Romani]a a plecat cu fiul la munte sau Mutu mo[tene[te pensia socrului sunt
106
Acest articol este cu att mai interesant cu ct transform` imaginea adolescentului: dintr-o posibil` imagine de agresor \n imagine a victimei.
Spunem aceasta deoarece justific` comportamentul antisocial al adolescen]ilor (consumul de alcool, droguri [i fumat) prin stresul pe care ace[tia \l
resimt \n rela]ie cu [coala. |n formularea din articol, despre care spuneam c` frizeaz` sofismul, recursul la vocea expertului naturalizeaz`, aduce \n
zona acceptabilului, un comportament altfel judecat ca fiind antisocial.
237
articole care aduc \n aten]ia publicului vedetele autohtone \n calitate de p`rin]i. Uneori, copilul este folosit,
din nou, doar cu scop ornamental, el nefiind nici m`car tangen]ial amintit \n cadrul articolului, dar
ilustrndu-l cu succes (este cazul ultimului articol, unde copilul lui Mutu apare doar \n fotografie). Gndul,
pe de alt` parte, are foarte pu]ine articole de acest gen, \n perioada monitorizat`, fiind prezent doar un astfel
de caz, [i acesta din actualitatea interna]ional` (Fiul lui John Travolta va fi \nmormntat s`pt`mna viitoare,
\n Florida). Acest articol are \ns`, dincolo de referirea la tragedia \n care a fost implicat` familia actorului, o
miz` etic`; el aduce \n prim plan o mai veche disput` (]innd de filosofia etic`) privind comportamentul,
marcat de o credin]` religioas`, al p`rin]ilor fa]` de copil, atunci cnd se pune vorba salv`rii vie]ii acestuia.
Cu alte cuvinte, au p`rin]ii dreptul de a hot`r\, \n numele unei credin]e religioase sau al unei ideologii,
privarea de medica]ia necesar` pentru copilul bolnav? Pus \n aceast` cheie, cazul din Gndul este interpretabil
\n mod cu totul diferit de cele din Libertatea, de[i, la nivel formal, ambele tipuri vorbesc despre copii de
vedete.
Modul \n care, \n astfel de cazuri, este utilizat` imaginea copilului [i a copil`riei este unul dintre
subiectele dezb`tute \n etica mass-media. Cazurile \n care o anumit` vedet` realmente vinde prima imagine
public` a copiilor c`tre anumite publica]ii, chiar dac` acest gest este \n scopuri umanitare, readuc \n discu]ie
problema imaginii copilului \n pres`. Pn` unde se opre[te via]a public` a vedetelor [i de unde \ncepe via]a
privat`? |n ce m`sur` p`rintele poate s` (ab)uzeze de dreptul copilului la propria imagine? Trebuie protejat
copilul, fie c` este al unei vedete sau al unui om comun, de indiscre]ia presei pentru a cre[te \ntr-o relativ`
intimitate? Pn` unde este vina presei, pentru astfel de cazuri, [i de unde \ncepe vina publicului, cel care
consum` astfel de [tiri [i care ar putea s` sanc]ioneze derapajele presei? Sunt \ntreb`ri ale eticii mass mediei,
dar sunt \ntreb`ri pe care [i consumatorii trebuie s` [i le pun` pentru a asigura acestor copii-vedete dreptul
la intimitate.
Copiii-care-reu[esc reprezint` alt subiect predilect al presei de tip tabloid. Fie c` este vorba despre
succese meritate (La 14 ani a cucerit vrful celui mai \nalt vulcan) sau doar de \ntmpl`ri care scot din
anonimat, pentru o mai lung` sau mai scurt` perioad` de timp, pe anumi]i copii, aceste pove[ti de succes
sunt cele care, mergnd pe logica basmului sau, mai nou, a reality-show-urilor, fac deliciul publicului ziarelor
respective. De altfel, [i vocabularul folosit \n astfel de pove[ti este unul \mprumutat din basme, prin]esa
fiind un termen des \ntlnit: Prin]esa gunoaielor s-a mutat \n cas` nou`, Din gunoier a devenit supermodel sau
Prin]esa gunoaielor va fi [i ea model. Interesant c`, \n aceste cazuri, presa practic` un fel de meta-discurs,
tocmai pentru a crea efectul de veridicitate care este \ntructva suspendat prin recursul la logica basmului:
O argentinianc` de 16 ani, ce \[i c[tiga traiul cùtnd prin gunoaiele din Buenos Aires, a devenit una dintre
cele mai cùtate manechine ale lumii. Nu este o poveste pentru impresionat copiii sau subiectul unei telenovele
lacrimogene, ci via]a Danielei Cott, o tn`r` foarte s`rac` ce a ob]inut un contract cu cea mai mare agen]ie din
lumea modellingului, Elite. (s.n.) (Din gunoier a devenit supermodel, Libertatea, 7 Ianuarie 2009, de Andreea
Ciocanel).
Cotidianul Gndul are [i el, \n perioada monitorizat`, un articol107 care prezint` o poveste de
succes a unui tn`r108, dar \n cu totul alt registru de semnificare. De aceast` dat` tn`rul a reu[it prin
inteligen]` [i munc`, o recunoa[tere a meritelor sale. Chiar etichetarea sa drept inventator premiat de
pre[edintele Italiei mut` discursul \n registrul meritoriului, al [tiin]ei, ca opus` basmului, pove[tii.
107
{coala romneasc` este grea, primitiv` [i inutil`, de Melania MANDAS VERGU, Elena LARION, Gndul, 08 ianuarie 2009.
De[i tn`rul (Mihai Clipa) despre care este vorba nu mai este copil, fiind student la momentul \n care \i este luat interviul (21 ani), totu[i am
considerat c` articolul face parte din e[antionul nostru deoarece vorbe[te despre o inven]ie pe care acesta a f`cut-o elev fiind [i, pe de alt` parte, face
o analiz` comparativ` a [colii romne[ti versus [coala din Italia.
108
238
2.
IMAGINEA {COLII |N PRESA SCRIS~
ac` imaginea copilului este una cu multiple fe]e (victima, vedeta, cel care reu[e[te), imaginea
[colii este destul de unitar`, aproape singurul unghi din care a fost abordat` \n perioada
analizat` de noi fiind cel economic. {coala este s`rac`, profesorii sunt prost pl`ti]i [i nu li se acord` majorarea
de 50% legiferat` prin legea 221/2008, profesorii pensionari nu mai au voie s` ia [i o norm` didactic` [i astfel
s` cumuleze salariul cu pensia. Despre aceasta au tratat majoritatea articolelor care au avut \n prim plan sau
\n plan secund [coala109, fie c` au ap`rut pe pagina dedicat` [colii, politicii sau pe o pagin` special` de top
news:
- PRESIUNE Premierul, pus la zid din toate p`r]ile, Medicii, actorii [i profesorii pensionari \i cer lui Boc
s`-i lase s` profeseze, Gndul, mar]i, 6 ianuarie 2009;
- Reac]ie \n timp ce ministerul consider` c` au lefuri foarte mari, Profesorii universitari nu vor s` renun]e
la major`rile salariale, Gndul, vineri, 9 ianuarie 2009;
- {COALA, Profesorii pensionari [i-au calculat pierderea la 60% Gndul, vineri, 9 ianuarie 2009;
- Salarii mai mari pentru profesorii buni, Libertatea, 7 ianuarie 2009.
De asemenea, merit` s` remarc`m c` aceast` tem` a f`cut obiectul a patru editoriale, trei \n Gndul
(Unde iei [i unde crap`, mar]i 6 ianuarie 2009, Nu totul este de vnzare, miercuri 7 ianuarie 2008, {coala pe
butuci, vineri, 9 ianuarie 2008) [i unu \n Libertatea (Sugrumarea \nv`]`mntului, luni, 5 ianuarie 2008).
Abord`rile au baleat de la perspectiva social` (efectele legii care interzic cumulul salariului cu pensia lovesc
pe copii, cei care nu vor mai avea profesori), la cea economic` (bugetul \nv`]`mntului, departe de a fi 6%,
ct este stipulat \n lege, este sub 3,7%, major`rile salariale nu pot fi acoperite de actualul buget, propunerea
Premierului, de plat` a profesorilor pensionari prin conven]ii civile va s`r`ci bugetul prin neplata contribu]iilor
la asigur`rile sociale etc.), cea politic` (analiza f`cut` de Melania Vergu, \n editorialul Nu totul este de vnzare,
a mercantilismului politicienilor care au votat o lege doar din ra]iuni populiste [i analiza dificult`]ilor actuale
\n aplicarea ei) [i chiar cea juridic` (care este temeiul legal prin care se poate \ntrerupe contractul de munc`
al profesorilor pensionari).
Trei articole din Libertatea [i unul din Gndul ies din aceast` viziune economic` asupra [colii. Este
vorba despre un articol denun]`tor (\n realitate, de fapt divers) despre un Profesor acuzat c` d` note dup`
toane (Libertatea), un articol utilitar care d` sfaturi despre Cum \i reobi[nui]i pe cei mici cu [coala (Libertatea)
[i un reportaj despre situa]ia unor copiii care |noat` prin noroaie pn` la [coal` (Libertatea). De asemenea,
articolul din Gndul, despre care am vorbit deja, st` sub semnul opinii [i este de fapt un interviu cu un fost
elev al [colii romne[ti, care face o analiz` (critic`) a acesteia \n rela]ie cu sistemul [colar din Italia.
Din perspectiva tehnicii scriiturii, este interesant de amintit modul \n care cele dou` cotidiene
construiesc senza]ionalismul. Astfel, \n timp ce Libertatea mizeaz` pe subiecte [ocante, dar de fapt divers,
Gndul se apleac` mai ales asupra marilor subiecte ale momentului (\n cazul nostru, \n perioada analizat`,
acestea au fost trei110, dou` interne problema aplic`rii legii privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor
(221/2008) [i proasp`t promulgata lege a interzicerii cumulului pensiei cu alte venituri de la stat [i unul
interna]ional (r`zboiul din f[ia Gaza) pe care \ns` le conoteaz` \n registrul senza]ionalului prin etichetarea
lor \n supra-titlu. |n afara editorialelor, asumate de la un cap`t la altul (de la poza editorialistului, pn` la
denumirea paginii de editoriale Puterea gndului), restul articolelor au, \n supra-titlu, un prim cuvnt care
fie eticheteaz` domeniul din care este articolul (spre exemplu: GAZA111, pentru articolul: Trupele israeliene
\ncep lupta de gheril` cu membrii Hamas sau Salarii, pentru articolul Ecaterina Andronescu se \ntlne[te cu
sindicali[tii, sau R~ZBOI, pentru Israelul poart` lupte cu Hamas la por]ile ora[ului Gaza), fie d` tonul emo]ional
\n care trebuie citit articolul. Exemple de folosire \n acest sens a cuvntului-etichet` ar fi:
109
O analiz` longitudinal` asupra presei ar ar`ta c` subiectul [coal` apar]ine a[a numitor subiecte ciclice: ele sunt de actualitate la \nceputul anului
[colar/universitar [i se reactualizeaz` cu diferite prilejuri (renegocierea salarial`, alegerile - ca perioad` promisiv` etc.). E[antionul nostru s-a
suprapus peste o astfel de perioad`, \n care subiectul a revenit \n actualitate prin dou` legi care \i vizau ([i) pe profesori.
110
Vorbim, bine\n]eles despre subiecte care ating, \ntr-un fel sau altul, problemele: [coal`, profesori, copii, adic` problemele noastre de interes.
239
- Tragedie (etichet`) Decedat vineri \n urma unei lovituri la cap (supra-titlu) Fiul lui John Travolta
va fi \nmormntat s`pt`mna viitoare, \n Florida (titlu);
- N~UCITOR (etichet`) Propunnd conven]ii civile \n loc de contracte de munc` (supra-titlu),
Premierul-jurist Boc d` solu]ii ilegale pentru rezolvarea crizei Pensie ori salariu (titlu);
Pentru o mai bun` vizualizare a acestor tendin]e descrise mai sus, vom continua cu o serie de grafice
care vor ilustra analiza cantitativ` a respectivelor articole.
3.
ANALIZA CANTITATIV~ A ARTICOLELOR
roblema genului jurnalistic \n care apare o informa]ie \n ziar, altfel spus, problema tipului de
articol112, este important`, \n teoria presei, prin aceea c` arat` importan]a dat` de c`tre
respectiva institu]ie de media subiectului \n cauz`, [i, pe de alt` parte, d` seama [i de modul \n care ziarul \[i
construie[te ([i \[i afi[eaz`) propria identitate. Nu \n ultimul rnd, tratarea unui anumit subiect (sau tip de
subiect) \ntr-o anumit` form`, contribuie la construc]ia unui anumit public, specific respectivului ziar
(institu]ie media).
Reparti]ia pe tipul de articol (%)
Astfel, cele mai multe articole analizate de noi s-au \ncadrat, \n ceea ce prive[te ziarul Libertatea, \n
categoria [tire (48%), urmate de articolele neclasabile (categoria alte articole, cu 32%) \ntr-un gen anume
(acestea sunt mai mari dect o [tire, dar nu au \nc` toate elementele reportajului, sau ale articolului de fond,
tratarea subiectului fiind totu[i la nivelul faptului ca atare, f`r` referiri la cauze, implica]ii, context \nglobator
etc.). Tratarea \n articole de fond a acestor subiecte \n Libertatea de]ine doar o propor]ie de 13%. Spre
deosebire de Libertatea, Gndul are mai multe articole mai mari dect o simpl` [tire (alte articole: 32%),
editorialele fiind \n propor]ie de 15%, articole de fond [i interviuri \n 10% dintre cazuri. Observ`m astfel
implicarea mai mare a cotidianului Gndul \n astfel de subiecte sociale, ca [i asumarea unei anumite pozi]ii
publice fa]` de anumite subiecte de actualitate, nemul]umindu-se cu simpla relatare/preluare a [tirii de pe
fluxul agen]iilor. |n contrapondere, referitor la categoria [tirilor, se observ` c` Libertatea utilizeaz` acest gen
pentru aproximativ jum`tate dintre articolele sale, gradul de implicare a jurnalistului fiind minim.
111
A[a cum se observ`, uneori acest cuvnt-etichet` (al`turi de care poate s` existe sau nu o continuare la supra-titlu) este scris \n \ntregime cu
majuscule. Nu am descoperit o regularitate care s` explice alegerea literelor folosite pentru aceast` etichetare.
112
Atunci cnd folosim articol, ne referim la sensul larg, de unitate informa]ional`, identificabil` oricare i-ar fi lungimea, prin titlu, coeren]a
expunerii [i, adesea, semn`tura jurnalistului (Dic]ionar de media, coord. F. Balle, colec]ia Larousse, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti,
2005). Din aceast` perspectiv`, editorialul, [tirea, comentariul sau reportajul sunt toate articole. Pe de alt` parte, referindu-ne la alte articole, avem
\n vedere o scriitur` jurnalistic` greu clasabil`, \n care nu este identificabil` niciuna dintre tr`s`turile definitorii ale unui gen jurnalistic specific.
240
Articole nso]ite de fotografii (%)
Ilustrarea articolelor cu fotografii este o tehnic` jurnalistic` comun` ambelor ziare: 75% (Gndul),
respectiv 71% (Libertatea) dintre articole sunt \nso]ite de fotografii (toate fotografiile sunt color).
Pozi]ionarea articolului n pagin` (%)
Cercet`rile au ar`tat c` locurile de maxim` vizibilitate \n pagin` sunt dreapta-sus [i stnga-jos.

Tendin]a de a pozi]iona articolele care au f`cut obiectul cercet`rii de fa]` \n aceste loca]ii este mai pregnant`
\n cazul Libert`]ii, care are de dou` ori mai multe articole \n partea dreapta-sus a paginilor dect Gndul.
Cifrele pentru cea de-a doua loca]ie stnga-jos sunt asem`n`toare la cele dou` cotidiene (25%-23%).
Astfel, se pare c` pentru Libertatea astfel de subiecte sunt ceva mai importante dect pentru Gndul, dar,
corelnd cu al]i itemi ai analizei (tipul de articol, asumarea de c`tre jurnalist) observ`m c` importan]a
acordat` de ziar subiectului este doar la nivelul spectaculosului (subiectul vinde), [i nu interesului public
sau al relevan]ei sociale (care se traduce prin cum este prezentat subiectul [i nu neap`rat unde).
Reparti]ia temei pe rubrici (%)
241
|n Libertatea sunt mai multe articole la paginile de Monden, Fapt divers [i Social dect \n
Gndul. Acesta din urm` are mai multe articole dect Libertatea \n paginile de Familie [i Interna]ional.
Valori asem`n`toare se reg`sesc pentru paginile educa]ional-culturale.
4.
PRACTICA JURNALISTIC~
Autorul articolului: unic sau multiplu (%)
Majoritatea articolelor din Gndul (80%) sunt semnate de un singur jurnalist. Aceast item este de
57% \n cazul Libert`]ii, care are \ns` de trei ori mai multe articole nesemnate, dect Gndul. Practica de
nesemnare a articolelor poate fi interpretat` ca o modalitate de evitare a asum`rii responsabilit`]ii pentru
informa]iile con]inute de respectivele articole. Pe de alt` parte, aceast` practic` este \ntlnit` mai ales \n cazul
[tirilor foarte scurte care trateaz` subiectul \n modul faptului divers [i unde, propriu-zis este preluat` [tirea
din diverse surse, f`r` nicio \ncercare de prelucrare (\n]elegere, contextualizare, explicitare, \ncadrarea
faptului etc.).
Semnarea articolului (%)
242
Nu exist` diferen]e semnificative \ntre genul semnatarilor articolelor, pentru ambele cotidiene
valorile de gen fiind asem`n`toare.
Tipul sursei (%)
Libertatea este campioana articolelor care nu au o surs` a informa]iilor identificabil` (90% dintre
articolele analizate sunt \n aceast` situa]ie). Doar un sfert dintre articolele din Gndul nu au sursa
identificabil`, majoritatea indicnd sursa pe care este fondat` [tirea. Acesta este unul dintre indicatorii
bunelor practici jurnalistice. De[i pare o problem` de deontologie profesional`, indicatorul este relevant
[i pentru responsabilitatea social` pe care [i-o asum`/ afi[eaz` ziarul \n leg`tur` cu acel subiect. A avea o
[tire despre [coal`, spre exemplu, preluat` din alt` surs` dect agen]iile, \nseamn` c` ziarul respectiv este
interesat de subiect [i caut`, sap` dup` informa]ii pe care le consider` relevante pentru publicul sù. Este
un mod de a spune nou` ne pas`! (de problema copilului, a [colii sau oricare alta).
Tema central` a articolului (%)

Problematica temei centrale a articolelor analizate este de o importan]` ridicat` \n analiza de fa]`.
Aproximativ 45% dintre articole nu au ca tem` central` [coala sau copiii, ci subiecte \n care copiii-[coala apar
tangen]ial. |n Gndul sunt predominante articolele care au ca tem` central` profesorii (pe fondul subiectului
actual \n perioada de timp monitorizat`), iar \n Libertatea domin` articolele cu tema central` reprezentat` de
copiii.
243
Tipul de mediatizare pozitiv-negativ (%)

Singurul ziar care prezint` articole pozitive despre copiii [i/sau [coal` este Libertatea, care are o
treime dintre articole de aceast` factur`. Putem vorbi \n cazul Libert`]ii de o prezentare dihotomic` a
subiectului, care este tratat fie pozitiv, fie negativ, \n condi]iile \n care articolele neutre reprezint` un sfert din
articolele analizate. La Gndul se \ntlne[te o alt` situa]ie interesant`, \n care lipsesc total articolele de factura
pozitiv`. Majoritatea articolelor din acest ziar prezint` subiectul de o manier` neutr` (79%), \n spiritul
jurnalistic informativ [i/sau deliberativ, [i nu interpretativ (cazul Libert`]ii).
Context de manifestare (%)
Este evident` orientarea diferit` a celor dou` ziare, privind la graficul referitor la contextele de
manifestare: Libertatea este ziarul care abordeaz` tematica [colii [i a copiilor \n contextul domestic, \n timp
ce Gndul o abordeaz` preponderent \n contextul public. Astfel, putem spune c` pentru Gndul copilul este
o problem` social`, \n timp ce pentru Libertatea, copilul este un subiect mai mult de fapt divers
(senza]ional).
Prezen]a violen]ei n articol (%)

244
Asocierea dintre tema copiilor [i a [colii [i cea a violen]ei, de orice tip ar fi ea, nu este pregnant` \n
cele dou` ziare. |ntre 16 [i 20% dintre articole sunt asociate cele dou` mari tematici, plusul fiind de partea
Libert`]ii, care include [i cteva articole \n care abordeaz` problematica violen]ei domestice asociat` cu copiii,
fie \n ipostaza de victime, fie \n cea de agresori.
Suprafa]a medie a articolelor (cm2)
Suprafa]a medie a articolelor din Gndul este de aproximativ 500 cm2, iar cea din Libertatea de
aproape 300 cm2. Diferen]a de suprafa]` medie se explic` prin tendin]a ziarului Gndul de a detalia subiectele
abordate [i de a oferi o analiz`, chiar par]ial`, a lor.
Raportul dintre suprafa]a fotografiei [i cea a articolului
Indicatorul ce arat` raportul dintre suprafa]a fotografiei (\n cazul articolelor cu fotografie) [i
suprafa]a total` a articolului este, prin construc]ia lui, subunitar. Cu ct acest indicator este mai mare (mai
apropiat de valoarea 1), cu att suprafa]a fotografiei este mai mare comparativ cu suprafa]a total` a articolului
\n cauz`. Sunt diferen]e semnificative \ntre cele dou` cotidiene \n func]ie de acest indicator: suprafa]a
fotografiilor ce ilustreaz` articolele din Libertatea este de dou` ori mai mare (0,55 fa]` de 0,27) dect suprafa]a
fotografilor ce ilustreaz` articolele din Gndul. Aceasta indic` o tendin]` a Libert`]ii de a suprailustra articolele
sale, corelat` cu o tratare expeditiv` a laturii informative care \ntotdeauna r`mne, la nivelul acestui ziar, la
nivelul frust al faptului divers.
245
Capitolul
IX
EFECTELE VIOLEN}EI
TELEVIZUALE {I
PROTEC}IA
COPIILOR
Poliana {tef`nescu
iolen]a din programele de televiziune influen]eaz` ne\ndoielnic atitudinile, valorile [i

comportamentul113 celor care urm`resc emisiunile TV, fiind afectat \n special segmentul
popula]iei tinere.
Cercet`torii au \ncercat s` r`spund` la \ntrebarea: |n ce m`sur` expunerea la mesajele mass-media cu
un pronun]at con]inut violent stimuleaz` comportamentul agresiv?
Asocia]ia American` de Psihologie a r`spuns, par]ial, la aceast` \ntrebare afirmnd c` expunerea
prelungit` la violen]a excesiv` coreleaz` puternic cu cre[terea gradului de acceptare a atitudinilor agresive [i
adoptarea unui comportament agresiv.
|n ultimii 20 de ani numeroase organiza]ii [tiin]ifice respectabile, printre care American Psychological
Association, the American Medical Association [i Institutul National de S`n`tate Mintal`, au rev`zut rezultatele
studiilor [i dovezile [tiin]ifice prezentate [i au afirmat, \n unanimitate, validitatea acestei concluzii: violen]a de
la televiziune influen]eaz` comportamentul agresiv. Studiile au ar`tat c` efectele principale ale vizion`rii violen]ei
la TV sunt: \nv`]area unei atitudini [i unui comportament violent, desensibilizarea la violen]` [i cre[terea fricii
de a nu deveni o victim` a violen]ei.
Violen]a la televiziune a fost subiectul a numeroase dezbateri \n ultimele decenii, \n Statele Unite.
|n ultimii ani, publicul a fost confruntat cu rezultatele incontestabile ale unor cercet`ri [tiin]ifice care au
demonstrat c` violen]a la TV are efecte dùn`toare asupra societ`]ii 114. Datorit` \ngrijor`rii publice,
guvernan]ii au cerut industriei de divertisment s` supravegheze modul \n care este prezentat` violen]a la
televiziune. Astfel, \ncepnd cu 1994, s-au comandat studii de evaluare a violen]ei \n programele televizuale,
finan]ate de Asocia]ia na]ional` a televiziunilor prin cablu. Studiul violen]ei din televiziunea american` este
efortul a patru universit`]i115 [i a unui Consiliu de reprezentan]i ai organiza]iilor politice, ai administra]iei
publice [i ai societ`]ii civile.
113
|n studiul realizat la cererea UNICEF nu a fost abordat` direct tema efectelor violen]ei televizuale asupra copiilor. Metodologic studiul aborda
cantitativ [i calitativ con]inuturile [i modurile de semnificare a actelor de violen]` din programele TV. |n alte cercet`ri ale Centrului nostru a fost \ns`
abordat` [i tematica efectelor violen]ei televizuale.
114
Asocia]ia american` de psihologie.
247
Majoritatea cercet`torilor sunt de acord c` televiziunea influen]eaz` atitudinile, opiniile [i

comportamentul uman. Dar cum are loc aceast` influen]`, ct de puternic` este aceasta \n compara]ie cu alte
influen]e [i care este justificarea teoretic` sunt \ntreb`ri deschise, \nc`. Potter, \n studiul asupra literaturii din
domeniu, observa c` cercet`torii nu sunt \nc` siguri asupra efectelor existente. El sugereaz` c` ar fi 19 efecte
posibile, dar lista sa nu este definitiv` (Potter, 1999). Al]i autori, referindu-se la literatura existent`, ajung la
concluzia c` posibilele efecte negative ale televiziunii sunt reduse, \n compara]ie cu cele ale familiei, [colii [i
cercului de prieteni (Gunter & Mc Aleer, 1997).
O parte din aten]ia acordat` televiziunii [i con]inutului violent se datoreaz` caracterului sù global.
La aceast` tehnologie, veche de peste 75 de ani, se adaug` \n ultimul deceniu noile tehnologii digitale [i
Internetul. |n aceste condi]ii, noile medii de comunicare, al`turi de televiziunea tradi]ional` vor conduce
la o proliferare a con]inutului violent [i la r`spndirea necontrolat` a acestuia, cu efecte asupra dezvolt`rii
genera]iilor tinere.
Cercet`torii afirm` c`, nu expunerea la violen]a TV a adul]ilor sau a adolescen]ilor \i \ngrijoreaz`,
ci expunerea copiilor. Violen]a din mass-media poate avea efecte pe termen scurt asupra adul]ilor, dar efectele
pe termen lung se pare c` au loc numai \n cazul copiilor.
Chiar dac` [tim c` violen]a TV poate duce la o cre[tere a comportamentului agresiv sau la fric` [i
la atitudini [i valori modificate despre rolul violen]ei \n societate, cercet`torii consider` c` este necesar s`
cunoa[tem mai mult despre cum au loc aceste schimb`ri, care se exprim` prin comportamente sociale
indezirabile.
1.
REZULTATE ALE STUDIILOR ANTERIOARE
ercet`rile anterioare demonstreaz` o leg`tur` \ntre violen]a televizual` [i agresivitatea copiilor.

Chiar dac` aceste cercet`ri nu trateaz` exhaustiv investigarea efectelor pe care le are violen]a
de la televiziune, vom ]ine seama de urm`toarele rezultate:
l Copiii consum` mult` televiziune.
l Timpul consacrat televiziunii trece de dou` ore [i jum`tate la vrsta de cinci ani [i ajunge la
aproape patru ore pe zi la vrsta de 12 ani. Spre sfr[itul adolescen]ei, timpul petrecut \n fata
televizorului se stabilizeaz` la dou`-trei ore pe zi.
l Cercet`rile lui Eron [i colaboratorii (1971, 1972) demonstreaz` c`, \ntre 6 [i 10 ani, copiii sunt
mai sensibili la efectele televiziunii, mai \nti pentru c` este vrsta la care ei petrec maximum de
timp ca s` priveasc` la televizor, [i apoi pentru c` agresivitatea lor continu` s` creasc`, iar copiii
consider` \nc` televiziunea ca fiind foarte real`.
l Frecven]a expunerii bìe]ilor la emisiunile violente pe care le prefer`, conform declara]iilor lor,
prezicea frecven]a [i gravitatea delictelor pe care le comiteau la vrsta de 30 de ani, chiar dup`
ce influen]a agresivit`]ii ini]iale a acestor bìe]i era anulat` (Huesmann, 1986b).
l Copiii expu[i la violen]a televizual` pot deveni insensibili fa]` de violen]a real`, pot vedea lumea
ca pe un loc rù [i se tem c` se poate uza de for]a fizic` pentru rezolvarea conflictelor.
l Desenele animate, \n special, pot fi o surs` de stereotipuri negative cu privire la unele minorit`]i
l S-a observat c`, atunci cnd p`rin]ii privesc la televizor \n compania copiilor [i nu discut` cu ei
despre ceea ce se \ntmpl` pe micul ecran, copiii pot deveni mai agresivi \n realitate.
l Copiii cei mai agresivi aveau \n general p`rin]i ei \n[i[i agresivi, care se ar`tau nemul]umi]i de
copiii lor [i care \i pedepseau mai sever (Huesmann, 1986a).
115
University of California, Santa Barbara

University of North Carolina, Chapell Hill
University of Texas Austin
University of Wisconsin, Madison
248
Modul cel mai simplu de a descrie mecanismul prin care consumul de violen]` televizual` poate
conduce la agresivitate const` \n a afirma c`, copiii observ` comportamente agresive noi [i c` ei
\nva]` indirect c` actele violente sunt recompensate. Ei memorizeaz` aceste noi comportamente
care, din acel moment, fac parte din paleta de ac]iuni pe care ei le pot alege pentru a ob]ine ceea
ce doresc.
l Este cu siguran]` adev`rat c` violen]a televizual` nu se afl` la originea tuturor comportamentelor
agresive ale copiilor. Este adev`rat [i c` anumi]i copii sunt mult mai susceptibili dect al]ii de a
fi atin[i de aceast` violen]` [i c` ace[ti copii sunt probabil mai susceptibili de a deveni agresivi.
Dar efectele violen]ei televizuale incit` ace[ti copii cu risc s` devin` [i mai agresivi dect ar fi fost
\n alte condi]ii. Grupul cel mai vulnerabil nu reprezint` dect o minoritate a telespectatorilor, dar
tot ei sunt cei mai susceptibili de a constitui majoritatea agresorilor. Acest fapt \n sine motiveaz`
studierea acestor telespectatori [i a con]inutului violent din emisiunile TV.
|ncepnd cu anul 2004, [i \n Romnia au fost desf`[urate mai multe studii referitoare la violen]a din
mass-media, care au investigat att con]inutul violent din emisiunile TV, ct [i practicile de consum media
(inclusiv TV) ale copiilor [i adolescen]ilor.
O parte dintre aceste cercet`ri au fost efectuate de c`tre sau \n colaborare cu Centrul de Studii
Media [i Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC) de la Universitatea din Bucure[ti. Rapoartele de
cercetare postate pe site-ul CNA (Consiliul Na]ional al Audiovizualului, www.cna.ro) con]in foarte multe
detalii referitoare la tema pe care o discut`m aici.
l
2.
EFECTELE EXPUNERII LA VIOLEN}A TELEVIZAT~
fectele violen]ei se manifest` pe mai multe nivele. Primul nivel este cel imediat [i induce \n
psihologia copiilor mici procesul de imita]ie, iar la copiii mai mari [i adul]i procesul de afectare
[i excitare. Al doilea nivel este cel pe termen mai lung [i implic` \ncorporarea violen]ei \n scenariul personal de
via]` precum [i credin]ele despre ostilitatea relativ` a lumii [i justificarea unui r`spuns violent. Al treilea efect
este la nivelul societ`]ii [i se refer` la consolidarea [i transmiterea unei culturi a violen]ei, care include pesimism,
lips` de \ncredere, eroziunea devotamentului fa]` de binele comun, ca [i expresii publice ale ostilit`]ii.
De[i efectul social al violen]ei televizate este un subiect controversat, studiile [i dovezile [tiin]ifice
din ultimele decenii contureaz` trei efecte principale asupra comportamentului indivizilor:
Cre[terea agresivit`]ii - Multe studii arat` c` violen]a TV conduce la comportamente agresive,

violente, de cele mai multe ori prin imita]ie. Cei care privesc violen]a la televizor pot avea schimb`ri \n
sistemul propriu de valori, prefernd folosirea agresiunii \n rezolvarea unor conflicte.
Desensibilizare [i nep`sare - Privitul extensiv al violen]ei poate duce la o sc`dere a sensibilit`]ii
la violen]` [i la o acceptare/toleran]` a unor nivele crescute de violen]` \n societate. Aceasta include [i o
atitudine de nep`sare fa]` de persoane care au fost victime ale violen]ei.
Frica. Oamenii devin mai tem`tori. Copiii pot avea falsa impresie c` violen]a [i abuzurile sunt
pretutindeni [i c` nu exist` binele \n aceast` lume. Chiar dac` uneori putem fi par]ial de acord cu enun]ul
anterior, aceasta este o concep]ie fals` [i poate cauza unele dificult`]i \n diferitele stadii ale dezvolt`rii umane
prin valorizarea negativ` a lumii \n care trìm.
Psihologii de la Center for Communication Policy at UCLA avertizeaz` c`, din cauza expunerii
exagerate a copiilor la TV, mesajele care se propag` \n timpul programelor televizuale sunt foarte importante
[i pot modela [i influen]a modul \n care un copil percepe lumea [i aspectele sale importante. Mai concret,
mesajele cu con]inut violent pot avea un impact negativ asupra unui copil116.
116
www.christiananswers.net
249
Pentru copiii mici din lumea modern`, faptul c` v`d ni[te evenimente care implic` mult` mi[care
[i care au loc \ntr-o cutie din sufragerie, este o experien]` familiar` care nu se deosebe[te de celelalte
caracteristici ale universului lor. La aceast` vrst`, zgomotul, imaginile bru[te, haotice pot \nspìmnta. Un
copil de trei ani va \ntreba cum ac]ioneaz` obiectele din cutie [i ce fac ele acolo, dar va [i urm`ri mi[c`rile
lor.
Pn` la vrsta de cinci ani, de obicei copiii cred c` oamenii pe care \i v`d pe ecran sunt fiin]e
miniaturale care se afl` \n aparat [i vor face eforturi s` intre \n contact cu ele. |n]elegerea faptului c` acestea
sunt proiec]ii ale evenimentelor actuale apare de abia \n primii ani de [coal`.
|n jurul vrstei de cinci ani, copiii \ncep s` \n]eleag` aluziile [i indica]iile celor din jur c` ceea ce v`d
la televizor este o prezentare a lumii reale sau o fic]iune (ca \n desenele animate). Chiar [i a[a, copiii nu se
pot distan]a u[or de ceea ce v`d pe ecran, astfel c`, de[i ei s-ar putea s` [tie c` ceea ce v`d pe ecran nu este
real, totu[i sunt \nfrico[a]i de scenele violente. |n jocurile lor, ei \[i asum` rolurile personajelor v`zute la
televizor [i \ncep a distinge \ntre buni [i rì, \ntre eroi [i rùf`c`tori.
Pn` la vrsta de 7 ani, nu se poate reduce impactul emo]ional al evenimentelor v`zute la TV. Pe
la 12 ani, dou` treimi dintre copii [tiu c` filmele de la TV sunt interpretate de actori. Dar aceasta nu \nseamn`
c` ei \n]eleg ct este de realist` interpretarea unor circumstan]e umane.
Pn` la maturitate, putem fi impresiona]i de imagini reale sau fic]ionale. |n fiecare caz, percep]ia
noastr` asupra realismului imaginilor este un factor care determin` semnificativ impactul acestora.
Sunt mul]i factori care opereaz` \n timpul copil`riei [i despre care se [tie c` au o contribu]ie la
comportamentul violent al adul]ilor, iar efectele lor sunt cumulative. Situa]ia \n care copiii asist` la scene
violente \ntre p`rin]i poate avea efecte negative pe termen lung, inclusiv un comportament agresiv la
maturitate. Unii cercet`tori au afirmat chiar c` experien]a unei violen]e reale \n copil`rie are cu mult mai mare
efect asupra predispozi]iei la agresivitate dect violen]a urm`rit` la film sau la televizor.
De[i cauzele violen]ei \n rndul tinerilor sunt multifactoriale [i includ variabile ca s`r`cia,
psihopatologia familiei, abuzurile asupra copiilor, expunerea la violen]a domestic` [i din comunitate, abuzul
de substan]e [i alte tulbur`ri psihiatrice, literatura de specialitate este categoric` asupra faptului c` expunerea
copilului la violen]a din mass-media are un rol important \n etiologia comportamentului agresiv.
|n ultimii 40 de ani s-au desf`[urat numeroase cercet`ri asupra rela]iei dintre violen]a TV [i
comportamentul violent al tinerilor. Aceast` corela]ie a fost confirmat` prin studii longitudinale, transversale
[i experimentale.
Cercet`torii au demonstrat c`, \n cazul copiilor mici, ace[tia vor imita actele agresive v`zute la TV
\n jocul cu ceilal]i copii. |nainte de vrsta de 4 ani, copiii nu pot distinge \ntre realitate [i fantezie, [i consider`
violen]a ca pe un fapt obi[nuit. |n general, violen]a la televiziune [i \n filme apare ca un model de rezolvare
a conflictelor - este eficient`, des \ntlnit` [i episodic`. Eroii sunt violen]i [i, astfel, sunt r`spl`ti]i pentru
comportamentul lor. Ei devin modele pentru tineri. Pentru ace[tia, devine teribilist s` ai o arm` automat`
[i s` o folose[ti pentru a-i lovi pe bìe]ii rì. Scenariul tipic de folosire a violen]ei pentru o cauz` dreapt`
se translateaz` \n via]a de zi cu zi, ca o justificare a folosirii violen]ei \mpotriva unor poten]iali agresori.
A[adar, tinerii vulnerabili, care au fost agresa]i, pot fi tenta]i s`-si rezolve problemele prin mijloace violente.
|n plus, copiii care urm`resc violen]a la TV au devenit insensibili la aceasta. Ei pot considera violen]a ca pe
un aspect al vie]ii [i, \n timp, s`-[i piard` abilitatea de empatie cu victima sau cu agresorul. O analiza a
impactului desenelor animate asupra copiilor mici poate fi urm`rit` \n Velicu, 2006b.
Pentru a studia efectele vizion`rii scenelor de violen]` din filme sau TV, cercet`torii americani au
folosit experimente psihologice \n cadrul c`rora puteau studia efectele imediate sau pe termen scurt. Mai
concret, un grup de copii era invitat s` vizioneze un film cu scene violente, iar psihologii le observau
comportamentul att \n timpul vizion`rii ct [i imediat dup` aceea. Bandura a demarat \nc` din anii 60
cercet`ri privind impactul violen]ei TV asupra copiilor de vrst` pre[colar`. Concluzia rezultatelor ob]inute
a fost c` violen]a televizat` sau filmat` are ca efect reducerea inhibi]iei \n materie de violen]`, un mod de
comportament mai agresiv, precum [i \nv`]area comportamentului agresiv.
Modelul psihologic elaborat de Comstock (Comstock et al., 1978, apud Denis McQuail, Sven
Windahl, Modele ale comunic`rii pentru studiul comunic`rii de mas`, ed. Comunicare.ro, Bucure[ti, 2001)
sistematizeaz` rezultatele ob]inute din numeroase cercet`ri empirice cu privire la efectele directe ale
televiziunii asupra telespectatorilor. Cercet`rile evocate se focalizeaz` pe efectele neplanificate [i nedorite, mai
250
ales agresivitatea [i delincven]a. Modelul este prezentat sub forma unei diagrame care simbolizeaz` traseul
\n timp al unei persoane, din momentul \n care intr` \n contact cu televiziunea, pentru prima dat`. Se \ncepe
cu expunerea la un comportament social urm`rit la TV. Posibilitatea de a \nv`]a sau de a adopta
comportamentul ar`tat la televiziune depinde de relevan]a sau importan]a acestuia [i de stimularea
emo]ional`. Pentru a pune efectiv \n practic` un comportament \nv`]at, persoana trebuie s` \ntlneasc` o
situa]ie din via]a real` care s`-i permit` sau s` favorizeze acest lucru.
Un argument suplimentar este adus de John Murray (2001, apud John Murray, Childrens Brain
response to TV violence, la Meeting of the Society for reserch in Child development, 2001) care conecteaz`,
prin intermediul tehnologiei imagistice (RMN), vizionarea TV cu activarea anumitor zone din creier. Astfel,
el a constatat c` la vizionarea unor produc]ii TV cu con]inut violent, se activeaz` zonele corespunz`toare
aten]iei, incit`rii, detect`rii pericolului, codificarea [i reg`sirea de informa]ie, [i programarea motorie. Autorul
a g`sit c` violen]a televizual` a activat mecanismele neurofiziologice care conduc la stocarea pe termen lung
a percep]iilor cu \nc`rc`tur` emo]ional`. Stocarea unor asemenea percep]ii conduce la o m`rire a [ansei de
reg`sire a comportamentului violent, ca o caracteristic` a comportamentului social.
Despre efectele pe termen lung s-a scris mai pu]in, deoarece aceasta presupune efectuarea unor
cercet`ri longitudinale foarte complexe. O contribu]ie foarte important` \n acest sens o aduc cercet`rile lui
Eron [i Huesman ale c`ror rezultate au stabilit clar leg`tura dintre violen]a televizat` [i comportamentul
agresiv al copiilor. Cercet`rile longitudinale au scos in eviden]` [i rolul p`rin]ilor, capacitatea intelectual` a
copilului [i raporturile sociale. Cercet`rile longitudinale confirm` teoria conform c`reia copilul va fi \n mod
special sensibil pn` la o anumit` vrst` f`r` \ndoial` vrsta de 10 ani -, perioad` in care televiziunea ar putea
exersa o influen]` major` asupra comportamentului sau.
Una din ultimele cercet`ri ale lui Huesman et al. a debutat \n 1987, cnd au fost investiga]i 550 de
copii de [coal` primar` (clasele I-IV) [i s-au reluat 15 ani mai trziu, \n 1992, cnd acei copii deveniser`
tineri adul]i. Dar, \n a doua parte a cercet`rii, au fost investiga]i [i prietenii, partenerii, so]i/so]ii [i chiar
p`rin]ii subiec]ilor. Concluziile cercet`rii sunt f`r` echivoc.Marii consumatori de TV din copil`rie se
distingeau prin frecven]a unui comportament violent \n societate sau \n familie, spre deosebire de grupul
celor care, \n copil`rie, avuseser` un consum TV minim sau moderat. De[i studiul men]ionat a fost criticat
ca avnd unele lacune metodologice, el r`mne o contribu]ie important` pentru studierea efectelor violen]ei
TV asupra comportamentului copiilor.
|n Romnia, men]ion`m analiza secundar` asupra unor date privind audien]a [i consumul media al
copiilor, din 2005 ({tef`nescu, 2006c), care a analizat efectele pe termen scurt ale violen]ei TV. Au fost
considerate efecte pe termen scurt r`spunsurile copiilor [i adolescen]ilor la urm`toarea \ntrebare:
|n ce fel te sim]i influen]at/` de scenele de violen]` pe care le vezi la TV?:
(1) m` amuz` [i m` las` indiferent,
(2) m` fac [i mai curajos [i mai \ndr`zne],
(3) m` ajut` / m` fac s` le imit \n rela]iile cu al]ii,
(4) m` \ngrozesc [i \mi dau un sentiment de nesiguran]`,
(5) \mi perturb` somnul.
Analiza transversal` a efectelor pe termen scurt pe care le poate avea violen]a televizual`, relev`
faptul c` efectul de imita]ie a actelor violente este sc`zut, pentru toate vrstele cuprinse \ntre 7 [i 18 ani (sub
5%). Tulbur`rile de somn sunt mai frecvente la vrstele de 7-9 ani (\ntre 10% [i 15%) [i scad pn` la 3% la
vrsta de 18 ani.
Pe m`sur` ce cresc, copiii devin mai indiferen]i fa]` de violen]a afi[at` la televizor. Dac` la 7 ani,
18% dintre copii se declar` indiferen]i, la 18 ani, 45% dintre adolescen]i au aceast` atitudine fa]` de violen]a
televizual`. Dar, o propor]ie mare a copiilor declar` ca sunt \nfrico[a]i/ \ngrozi]i/ nesiguri de scenele de violen]`
v`zute la televizor. Curba de tendin]` din figura urm`toare are un maxim \n jurul vrstei de 12 ani.
|ntre 10 [i 12 ani, copiii declar` o stare de nesigura]`/groaz` \n propor]ie de 35-38% (conform
tabelului urm`tor), \n urma vizion`rii unor programe violente la televiziune.
251
Efectele violen]ei TV pe vrste
Propor]ia celor care devin mai curajo[i, mai \ndr`zne]i \n urma vizion`rii unor scene de violen]` la
TV este aproximativ constant` pentru toate vrstele, \ntre 9% [i 14%, cu un maxim \n jurul vrstei de 14 ani.
|n general, efectele vizion`rii violen]ei TV se grupeaz` \n dou` categorii, \n func]ie de frecven]`.
Efectele care apar cu o frecven]` redus` (3%-15%) sunt: imita]ia, \ndr`zneala/ curajul [i tulbur`rile de somn.
La polul opus sunt efectele la care s-a constatat o frecven]` foarte mare (20%-45%): indiferenta [i frica (starea
de nesiguran]` / groaz`).
Efectele cu frecven]` slab` au o distribu]ie cvasi-uniform` pentru toate vrstele. |n schimb, efectele
cu frecven]` major` au o evolu]ie diferen]iat` pe vrste [i sexe. Starea de indiferen]` cre[te odat` cu vrsta,
iar starea de nesiguran]` / groaz` are un trend cresc`tor \ntre 7 [i 12 ani (27%-38%), dup` care descre[te [i
se stabilizeaz` \n jurul a 30%.
Modific`rile comportamentale ale copiilor \n urma vizion`rii scenelor violente de la televizor au o
important` component` de gen, deoarece s-a constatat c` exist` diferen]ieri ale intensit`]ii cu care fetele [i
bìe]ii reac]ioneaz` la violen]a televizual`. Astfel, s-a constatat c`, \n cazul bìe]ilor, efectul de desensibilizare
este mai mare dect la fete. |n cazul fetelor, frica devine dominant` [i dep`[e[te cu mult declara]iile bìe]ilor.
|n cazul bìe]ilor se constat` o evolu]ie ascendent` a desensibiliz`rii [i o evolu]ie descendent` a
sentimentului de fric` sau a tulbur`rilor de somn pe m`sur` ce cresc. La vrste mici (7ani) sub 20% dintre
bìe]i sunt nep`s`tori la scenele de violen]`, pentru a ajunge la 55% la vrsta de 18 ani. |n acela[i timp,
sentimentul de fric` scade de la 30% la 7 ani, la 18 % la 18 ani.
Dar vizionarea violen]ei TV induce [i un comportament \ndr`zne] care \i face pe copii s` braveze [i
s` recurg` la acte, considerate de ei, de mare curaj. Acest tip de comportament este declarat de aproape 20%
dintre copiii de 7 ani, dar procentul scade la jum`tate, la vrsta de 18 ani.
|n cazul fetelor, s-a constatat c` frica indus` de violen]a urm`rit` la televizor este efectul major,
urmat de desensibilizare [i, \n final, de imitarea violen]ei.
252
Este remarcabil` traiectoria efectului de fric`; la vrsta de 7 ani frica, nesiguran]a se manifest` la
aproape 30 % dintre fete, atingnd un maxim de 45% la 11-12 ani [i apoi de 47% la 17 ani.
Efectul de imitare este mai rar \n cazul fetelor. La 7 ani, acest efect este nul, iar la 18 ani nu dep`[e[te
4%. Desensibilizarea \n cazul fetelor porne[te de la acela[i procent ca [i \n cazul bìe]ilor (\n jur de 18% la
7 ani), dar evolu]ia nu este att de accentuat`; la 18 ani, numai 36% dintre fete declar` acest comportament,
fa]` de 54% dintre bìe]ii de aceea[i vrst`.
Dar care sunt predictorii efectelor pe termen scurt ai violen]ei televizuale? |n urma unei proceduri
de regresie stepwise ({tef`nescu, 2006c) s-au ob]inut rezultate care explic` par]ial unele teorii discutate
anterior. Vom prezenta aceste rezultate pe grupe de vrst`, diferen]iat pe sexe, deoarece vom constata unele
comportamente specifice.
S-a ob]inut urm`toarea ierarhie a predictorilor:
I. violen]a din filme,
II. violen]a de la [tiri,
III. consumul de filme TV,
IV. sexul [i vrsta copilului,
V. statusul socioeconomic al familiei
VI. comunicarea cu p`rin]ii.
Cele trei grupe de vrst` (7-10 ani, 11-14 ani [i 15-18 ani) sunt influen]ate diferit de ace[ti factori,
dar violen]a din filme [i de la [tiri constituie factorii predictivi principali pentru toate vrstele. Pe m`sur` ce
copiii cresc, efectele violen]ei televizuale sunt combinate [i amplificate de factorii sociali, \n special \n cazul
fetelor. Se pare c` bìe]ii sunt influen]a]i att de aspectele calitative (prezen]a [i intensitatea violen]ei TV),
dar [i de aspectul cantitativ (num`rul de ore de vizionare a filmelor). Consumul de filme apare ca predictor
la bìe]ii de 11-14 ani, iar la adolescen]i situa]ia se modific` din nou. |n cazul acestora, remarc`m la ambele
sexe prezen]a factorului cantitativ consumul de filme TV. De[i influen]a este slab`, acest factor a r`mas \n
regresia stepwise ca fiind stabil. Este, probabil, un semnal al consumului cumulat de televiziune, la care sunt
expu[i copiii \ncepnd cu cele mai fragede vrste.
De[i aceste influen]e sunt slabe, simpla lor prezen]` \nseamn` c` ele se adaug` altor factori de risc
individuali [i sociali, pe care este mai greu s`-i control`m. A[a cum afirma Huesman persoanele care comit
acte de agresiune influen]ate de violen]a televizual` constituie o minoritate, dar \n grupul delincven]ilor ei sunt
majoritatea.
Dar ce spun p`rin]ii despre efectele vizion`rii TV asupra comportamentului copiilor? O analiz`
secundar` asupra unor variabile din BOP117, 2006, scoate \n eviden]` atitudinea p`rin]ilor fa]` de posibilele
efecte (pozitive [i negative) ale vizion`rii TV asupra copiilor lor. Dou` grupuri de p`rin]i au r`spuns: cei care
au copii de vrst` sub 6 ani [i cei cu copii \ntre 7 [i 14 ani.
40% dintre p`rin]i consider` c` vizionarea TV are [i efecte benefice asupra copiilor lor, conform
graficului urm`tor. Jum`tate dintre p`rin]ii responden]i consider` c` TV are un rol educativ informativ. |n
propor]ii mai mici, p`rin]ii men]ioneaz` [i stimularea [i dezvoltarea anumitor abilit`]i personale, mai ales \n
cazul copiilor mici.
117
BOP-Barometrul de Opinie Public`.
253
Efectele pozitive ale vizion`rii TV asupra copiilor
P`rin]ii care consider` c` vizionarea TV are efecte negative asupra copiilor lor sunt \n propor]ie
de 60%. O treime dintre ace[tia men]ioneaz` violen]a din programe precum [i con]inutul neadecvat copiilor.
P`rin]ii au mai observat [i efectul de imitare a violen]elor precum [i stimularea comportamentelor agresive
ale copiilor, \n special \n cazul copiilor mici.
254
Efectele negative ale vizion`rii TV asupra copiilor

Dac` corel`m aceste r`spunsuri cu situa]ia revelat` de ultima cercetare 118 efectuat` la cererea
UNICEF \n 2009, p`rin]ii au cu adev`rat motive de \ngrijorare. Emisiunile TV abund` \n violen]` verbal`
[i fizic`.
118
Violen]a televizual` [i protec]ia copilului, raport de cercetare Centrului de Studii Media [i Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finan]at de
UNICEF 2009.
255
Frecven]a formelor de violen]`

|n intervalul de dou` s`pt`mni monitorizate \n 2009, copiii au putut vedea la televizor 154 de
omucideri, 185 de b`tì, peste 130 de insulte/injurii [i peste 400 de scene de impolite]e verbal`. Aproape toate
emisiunile difuzate de canalele TV romne[ti con]in scene de violen]`, cu un maxim \n cadrul emisiunilor
de [tiri (violen]a real`).
Violen]a n func]ie de tipul emisiunilor
256
A[a cum apreciaz` unii cercet`tori occidentali, se pare c` violen]a real` are un impact mai puternic
asupra copiilor, mai ales asupra acelora de vrst` [colar`. Am analizat frecven]a scenelor de violen]` real`
]innd cont de intervalul orar de difuzare, pentru a afla cnd expunerea devine supra- dimensionat` [i
alarmant` pentru copii.
Distribu]ia violen]ei la [tiri pe ore de difuzare (minute)

|n intervalul orar 16h-23h, violen]a real` are dou` vrfuri: la jurnalele de la ora 17 [i la cele de la
ora 20. Dar trebuie remarcat c`, la ora 17, propor]ia con]inutului violent la [tiri este mult mai mare dect la
ora 19. La aceast` or` (17h) mul]i copii sunt \nc` singuri acas`, iar p`rin]ii lor nu-i pot controla preventiv
asupra consumului de violen]a TV. Iat` c` nu numai intervalul de prime-time prezint` riscuri pentru copii,
ci [i perioada dup`-amiezii; pe lng` [tiri, mai adùg`m [i vizionarea unei mari cantit`]i de publicitate (care
poate avea un con]inut necorespunz`tor), precum [i violen]a din produc]iile fic]ionale de la acest` or` (seriale,
telenovele etc.).
{i alte rezultate ale cercet`rii men]ionate constituie factori de risc pentru copii.
|n aproape 83% din actele de violen]` prezentate la televizor, violen]ele sunt comise de agresori
umani. |n 85 % din cazuri, violen]a este gratuit`, iar consecin]ele actului de violen]` asupra agresorului ori
nu exist` (65% din cazuri), ori nu sunt prezentate (21%). |n ceea ce prive[te inten]ionalitatea actelor de
violen]`, 85% dintre cele prezentate la televizor sunt comise cu inten]ie [i \n doar 23% din cazuri agresorul
\[i ajut` victima.
Ct despre victimele actelor de violen]`, acestea sunt de natur` uman` \n propor]ie de 79%, dar \n
jum`tate din cazuri nu sunt prezentate consecin]ele violen]ei. O propor]ie important` a actelor de violen]`
are loc \n mediul familial (23%), \n afara casei - pe strad` sau \n natur` (21%) - [i \n emisiunile TV (20%).
257
3.
REGLEMENT~RILE PRIVIND VIOLEN}A TELEVIZAT~
n Occident, sectorul audiovizual se confrunt` cu un conflict de interese \n ceea ce prive[te violen]a:

pe de o parte, dreptul la libertatea de exprimare [i de crea]ie, esen]ial pentru o societate
democratic`, iar pe de alt` parte, protejarea celorlalte drepturi ale omului, \n special a drepturilor copiilor.
Se pune problema limit`rii violen]ei \n programele televizuale, f`r` a-i ignora prezen]a \n via]a real` sau a
restrnge libertatea de informare119.
|n Statele Unite autorit`]ile folosesc o clasificare pe [apte categorii de con]inut televizual:

TV-Y adecvat pentru copii
TV-Y7 pentru copiii peste 7 ani
TV-Y7-FV pentru copii peste 7 ani; include un nivel \nalt de violen]` fic]ional`
TV-G audient` general`, nu se adreseaz` \n special copiilor, dar nu e nepotrivit pentru ei
TV-PG suger`m sfatul p`rin]ilor
TV-14 p`rin]ii sunt aten]iona]i; poate fi neadecvat copiilor sub 14 ani
TV-MA numai pentru auditoriu adult; poate fi neadecvat pentru copiii sub 17 ani.
Asa cum se vede, \n USA, reglement`rile plaseaz` responsabilitatea asupra consumatorilor, adic` a
p`rin]ilor. Capitolul corespunz`tor din legisla]ie poart` numele Parental Choice in Television Programming
(Alegerea de c`tre p`rin]i a programelelor TV). Astfel, p`rin]ii sunt informa]i din timp asupra naturii
viitoarelor programe TV [i li se pun la dispozi]ie echipamente tehnice (V-chip) pentru a bloca programele cu
con]inut violent, sexual sau de natura a afecta copiii.
{i \n Canada func]ioneaz` un sistem de clasificare asem`n`tor cu cel american, cu deosebirea c` nu
sunt clasificate toate emisiunile, ca de exemplu: [tirile, documentarele, talk-show-uri [i emisiuni sportive.
Radiodifuzorii canadieni sunt responsabili pentru clasificarea emisiunilor, chiar [i a celor preluate din USA,
care sunt deja clasificate. Autoritatea de auto-reglementare este The Canadian Broadcast Standards Council
(CBSC), care a dezvoltat Canadas Voluntary Code Regarding Violence in Television Programming, prin care
urm`re[te trei principii importante:
l
l
l
Programele care con]in violen]` gratuit` nu vor fi difuzate;

Copiii nu vor fi expu[i la programe neadecvate vrstei lor;
Telespectatorii vor fi informa]i despre con]inutul programelor pe care le vizioneaz`.
|n Europa, Directiva "Televiziunea f`r` frontiere" a Consiliului Europei con]ine [i articole referitoare
la problematica violen]ei \n programele televizuale120. Protec]ia minorilor face obiectul articolului 22 (cap. V):
"1. Statele membre vor asigura m`suri corespunz`toare pentru a se asigura c` programele televizate de
difuzorii afla]i sub jurisdic]ia lor nu includ nici un fel de programe care ar putea afecta serios dezvoltarea
fizic`, mental` sau moral` a minorilor, \n special programe ce implic` pornografie sau violen]` gratuit`" .
Deoarece publicitatea este recunoscut` ca un gen artistic distinct prezent pe ecranele televizoarelor,
mai ales \n prime time, [i avnd consecin]e asupra comportamentului copiilor, aceea[i Directiv` precizeaz`
\n articolul 16.1 c`:
1. Publicitatea TV nu trebuie s` aduc` prejudicii morale sau fizice minorilor [i pentru aceasta se va conforma
urm`toarelor criterii pentru protec]ia lor:
119
120
Dezbaterea public` "De ce [i cum limit`m violen]a \n programele audiovizuale", 10.05.2004, CNA.
www.cna.ro
258
a. Nu va incita direct minorii s` cumpere un produs sau un serviciu, exploatndu-se lipsa lor de
experien]` sau credulitatea acestora.
b. Nu trebuie s` incite direct minorii s`-[i conving` p`rin]ii sau ter]e persoane s` cumpere produsele sau
serviciile respective.
c. Nu trebuie s` exploateze \ncrederea deosebit` pe care minorii o au \n p`rin]ii, profesorii lor sau \n alte
persoane.
d. Nu trebuie s` prezinte minorii \n situa]ii periculoase.
{i autorit`]ile romne[ti, preocupate de calitatea produc]iilor prezentate la TV care ar putea afecta
dezvoltarea fizic`, mental` sau moral` a minorilor, au adoptat decizii privind protec]ia minorilor.
Articolul 39 din Legea Audiovizualului121 precizeaz`:
"Este interzis` difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizic`, mental` sau moral` a
minorilor, \n special programele care con]in pornografie sau violen]` nejustificat`".
CNA, ca organism de reglementare, monitorizeaz` violen]a din programele de televiziune. |n anul
2003 a fost lansat` Campania na]ional` Audien]` f`r` violen]` destinat` \n primul rnd protec]iei minorilor
[i adolescen]ilor. Pentru a sus]ine aceast` campanie, CNA a publicat Decizia privind protec]ia minorilor \n
cadrul serviciilor de programe122. Aceast` decizie trece \n revist` toate situa]iile \n care minorii ar putea fi afecta]i
de produc]iile TV (fie ca telespectatori, fie ca actori), inclusiv de programele de publicitate, de [tiri sau cele
muzicale. Sunt f`cute recomand`ri privind intervalele de difuzare a anumitor tipuri de emisiuni, precum [i
respectarea sistemului de semne (signaletica) de avertizare pe vrste: 12, 16, 18 [i AP.
Pentru a permite p`rin]ilor sau reprezentan]ilor legali ai minorilor s` fac` alegerea potrivit`, to]i
radiodifuzorii au obliga]ia s` pun` la dispozi]ia publicului informa]ii suficiente privind intervalul orar de
difuzare, recomand`rile [i avertiz`rile acustice [i vizuale, astfel \nct programele vizionate sau ascultate \n
familie ori numai de c`tre minori s` nu afecteze dezvoltarea fizic`, mental` sau moral` a acestora; acelea[i
obliga]ii sunt valabile [i pentru serviciile de programe destinate exclusiv publicului din Romnia, retransmise
de distribuitorii de servicii. (Art.14).
|n perioada decembrie 2007- februarie 2008, CNA a lansat Campania denumit` Somnul p`rin]ilor
na[te mon[tri, care viza con[tientizarea p`rin]ilor privind pericolul reprezentat de vizionarea programelor
TV cu efect poten]ial dùn`tor \n ceea ce prive[te dezvoltarea fizic`, mental` [i moral` a copiilor. |n acest
scop a fost contractat` producerea a trei spoturi TV [i a dou` spoturi radio cu mesajul Nu l`sa copilul educat
de televizor.
Autoritatile monitorizeaz` atent canalele TV [i intervin, prin sanc]iuni, atunci cnd con]inutul
produc]iilor TV \ncalc` Legea audiovizualului. Vom prezenta dou` exemple recente.
Primul se refer` la sanc]iuni (amend` [i difuzarea deciziei CNA) c`tre un canal TV care a difuzat o
emisiune, ce con]inea violen]` [i avea conota]ii sexuale, la ora 17:30, or` la care copiii sunt \n fa]a TV.
Al doilea exemplu se refer` la interzicerea difuz`rii reclamei la Pufule]ii Gusto \n prime time, din
cauza con]inutului violent, [i mutarea difuz`rii ei dup` ora 23.
121
122
Legea Legea 504 din 11 iulie 2002 - Legea audiovizualului (www.cna.ro).

Decizia nr 57/13 martie 2003.
259
Exemplul 1 sursa www.cna.ro
pentru postul de televiziune ACAS~ TV

V` naint`m, al`turat, Decizia C.N.A. nr. 749/23.07.2009 privind amendarea cu 10 000 lei a radiodifuzorului
S.C. PRO TV S.A. pentru postul de televiziune ACAS~ TV [i v` aten]ion`m c`, potrivit dispozi]iilor Deciziei
C.N.A. nr. 52/2003, ave]i obliga]ia de a transmite n urm`toarele 24 de ore de la comunicare, sonor [i vizual, de
cel pu]in 3 ori, n intervalul orar 18.00-22.00, urm`torul text:
Consiliul Na]ional al Audiovizualului a sanc]ionat postul ACAS~ TV cu amend` n cuantum
de 10 000 lei, ntruct, n cadrul emisiunii Pove[tiri adev`rate, din data de 7 iulie 2009, a
difuzat, de la ora 17.30, un reportaj cu conota]ii sexuale, ceea ce a avut drept consecin]`
nerespectarea m`surilor de protec]ie a copiilor care, la ora men]ionat`, au acces nengr`dit la
emisiunile de televiziune.
Potrivit legisla]iei audiovizuale, difuzarea unor programe care pot afecta dezvoltarea fizic`,
mental` sau moral` a minorilor se poate face numai dac`, prin alegerea intervalului de
difuzare, minorii nu au acces audio sau video la programele respective.
V` atragem aten]ia c` textul nu poate fi difuzat n calupuri de publicitate.
Exemplul 2 - sursa www.cna.ro
Vizionnd spotul, Consiliul a constatat c` acesta este difuzat cu nc`lcarea prevederilor art. 29 [i art. 21 alin. (1)
lit. a) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a con]inutului audiovizual, cu modific`rile [i
complet`rile ulterioare.
Conform art. 29, publicitatea [i teleshoppingul se supun cerin]elor [i criteriilor de protec]ie a copiilor.
Art. 21 prevede la alin. (1) lit. a) c` pot fi difuzate numai n intervalul orar 23.00 - 6.00 produc]iile audiovizuale
care prezint`, n mod repetat, violen]` fizic`, psihic` sau de limbaj.
Membrii Consiliului au analizat con]inutul spotului [i au apreciat c` acesta constituie o produc]ie audiovizual` ce
se ncadreaz` n dispozi]iile art. 21 alin. (1) lit. a), avnd n vedere c` el promoveaz` un produs prin folosirea
unor elemente [ocante, care pot afecta dezvoltarea mental` [i psihic` a copiilor.
Consiliul a considerat, pe de o parte, c` violen]a [i sadismul folosite ca [i componente de promovare a unui produs
alimentar preferat de copii, pot fi deosebit de periculoase pentru ace[tia.
Pe de alt` parte, o astfel de promovare este de natur` s` afecteze nu numai sensibilitatea copiilor, dar [i pe cea a
unei p`r]i a publicului matur, care nu are o preferin]` pentru produc]ii asimilabile celor de tip horror.
Fa]` de aceste aspecte, ]innd cont de obliga]iile ce revin radiodifuzorilor n privin]a respect`rii cerin]elor [i criteriilor
de protec]ie a copiilor n cadrul serviciilor de programe, Consiliul a decis, n calitate de garant al interesului public,
c` o astfel de produc]ie audiovizual` poate fi difuzat` numai dup` ora 23.00, ca m`sur` de protec]ie a publicului
minor.
Pentru aceste considerente, Consiliul Na]ional al Audiovizualului dispune, n temeiul [i cu
respectarea prevederilor art. 15 din Legea audiovizualului, intrarea de ndat` n legalitate n
privin]a spotului publicitar de promovare a produsului Pufule]i Gusto transmis de posturile
de televiziune, n sensul ca acesta s` fie difuzat numai dup` ora 23.00, n scopul asigur`rii
protec]iei copiilor n cadrul serviciilor de programe.
260
Situa]ia violen]ei la televiziune r`mne o preocupare constant` a autorit`]ilor, precum [i a p`rin]ilor

[i educatorilor. Recent, a intrat in vigoare Codul de reglementare a con]inutului audiovizual123, \n care primul
titlu con]ine patru capitole referitoare la drepturile copilului (cap 1 -Protec]ia drepturilor copilului; cap 2 Serviciile de programe [i protec]ia copilului; cap 3 - Programele de [tiri [i protec]ia copilului; cap 4 Programele muzicale [i protec]ia copilului).
{i societatea civil`, prin Liga Pro-Europa [i Liga pentru Ap`rarea Drepturilor Omului, s-a implicat
\n dezbaterile privind violen]a la televiziune, recomandnd ca aceasta s` fac` obiectul autoreglement`rilor [i
nu unei legi prohibitive. Asocia]ia Romn` de Comunica]ii Audiovizuale ARCA se preocup` de
autoreglement`rile din domeniul TV, publicnd recomand`ri privind calitatea programelor
(www.audiovizual.ro):
l
l
l
l
l
l
l
|n programele pentru copii cu personaje reale, violen]a se va prezenta numai dac` este esen]ial` pentru
dezvoltarea personajelor sau a intrigii.
Programele de anima]ie care con]in violen]a stilizat` [i non-realist` nu vor avea violen]a ca tema central`
[i nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase.
Programele pentru copii vor trata cu aten]ie teme care pot induce copiilor sentimente de insecuritate,
anume atunci cnd redau certuri sau evenimente tragice (decese) \n familie, moartea sau r`nirea
animalelor, consum de droguri sau atacuri stradale.
Programele pentru copii trebuie s` evite promovarea de comportamente imitative periculoase.
Programele nu vor con]ine scene de violen]` realist` care s` induc` ideea c` violen]a este modul cel mai
eficient de a solu]iona probleme sau conflicte reale.
Programele nu vor minimaliza efectele violen]ei \n via]a real`.
Programele nu vor con]ine elemente terifiante arbitrare, f`r` rela]ie de continuitate cu tema programului.
4.
|NV~}~MINTE {I RECOMAD~RI
este tot \n lume, sectorul audiovizual se confrunt` cu un conflict de interese \n ceea ce prive[te
violen]a: pe de o parte, dreptul la libertatea de exprimare [i de crea]ie, esen]ial pentru o societate
democratic`, iar pe de alt` parte, protejarea celorlalte drepturi ale omului, \n special a drepturilor copiilor.
Se pune problema limit`rii violen]ei \n programele televizuale, f`r` a-i ignora prezen]a \n via]a real` sau a
restrnge libertatea de informare.
Trebuie s` recunoa[tem validitatea economic` a violen]ei din mass-media. Violen]a se vinde. Att
copiii ct [i adul]ii sunt atra[i de scenele violente prin ac]iunea [i emo]iile intense produse de film. Multe
emisiuni cu popularitate [i filme pentru copii con]in violen]`. Cercet`torii americani au constatat c` emisiunile
cu violen]` cost` cu 10% mai pu]in dect cele neviolente, iar [ansa ca un show TV s` fie bine vndut \n
strìn`tate cre[te cu 16% dac` este violent (Hamilton, 1998).
Studiile arat` c`, atunci cnd actele de violen]` sunt comise de personajele principale ale produc]iei,
impactul [i influen]a asupra telespectatorilor este [i mai mare. Adul]ii, dar mai ales copiii, sunt atra[i de
personajele principale, cu care se identific` [i ale c`ror comportamente le re]in [i le imit`. Astfel, eroii sau
personajele percepute ca pozitive, [i care comit acte de violen]`, constituie situa]ii de risc pentru audien]`,
\n compara]ie cu personajele negative
Chiar dac` [tim c` violen]a TV poate duce la o cre[tere a comportamentului agresiv sau la fric` [i
la atitudini [i valori modificate despre rolul violen]ei \n societate, cercetatorii consider` c` este necesar s`
cunoa[tem mai mult despre cum au loc aceste schimb`ri, care se exprim` prin comportamente sociale
indezirabile. De[i violen]a face parte din via]` [i nu poate fi eradicat` complet, mass-media trebuie s` ]in`
123
Decizia nr. 187/3-04-2006 , Codul de reglementare a con]inutului audiovizual, text intrat \n vigoare de la data de 3 iunie 2009 www.cna.ro
261
seama de efectele asupra dezvolt`rii copiilor [i adolescen]ilor, pe care le poate avea expunerea exagerat` la
scene violente.
Al`turi de mass media, consider`m c` familia are un rol important \n prevenirea efectelor nocive pe
care le poate avea consumul de violen]` televizual`. Dintre to]i adul]ii, p`rin]ii sunt cei care, \n mod constant,
se afl` al`turi de copii toat` via]a. Dac` ei nu se implic`, atunci b`t`lia este pierdut` din start, cu toate
eforturile depuse de societate. Unul dintre elementele predictoare ale agresivita]ii la copii este lipsa de
disciplin` eficient` din partea p`rin]ilor (Patterson, Debaryshe, Ramsey, 1989). Se pare c` p`rin]ii care nu
verific` sau nu controleaz` eficient activit`]ile copiilor lor vor fi mai susceptibili de a-[i vedea copiii privind
\n continuare violen]a televizat` [i de a se comporta \ntr-o manier` agresiv`, f`r` s`-[i atrag` consecin]e
negative.
Rezultatele unui studiu Phare124 din 2004 arat` c` unii p`rin]i consider` c` violen]a din programele
de televiziune este responsabil` de anumite comportamente [i atitudini ale copiilor, influen]nd procesul de
socializare al acestora. Aproape o treime dintre p`rin]i consider` ca deseseori copiii lor sunt tulbura]i/ afecta]i
de violen]a mediatic`. Ca urmare a vizion`rii unor acte de violen]`, o parte a copiilor (17%) ac]ioneaz`
imitativ, efectul de imitare a comportamentelor violente fiind remarcat la copii mai mici.
O mare parte a p`rin]ilor (42%) sunt \ngrijora]i de influen]a negativ` pe care programele de
televiziune ce con]in scene de violen]` fizic`, verbal` sau sexual` o au asupra copiilor. |ntr-un clasament al
posibilelor motive de \ngrijorare, motivul violen]ei se situeaz` pe locul a doilea, dup` grija pentru viitorul
profesional [i la egalitate cu siguran]a stradal`. Gradul de \ngrijorare a p`rin]ilor e mai mare \n cazul celor
care au fete, copii mai mici [i sunt din mediul urban.
|n consecin]`, majoritatea p`rin]ilor (90%) consider` c` interzicerea difuz`rii de c`tre televiziuni a
unor emisiuni cu con]inut ridicat de violen]` [i obscenita]i \nainte de ora 22 este o idee bun` sau foarte bun`.
Mai mult, 30% dintre ace[tia consider` c` momentul de la care pot fi difuzate aceste tipuri de emisiuni
trebuie s` se situeze dup` ora 23.
Dac` aplicarea sistemului de semnalizare a programelor TV este, \n principiu, asimilat` de
televiziunile din Romnia, \n contextul unui control parental precar, al individualiz`rii progresive a
televizion`rii \n rndul minorilor [i al inexisten]ei unei implic`ri a [colii \n consumul TV al copiilor [i
adolescen]ilor romni, gradul de nerespectare a signalecticii \n rndul copiilor este \ngrijor`tor de ridicat
(Todoran, 2006).
Controlul familial, \n special controlul parental, asupra consumului TV al copiilor [i
adolescen]ilor este limitat [i relativ precar, marcat de individualizarea (tot mai accentuat` o dat` cu vrsta)
a televizion`rii, de caren]e de supraveghere, precum [i de absen]a discu]iilor \n familie despre programele TV.
Numero[i copii [i adolescen]i ignor` signalectica, vizionnd programe TV nerecomandate/
interzise pentru categoria lor de vrst` (trei sferturi dintre adolescen]i (15-18 ani), mai mult de o treime
dintre elevii de11-14 ani [i mai mult de o cincime dintre copii \ntre 7-10 ani).
|n aceste condi]ii, responsabilizarea deopotriv` a p`rin]ilor [i a copiilor (prin alfabetizare media
intensiv`, inclusiv \n [coli [i licee, prin campanii sociale de informare, prin stimularea constituirii unor asocia]ii
ale p`rin]ilor pentru a r`spunde provoc`rilor violen]ei TV etc.) devine un aspect cheie \n problema protec]iei
minorilor \n fa]a violen]ei televizuale.
|n cartea sa The Other Parent, Steyer (2002) enun]` zece pa[i \n ajutorul p`rin]ilor care vor s`
creeze un mediu mai sigur pentru copiii lor:
1. Stabili]i, de timpuriu, obiceiuri clare \n ceea ce prive[te consumul de mass-media.
2. Loca]ie, loca]ie, loca]ie: F`r` televizor \n dormitorul copilului!
3. Stabili]i o diet` mass-media [i urma]i-o \ntocmai.
4. |nv`]a]i copilul s` cear` voie cnd vrea s` foloseasc` mass-media.
5. Urm`ri]i [i asculta]i mediile de informare \mpreun` cu copiii - apoi spune]i-le ce v` place [i ce
nu v` place [i de ce.
6. Stabili]i reguli clare de vizionare pentru copilul dvs. atunci cnd se afl` \n alt` cas`.
7. Preda]i alfabetizarea mass-media \n [coli [i acas`.
124
Expunerea copiilor la programe radio [i TV, cercetare Gallup [i Metro Media Transilvania, 2004.
262
8. Cere]i pediatrului ca, \n cadrul controlului anual, s` verifice [i consumul de media al copilului.
9. Cite[te-i copilului [i explic`-i despre experien]e pozitive privind mass-media.
10. Comuta]i butonul de utilizare a aparatului pe Off.
{i organiza]ia Salva]i copiii a sugerat unele m`suri de protec]ie a copiilor fa]` de influen]a negativ`
a unor programe TV:
l interzicerea de c`tre p`rin]i a vizion`rii acestor programe,
l difuzarea lor numai la ore trzii,
l orientarea copiilor [i tinerilor c`tre alte activit`]i,
l solicitarea acordului p`rin]ilor,
l informarea copiilor asupra con]inutului programelor TV [i efectele lor negative.
Organiza]ia ARCA (Asocia]ia Romn` de Comunica]ii Audiovizuale) propune ac]iuni de stimulare
a construc]iei unei percep]ii active a publicului, prin:
l
l
l
l
l
l
l
l
Educarea publicului pentru a \n]elege riscurile la care se expune \n raport cu emisiunile care con]in
violen]`.
Alfabetizarea televizual`: \n]elegerea modului \n care poate fi selectat` [i asimilat` oferta de programe.
Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntar`, de c`tre p`rin]i, a accesului copiilor la
emisiuni con]iniand violen]` (de tip V-cip).
Promovarea educa]ional` a deciziei [i a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea drept criteriu \n
selectarea emisiunilor.
Promovarea concertat` a unor programe [i strategii care s` induc` la public reac]ii valorice active fa]`
de oferta de programe [i care, drept consecin]`, s` promoveze competi]ia pentru audien]` \ntre companiile
de televiziune pe vectorul calit`]ii programelor.
Se vor promova \n emisiuni cultura respectului reciproc [i a dep`[irii violen]ei, a spiritului civic [i
democratic, \n special \n programele publice.
Se vor oferi ct mai multe informa]ii despre caracterul programelor cu con]inut de violen]` (prin EPG,
teletext, programe tip`rite etc.)
Se va promova \n programe educa]ia pentru o lectur` critic` a imaginii, care s` releve mecanismul
implic`rii individului \n percep]ia acesteia.
La final, vom prezenta o sintez` a m`surilor care pot fi operate fa]` de expunerea la violen]a
televizat`, a[a cum au fost propuse \n studiile [i dezbaterile din societatea romneasc`, \n ultimii ani:
1. G`sirea unor solu]ii tehnice prin care p`rin]ii s` blocheze accesul copiilor la anumite canale TV.
2. Evitarea emisiunile cu scene violente \n perioada din zi \n care majoritatea copiilor sunt singuri
acas`, adic` \nainte de ora 17.
3. Aten]ionarea publicului asupra con]inutului emisiunilor, att la \nceput ct [i pe perioada
transmisiei emisiunii respective.
4. Desf`[urarea unei campanii de con[tientizare a publicului asupra efectelor nocive pe care le poate
avea violen]a televizat` att asupra copiilor ct [i a \ntregii societ`]i.
5. Educarea p`rin]ilor pentru a identifica emisiunile cu con]inut violent care pot influen]a negativ
copiii. Cercet`rile au eviden]iat faptul c` filmele violente de la TV, care probabil au cele mai
periculoase efecte asupra copiilor, nu sunt \ntotdeauna [i cele pe care adul]ii [i criticii le consider`
cele mai violente.
263
Capitolul
X
CONCLUZII
Ioan Dr`gan
n primul rnd, datele analizei din 2009, ca [i cele ale edi]iei din 2008, sunt comparabile cu cele
din studiul efectuat \n 2004, practic cantitatea, intensitatea [i contextualizarea violen]ei reproduc
constantele din 2004. Putem vorbi astfel de o tendin]` reiterativ` a prezen]ei con]inuturilor violente \n
programele televiziunilor din Romnia. Asocierea dintre televiziuni [i cultura violen]ei r`mne constant`.
|n esen]a lor, rezultatele investiga]iei noastre sunt similare cu cele ale altor cercet`ri din diferite ]`ri,
fie S.U.A., fie ]`ri vest-europene. Similaritatea este explicabil` prin dou` elemente:
1. Modelul cultural al identit`]ii editoriale a televiziunilor din Romnia reproduce, cu derapaje
adeseori caricaturale, \n linii mari, modelul televiziunilor americane [i vest-europene comerciale;
2. |n propor]ie important`, programele difuzate de televiziunile din Romnia (\ndeosebi fic]iuni,
filme, telefilme, seriale, desene animate etc.) sunt produc]ii de import sau, mai nou, produc]ii
autohtone \n formate de import (emisiuni de divertisment, clipuri muzicale, seriale, emisiuni de
telerealitate etc.). |n aceast` edi]ie a proiectului a fost evaluat` [i ponderea violen]ei \n
programele fic]ionale de import.
Tendin]a reiterativ` a violen]ei \n programele tv [i Romnia este confirmat` de urm`toarele
constat`ri:
1. Dac` \n numeroase ]`ri care constituie modele de strategie editorial` pentru televiziunile din
Romnia se constat` o dubl` tendin]`: una pozitiv`, de reducere progresiv` a num`rului, a ponderii
[i a duratei \n programe a scenelor de violen]` real` [i fic]ional`, iar alta negativ`, de
amplificare a intensit`]ii/negativit`]ii actelor de violen]` mediatizate (ca efect al ac]iunii instan]elor
de reglementare a audiovizualului [i al campaniilor antiviolen]` ale societ`]ii civile), la noi \n ]ar`
violen]a televizual` se men]ine la cote ridicate sub toate cele trei aspectele men]ionate (cum s-a
v`zut \n paragraful consacrat prezent`rii rezultatelor sintetice [i \n analizele pe canale). Acest
fapt indic` dominarea, la nivelul televiziunilor romne[ti, a modelului primar al televiziunii
senza]ionale [i consumeriste. Se constat` o evolu]ie paralel` \ntre diversificarea [i cre[terea
violen]ei \n via]a cotidian` [i punerea \n scen` a violen]ei pe ecranele TV, dar mai ales o
prezentare mai dramatic` [i spectacular` a violen]ei reale \n emisiunile informative [i o estetizare
tot mai spectacularizant` a violen]ei fic]ionale. Astfel, violen]a este prezentat` adeseori ca o
conduit` socialmente acceptabil`; ca o surs` de pl`cere normal`; scenariz`rile dau o imagine
excesiv conflictualizant` a rela]iilor sociale [i a rolului violen]ei ca mod de reglementare a rela]iilor
sociale.
265
2. Prezentarea violen]ei la televiziune, aproape ca un dat natural cum atest` [i datele ob]inute
\n urma m`sur`rilor noastre - amplific` [i chiar deturneaz` modelele narative clasice identificate
de autori ca V. Propp [i R. Barthes \n alte categorii de povestiri, modele care [i ele pun accentul
pe ac]iune [i mai pu]in pe personaj: astfel, ac]iunea violent` se afl` \n centrul structurii narative,
culturale [i ideologice de semnificare, iar violen]a este reprezentat` ca o lege natural` (mai
curnd dect ca o lege cultural`). Ceea ce are darul de a inocenta violen]a, legea celui mai
puternic fiind \n acord cu o lege a naturii. Unei morale a ac]iunii i se adaug` o moral` a
scopurilor, cu o supravalorizare a \nfrunt`rii Binelui [i Rùlui. Aceast` schem` se reproduce
utiliznd a[tept`rile rituale, ceea ce se observ` mai ales \n serialele tv, care reactiveaz` redundan]e
[i recunoa[terea codurilor (Divina Frau-Meigs [i Sophie Jehel, Les crans de la violence, Ed.
Economica, Paris, 1997, p. 49). Cum am men]ionat [i \n introducerea studiului, cele dou`
autoare subliniaz` c` acest model de reprezentare a violen]ei \n film [i la tv. este concordant
modelului cultural-valoric american [i codului cultural \ncet`]enit [i dezvoltat de Hollywood,
inclusiv prin utilizarea preferen]ial` a tehnicii planului mediu [i a planului apropiat de filmare
a ac]iunii. Consecin]a acestor tehnici de filmare care const` \n plasarea violen]ei \n zona
interpersonal`, \nseamn`, de fapt, apropierea zonei de agresiune de zona intimit`]ii pn` la
punctul confund`rii lor (Ibidem). Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste [i
naturalizante (lupta Binelui [i Rùlui, legea celui mai puternic, \nfruntarea ca tr`s`tur` a
interac]iunii umane din zona interpersonal` intim` ceea ce vedem sistematic \n schema narativ`
a serialelor americane difuzate [i la noi) cu procedeul tehnic al film`rii preferen]iale \n plan
apropiat (deci asocierea dintre o anumit` schem` narativ` [i anumite procedee de vizualizare),
favorizeaz` reprezentarea violen]ei [i agresivit`]ii ca un fapt uman natural (mai pu]in social), ceea
ce conduce la o reprezentare a violen]ei televizuale \ntr-o perspectiv` apropiat` darwinismului
social. Consecin]a mai general` a acestei combina]ii de schem` narativ` [i de tehnic` a film`rii
const`, \n cele din urm`, \n a amalgama pn` la anulare elementele specifice tramei narative
fic]ionale [i a modurilor \n care oamenii \[i fac dreptate. Violen]a nu apare doar ca legitim` (\n
anumite situa]ii ale povestirii), ci chiar ca ceva natural, ceva care ]ine de firea lucrurilor: logica
narativ` a ac]iunii [i interac]iunilor violente se impune ca o logic` natural` a lumii reale a
oamenilor.
Ca [i \n ]`rile vest-europene, televiziunile private de]in ratinguri [i cote de pia]` superioare fa]` de
televiziunea public`, \nct modelul spectacular-senza]ionalist impregnat de elemente ale culturii violen]ei
a devenit dominant [i \n Romnia. Cu precizarea c`, dup` indicatorii clasici ai violen]ei televizuale, amploarea
scenariz`rii violen]ei \n programele TV din Romnia o dep`[e[te pe cea din ]`rile de referin]` men]ionate.
Pe de alt` parte, odat` cu ceea ce Olivier Moeglin nume[te hiperviolen]a specific` cinematografului
anilor 90, se nuan]eaz` acest maniheism, mergndu-se pn` la \ncercarea de impunere a unui nou model
cultural, caracterizat de un antierou simpatic, care nu mai este \n totalitate negativ, ci uneori se manifest` chiar
uman, spre deosebire de eroul care este uneori incapabil s` \[i adapteze morala, prea normativ` [i riguroas`,
la situa]ii concrete din via]a cotidian`, ceea ce \l face relativ antipatic telespectatorului. Acest model cultural,
vehiculat \n filme precum Erou din \ntmplare, Leon etc., a suscitat o ampl` discu]ie asupra caracterului
prejudiciabil [i a posibilei influen]e negative pe care o poate avea asupra publicului, \n special cel tn`r, prin
faptul c` realizeaz` o amalgamare a valorilor [i a caracterelor umane.
Mai ales \n cazul copiilor se manifest`, ca o consecin]`, pierderea interioriz`rii diferen]ei dintre dou`
valori morale fundamentale Binele [i Rùl. Eroismul [i Onoarea nu mai apar ca valori opozabile \n ordine
etic`, ci ca performan]e amalgamate sau \n orice caz indistincte.
3. Reprezentarea violen]ei la televiziune este, de asemenea, tributar` unor specificit`]i, constrngeri
[i atribute tehnologice [i de coduri comunica]ionale ale mediului televizual: dispozitiv televizual,
coduri narative, de scenarizare, de vizualizare, comportnd ca note dominante caracterul repetitiv
[i banalizat, spectacularizant, simplificator [i senza]ionalist al discursului televizual. Schemele,
codurile [i semnifica]iile prezent`rii con]inuturilor violente la televiziune, puse \n eviden]` \n
cercet`ri de referin]` americane [i europene, cercet`ri efectuate prin analize de con]inut, analize
de imagine, analize naratologice, aplicate, pe de o parte, emisiunilor de fic]iune, iar pe de alt` parte
emisiunilor informative (telejurnale, magazine de informare), se reg`sesc deci frecvent [i \n
266
4.
5.
6.
programele de TV analizate \n cadrul acestui proiect. De exemplu, \n desenele animate este

semnificativ` amalgamarea elementelor de real [i fic]ional care compun universul prezentat. Ca
urmare, indicatorii violen]ei, corela]i cu gradul de autenticitate al universului prezentat sporesc
gradul de nocivitate al violen]ei din desenele animate. Imaginile violen]ei sunt mai directe, mai
insistente, mai repetitive, ca spre exemplu \n prezentarea celor mai dramatizante scene violente
\n benzile-anun]uri, promo-uri difuzate la ore contraindicate pentru copii [i care sugereaz` o
suprareprezentare a violen]ei la televiziune.
Violen]a televizual` contribuie la socializarea copiilor, mai ales a celor care nu dispun de alte
surse de \nv`]are / culturalizare. |n principal, se \nva]` de la televiziune care sunt
comportamentele celor care nu pl`tesc pentru actele lor, [i aceasta cu att mai mult cu ct e[ti
mai defavorizat. Din acest punct de vedere, nu att cantitatea, frecven]a [i durata scenelor de
violen]` conteaz`, ct cantitatea scenelor prezentate ca un comportament pentru care nu pl`te[ti,
dac` nu ai for]a [i darul violen]ei, cu suferin]e fizice, psihice, sociale, morale, dar f`r` ar`tarea
efectiv` a costurilor [i consecin]elor (scenele de violen]a sunt ar`tate, \n general, f`r` suferin]`,
angoas`, mutilare fizic` sau psihic`, handicapuri). Este o form` pervers` de a legitima violen]a,
\nv`]ndu-i pe copii c` \n via]` violen]a este c[tig`toare [i c` suferin]a altora nu conteaz`. Scenele
de violen]` nu-i fac pe copii \n mod obligatoriu mai violen]i, dar este sigur c` prin spectacularizare
\i excit`. Rela]ia violen]` televizual` comportamente violente \n societate nu este, cum spun
mul]i cercet`tori, o rela]ie de cauzalitate, ci de contagiune [i amplificare.
O alt` chestiune esen]ial` este aceea a coniven]ei de principiu dintre televiziune [i violen]`,
chestiune care intr` \n logica fabric`rii industriale, trepidante a produc]iilor televizuale, mai ales
a divertismentului - jocuri, concursuri - [i publicit`]ii, ca [i natura tehnologic` a mediului \nsu[i
al televiziunii, care func]ioneaz` ca un ochi magic, o lamp` care ne atrag, ne excit`, dar ne [i
strivesc deopotriv`.
R`mne oarecum dificil de \n]eles revenirea \n societ`]ile civilizate a violen]ei arhaice, fie sub
forma barbariei (r`zboaie, terorism, jafuri de propor]ii, masacre), asistnd la un amestec straniu
de modernitate [i de barbarie, fie sub forma cùt`rii \n violen]e a identit`]ii unor grupuri de
indivizi pierdu]i, neintegra]i, dezaxa]i (grupuri neofasciste, grupuri de huligani \n Anglia, dar [i
Romnia sau alte ]`ri), a grupurilor [i gangurilor de sp`rg`tori din periferiile marilor ora[e
franceze, a atacurilor contra emigran]ilor.
Foarte probabil c` televiziunea a favorizat aceast` cùtare identitar` negativ`, violent`: prin
expunerea la TV aceste grupuri sunt \nt`rite \n credin]a c` pentru a exista [i a se distinge trebuie
s`-[i exteriorizeze violen]a lor contra altora. Violen]a lor are ca singur` semnifica]ie - adeseori
construit` televizual - afirmarea de sine prin for]a distructiv` [i negarea, chiar eliminarea altuia.
Astfel, mul]i copii, elevi \[i g`sesc ast`zi identitatea - legitimat` [i de micul ecran \n violen]`.
Violen]ele de tot felul - de la cele verbale la atacuri [i omucideri - devin, pe o scar` tot mai extins`
- gra]ie [i televiziunii - o marc` identitar` pentru grupurile de subculturi.
Televiziunea a ajuns la treapta extrem` a naturaliz`rii violen]ei. Cultura televizual` nu mai este
o sublimare [i un supraeu generalizat care denaturalizeaz` omul, ci o renaturalizare total`:
personajele decad din cultur` \n animalitate. Mai mult, nu sunt violente prin instincte [i porniri
naturale controlate cultural [i institu]ional de societate - ci chiar o treapt` \n care cultura ca mod
de simbolizare [i semnificare devine surs` legitimant` a violen]ei \n general.
Violen]a nu mai este legendar`, eroic`, cavalereasc`, instrumental-pragmatic` (dup` epoc`), ci
un amalgam de natural [i cultural: cultura televizual` este show al violen]ei, tinde s` fie un fel de
carnaval al violen]ei [i al nimicului. Periculos este mai ales pentru copii amalgamul
comportamental violent (apare \n postura de comportament culturalizat ca universal [i natural,
atr`g`tor [i chiar nevinovat).
O alt` tr`s`tur` pe care o subliniaz` mai mul]i autori este banalizarea reprezent`rii violen]ei \n
operele de fic]iune, caracteristic` eviden]iat`, de timpuriu, \nc` din 1967, de c`tre George Gerbner,
pionier al studiilor despre violen]a mediatic`. Ca r`spuns la o cerere a Departamentului american
al s`n`t`]ii, G. Gerbner a forjat o metodologie a analizei de con]inut [i m`sur`rii indicatorilor
culturali, primul mare proiect de evaluare cantitativ` a prezen]ei violen]ei \n programele tv. Cum
267
am men]ionat deja, metodologia elaborat` [i testat` de Gerbner iar apoi [i de numero[i cercet`tori
europeni a constituit modelul de referin]` teoretic [i metodologic al proiectului de fa]`.
7. Schemele analitice aplicate \n studiul nostru [i-au dovedit pertinen]a, fiind similare cu cele din
alte studii, mai recente, cum este cazul UCLA (Center for Communication Policy, condus de
Jeffrey Cole). Aceste studii procedeaz` la o analiz` calitativ` a reprezent`rilor violen]ei, urm`rind
aprecierea: 1. Contextului violen]ei tv.; 2. Nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. Modului
de integrare narativ` \n trama discursiv`; 4. Formelor de reprezentare a violen]ei inacceptabile
pentru americani, inclusiv cele incluse \n desene animate care valorizeaz` excesiv violen]a
(Batman, X-men, Power Rangers) sau \n seriale difuzate interna]ional, ca Texas Walker Ranger,
X-files etc. Studiile mai constat` o tendin]` de reducere a violen]ei \n programele difuzate \n
prima parte a serii (protec]ia minorilor), dar pe de alt` parte, \n general, serialele produse \n anii
90 con]in tot mai mult` violen]` (Jeffrey Cole, director, The UCLA Television Violence
Monitoring Report, UCLA, sept, 1995, apud lucr. cit., pp. 54-55), acesta fiind, cum s-a v`zut,
[i cazul multor programe difuzate de televiziunile din Romnia.
Proiectul american se bazeaz` pe o metodologie complex`: analiza de con]inut a unui e[antion de
2.500 ore de programe (fic]iuni, reality show-uri, clipuri muzicale); analize ale impactului (anchete, focus
grupuri) programelor violente asupra tinerilor; m`surarea receptivit`]ii [i eficien]ei sistemelor de avertizare
(a signaleticii antiviolen]`); receptarea ac]iunilor sociale [i educative antiviolen]`; analiza statisticilor privind
violen]a din ora[ele [i comunit`]ile americane (\ntre 15-24 de ani, omuciderea este a doua cauz` a mortalit`]ii
la aceast` vrst` \n SUA; pentru tinerii negri este chiar prima cauz` de mortalitate; tot la trei ore un copil
american este victima unei violen]e armate cauzatoare de moarte) (cf. lucr. cit., p. 55). Studiile conchid c`
violen]a tv. este un factor de risc serios pentru cre[terea comportamentelor violente ale tinerilor. Combinnd
analiza de con]inut cu un studiu de psiho-sociologie a comportamentelor, cercet`torii americani ajung la
concluzia c` minorii [i tinerii expu[i masiv la programe violente de tv. sunt cei mai \nclina]i la comportamente
violente, la team` [i insecuritate sau la desensibilizare. Dup` ei, principalele elemente negative ale
programelor violente rezid` nu doar \n frecven]a [i durata actelor de violen]` prezentate, ci [i \n modul de
scenarizare/cadrare/semnificare a violen]ei:
- prezentarea de personaje atractive implicate \n violen]`, ca autor sau victim`;
- utilizarea armelor;
- scenarizarea realist` a violen]ei;
- absen]a sanc]iunii actelor de violen]`;
- evitarea suferin]ei [i a consecin]elor reale ale violen]ei;
- amestecul de violen]` [i umor (Cf. D. Frau-Meigs, Sophie Jehel, Les crans de la Violence,
Economica, Paris, 1997, p. 56). Ultimele patru forme de contextualizare [i de scenalizarea
violen]ei marcheaz` mai semnificativ violen]a televizual` din Romnia.
8. |n ansamblul, rezultatele studiului nostru sunt concordante cu datele ob]inute \n alte studii din
strìn`tate, cum este studiul Mediascope (SUA, 1995), care a relevat urm`toarele date:
- 57% dintre programele analizate con]in violen]`;
- 33% dintre programele violente con]in nou` interac]iuni violente sau mai multe (o aceea[i scen`
de interac]iune s` zicem \ntr-un taxi poate con]ine mai multe acte de violen]`);
- 15% dintre programe erau \nso]ite de avertismente/signaletic` antiviolen]`;
- 51% dintre scene se desf`[urau \n contexte realiste;
- 73% dintre scenele violente con]ineau acte de violen]` nepedepsite;
- 39% dintre programe erau prezentate cu umor;
- 58% dintre interac]iunile violente nu ar`tau suferin]a;
- 44% dintre scene violente ap`reau ca justificate (Cf. lucr. cit., p. 56).
Evalu`ri asem`n`toare au fost efectuate \n Marea Britanie (Universitatea din Sheffield, 1995, studiu
comandat de c`tre Independent Television Commission [i British Broadcasting Corporation [i aplicat pe un
e[antion de patru s`pt`mni consecutive de programe difuzate pe patru canale hertziene [i patru canale
difuzate prin sateli]i). Studiile au ar`tat sc`derea duratei scenelor de violen]` \n ansamblul programelor, iar
pe de alt` parte o intensificare a reprezent`rii violen]ei (efect pervers al diversific`rii [i competi]iei dintre
programe).
268
Am considerat util pentru valoarea de cadru de referin]` pentru scenarizarea [i semnificarea actelor
de violen]` din programele TV s` reamintim datele [i constat`rile de mai sus, men]ionate [i \n Raportul
studiului din 2004.
Rezultate similare au fost consemnate \n Germania: dup` prof. Jo Groebel acestea constau \n:
relevarea caracterului decontextualizat al actelor de violen]`. Astfel, \n 39% din scene agresorul nu e cunoscut,
sanc]iunile apar doar \n 12% din cazuri, \n 73% din cazuri violen]a nu atrage nici o consecin]` pentru agresori,
\n 35% din cazuri actele sunt comise cu snge rece [i inten]ionate, cu premeditare.
9. Prezentarea violen]ei, cel pu]in la nivel fic]ional, situeaz` canalele TV din ]ara noastr` \ntr-o pozi]ie
mai negativ` \n raport cu cele europene [i cele americane. Cum s-a v`zut din compara]ia
programelor con]innd violen]` din SUA, Canada, Fran]a [i Romnia, compara]ie care
infirm` o presupozi]ie curent`: contrar a ceea ce se crede \ndeob[te, dup` cei doi indicatori de
baz` (procentajul emisiunilor con]innd violen]` [i frecven]a scenelor violente pe or`), ponderea
violen]ei este mai sc`zut` \n programele tv. nord-americane, comparativ cu cele franceze
(oarecum reprezentative pentru Europa), \ndeosebi \n orele de audien]` ridicat` [i cu cele
canadiene. {i, de asemenea, ponderea procentual` a con]inuturilor violente este mai mic` \n
]`rile respective dect \n Romnia, chiar dac` dup` unii indicatori s-au \nregistrat unele diminu`ri
ale con]inuturilor violente \n 2008 [i 2009 fa]` de 2004.
Alte date sunt, de asemenea, importante: dup` 1993, conform evalu`rilor bianuale efectuate de G.
Gerbner \n cadrul Cultural Indicators Project, num`rul secven]elor violente pe or` a continuat s` scad` \n
SUA, \n timp ce \n Fran]a ([i \n alte ]`ri europene sau extraeuropene) num`rul acestora a crescut datorit`
programelor importate con]innd mai mult` violen]`, \ndeosebi cele provenite din SUA, ceea ce [i m`re[te
procentajul emisiunilor [i secven]elor violente \n ]`rile europene. |n e[antionul CSA (Fran]a, 1995), 55% din
emisiuni erau de origine american` [i con]ineau un procentaj de 65% de imagini violente (superior
procentajului de 19% din emisiunile franceze, difuzate \n prima parte a serii). {i \n Romnia, mai ales pe
canalele care difuzeaz` programe de fic]iune, cele de import, \n special americane, amplific` ponderea
violen]ei fic]ionale.
10.Violen]a real`, adic` cea prezent` \n telejurnale (considerat` de jurnali[ti nu att ca produsul
media ca \n fic]iuni ci ca un dat al lumii reale spunndu-se adesea \ns` pe nedrept - c`
televiziunea nu este violent`, ea nu face dect s` arate sau s` reprezinte violent` din lumea real`)
are o pondere important` \n economia emisiunilor informative, cum arat`, sistematic, studiile
americane, dar [i studiul pentru proiectul de fa]`:
Tabel 1.798 subiecte selec]ionate (aleator) din 100 telejurnale pe patru re]ele americane (CNN, CBS
local, CBS Netwar, WWOR)
Categorii de violen]`, conflicte, suferin]e (VCS)
1
Crima violent`
Tragedii [i catastrofe
Conflicte f`r` violen]`
Conflicte sociale, colective (etnice)
R`zboaie, conflicte militare

Procentajul [tirilor violente
53,4% din [tirile analizate erau consacrate unor subiecte VCS
2/2 din jurnale \ncepeau cu [tiri din categoria VCS
64% dintre primele [tiri ]ineau de VCS
269
(Studiul a acoperit un e[antion de telejurnale difuzate \n cursul a [ase luni septembrie 1991 martie 1992). Proiectul romnesc realizat \n noiembrie 2004 releva o pozi]ionare majoritar` a [tirilor violente
\n prima parte din structura telejurnalelor.
11.Mecanismul rela]iei dintre virtual, serie, repeti]ie, ireversibilitate (moartea [i r`nile sunt
ireversibile), spectacol [i imagini [oc care suscit` emo]ia [i oculteaz` mecanismele de ap`rare
psihologic` fac ca violen]a televizual` s` devin` un scop \n sine, unilateral [i reduc]ionist,
aparent inevitabil`, \ntruct este reprezentat doar procesul derul`rii interac]iunii violente (MeigsJehel, lucr. cit., p. 71). Este [i semnifica]ia dominant` a scenelor de violen]` televizual` din ]ara
noastr`, \ndeosebi din fic]iuni [i desene animate. S` preciz`m c` ceea ce v`d copiii, ca [i adul]ii,
la televizor este spectacolul violen]ei, televiziunea avnd puterea magic` de a masca faptul c`
vedem vederea televiziunii despre ceea ce ni se arat`. |nct [i violen]ele reale [i fic]ionale nu
sunt nici replici sau reprezent`ri ale faptelor, ci un mod regizat, dup` coduri proprii, de a
spectaculariza violen]a (o estetizare cnd foarte realist`, cnd extrem de imaginar`), totul avnd
ca efect nu apologia propriu zis`, ci cre[terea gradului de acceptabilitate social` a violen]ei.
12.O alt` concluzie important` a cercet`rilor (mai ales ale echipei americanului G. Gerbner) care
este sus]inut` [i de studiile echipei noastre - const` \n demontarea argumentului (cu care se ap`r`
radiodifuzorii [i programatorii) c` gustul [i cerin]ele publicului sunt responsabile pentru ponderea
programelor violente. F`cnd o paralel` \ntre audien]e de programe violente [i non-violente
(difuzate \n paralel), G. Gerbner a constatat c` audien]ele celor mai violente programe nu sunt
superioare, ci dimpotriv`, programelor non-violente. Examinnd preferin]ele de consum
televizual \n cursul serii, autorul american a constatat c` publicul \[i manifest` predilec]ia pentru
programele non-violente difuzate \n paralel.
13.Studiul video-clipurilor publicitare pentru lansarea de discuri [i albume de muzic` nou`
prezint`, de asemenea, interes: studiul efectuat \n SUA (1986) de Sherman [i Dominick a
identificat scene de violen]` \n 57% din video-clipurile difuzate. Clipurile muzicale difuzate \n
Romnia con]in o propor]ie asem`n`toare de violen]`.
14.Studierea comparativ` pentru a eviden]ia nivelul de violen]` din programele (seriale, telefilme
etc.) importate, \ndeosebi din SUA, a stat \n aten]ia analizei noastre din 2008 [i 2009. Datele
sunt semnificative. Toate studiile comparative transculturale asupra violen]ei televizate au ar`tat
c` programele importate din SUA sunt mult mai violente dect cele produse \n alte ]`ri. |n aceast`
privin]` sunt operate urm`toarele diferen]ieri comparative: 1. \ntre emisiuni de acela[i gen,
provenind din diferite ]`ri; 2. dozajul diferitelor tipuri de emisiuni importate fiind nu doar
intensitatea violen]ei \n acela[i tip de programe, ci [i propor]ia serialelor, programelor dramatice
[i a desenelor animate importate, mai ales a celor din SUA, care tind s` amplifice nivelul violen]ei
televizuale \n anumite intervale orare, inclusiv \n prime time, cnd televiziunea familial` este
mai prezent`. Compara]ia prive[te ponderea violen]ei \n seriale [i filme de ac]iune, de aventur`,
poli]iste. Este important` compararea situa]iei din Romnia cu cea din alte ]`ri (pe aceste
subiecte) cum ar fi Anglia (unde fic]iunile violente ocup` circa 19% din grila de programe fa]`
de 37% \n SUA [i unde, ca urmare a m`surilor luate, ponderea violen]ei a fost redus`, \n cazul
BBC, de la o medie de 2,1 acte violente pe or` la 1,4 acte); cu Canada, unde episoadele violente
proveneau \n marea lor majoritate din SUA (96% dintre episoade [i 88% din programe); cu
situa]ia din ]`ri vest-europene (ca Fran]a), unde regimul cotelor, adoptat de Uniunea
European` prin Directiva Televiziunea f`r` frontiere a redus considerabil ponderea
programelor importate de peste ocean, \ndeosebi a celor violente. Cercetarea noastr` indica o
pondere foarte ridicat` a violen]ei \n filmele de ac]iune importate din SUA (53%), dar [i \n cele
de produc]ie autohton` (41%).
15.|n ce prive[te dezbaterile televizate, cele mai ridicate frecvente de interac]iuni violente (mai ales
psihologice, ca umilire, ridiculizare [i declasare a protagoni[tilor, precum [i verbale) au fost
identificate \n dezbateri, unele cu caracter pre-electoral sau electoral. Violen]a verbal` a \nregistrat
\n 2009 cea mai mare cot` \n raport cu celelalte tipuri. Manifest`rile violen]ei verbale reprezint`
cu siguran]` amplificarea unui fenomen denumit prin sintagma violen]e de incivilitate tot mai
r`spndit \n media [i \n interac]iunile cotidiene. Unii autori chiar conchid c` violen]ele de limbaj
270
verbal, att de frecvente pe ecran, dar [i \n via]a cotidian`, pot fi mai [ocante [i poten]ial mai
periculoase (adùgnd [i cuvintele pot ucide), deci mai condamnabile dect imaginile de
violen]` fizic`.
Durata medie a violen]ei verbale dep`[e[te, \n general, toate celelalte tipuri de violen]`. Excep]ie face
doar canalul public TVR1 unde, de[i valorile medii ale violen]ei sunt mai sc`zute, violen]a psihologic` este
mai puternic` dect cea verbal`. Comparativ cu dezbaterile f`r` candida]i la func]ii politice, dezbaterile
electorale se dovedesc mai pu]in violente dect acestea la nivel verbal, dar mai violente la nivel psihologic.
Formele violen]ei din dezbaterile cu candida]i prezint` un poten]ial nociv mai ridicat la adresa demnit`]ii
umane (se accentueaz` insultele, etichet`rile \n termeni fizici, umilirea adversarilor, plus o form` de violen]`
psihologic` nemai\ntlnit` \n dezbaterile f`r` candida]i: ridiculizarea).
16.Contextualizarea actelor de violen]` adoptat` \n studiul de fa]` [i-a dovedit relevan]a [i pertinen]a
permi]nd stabilirea propor]iei categoriz`rilor de semnificare adoptate:
n Acte [i scene de violen]` gratuit`;
n Scenele de groaz`;
n Acte [i scene de violen]` legitim`;
n Acte [i scene de autoap`rare;
n Acte [i scene incluse logic \ntr-o tram` narativ`;
n Violen]a ca joc [i amuzament;
n Actele [i scenele de exaltare a violen]ei;
n Prezen]a [i utilizarea armelor;
n Acte [i scene care supradimensioneaz` reprezentarea violent` a lumii, societ`]ii, grupurilor,
indivizilor;
n Acte care redau via]a [i pericolele care o amenin]`, exercitnd o func]ie de avertizare;
n Violuri, tlh`rii, omucideri;
n Violen]a ca pedeaps` sau recompens`;
n Acte de violen]` atractiv` (eroi salvatori etc.);
n Limbaje: obscen, pornografic, jargon, argou, obraznic, insolent (de la \njur`turi la glume de
mahala).
Prezent`rile merg de la cele mai atroce forme de brutalitate fizic` (omuciderile) la agresiunile verbale,
adeseori semnificate ca simple transgresiuni ale moralei sau doar ca irup]ii ale ira]ionalului.
Semnificativ este faptul c`, \n programele difuzate de televiziunile din Romnia, primul loc este
de]inut de violen]a verbal`, [i nu de cea fizic`, cu unele diferen]e \ntre violen]a real` [i cea fic]ional`.
17.Studiul permite, de asemenea, [i clasificarea emisiunilor dup` gradul susceptibil de a produce
efecte asupra minorilor [i a tinerilor:
n Imita]ia [i \nv`]area social` (identificarea copiilor cu personaje agresive);
n Impregnarea (asimilarea, chiar incon[tient`, a stilului violent de rela]ionare uman`);
n Dezinhibarea (imaginile care pot favoriza \n grad \nalt trecerea minorilor la acte violente);
n Desensibilizarea [i repetarea frecvent` a scenelor violente reduce sensibilizarea copiilor la violen]`
[i spore[te gradul de acomodare a acestora cu actele violente;
n Catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive);
n Incuba]ie (fric`, spaim`, insecuritate).
Aspectul cel mai nociv const` \n scenariz`ri ale raportului ambivalent ale individului cu violen]a, pe
de o parte team` [i respingere, iar pe de alt` parte, fascina]ie, pl`cere, televiziunea accentund atrac]ia [i
fascina]ia prin spectacularizarea violen]ei.
Dac` \n cazul violen]ei fic]ionale diferen]a dintre programele difuzate de canalele publice [i cele
private este net \n favoarea primelor, \n ceea ce prive[te violen]a real` (frecven]`, ponderi [i durat`),
televiziunile publice [i cele private se situeaz` pe pozi]ii foarte apropiate. Difer` \ns` contextele de semnificare:
\n cazul canalelor private, accentul cade pe caracterul spectacular [i de fapt divers al [tirilor violente, pe
cnd canalele publice sunt mai atente \n sensul valoriz`rii dimensiunii de prevenire [i de avertizare, de
sanc]ionare a mediatiz`rii faptelor de violen]`. Violen]a fic]ional` de]ine cote ridicate [i cu poten]ial de risc
al influen]ei nocive \nalt.
271
18.|n cazul canalelor de desene animate (CN, J, MM) ponderea duratei actelor de violen]` pe o
or` de emisiune este extrem de ridicat`: Jetix are 37 de minute de violen]` \ntr-o or` de program.
Evident c` cea mai important` concluzie este aceea a necesit`]ii continu`rii, aprofund`rii [i
diversific`rii cu metode cantitative [i calitative variate a acestui gen de studii.
19.Instructiv pentru p`rin]i [i copii este Decalog-ul televizion`rii de c`tre copii, propus de un autor
elve]ian:
l Nu adora televiziunea; \nva]` s` te p`ze[ti de ea; acesta este \nceputul libert`]ii!
l F`-]i obliga]iile [colare \nainte de a viziona emisiunile de televiziune!
l Supune-te p`rin]ilor atunci cnd \]i cer s` \ntrerupi televizionarea!
l Imaginea nu este dect un vis sau adesea chiar o minciun`!
l Zapping-ul este o proast` manie; mai bine stinge televizorul, dac` te plictise[ti!
l Uit` imaginile [i plonjeaz` \n ac]iune afar` este a[a de frumos!
l Prefer` compania prietenilor eroilor serialelor!
l Abandoneaz` programele debile [i nu accepta s` fii luat ca un prost!
l Nu te prosterna \n fa]a televiziunii!
l Nu confunda niciodat` realitatea cu fic]iunea!
l Nu zappa sistematic, mai bine exerseaz`-]i aten]ia [i puterea de concentrare!
l Nu trì prin procur` vizionnd seriale dragostea [i reu[ita!
(Elisabeth Baton Herv Les enfants tlespectateurs, LHarmattan, Paris, 2000)
Pe de alt` parte, este important a atrage aten]ia asupra tendin]ei de construire a unei imagini negative
despre adolescen]i, tineri, despre elevi, adeseori [i despre contextul scolar. Este real` prezentarea unei
imagini rele despre tineret. Cele mai multe [tiri insist` asupra tinerilor din cartierele periferice, asupra
copiilor str`zii, asupra zonelor sensibile (mai pu]in [coala, \nv`]`tura, reu[ita [colar` [i mai mult discotecile,
alterca]iile, grupurile marginale). Acest discurs televizual stigmatizant, referitor la adolescen]i [i tineri ia o
tent` generalizatoare [i stereotipic` amplificnd stereotipic rùl care ar caracteriza tineretul \n ansamblu.
Nu se manifest` precau]iile jurnalistice \n prezentarea, evaluarea, explicarea delincven]ei juvenile, a
comportamentelor violente (fizice, verbale, psihologice) ale tinerilor. Chiar [i mediul [colar este adeseori
prezentat [i perceput \n culori supranegative.
20.Televiziunea (media), {coala [i Familia func]ioneaz` dup` logici diferite, \n unele privin]e, [i
par]ial complementare, \n altele disjunctive [i chiar antagonice. Nu le putem cere s` se supun`
aceluia[i model comunica]ional [i func]ional. |ns` sunt toate trei chemate s` coabiteze [i s`
comunice \ntre ele. P`rin]ii sunt primii care \i pot \nv`]a pe copii cum, cnd [i ct timp s`
priveasc` la televizor (controlul parental al respect`rii de c`tre copii a signaleticii de avertizare cu
care sunt notate emisiunile; vizionarea \n familie [i discutarea cu copiii a emisiunilor vizionate;
supravegherea utiliz`rii Internetului pentru a se evita vizionarea programelor nerecomandate sau
interzise, precum [i a practic`rii excesive a jocurilor video). {coala ar putea generaliza educa]ia
elevilor pentru media, nu doar printr-o disciplin` de specialitate [i manualele respective, ci [i prin
programe speciale adaptate vrstei elevilor, considernd acest gen de educa]ie ca o parte esen]ial`
a educa]iei civice [i etice. Televiziunile, chiar respectndu-[i voca]ia [i codurile comunica]ionale
care vizeaz` maximizarea audien]elor, pot produce emisiuni de succes f`r` a supradimensiona
con]inuturile violente, subordonnd scenarizarea con]inuturilor producerii \n]elesurilor de
avertizare, \nv`]are, nu a folosirii violen]ei, ci a altor cì de interac]iune social`, \ndep`rtndu-se,
f`r` idealiz`ri p`gubitoare, de forjarea unei culturi a violen]ei.
Ar fi o utopie s` se cread` c` violen]a ar putea fi eliminat` din programele de televiziune sau c` f`r`
televiziune lumea ar fi purificat` de agresivitate [i violen]e. Ceea ce ar putea fi dezirabil este ca spectacolul
televizual - care este chiar universul invarian]ilor referen]iali ai omului contemporan [i mai ales al copiilor
s` fie eliberat de excesele mitologiz`rii actelor, formelor, \nclina]iilor [i solu]iilor violente. Cel mai grav pericol
st` \n comercializarea violen]ei ca o marf` banal` de uz curent, \n orice situa]ie.
272
Familia, dar mai ales {coala, sunt spa]ii ale refugiului din fa]a dezl`n]uirilor nebune ale lumii
televizuale; oaze de limpezime valoric` fa]` de spectacolul trepidant al televiziunii. {coala [i familia au un ritm
[i un mers al lucrurilor care se situeaz` \n ordinea uman ra]ional` a fiin]ei umane [i nu \n cea spectacular
- emo]ional` a TV: func]ioneaz` dup` norme de cultur` ra]ional` [i nu de seduc]ie [i incitare senza]ional`;
cultiv` interioritatea [i nu exterioritatea; mintea [i nu pasiunile; rnduiala, umanitatea a[ezat` [i nu dezordinea
lumii (media trìesc din crize). {coala este o redut` peren` a cogni]iei, \n]elepciunii, a disciplinei intelectuale
[i a reperelor valorice.
Tensiunea dintre cele dou` fe]e ale umanit`]ii cea controlat` de [coal` [i cea exhibata de TV [i
media \n general, precum [i de Internet - vor marca tot mai puternic destinul oamenilor [i al societ`]ii viitoare.
Derularea [i deznod`mntul acestei tensiuni care poate fi [i este creatoare, depinde de modul, viteza [i
amplitudinea cu care [coala, familia, media vor integra [i valoriza marile achizi]ii [tiin]ifice [i tehnologice din
zilele noastre, \n special acele rezultate din convergen]a informaticii (calculator), telecomunica]ii (Internet)
[i televiziune, de compatibilizarea [colii cu societatea ecranelor, a acesteia cu societatea cunoa[terii.
273
ANEXE LA
CAPITOLUL
DE DESENE
ANIMATE
Anca Velicu
Anexa DA1
Orarul emisiunilor de pe canalele CN [i J care au fost analizate (s`pt`mna 5-11.01.2009):
interval orar
mar]i
miercuri
joi
vineri
smb`t`
duminic`
luni
9--10
10--11
11--12
12--13
13--14
14--15
15--16
16--17
17--18
18--19
19--20
20--21
21--22
275
Orarul emisiunilor de pe Minimax analizate (s`pt`mna 5-11.01.2009):

interval orar
mar]i
miercuri
joi
vineri
smb`t`
duminic`
luni
9--10
10--11
11--12
12--13
13--14
14--15
15--16
16--17
17--18
18--19
19--20
Anexa DA2
Analiza comparativ` a formelor de manifestare

a violen]ei fizice pe fiecare canal
276
Anexa DA3

a violen]ei de tip verbal (frecven]e)
Anexa DA 4

a violen]ei de tip psihologic (frecven]e)
277
Anexa DA 5
Analiza comparativ` a naturii agresorilor pe cele trei canale de DA
Anexa DA 6

Cartoon Network
278

Jetix

Minimax
279
Anexa DA 7
Localizarea actelor de violen]`

Cartoon Network

Jetix
280

Minimax
281
Bibliografie
1. Abraham, Dorel, (coord.), (2005), Cercetare privind analiza comportamentului de consum de

programe audio-vizuale al elevilor, Raport c`tre C.N.A., Bucure[ti, \n colaborare CSMNTC.
2. Balle, Francisc, (coord.), (2005) Dic]ionar de media, Colec]ia Larousse, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure[ti.
3. Bandura, A. (1973), Aggression: A Social Learning Analysis, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New
Jersey.
4. Bandura, A. (1977). Social learning theory. Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall.
5. Bliste, Claire et all. (dir.), (1999), Violence et medias, in Pratiques mdiatiques, 50 mots-cls,
CNRS Editions, Paris.
6. Bourdieu, Pierre, (1996), Sur la tlvision, Liber Editions, Paris.
7. Buckingham, David, (1996), Moving Images Understanding Children's Responses to Television,
Manchester University Press, Manchester.
8. Bushman, B. J., & Huesmann, L. R. (2001). Effects of televised violence on aggression. In D.
Singer & J. Singer (Eds.), Handbook of children and the media (pp. 223254). Thousand
Oaks, CA: Sage.
9. Charaudeau, Patrick, (1997), Le discours dinformation mdiatiques, La construction du miroir social,
INA.Nathan, Paris.
10. Comstock, G. A., & Paik, H. (1991). Television and the American child, San Diego, CA,
Academic Press.
11. Comstock, G., Paik, J. (1991), Television and the American Child, Academic Press, New York.
12. Dragan, I., (2005), Elevii-\ntre familie, [coal` [i televizor, Revista de Asisten]` Social`, nr.3-4,
2005.
13. Dr`gan, I., {tef`nescu, Pol. (coord.), (2004, 2008), Evaluarea reprezent`rii violen]ei \n programele
televizuale, Raport c`tre C.N.A., Bucure[ti, CSMNTC.
14. Dr`gan, I., (2007), Comunicarea. Paradigme [i teorii. Ed. RAO, Bucure[ti.
15. Dr`gan, I., Cismaru, D-M. (2009), TeleRomnia \n 10 zile, Ed. Tritonic, Bucure[ti.
16. Eron, L. D., Huesmann, L. R., Lefkowitz, M. M., & Walder, L. O. (1972), Does television
violence cause aggression? American Psychologist, 27,253263.
17. Frau-Meigs, D., Drouet, M., Allanic, J.-Cl. (2003), La reprsentation des jeunes dans les mdias
dactualit, \n Mdia Morphoses, nr. 8, INA, Paris.
18. Frau-Meigs, D., Jehel, S. (1997), Les crans de la violence, Economica, Paris.
19. Frost, Chris, (2000), Media Ethics and Self-Regulation, Longman, London.
20. Gabszewicz, Jean, Sonnac, Nathalie, (2006), Lindustrie des mdias, La Dcouverte, Paris.
21. Gans, Herbert J., Deciding What's News (except), \n Tumber, Hovard (ed.), (1999), News
A Reader, Oxoford University Press, London.
22. Gerbner, G. (1983), Violence et terreur dans les mdias, UNESCO, Etudes et Documents
dinformation, Nr. 102, Paris.
23. Gerbner, G. (1995), Television Violence. The Power and the Peril, in Gender, Race and Class
in Media, Gail Dines and Jean M. Humez (coord.), Sage Publications, Thousand Oaks,
California,.
24. Gheorghe, V. (2005), Efectele televiziunii asupra min]ii umane [i despre cre[terea copiilor \n lumea
de azi, Ed. Evanghelismos, Bucure[ti.
25. Halloran, J. (1978), Les communications de masse: symptme ou cause de la violence?, \n
Revue Internationale des Sciences Sociales, La Violence, vol. XXX, nr. 4, 1978, UNESCO,
Paris.
26. Harl, Mlusine, (2004), Ecole et tlvision: le choc des cultures. Ralit, mythe, imaginaire.
LHarmattan, Paris.
27. Hartley, John, (1999), Discursul [tirilor, Polirom, Ia[i.
282
28. Himmelweit, H., Oppenheim, A. N., Vance, P. (1958), Television and the Child, Oxford
University Press, London.
29. Huesmann, Moise-Titus, Podolski, Eron (2003), Longitudinal Relations Between Childrens
Exposure to TV Violence and Their Aggressive and Violent Behavior in Young
Adulthood:1977-1992, Developmental Psychology, 2003, vol 39, no.2, pp. 201-221.
30. Johnson, Jeffrey et all., (2002), Television Viewing and Adolescence and Adulthood, in
SCIENCE, vol. 295, martie 2002.
31. Jost, Franois, Chambat-Houillon, Marie-France, (2003), Parents-enfants: regards croiss sur
les dessins anims, \n Informations sociales, nr. 111, noiembrie 2003, pp. 62-71.
32. Kriegel, Bl. (2003), La violence la tlvision, PUF, Paris.
33. Legea 504 din 11 iulie 2002 - Legea audiovizualului, http://www.cna.ro/Legeaaudiovizualului.html
34. Lichter, R.S., Lichter L. S., Rothman S. (1991) Watching America, Simon and Schuster, New
York.
35. Lipovetsky, Gilles [i Seroy, Jean, (2008), Ecranul global, Editura Polirom, Ia[i.
36. Lochard, Guy, (2005), Linformation tlvise. Mutations professionnelles et enjeux citoyens, Vuibert,
Paris.
37. Lunt, P. K., Livingstone, S. M. (1994), The Critical Reception of Audience Discussion Programs,
Routledge, Londra.
38. Lurat, L. (1989), Violence la tl: lenfant fascin, Syros, Paris.
39. McQuail, D, Windahl, S, (2001), Modele ale comunic`rii pentru studiul comunic`rii de mas`, Ed.
Comunicare.ro, Bucure[ti.
40. Mehl, D. (1995), La Tlvision de lintimit, Seuil, Paris.
41. Mongin, Oliver, (1997), La violence des images ou comment sen dbarrasser, Seuil, Paris.
42. Palmer, Michel, (2003), B`t`lia pentru [tiri, Tritonic, Bucure[ti.
43. Pasquier, Dominique, (2005), Cultures lycennes, Ed. Autrement, Paris.
44. Petre, D., Nicola, M., (2004), Introducere \n publicitate, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti.
45. Potter, J.W. (1999), On Media Violence, Sage Publications, Thousand Oaks, California.
46. Propp, Vladimir, (1970), Morfologia basmului, Editura Univers, Bucure[ti.
47. Rieffel Rmy, (2008), Sociologia mass-media, Editura Polirom, Ia[i.
48. Rowland, W. (1983), The Politics of TV violence. Policy Uses of Communication Research, Sage
Publications, Londra.
49. Sartori, G. (2005), Homo Videns, Humanitas, Bucure[ti.
50. Schramm, W., Lyle, J., Parker, E. (1961), Television in the Live of our Children, Stanford
University Press, Stanford.
51. Severine Werner J., Tankard James W., jr., (2004), Perspective asupra teoriilor comunic`rii de
mas`, Polirom, Ia[i.
52. Siracusa, Jacques, (2001), Le journal tlvise, machine decrire. Sociologie du travail des reporters
la tlvision, De Boeck, Bruxelles.
53. {tef`nescu, Poliana (2006a), Expunerea la violen]a TV unul din factorii cauzali ai violen]ei \n
rndul copiilor, prezentare la Prima Conferin]` Na]ional` Mass media, violen]a [i
educa]ia, 26-27 mai, 2006, Bucure[ti.
54. {tef`nescu, Poliana, (2005), Mass media electronica [i violen]a la televiziunea romn`, Revista
de Asisten]` Social`, nr. 3-4, 2005.
55. {tef`nescu, Poliana, (2006c), Expunerea la violen]a televizual` [i comportamentul agresiv al
copiilor. Un model structural al efectelor pe termen scurt, Sociologie Romneasc`, nr. 4,
2006.
56. Stephens, Mitchel, (1999), Crime Doesn't pay Except on the Newsstands, \n Hiebert, Ray
Eldon, Reuss, Carol (eds.), Impact of Mass Media, Longman, London.
57. Tisseron, Serge, (2000), Enfants sous influence. Les crans rendent-ils les jeunes violents?, Armand
Colin / HER, Paris.
283
58. Tisseron, Serge, (2003), Mdias et violences mdiatiques: apprendre a distinguer, prefa]` \n
Lardellier, Pascal(sous la dir.), Violences mdiatiques. Contenus, dispositifs, effets,
LHarmattan, Paris.
59. Todoran, Ileana, (2006), Copiii [i (ne)respectarea signaleticii, prezentare la Prima Conferin]`
Na]ional` Mass media, violen]a [i educa]ia, 26-27 mai, 2006, Bucure[ti
60. Tumber, Hovard (ed.), (1999), News A Reader, Oxoford University Press, London.
61. Velicu, Anca (2009), Rela]ia copiilor cu televiziunea [i noile tehnologii de comunicare, tez` de
doctorat, nepublicat`
62. Velicu, Anca, (2006a), Con]inuturi [i percep]ii ale violen]ei televizuale: desene animate versus
filme, \n Revista de asisten]` social`, nr. 1/2006, pp. 66-73.
63. Velicu, Anca, (2006b), Violen]a din desenele animate: \ntre realitate [i percep]ie, \n Sociologie
Romneasc`, vol. IV, nr 2/2006, pp.102-121.
64. Wilson, Barbara, (1995), Les recherches sur les mdias et violence, in JHESI, nr. 20, Paris.
65. Windisch, Uli, (1999), Violence, jeune, mdias et sciences sociales, Ed. LAge de lHomme,
Lausanne.
Studii
66. Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audio vizuale ale elevilor (11-14
ani, 15-18 ani), raport de cercetare al Centrului de Studii Media [i Noi Tehnologii de
Comunicare [i CURS, studiu finan]at de CNA (iulie, 2005), http://arhiva.cna.ro/cercetari/
sondaje/curs_iul2005/met_iul2005.pdf
67. Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audio vizuale ale elevilor (7-10
ani), raport de cercetare al Centrului de Studii Media [i Noi Tehnologii de Comunicare [i
CURS, studiu finan]at de CNA (noiembrie, 2005), http://arhiva.cna.ro/cercetari/sondaje/
VolumulI_noi2005.pdf
68. Evaluarea monitoriz`rii violen]ei televizuale (grila de toamn`), raport de cercetare al Centrului de
Studii Media [i Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finan]at de CNA (www.cna.ro)
(octombrie-noiembrie 2004), http://arhiva.cna.ro/cercetari/sondaje.html
69. Evaluarea monitoriz`rii violen]ei televizuale (grila de var`), raport de cercetare al Centrului de
Studii Media [i Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finan]at de CNA (www.cna.ro)
(iulie-august 2004), http://arhiva.cna.ro/cercetari/sondaje.html
70. http://www.standard.ro/articol_47846/jetix_lider_de_audienta_in_mai.html
71. Impactul publicit`]ii asupra p`rin]ilor [i copiilor, raport de cercetare, IMAS+CSMNTC, finan]at
de CNA, 2007.
72. M`surarea gradului de violen]` \n programele audiovizualului, raport de cercetare al Centrului de
Studii Media [i Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finan]at de CNA, 2008,
http://cna.ro/article1638,1638.html
73. National Television Violence Study (1996), Mediascope, Studio City, Calif, Los Angeles
74. National Television Violence Study, 1999, Center for Communication and Social Policy,
University of California, Santa Barbara.
75. Protection de lenfance et de ladolescence la tlvision, Les Brochures du CSA, ianuarie 2004,
Paris.
76. Raport MMT (2007), Expunerea copiilor la programele radio [i TV, beneficiar CNA,
77. Violen]a televizual` [i protec]ia copilului, raport de cercetare Centrului de Studii Media [i Noi
Tehnologii de Comunicare, studiu finan]at de UNICEF, 2009.
284
CUPRINS
Introducere (Ioan Dr`gan) ..................................................................................... 3
Rezumat ............................................................................................................ 9
I. REPERE TEORETICE (Ioan Dr`gan) ................................................................. 15
1. Teorii despre agresivitate, violen]` [i impactul violen]ei
televizuale asupra copiilor ............................................................................ 15
2. Abord`ri psiho-sociale [i abord`ri semiodiscursive ......................................... 20
3. Programarea [i expunerea la violen]a mediatic` [i efectele acesteia:
\ntre team`, seduc]ie [i orientare agresiv` ...................................................... 24
4. Violen]a televizual` [i riscurile pentru copii. Cercet`ri americane [i europene ... 28
5. Raportarea copiilor la emisiunile de fic]iuni [i la cele de informare .................... 31
II. METODOLOGIE (Ioan Dr`gan) .......................................................................... 35
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Abordarea calitativ` [i cantitativ` a violen]ei televizuale .................................. 35

Dou` metode complementare \n analiza scenariz`rii violen]ei .......................... 38
Corpusul investigat (canale, intervale orare, durate, genuri de emisiuni) ............ 42
Opera]ionalizarea conceptelor ...................................................................... 43
Analiza semio-discursiv` ............................................................................. 46
Indicatori ai violen]ei reale [i fic]ionale .................................................. 49
III. REZULTATE SINTETICE (violen]a real` [i fic]ional`)

(Ioan Dr`gan, Alexandra Povar`) ......................................................................... 53
1. Instrumentele analizei. Indicatori [i obiective ................................................. 53
2. Date [i tendin]e globale ................................................................................ 55
2.1.Frecven]a actelor de violen]` ................................................................... 55
2.2.Durata medie a unui act de violen]` ......................................................... 57
2.3.Tipul [i formele de violen]` ..................................................................... 57
2.4.Actorii actelor de violen]` ....................................................................... 64
2.5.Contextualizarea actelor de violen]` ......................................................... 71
IV. REPREZENTAREA VIOLEN}EI REALE |N
AUDIOVIZUALUL ROMNESC (Alexandra Povar`) ........................................... 75
1. Analiza violen]ei reale pe canale ................................................................... 75
1.1.Tipologia violen]ei reale .......................................................................... 75
1.2.Actorii actelor de violen]` ....................................................................... 77
1.3.Loca]ia actelor de violen]` real` ............................................................... 78
1.4.Inten]ionalitatea actelor de violen]` real` .................................................. 78
1.5.Consecin]ele violen]ei reale ..................................................................... 79
a. Consecin]ele actelor de violen]` asupra victimelor ............................................ 79
b. Consecin]ele actelor de violen]` asupra agresorilor ............................................ 79
1.6.Analiza pe canale ................................................................................... 80
a. TVR1 ............................................................................................................ 80
b. ProTV .......................................................................................................... 83
c. Antena1 ........................................................................................................ 88
285
d. OTV ................................................................................................................ 95
e. PrimaTV ...................................................................................................... 97
f. Antena3 ........................................................................................................ 100
g. Realitatea TV .............................................................................................. 103
2. Analiza violen]ei reale pe tipuri de emisiuni .................................................. 106
2.1.Analiz` comparativ` a jurnalelor de [tiri .................................................. 106
2.1.1. Caracteristicile [tirilor .................................................................... 106
a. Defini]ii ale [tirilor ......................................................................................... 106
b. Sursele de informa]ii ...................................................................................... 107
c. Con]inutul [tirilor .......................................................................................... 108
2.1.2. Situa]ia canalelor TV monitorizate. Num`rul mediu al [tirilor ............. 109
2.1.3. Durata [tirilor ................................................................................ 111
2.1.4. Ponderea [tirilor violente ................................................................ 113
2.1.5. Tipologia violen]ei \n [tiri ................................................................ 114
2.1.6. Actorii actelor de violen]` ................................................................ 115
a. Sexul actorilor ............................................................................................... 115
b. Vrsta actorilor .............................................................................................. 115
c. Num`rul actorilor .......................................................................................... 116
d. Statutul socio-cultural al actorilor .................................................................. 116
2.1.7. Pozi]ionarea [tirilor violente ............................................................ 116
2.1.8. Originea [tirilor violente ................................................................. 117
2.2.Analiz` comparativ` a emisiunilor de divertisment / pamflet ...................... 118
2.2.1. Durata total` a actelor violente ........................................................ 119
2.2.2. Durata medie a unui act violent ....................................................... 119
2.2.3. Num`rul mediu de acte violente pe or` ............................................. 120
2.2.4. Ponderea violen]ei .......................................................................... 120
2.3.Analiz` comparativ` a emisiunilor de dezbateri ........................................ 121
2.3.1. Durata total` a actelor violente ........................................................ 121
2.3.2. Durata medie a unui act violent ....................................................... 122
2.3.3. Num`rul mediu de acte violente pe or` ............................................. 122
2.3.4. Ponderea violen]ei .......................................................................... 123
V. REPREZENTAREA VIOLEN}EI FIC}IONALE
|N AUDIOVIZUALUL ROMNESC (Anca Velicu) ............................................. 125
1. Elemente metodologice ............................................................................... 126
2. Rezultate generale ...................................................................................... 126
2.1.Frecven]a actelor de violen]` .................................................................. 126
2.2.Durata actelor de violen]` fic]ional` ........................................................ 128
2.3.Analiza actelor de violen]` \n func]ie de tipul de emisiune \n care apar .......... 132
3. Tipologia violen]ei ...................................................................................... 136
3.1.Tipurile de violen]`: frecven]e [i durate ................................................... 136
3.2.Formele de manifestare ale violen]ei fic]ionale .......................................... 141
4. Actan]ii scenelor de violen]`. Agresori [i victime ............................................ 144
4.1.Agresorii actelor de violen]` ................................................................... 144
4.2.Victimele actelor de violen]` ................................................................... 149
4.3.Analiza comparativ` a victimelor [i a agresorilor ...................................... 153
5. Contextele \n care au loc actele de violen]` .................................................... 157
5.1.Localizarea actelor de violen]` ................................................................ 157
5.2.Inten]ionalitatea .................................................................................... 159
5.3.Prezentarea consecin]elor actelor de violen]` pentru diferi]i actan]i ............ 160
5.4.Analiza contextelor de semnificare ale actelor de violen]` ........................... 163
286
6. Reprezentarea \n fic]iunea televizual` a violen]ei \n [coal` .............................. 168

VI. REPREZENTAREA VIOLEN}EI TELEVIZUALE
PE CANALELE PENTRU COPII (Anca Velicu) .................................................. 173
1. Argument [i metodologie .......................................................................... 173
1.1.Obiectivele cercet`rii ............................................................................. 174
1.2.E[antionul cercet`rii .............................................................................. 175
2. Rezultate generale ...................................................................................... 176
2.1.Frecven]a actelor de violen]` .................................................................. 176
2.2.Durata actelor de violen]` ...................................................................... 178
3. Tipologia actelor de violen]` ........................................................................ 181
3.1.Tipurile de violen]`: frecven]e [i durate ................................................... 182
3.2.Formele de manifestare ale violen]ei ........................................................ 185
4. Actan]ii scenelor de violen]`. Agresori [i victime ............................................ 191
4.1. Agresorii \n actele de violen]` ................................................................. 191
4.2. Victimele actelor de violen]` .................................................................. 199
4.3. Analiza comparativ` a victimelor [i a agresorilor ...................................... 204
5. Contextele \n care au loc actele de violen]` .................................................... 208
5.1. Localizarea actelor de violen]` ............................................................... 208
5.2. Inten]ionalitatea ................................................................................... 210
5.3. Tratarea la nivel discursiv a actelor de violen]` pe canalele de DA ................ 211
5.4. Prezentarea consecin]elor actelor de violen]` pentru diferi]i actan]i ............ 212
5.5. Analiza contextelor de semnificare ale actelor de violen]` .......................... 214
VII. ANALIZ~ SPOTURI /CLIPURI PUBLICITARE,
PROMO-URI (Poliana {tef`nescu) ................................................................... 219
VIII. Moduri de mediatizare, \n presa scris`, a subiectelor copiii [i [coala.
Studiu de caz: ziarele Gndul [i Libertatea (Anca Velicu, Alexandra Povar`) ......... 233
1. Imaginea copilului \n presa scris` ................................................................. 236
2. Imaginea [colii \n presa scris` ...................................................................... 239
3. Analiza cantitativ` a articolelor .................................................................... 240
4. Practica jurnalistic` .................................................................................... 242
IX. EFECTELE VIOLEN}EI TELEVIZUALE
{I PROTEC}IA COPIILOR (Poliana {tef`nescu) .............................................. 247
1.
2.
3.
4.
Rezultate ale studiilor anterioare .................................................................. 248

Efectele expunerii la violen]a televizat` ......................................................... 249
Reglement`ri privind violen]a televizat` ........................................................ 258
|nv`]`minte [i recomand`ri ......................................................................... 261
X. CONCLUZII (Ioan Dr`gan) .............................................................................. 265

Anexe la capitolul de desene animate ................................................................ 275
Bibliografie .................................................................................................... 282
287
Editura VANEMONDE
Pornind de la ideea, promovat` n cadrul unei campanii antiviolen]` TV din Fran]a, c`, la
televizor, copiii nu v`d acela[i lucru ca [i adul]ii, am spune, relundu-l pe Herman Parret, c`
televiziunea nu este mincinoas` [i nici manipulatoare, n principiu, ci, pur [i simplu, devastatoare
pentru c` este seduc`toare. Iar violen]a este unul dintre ingredientele aliment`rii [i sus]inerii acestei
logici a comunic`rii televizuale; violen]a este chiar un summum al acestui discurs spectacular [i
senza]ional.
Copiii [i adolescen]ii nu au aceea[i capacitate ca [i adul]ii de a se distan]a n raport cu
anumite imagini, n special cu imaginile violente (dat` fiind mai ales slaba lor capacitate de a face
distinc]ia dintre fic]iune [i realitate). Nu putem uita c` televiziunea are o uria[` putere de autentificare
[i deci de legitimare simbolic` a tot ce se perind` pe micul ecran. Astfel, cei care privesc mult la
televizor au toate [ansele s` vad` lumea prin ochelari televizuali [i chiar s`-[i situeze existen]a ntr-un
mod neproblematic n acest univers amalgamat. Toate acestea constituie un punct de plecare dar [i
o legitimare a demersului nostru de studiere a Reprezent`rii violen]ei televizuale [i protec]iei copilului.
Coordonatori:
Ioan Dr`gan
Poliana {tef`nescu
Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.000 de exemplare cu sprijinul

Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia.
Editura: VANEMONDE
ISBN: 978-973-1733-12-8
Centrul de Studii Media [i Noi Tehnologii de Comunicare

Universitatea Bucure[ti
Alexandra Povar`
Anca Velicu

Studiul VTV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul VTV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pornind de la ideea, promovat` n cadrul unei campanii antiviolen]` TV din Fran]a, c`, la

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.000 de exemplare cu sprijinul

Centrul de Studii Media [i Noi Tehnologii de Comunicare

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

Tehnoredactare: Victoria Dumitrescu

Dac` vrei s` folose[ti

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Rezumatul principalelor rezultate ale cercet`rii

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale pe canalele pentru copii

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Spoturile publicitare [i promo-urile

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

TEORII DESPRE AGRESIVITATE, VIOLEN}~ {I IMPACTUL

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

ABORD~RI PSIHO-SOCIALE {I ABORD~RI

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

PROGRAMAREA {I EXPUNEREA LA VIOLEN}A MEDIATIC~

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

VIOLEN}A TELEVIZUAL~ {I RISCURILE PENTRU

Copiii \ntre 2 [i 5 ani petrec \n medie 25 de ore pe s`pt`mn` privind la televizor.

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

RAPORTAREA COPIILOR LA EMISIUNILE DE FIC}IUNI

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

P`rin]ii ne dau voie s` ne uit`m la programe

P`rin]ii nu ne las` s` ne uit`m la programe

ABORDAREA CALITATIV~ {I CANTITATIV~

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

\n situa]ii specifice de comunicare implicnd un pact de interac]iune comunica]ional` \ntre instan]e de

Mecanisme psiho-sociale asociate [i generate de modurile scenariz`rii / semnific`rii

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

DOU~ METODE COMPLEMENTARE N ANALIZA

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Sursa: D. Frau-Meigs, S. Jehel, 1997, p. 58. Studiul CSMNTC, 2008 [i 2009

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

CORPUSUL INVESTIGAT (CANALE, INTERVALE

Pentru m`surarea violen]ei s-au utilizat urm`torii indicatori:

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Categorii [i contexte de semnificare (sinteza grilelor semio-discursive)

(Psihologic`, verbal`, fizic`, social`, economic`, sexual`)

INDICATORI AI VIOLEN}EI REALE {I FIC}IONALE

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Schema categoriilor de analiz` a formelor de violen]` \n [tiri / informa]ii tv

1. Individ (chiar [i propria persoan`)

Forme de manifestare a violen]ei

num`r total de [tiri;

Expresii, forme verbale

Ridiculizare prin declasare

Golan, derbedeu, pleav`

SPOTURI /CLIPURI PUBLICITARE, PROMOURI

11. Cartoon Network

1. Nu con]ine niciun aspect, semn / simbol cu con]inut violent

Reprezentarea violen]ei televizuale [i protec]ia copilului

Q5: Intervalul orar

Q10 Num`rul copiilor care apar \n clip: