Sunteți pe pagina 1din 29

SUB1:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal, meninerea constant a

compoziiei corpului uman.


Metabolismul bazal reprezinta consumul energetic folosit pentru satisfacerea unor necesitati:
:
- sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare
- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii
- contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede;
- activitatea de secretie si excretie;
- mentinerea temperaturii constante a corpului;
- repararea uzurilor.
Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in calorii. Kcal= cantitatea de
caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. KJoule= energia cheltuita pentru
deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta de 1 m cu o forta necesara de 1 Newton= forta care transmite unei mase
de un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ)
In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale.
Aceasta cheltuiala minima de E= metabolismul bazal; cnsumul de E depaseste valorile metab.bazal in functie de
activitatea indeplinita.
a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h ;
b. Copii si adolescenti valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h; scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la adolescenti;
ramane constant(1 cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani metabolismul scade din nou, la 55-60ani fiind
cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.
c. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada de negraviditate, iar lactatie creste cu
10-20%.
Sexul- MB scazut cu 8-10% fata de barbate cu aceeasi greutate corporala.
Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB , cu valori mai mari la copii.
Subalimentatia prelungita scadere a cheltuielilor de energie=>o incercare de adaptare a organismului la un aport
alimentar redus.
Factorii ce infl MB sunt : varsta (copii>adulti), inaltimea(pers inalte , slabe au Mb mai crescut), compozitia
corpului(grasimea multa scade MB), starea fiziologica (sarcina creste cu 20-25 %)stresul, febra, frigul-cresc Mb,

SUB2.Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica specifica,activitatea


musculara.
ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente -> se realizeaza pentru fct. De digestie, are ca scop
eliberarea substantelor nutritive din alimente ce sunt indispensabile pt. desfasurarea in conditii normale a functiilor
organismului.
EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma alimente ce aduc cant. de E respective si ulterior se determina din
nou metabolismul se constata ca e superior valorii anterioare->1850 Kcal/24h. Surplusul de 150 Kcal, det. de ingestia
de alimente = ADS. Cheltuiala de energie prin ingestia de alimente s-ar explica prin functia de digestie care elib subst
nuttritive din alimente ce sunt indispensabile desfasurarii in conditii normale a functiilor organismului. ADSproteine=2030%, ADSgucide 6-85 si pt lipide 2-5%
Surplusul de calorii e det. de travaliul digestiv secretor si mai ales de met. intermediar al substantelor nutritive.
Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a cresterii consumului de energie.Intensitatea efortului
depinde de numarul de grupe musculare angajate in effort, de volumul grupelor musculare,de masa corporala, de
valoarea raportului intre efort si pauza, viteza de contsrctie a muschilor pe unitattea de timp. Consumul energetic este
d.p. cu tipul activitatii fizice.efortul anaerob, scurt si intens, necesita o cant mai mare de energie, dar dureaza mai putin,
iar efortul erobeste mai important(mers pe jos, pe bicicleta)
Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in:
-profesii cu cheltuiala mica de energie:profesorii,medicii,inginerii, avocatii,vanzatori-consum calorii-2400 femei si
3000 barbati.
-profesii cu cheltuiala medie de energie:lucratori din ind usoara(textile,confectii), ,studentii,gospodine-consum
caloric-2700 femei si 3300 barbati.
-profesii cu cheltuiala mare de energie:strungari,frezori,mecanici, lacatusi, tractoristi, sudori, militari-consum caloric3000 femei si 3700 barbati.
-profesii cu cheltuiala foarte mare de enrgie:munc forestieri, sapatori, mineri-consum caloric 4100 barbati.
Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 ani.Pt.barbatii intre 41-65 se scade aportul caloric cu 200cal, iar
pt femei intre 41-60 ani cu 300 cal.

SUB3.Factorii ce conditioneaza consumul energetic al organismului:varsta,


climatul,cresterea, sarcina, alaptarea.
Graviditatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul femeii din punct de vedere energetic,datorita dezv
fatului, placentei si anexelor sale si prin sporirea masei corporale a mamei. Trebuie sa asigure necesitatile fatului, si ale
placentei, marirea uterului, sanilor, frecv resp si cardiaca crescute. Intreaga perioada necesita suplimentarea aportului
energetic cu 80000cal, repartizate diferit pe parcursul sarcinii:150kcal/zi in primul trim si 350kcal/zi urmatoarele 2.
Alaptarea pe o perioada de 6 luni cu o secretie de lapte de 850ml/zi corespunde unel valori energetice de 612
cal.Femeia trebuie sa primeasca echivalentul in calorii al acestie cantitati de lapte(612kcal+150kcal pt efortul

secretor=cca 750kcal/zi).Pt ca femeia acumuleaza in timpul sarcinii o rezerva de tesut adipos, se recomanda 200kcal
din rezervele proprii sis a primeasca 550kcal din alimente.
Varsta.Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al adultilor mai crescut.Ei pierd mai multa caldura prin
procesul de termoreglare, fac mai multa miscare ca adultul si de aceea necesita un aport caloric mai crescut:1-3 ani1360 kcal,10-12 ani baieti 2600kcal si fete 2350.De aseameanea, copii si adolescentii necesita un aport caloric
suplimentar datorita cresterii si dezvoltarii.
Climatul.In zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce pierderile de caldura si isi intensifica termogeneza,
procese ce au loc cu consum crescut de energie.Se recomanda ca pt fiecare scadere cu 10 grade C a mediei termice
anuale sa creasca aportul energetic alimentar cu 3%, iar in cazul cresterii acesteia, ratia alimentara sa fie diminuata
cu 5% pt fiecare 10 grade.vremea rece stimuleaza apetitul, vremea cada il diminua.

SUB4.Malnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si biochimice .


Malnutritia proteica-calorica cuprinde o serie de tulburari dat restrictiei de energie si proteine(marasmul-mediul urban)
sau datorat deficientei calitative si cantitative a proteinelor (kwashiorkorul-in mediul rural)
Malnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate redusa de principii alimentare, in special scaderea
aportului proteic, cu aparitia de modificari morfo-functionle in organelle si tesuturile de importanta vitala.
Exista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult.
Mrasmul-la copii<1 an, mediull urban-succesiunea rapida a sarcinilor cu ablactarea timurie si rapida si datorita
alimentatiei artificiale necoreps cu produsi de lapte f diluatiin cant inadecvate. La copil exista mai multe stadii:
-std I- tulb de crestere, intarziere in dezv psihica, intarziere in instalarea pubertatii, rezistenta scazuta la infectii,
cresterea mortalitatii infantile.
-stdII-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor(scaderea CA si P sanguin, acidoza accentuate, Ksanguin crescut,
edem), scaderea proteinemiei(a albuminei), hepatomegalie cu infiltratie grasa difuza, tulb tegumentare(piele uscata,
marmorata, eritem, descumatii)
-stdIII-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a tulb electrolitice si se foloseste o alimentatie
corespunzatoare.
Kwashiorkorul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale peste 1 an si a ablactarii improprii, fara produse
almentare de origine animala.Simptome:edeme declive sau generalizate, hipotrofie musculara, diaree, infectii cutanate,
apatie, hepatomegalie, anemie,hipopotrinemie.
La adult exista 3 stadii:
-stdI: disparitie tesutului adipos, hipotrofie musculara, astenie marcata.Testele de laborator sunt in limite normale
datorita posibilitatilor de adapatare.
-stdII:edemul hipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate(eritem, piele uscata, hiperpigmentarea,unghii
friabile),manifestari digetstive,anemie hipocroma si microcitara, proteinemie sub 6%.
-stdIII:de vindecare.

SUB : Marasmul-tabloul clinic


Simptome : agitatie, ce alterneaza cu apatie, diaree, dezhidratate, scadere in G, reducerea tes cel s.c, unii copii sunt
anorexici cu aspect imbatranit. Daca boala dureaza, inaltimea copilului, este sb valoarea standard. Copii prezinta
scaune si diaree acida, care se agraveaza prin adaugarea infectiilor. Abdomenul poate fi suplu sau destins de gaze.
Musculatura este slaba si atrofica, membrele sunt numai piele si os.pielea si mucoasele pot fi uscate si atrofice, dar
schimbarile caracteristice din kwashiorkor nu apar. Defieciente vitaminice pit sau nu fi.

SUB : kwashiorkor- tabloul clinic


Se caract prin edem care se asociaza cu slabire , anorexie, doaree, apatie. Infectia precipita boala si aceasta poate fi
motivul care aduce copilul la doctro. Incetinirea cresterii este un semn precoce, in timp ce edemul si prezenta grasimii
subcutanate face ca pierderea in G sa fie mai putin evidenta. Marimea edemului depinde de cantitatea de sare din
dieta. Edemul poate fi pe intregul corp, incluzand fata, dar deobiceo este mai evident pe membrele inferioare. Ascita si
lichidul pleural sunt deobicei usare si au legatura cu infectia.
Dermatoza este repr prin zone de descuamatie si zone de hipo sau hiperpigmentatie.pielea este parca lacuita, apoi cu
cruste care iau aspectul de vopsea care se cojeste . , lasand zone fisuratecu ulceratii superficiale. In forme
severe=pielea asect de arsura. Mn inf, fesele si perineul sunt cele mai afecteta, vindecarea acestor leziuni duce la
aparitia de arii depingmentate.
Parul este moale, subtire si rar, ondulatiile dispar. Apar zone sau suvite de par rosu, blodn sau gri, cu modficari
microscpice ale firului de par in structura radacinii.
Se mai intalnesc : stomatita angulara, atrofia muc limbii, ulceratii perinale. Ficatul poate fi palpat, de consistenta
ferma.musculatura topita.prezenta un grad de anemie, defiecienta de proteine accentuand-o. apatia espe trasatua
caracteristica, uneori cu tarsatri asem cu cele din Parkinson.

SUB5.Proteine:clasificare
Preoteinele sunt lanturi de AA de dif tipuri, care contine pe langa C, O, h, S, p, cant mici de Fe, Cu, Zn si alte elemente.
Proteine simple:-protamine si histone-in cel seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine.
-prolamine si gluteine-seminte de cereale

-albuminele-solubile in apa, se coag prin caldura (serumalbumina, lactalalbumina, ovalbumina din


albus)
-globuline-se coag prin caldura-miozina,lactoglobulina,glicina
-sclero proteine-insolubile in apa, au o structura fibrilara-colagenul,elastina,keratina.
Proteine conjugate-contin in plus o componenta neproteica(grup prostetic):
-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina
-glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic Castle
-lipoproteine (se gasesc in mb cel, mitocondrii si reticuulul endoplasmatic)
-cromoproteine-hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza, rodopsina din cel bastonase ale
retinei
-metaloproteine-siderofilina,hemosiderina,feritina
-nucleoproteine, cu rol in diviz cel sinteza proteinelor

SUB6.Rolul proteinelor in organism


1.rol plastic-formeaza matricea care asigura mentinrea str celulare
-rol in transp O2(hematii),contractie(muschi),transmiterea influxului nervos(neuroni),secretia glandelor
2.rol enzimatic-toate enzimele au str proteica
3.rol in apararea organismului-anticorpii in structura carora intra proteine(Ig)-structura proteica
4.rol endocrine-hormonii au str proteica
5.rol in mentinerea ech hidric-apa intra si iese din celula,iar proteinele raman in celula si retin apa la acest nivel.
6.rol in in sistemul tampon-mentin ph-ul constant primind si cedand H+ cand este necesar
7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal
8.rol antitoxic-ajuta la detoxifierea organismului prin asigurarea echipamentului enzimatic necesar,prin mentinerea
integritatii organismului.

SUB7.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor


Eficenta nutritioanala a P este strans dependenta de structura aminoacidica. Dupa cont de AA esentiale, se clasifica
astfel:
1.proteine cu valoare biologica superioara(clsI)-contin toti aa esentiali in proportii adecvate org uman;majoritatea prot
de origine animala.-rol in cresetre, repararea uzurii
2.proteine cu valoare biologica medie(clsII)-contin toti aa esentiali, dar unii in proportii insuficiente;alimente de origine
vegetala(legume,fructe,cereale.
3.proteine cu valoare biologica inferioara(cls aIIIa)-lipsesc unul sau mai multi aa esentiali(zeina din porumb, collagenul
din tesuturile conjucntive animale).

SUB8.Necesarul de proteine ale organismului si sursele


Mentinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.Aportul de proteine trebuie sa fie in legatura cu costul de
azot.1kcal bazala2mg N2
1700kcal bazala3400mg
1gN26.25 g proteine
3,4gN221.25 g proteine.
La adult-0.8-1gproteine/kg
La copii-2 g prot/kg
La adolescenti-1-1,1gprot/kg
La gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de alaptare.
Exprimat in procente aportul de proteine trebuie sa reprezinte 10-14%din valoarea energetica a ratiei, din care 3040%trebuie sa fie de orogine animala.
Surse de proteine:carnea alba, pestele,oua, branza, lapte,cereale integrale,leguminoase,ciuperci.
In primele zile fara aport de proteine, se consume rezervele din ficatsi alte organe. Prelungirea aportului neproteic duce
la scaderea greutatii corporale, chiard aca aortul energetic este adecvat. Consumul de azot se real in continuarea pe
seama aa din muschi.

SUB9.Lipidele:clasificare
Lipidele sunt o grupa de subst organice insolubile in apa si solubile in solventi organici. Sunt compusi org ai
carbonului, hidrogenului si oxigenului, rezultate din esterificarea acizilor grasi cu diferiti alcooli.
1.lipide simple-gliceride, contin glicerol
-steride-, contin sterol-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-ficat,creier,ou,icre,lapte
-ceride, contin alcooli superiori
2.lipide complexe-contin in plusn fata de cele simple acid fosforic, aminoalcooli, aa si glucide
-glicerolipidele complexe contin glicerol si includ : glicerofosfolipidele, glicero-aminofosfolipidele
(lecitinele,cefaline,serinfosfatide-ficat,lapte,galbenus)si glicerosulfolipide.
-sfingolipide-nu contin glicerol, ci sfingozina si se clasifica in
sfingoglicolipide(gangliozide,cerebrozide), sfingfosfolipide(sfingomielina)

SUB10.Rolul lipidelor in organism


3

1.rol energetic-1glipide-9kcal-principala functie . in per dintre mese sau in cele din restrictii almentare , organismal isi
asigura necesarul energetic prin lipidele depozitate in tes adipos.
2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organelle
3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica pierderile de caldura
4.rol in transportul unor substante necesare organismului-acizii grasi esentiali transp vitaminele liposolubile(A,B,K,E)
5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei celulare
6.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare
-intra in structura membranei celulare
-scad nivelul colesterolului
-intervin in procesele de oxidare
-stimuleaza activitatea enzimatica
-acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si tromboxanilor care influenteaza tonusul vaselor sanguine
7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii, scad motilitatea gastrica, sunt alimente care tin de
foame
8.colesterolul-intra in str cailor biliare
-rol in formarea hormonilor sexuali
-intra in str vitaminei D, a celulei cerebrale.

SUB11.Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, surse


Ratia de lipde nu trebuie sa depasesca 20-35%din nr total de calorii zinice(20%pt varstnici,sedentary,gravide.pt cei cu
afectiuni hepatice, pancreatice.cu boli de malabsorbtie si 35% pt copii, adolescenti, cei ce fac un efort mare in
microclimat).Jumatate sau 1/3 trebuie sa fie grasimi ca atare(ulei,margarina,unt), adica uleiuri vegetale bogate in acizi
grasi esentiali. Aportul de lipde va fi ajunge la 20% din energia consumata la varstnici,sedentary,gravide.pt cei cu
afectiuni hepatice, pancreatice.cu boli de malabsorbtie si la 35% pt copii, adolescenti, cei ce fac un efort mare in
microclimat). Raportat la necesarul pe kg corp:
-0.7-1 glipide/kg copr/zi-adulti sedentari
-1-1.5 glipide/kg corp/zi-adulti active
-2glipide/kgcorp/zi-copii,adolescenti.
Acizii grasi trebuie sa reprezinte 2% din aportul energetic total,iar raportil acizi grasi esentiali pe acizi grasi
neesentiali trebuie sa fie mai mare ca 1 pt a preveni ATS.
Surse:ulei vegetal, peste, ulei masline,margarina,unt,untura,smantana.
Efectele consumului neadecvat:scaderea consumului duce la dislipidemii cu tulburari metabolice si biologice, iar
cresterea consumului favorizeaza aparitia aterosclerozei si a obezitatii.

SUB12.Glucide: clasificare
1.monozaharide-pentoze-riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza
-hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
2.dizaharide-zaharoza(contine o melecula glucoza si una de fructoza),lactoza(glucoza+galactoza),maltoza(prin
descomp amidonului si contine 2 molec de glucoza)
3.polizaharide de origine vegetala sau animala si pot fi :
-amidon-amiloza+amilopectina
-celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate crude,piersici,prune;
-glicogenul-forma de rezerva a glucozei;
-mucopolizaharidele;
-polizaharide vegetale: inulina,gumele,pectinele,mucilagiile.

SUB. 13 Glucidele: rolul n organism i efectele carenei.


-

principalele furnizoare de enrgie, 1g->4 Kcal.


Pot lua urm. cai metabolice:
o Sunt oxidate imediat, eliberand energie pt. tesuturi;
o Sunt convertite in glicogen,, care este stocat inficat si muschi, fiind o rezerva de energie rapid
metabolizata;
o Folosite in sinteza de grasimi, la care org. apeleaza cand rezervele de glicogen se epuizeaza
creierul, SN periferic, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de energie si sunt foarte sensible la scaderea
glicemiei
pantru o metabolizare normala a lipidelor si a proteinelor este necesar ca ratia alimentara sa asigure un minim
de 50-80 g de proteine
glucoza este un tonic pt. celulele hepatice, extreme de solicitate in multe reactii anabolizante si catabolizante
in starile de hipoxie si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari, tesuturile prefera glucoza fata
de acizii grasi, pt. ca aceasta contine in structura ei maim ult oxygen;
intra in structura acidului glucuronic, hialuronic, condroitin si mucoitinsulfonic, heparinei, ac. nucleici,
galactolipidelor (SN), imunopolizaharidelor (rezistenta la infectii), factorului intrinsec Castle.

SUB. 14. Fibrele alimentare: rolul n organism i efectele consumului neadecvat .


4

Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, hemicelulozele, pectinele, gumele si mucilagiile); lignina- polimer
neglucidic
- Aceste glucide raman nehidrolizate in intestinal subtire si au efecte biologice:
o Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul;
o Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie golirea gastrica si intestinala;
o Leaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca, Mg);
o Absorb sau inglobeaza substante organice(saruri biliare, colesterol), produsi de secretie si de
descuamare ai tubului digestive, microorganisme;
o Prin accelerarea tranzitului si formarea unor pereti greu de patruns de catre enzimele digestive, scad
coeficientul de absorbtie al substantelor digestive
o Ajunse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie la sintetizarea vit. din grupul B)
o efecte nefavorabile: pot agrava afectiunile inflamatorii sau iritative ale tubului digestive(gastrite,
ulcere,duodenite, enterite, colite de fermentatie), favorizeaza volvulusul de sigmoid
o Lipsa din alimentatie: creste incidenta constipatiei, si a unor maladii associate cu aceasta: diverticuloza
colonului, colite spastice, hemoroizi, cancer de colon)
o Nevoia de fibre: 15-25g

SUB.15 Acoperirea necesarului de glucide n funcie de tipul surselor alimentare


Glucidele trebuie sa acopere 50-68% din ratia alimentara . Pe masura ce standardul economic creste, exista o tendinta
de scadere a procentului de glucide din ratie, in avantajul proteinelor si a lipidelor. In cadrul glucidelor se remarca o
diminuare a cantitatii aduse prin cereale, leguminoase, legume si crestrea proportiei de zahar si a produselor indulcite
cu zahar. Produsele de faina alba si orez decorticat inlocuiesc aproape total pe cele preparate din seminte integrale
sau faina neagra. Consumul sporit de zahar si produse zaharoase favorizeaza caria dentara.
Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de albine..70-80, faina, arpacas, orez, paste fainoase..70-75, dulceturi,
gemuri, jeleuri..55-75 zaharoza, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine alba..53, paine integrala..48,
prajituri..20-40, cartofi..19, struguri..17, fructe proaspete..8-15, legume proaspete..4-8, lapte..4,8

SUB.16 Calciul: absorbia


-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism 1100-1400g, din care 95% se concentreaza in oase si dinti;
calcemia N= 9-11 mg%;
Absortia variaza in functie de nevoiele organismului- 10-40%. Copii in perioada de crestere, femeile gravide si cele
care alapteaza absorb 40% sau mai mult din Ca adus de alimente. Sarurile de Ca sunt mai solubile in mediu
acid=>aciditatea gastrica este importanta pentru absorbtia Ca. Cresterea motilitatii GI scade cantitatea de Ca absorbita
din intestin. Imobilizarea prelungita a baolnavilor reduce absorbtia Ca si favorizeaza pierderea acestuia din oase.
Emotiile prelungite, stresurile nervoase duc la o balanta negativa.
Factori alimentari care cresc absorbtia Ca: Vit D si C; raportul egal dintre Ca si P, lactoza si ac. Lactic.
Factori alimentari care diminua absorbtia Ca: ac. Oxalic sin ciocolata, cacao, spanac, ac. Fitic din cereale, excesul de
grasimi, de fosfati, de fibre alimentare.
Referitor la proteine- unii autori: ratii bogate sporesc absorbtia de ca, alti autori: cresc excretia si duc la instalarea
osteoporozei.
Glandele paratiroide (in conditii de scadere a concentratiei plasmatice) secreta PTH, care creste absorbtia de Ca,
mobilizeaza Ca din oase si este restabilit nivelul normal circulant al acestuia. De asemenea mentine raportul normal
Ca/P in sange. Calcitonina tiroidiana scade calcemia (efect antagonist PTH).
70% din Ca ingerat se elimina prin fecale.

SUB. 17 Calciul: rolul n nutriie i efectele carenei.


- intra in compozitia scheletului;
- intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina)
- activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, colinesteraza;
- activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absobtia vit. B12;
- participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare.
- Efecte simpaticomimetice, in antagonism cu K (act. parasimpaticomimetic);
- +Mg diminua excitabilitatea neuromusculara; scaderea Ca det. Spasmofilie, tetanie, convulsii;
- Participa la ment. Ech. A-B.
Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea osoasa e mult scazuta) la adulti si varstnici.
Frecvent apare postmenopauza(osteoporoza senila). apare din cauza tulb. GI si endocrine.
Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI si tulburari de crestere. La adult poate apare dat.
Hipertiroidismului sau a dozelor excesive de vit. D si la ulcerosii care consuma mult lapte si alcaline: HTA, varsaturi,
hemoragii GI.

SUB. 18

Calciul: necesarul organismului i sursele alimentare

-mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza. Laptele matern-30-40 mgCa/100ml (cauza de spoliere
a organismului mamei in acest mineral).
-zilnic: 0,8g/zi-adult, copii-10-12 ani- 1,2g/zi; 14-18 ani- 1,4g(Baieti), 1,3g(fete)
-FAO/OMS

SURSE:
-lapte si branzeturi (principal)- conditii favorabile pt. absorbtie (raport Ca/P supraunitar), prez. Vit.D3, absenta fitatilor,
oxalati.
-lapte de vaca: 120mg/l
-branzeturi: 200mg/100g-branza proaspata de vaca, 500mg/100g-telemea, 900-1000mg/100g in branzeturi tip Olanda
si Schwaiter.
-legumele si fructele- cantitati mici de Ca;
-derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca. exceptie: conserve de peste in sos tomat, in care, datorita mediului
acid,Ca din oase se solubilizeaza.

Sub19. Magneziul: rolul n nutriie i efectele carenei.


-sub forma ionizata activeaza enzimele ce intervin in metabolismul glucidelor si respiratia celulara.
-rol in ech, A-B
-deprima excitabilitatea neuro-musculara;
-reglarea secretiei PTH;
-hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si hipercalcemia;
-ech. Ca/Mg trebuie respectat;
-Mg se mobilizeaza mai lent din oase.
Simptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii. Sunt asemanatoare cu cele din hipocalcemie, de
aceea diferentierea se face din determinarea serica a celor 2 cationi. Diareea prelungita poate duce la
hipomagnezemie.
Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in greutate, diminuarea tonusului muscular si a
excitabilitatii nervoase, depresie, fibrilatie atriala.

SUB20.Mangneziul:ratia si sursele alimentare


Ratia-nevoi zilnice-350mg barbati si 300mg femei
40-70mg copii 0-1an
150mg copii prescolari
250mg copii scolari
Surse alimentare-legume verzi-salata, spanac,urzici,patrunjel
-toate alimentele contin Mg mai putin zaharul si grasimile

SUB 21 Potasiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat .


- in fenomene electrice de membrane
- contractia musculara
- influenteaza presiunea osmotica
- excitabilitate
- ech. A-B
- metabolismul glucidelor
- influenteaza transmiterea nervoasa si a dinamicii cardiace
Scaderea K: astenie musculara marcata; areflexie osteotendinoasa; apar modificari ECG specifice, somnolenta, stare
depresiva, confuzionala, aritmii.
Cresterea K: diminuarea capacitatii intelectuale, scade memoria, stare depresiva, modificari ECG.

SUB. 22 Sodiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat .


Na e element care domina extracelular.
- influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul extracel. In mediul intracel. si invers
- mentine ech. A-B;
- excitabilitatea neuro-musculara;
- favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei.
Scaderea Na: manifestari neurologice=>edem cerebral, crampe musculare, anorexie, greturi, varsaturi, stare de
agitatie, scad reflexele osteotendinoase.
Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTA

SUB. 23 Sulful: rolul n organism i efectele carenei


-

intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina.


Sub forma de mucopolizaharid (condroitinsulfat) ia parte la formarea cartilajelor, oaselor, tendoanelor, pielii.
Sunt bogate si sulf, keratina din par, unghii, piele, sulfolipide concentrate in substanta alba a SN;
Ia parte la multiple reactii de oxidoreducere;
Ac.sulfuric ajuta la conjugarea unor metaboliti (H. steroidieni) si a multor substante chimice cu potential toxic
(benzen, fenoli) transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai putin toxici

SUB 25. CLORUL


Se gaseste in org in cant medii de 100g. Cea mai mare parte se gaseste sub forma de ioni, fiind principalul anion al
lichidului extracelular.
Absorbtia si eliminarea- clorul din alimente si cel din acidul clorhidric ajuns in intestin se absoarbe usor, in fct de
necesitatile organismului.
Rolul in org: alaturi de sodiu, potasiu si alti electroliti, clorul intervine in mentinerea presiunii osmotice, a echilibrului
acido-bazic, a balantei hidrice, intre diferite compartimente tisulare si umorale. Schimburle de clor ce au loc intre
hematii si plasma fav fixarea si cedarea de catre Hb a oxigenului si CO2, ceea ce determina reducerea modificarilor de
ph. Clorul participa la formarea HCl din sucul gastric.
Necesarul=4-5 g clor pe zi pt adult
Surse alim= larg raspindit in alimente, de aceea nu se pune pb carentei

SUB. 24 Fosforul: rolul n nutriie i efectele carenei


-

este un element plastic care contribuie la formarea oaselor si a dintilor, a unor lipide (cefaline, lecitine si a unor
proteine);
este un constituent al ac. Nucleici (ADN si ARN), care intervin in sinteza proteinelor, in multiplicarea celulara si in
transmiterea caracterelor ereditare;
ATP, ADP, GTP, GDP- esentiale pt. Stocarea si eliberarea energiei necesare activitatilor vitale;
Este oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in multe etape ale absorbtiei si metabolizarii glucidelor, ac. Grasi si AA.
Vit. Din grupul B sunt active dupa combinarea cu ac. Fosforic;
Fosfatii anorganici participa la formarea sistemelor tampon prin care se asigura mentinerea constanta a PH-ului.

SUB. 25 Fierul: absorbia i eliminarea


Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)
Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in stomac si ileon.
Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului.
Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe 2+.
Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala, cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt putin
absorbite.
Ac fitic, ac. Oxalic, contin cantitati exagerate de fosfati si celuloza, scad coeficientul de utilizare a Fe prin formare de
compusi putin solubili sau accelerarea tranzitului.
Conc. Fe plasmatic: 100-140g/100ml(B) si 80-120 g/100ml(F).
Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.

SUB. 26 Fierul: rolul n nutriie i efectele carenei.


2 functii principale:
- 4 atomi de Fe din molecula de Hb se combina cu O2, in cant. Var. Dupa presiunea gazului; O2 atasat la atomul de Fe
din mioglobina este depozitat in muschi;
- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni =>parte esentiala a procesului de oxidare a
multor substante.
Zilnic se folosesc pt. Sinteza Hb 20 mg Fe.
Carenta de Fe se manifesta zilnic prin: anemie hipocroma microcitara. Niv. Hb este cel mai utilizat indicator.

SUB 27. Vit A: rolul in nutritie si efectele carentei


- intra in structura pigmentilor retinieni (sub forma de retinol); in structura cel.cu bastonase si conuri;
- celulele cu bastonase favorizeaza vederea in lumina slaba;
- celulele cu conuri participa la distingerea culorilor;
- vit. A participa la formarea smaltului dentar, la buna functionare a ficatului, tiroidei si a altor organe;
- mentine integritatea celulelor epiteliale ale tegumentelor si mucoaselor;
- controleaza diferentierea celulara;
- reduce incidenta cancerului (in special caroteni);
- rol in troficitatea epiteliului genital
Efectele carentei:
- carenta primitiva de vit. A exista numai in tarile subdezvoltate ;
- prima cauza de cecitate definitiva din lume;
- carentele sec. Apar in caz de icter obstructiv, ciroza, sprue.
Efectele carentei secundare:
- scade vederea la lumina slaba (=hemeralopie);
- keratinizarea cel. Epiteliale;
- uscarea conjunctivelor si tegumentelor;
- afecteaza proteinogeneza si osteogeneza;
- crestere lenta la copil ;
- la gravide, carenta de vit. A poate duce la moartea embrionului, avortarea lui, nasterea unor copii cu malformatii.

SUB 28. Vitamina A: necesarul zilnic i sursele alimentare.


7

1. necesar zilnic: 4000 U.I. pt. Femeia adulta; 5000 U.I. pt. B si F care alapteaza, 1000-2500 U.I. pt. copii si
adolescenti (in functie de greutate).
2. surse alimentare:
- Vit. A: doar in alimente de origine animala: ficat(mai ales de peste), lapte nedegresat, produse de lapte
gras, galbenus de ou, peste gras
- carotenii: in alimente de origine vegetala: morcovi, frunze verzi(spanac, urzici, marar, salata verde,
patrunjel), ardei gras, gogosari, tomate, sfecla rosie, caise, piersici, capsuni, pepene galben, porumb galben,
banane

SUB 29. Vitamina D: rolul n nutriie i efectele carenei.


- regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand mucoasa intestinala mai permeabila pt. acesta;
- contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor mineral al osului;
- intervine in depozitarea de Ca si P in tes. Osos;
- creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului.
Efectele carentei:
- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale;
- absorbtie defectuoasa a P;
- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor;
- la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia;
- intarzieri in cresterea staturo ponderala;
- hipotonie musculara;
- transpiratii, spasmofilie;
- tendinta la convulsii in stari febrile.

SUB. 30 Vitamina D: necesarul zilnic i sursele alimentare .


1. necesar zilnic: 100 U.I. pt. adulti, 400 U.I. pt. sugari si copii mici, 800 U.I. sugarul alimentat artificial si cu
expuneri limitate la soare, 100-200 U.I. pt. copii si adolescenti, 600 U.I. in sarcina, 600-800 U.I. in perioada
alaptarii.
In intoxicatii cu vit. D => anorexie, tulb.digestive, slabire, cefalee, modificari de comportament, sete, poliurie, hiperCa
cu depunere de Ca in tendoane; rinichi, artere mari
2. Surse alimentare: ulei din ficat de peste, peste gras, galbenus de ou, ficat de vita, unt, branzeturi grase.

31)Vitam.E:
Rolul in nutr. si efectele carentei: E absorbita 50-70%,transport-tata prin caile limfatice si raspandita in tesuturi.
Stocarea se realiz.in tes.miscular,adipos, testicu-lar,uter,pancreas,splina,ficat.Efec. carentei sunt reprez.de:
-modif.degenerative ale cel. din tubii seminiferi;-reducere nr.si cresterea mortalitatii spermatozoizilor ducand la
sterilitate;-la femei embrionul moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza peroxizi si scade cantit.de retinol.Roluri:asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-e entioxidant protejand vitam.A si ac.grasi polinesaturati de
oxidare;-rol in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,protejeaza eritrocitele de hemoli-za;-prevenirea imbatranirii cel.,a
aterosclerozei, protectie hepatica; -anticancerigen.

32)Vitam.K:
rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori ai coagularii:
protrombina(II),proconvertina(VII), fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido-reducerile tisulare si fosforilarea
oxid. Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta sa se poate intalni
la adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a vitam.K.

38)Vitam. B1 (tiamina)
rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al
hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic trecandu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric
convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in
cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua,
cereale,drojdia de bere,fasole boabe.
Semnele carentei: depresie ner, oboseala, iritabilitate, pierderea apetitului, constipatie, crampe musc, nevralgii,
cefalee, insomnia, pareze si paralizi, tahicardii, aritmii, scadearea TA

33)Vitam. B1 :
rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al
hidrocarburilor(glucde),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic trecandu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si CO2. Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric
convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acumuleaza in sange si tes.si se elim.in
cantit.crescuta in urina.Are rol in transmiterea influxului nervos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua,
cereale,drojdia de bere,fasole boabe.

34)Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na este constituientul a 2 enzime: flavinmononu-cleotid si
favin-adenin-dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la NAD,NADH si ii transfera la

citocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si hidroxiacizi la alfa-ce-toacizi si


a xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e 0,6mg/1000kcal,iar in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Sursele
alim.sunt reprez.de fi-cat,rinichi vita,lapte,oua,peste,soia, varza.

35)Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei: Roluri:-metabolic in reactia de decarboxilare,de dezaminare,transaminare,etc;-convertirea triptofanului in niacina,a ac.linoleic in arahidonic;-desfacerea gli-cogenului in glufosfat;-biosinteza unor horm.hi-pofiz.si gonadali;-in metab.lipidelor prin actiunea ac.grasi nesat.in prevenirea ATS;-in
prezenta B6 glucidele sunt rapid asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in trat.cu anticonception.;-tulb.de glico-reglare;apare la copii mici hraniti cu lapte praf.

36)Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu el
e transportata in ileon unde e absorbita.Participa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la functia normala
a cellule-lor maduvei spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic participa la for-marea si
transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si pirimidinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs.
acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin modificarile atrofice
ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.

37)Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E transportata de sange in creier si suprarenala.Participa la reactiile de


oxidoreducere tisulara.Protejeaza vitam.A si E de oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Activeaza ac.folic in
ac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidici corticosuprarenalieni.
Inhiba cresterea tumorilor maligne,
Carenta det.la sugar care nu este alimentat la san :hemoragii subperiostale,intramusculare,gingivalle,nazale,tegumentare..La adult avitaminoza C det.astenie,dureri musculare,hemoragii gingi-vale si perifoliculare
Ratia= 20 mg/zi copii ; 30 mg/zi adulti
Sursele de vitamina C= fructe si legumele proaspete.. coacaze negre, citrice, capsuni, ananas, si banane.
Legume :varza, conopida, spanac, salata, ridichi
Efectul gastrotehniei : Prin tratament termic se pot pierde factori nutritivi hidrosolubili (glucide cu molecula mica,
vitamine si saruri minerale). Pentru micsorarea acestor pierderi se recomanda fieberea legumelor in vapori de apa, sub
presiune, in vase speciale. Un alt efect nedorit, este distrugerera unor factori nutritivi sensibili la temperaturi ridicate,
precum si a oxigenului: vitaminele C, A, E, B1 si unii aminoacizi. Pentru reducerea partiala a acestui inconvenient se
recomanda fierberea in vase inchise ermetic, la temperatura maxima, pentru un timp cat mai scurt, precum si evitarea
reincalzirii lor repetate. Cele mai cunoscute tehnici ale gastrotehniei n ceea ce priveste tratamentul termic, constau n:
fierberea n apa, fie prin cresterea treptata a temperaturii apei, fie prin introducerea n apa clocotita de la nceput.
Aceasta din urma este superioara;
fierberea n vapori supra ncalziti sau nnabusirea care scurteaza timpul de prelucrare si micsoreaza pierderile de
substante nutritive (vitamine hidrosolubile-solubile in apa)
prajirea (introducerea n grasime ncinsa) rntasurilor este total contraindicata att pentru omul bolnav ct si pentru
cel sanatos, deoarece n acest mod apar compusi daunatori, toxici si se degradeaza vitaminele, toate acestea
conducnd la suferinte digestive ca: ulcerul gastric si duodenal, colecistitele, obezitatea, ateroscleroza si complicatiile;
frigerea si coacerea sunt procese tehnologice care nu sunt contraindicate .

38)Vitam.PP:rol in nutr.,ratia si sursele alimentare:Sub forma de nicotinamida intra in struct.coenzimelor


niacinice care participa la re-actii de oxido-reducere.In lantul respirator preiau ionii de H din ciclul Krebs si-l trec
enzimelor flavinice.Prin intrarea acestei vitam.in struct.a numeroase enzyme are rol in metab.glu.,lip.,prot. si alcoolului
etilic.Ratia: un echivalent-niacina e egal cu 1mg de vitam.PP sau cu 60mg triptifan;pt adult 6,6echivalenti-niacinici
pt.1000calorii/zi sau 16-20mg/zi si 23mg/zi pt.femeile insarcinate. Sursele alimentare sunt reprez.de carne,ficat,peste;laptele,branzeturile si ouale au cantit.mai mici de vitamPP,dar cantit.mari de triptofan;legumi-noasele uscate,fructele
si derivatele cerealiere cu exceptia porumbului.

39)Compoz.ch.a laptelui de vaca:Culoare normal alb-galbui,gust usor dulceag,miros caracteristic, dens1026-1034, ph 6,33- 6,59.
1)Proteine-cazeina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-lactoglobuline-le(0,05%);-lactotransferina(0,02%);-cazeina e o
fosfoproteina combinata cu saruri min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6, formand micelii mari;cazeinat acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;
-prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae jumatate sunt beta-lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%,
contin mult triptofan si alti aa esentiali
2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-7%

;3)Glucide:-neutre(lactoza);-azotate(glucozamina, galactozami-na);-acide(ac sialici); cea mai importanta,lactoza(4,9g


%) se desc in gluc si galactoza;-la 110-130 grade lactoza pierde apa de cristalizare si incepand cu 150 se
ingalbeneste, la 175 devine bruna;-sufera fenom.de fermentatie cu form ac lactic, diacetilul si acetil-metilcarbinolul
4)Lipidele:-trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-0,075%);-steride(colesterol si leci-tina);-grupate in 3 faze distincte:globule
de gra-sime, membrana care inconjura aceste globule, plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfa-butiric,capronic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic
5)Saruri minerale:- 9-9,5%;-fosfati(CA, K, Mg)
-citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod; -factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit D sub f activa,
lactoza si ac lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel uman;-conc na, k, mai mare in laptele de vaca
6)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act optima la 4050 grade;-inceteaza catre 70 sau sub 15.
7)Vitamine:-sursa saraca de vitD;-ac as-corbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii alimentati la san;-sursa sraca de
vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A-30%;-C-29%;-PP-6%;-pigmenti: carote-nul, xantofila, lactoflavina

40)Laptele:neces.zilnic si indicatiile folosirii: -1-12 ani-400-600ml;-adolesc-300-500ml;-ma-tern-400600ml;-adulti-250-300ml;-pers expuse-500ml;-varstnici-300-500ml.Branza:20-60g.


-con. insuf: cresterea incompleta,rahitism, intarz dezv staturo-pond, diminuarea rezist.la infectii si stari toxice;-regim
lactat sau lacto-fainos prelun-git duce la anemie feripriva si hipovit C;-contra-ind: gastrite hipo si anacide, enterocolite
de ferm, colite ulceroase-se recomanda branz cu cheag.

SUB. 41 Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva


-una din componentele principale ale ratiei alim. Si absolut necesara in alim. copiilor si adolescentilor ;
-sursa imp. de prot cu val nutritiva mare
Proteinele
se gasesc in carne intre 15-25 %, in medie de 20 % si contin toti AA. Esentiali
- tes muscular este componentul principal al carnii
- tes conjunctiv este diferit de cel muscular, prin perzenta in compozitia sa a colagenului si elastinei care sunt sarace in
AA esentiali (metionina, izoleucina, lizina, histidina) si lipsite de triptofan. Prin fierbere prelungita, cea mai mare parte a
colagenului se hidrolizeaza in gelatina, usor digerabila ; elastina rezistenta la aceasta prelucrare termica, nu este
digerata si se elimina prin fecale
- au rol deosebit in procesele de aparare ale org, marind rezistenta fata de infectii si substante toxice
Lipidele
- difera in functie de animal ( aprox. 5-24%)
- cea mai redusa propotie se gaseste in carnea de iepure, pui
- carnea de vita, oaie contine mai multi AG saturati comparativ cu cea de porc, pasare, peste
- colesterolul variaza de la un organ la altul, cea mai mare parte se gaseste in creier
Glucidele
- prezente in carne sub forma de urme
Elem Minerale
- carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe
- spre deosebire de Fosfor si Potasiu, continutul de sodiu si de calciu este mairedus
- cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de peste in care sunt incluse si oasele
- iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata
- carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai
Viataminele
- in special, Riboflavina si Acidul Nicotinic
- carnea de porc Vit. B1
- Vit. A, D ficat, plamani , rinichi, carnea grasa
- Cobalamina, Acid folic, Acid ascorbic carnea imbibata in sg
Datorita continultul ridicat de Lizina poate completa val nutritive a produselor cereale
Substantele extractive ( carnozina, creatinina, bazele purinice, urea ) se gasesc in speciala in carnea pregatita si
produc o puternica secretie de suc gastric si de suc pancreatic, ceea ce asigura o activitate digestiva buna.
Valoarea nutritiva: sunt reccomandate urm ratii zilnice de carne
Copii si adolescneti: 1-3 ani=60g,4-6 ani=80g, 7-12 ani=130g
13-19 ani=B 225g si F=220g
Adulti 20-25 efort medu 225 g, efort intens 270g
Adulti 25-65 ani eforti mic 200g, efort intens 250g
Aport inadecvat Un regim carentat in carne genereaza riscul aparitiei anemiei feriprive, mai laes la copii si femei in
per maternitatii. Consumul exagerat de carne expune org la consecintele unui aprit insuficient de lapte si brazeturi sau
alte grupe alimentare.

SUB.42 Ouale : str anatomica


10

Ouale prez 3 parti anatomice: coaja, albusul si galbenusul


Coaja
- reprez aprox 10,9 % din greut oului
- compusa din carbonati de Ca (94%), fosfati si subst organice (3%), insolubile in apa si prez pori de diferite
dimensiunu dupa specia lor
- prin ei se realiz schimbul de gaze, dar se pot infiltra si unii microbi
Sub coaja se afla membranele cochilifere parielala captuseste fata interioara a cojii
- viscerala acopera albusul
Pe masura ce oulu se invecheste, spatiul se umple cu are prin partea rotunda a oului, unde coaja are mai putini pori.
Albusul
- reprez 57% din greut oului
- contine apa (85,8%), subst proteice (12,7% ) sub forma de ovoalbumina 8%,ovoglobulina 4,7%, gliprot sub
forma de ovomucoide si ovomucina.
- Lipidele se gasesc in cant mici 0,3%
- Glucidele 0,32 0,55%
- Sarurile minerale (K, Na, Cl, Ca, Fe, P) si Vitmaine( B2) sunt reprez in cant mici
Galbenusul
- reprez 32% din greut oului
- este situat in centrul oului datorita a 2 cordoanede albus numite salaze, care se prin de membrana cochilifiera,
la cela e 2 extremitati ale oului. La oule vechi, salazele sunt slabit, inact galbenusul nu mai este mentinut in
centru
- contine intr-o masa coloidala toate subst azotate necesare dezvoltarii organismului, globule fine de lipide,
vitamine, saruri minerale, enzime intr-um mediu apos de 50,8%
- subst proteice (16,8% ) ovovitelina si globuline in cant mici
- lipidele 31,7%din compozitia galbenusului, din care TG-63%, Lecitina-33%, Cefalina-8-15%, Steride- cu
prezenta relativ mare a colesterolului-0,2%
- elem minerale cele mai imp din albus : P, Ca, Fe, S
- oligoelemente

SUB.43 Ouale: valoare nutritive si consumul zilnic


proteinele bogate in tioaminiacizi, in special tirozina
fosfoproteinele-ovovitelina-au o mare importanta biologica
proteinele din albus( in special albuminele ) au valoarea biologica ceam mai ridicata pt adulti si copii
grasimi de calitate (lecitine ), AG nesaturati
actiune acidifianta prin predominanta niliechivalentilor acizi ( combinatii de fosfor, sulf, clor )
sursa de Fe(~1,5 mg/ou)
Ca (~30mg/ou )
Galbenusul sursa de Vit A, contine cant mici de tiamina, acid nicotic, riboflavina. Nu contine acid ascorbic
Colesterol ( ~ 250mg/ou )
Albusul crud contine o subst antitriptica antitriptidaza care scade digestibilitatea proteinelor
In albus exista o subst glicoproteica avidina care se combina cu biatina (Vit H) rezultand un produs
rezistent la actiunea enz digestive
Consumul zilnic :
Sugar galbenus -amestec cu piure de legume, din luna a IV-a
Prescolari jumatate de ou/zi
Scolari si adolescenti 1 ou / zi
Femaia gravida 4-5 oua /zi, iar in per de lactatie 1 ou/zi
Adult muncitor 6-7 oua/ sapt
Varstnici 2-4 oua /sapt
-

SUB.44 Legumele : compozitia si valoarea nutritiva


Compozitia
- apa 3-96% determina gradul de peristabilitate al legumelor
- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu exceptia lactozei si
galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza, sorboza-se gaseste in
unele legume, zaharoza cea mai imp sursa este radacina sfeclei de zahar
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul
- hemicelulozele-polizaharide mixte ( varza, gulii, salata) insotesc celuloza
- alte polizaharide : insulina ( gulii, napi, cicoare, papadie ) pectinele (in produsele horticole )
- lipidele au rol plastic si constituie substante de rezerva
- proteinele legumina in mazare si linte, faseolina in fasole, glicina in soia
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic,
acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust specific

11

Vit C, Betacaroten , acid folic, Vit B ( exceptie Ribaflavina ); vegetalele frunze sunt surse bune de riboflavina
Fitosterolii provitaminele D2 spanac, varza si in frunzele mai multor legume
Tocoferoli telina, spanac, canopida, varza alba, morcovi, varza rosie
Pigmentii : porfirinele ( clorofila ), carotenoidele si xantofilele
Glicoizii : cianidina ( morcov, varza, ceapa , rosii ), betadina (sfecla rosie )
Alcaloizii : capsaicina ( ardei iuti )
Fitoncidinele subst antibiotice produse de palntele superioare : alicilina din usturoi, tomatidina din tomate,
pisantina din mazare
Valoare nutritiva
- sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate de vitamine, saruri minerale, acizi organici,
uleiuri aromatice
reprez surse de oligielemente
- predomina miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea acidifianta a altor produse alimentare
- factori calorogeni : maslinele
- prezenta substantele fitoncide ( usturoi, ceapa, hrean, morcovi ) inhiba dezvoltarea unor microorganisme
( bacili, protozoare, helminti ) aflate in tractul intestinal
-

SUB. 45 Fructele : compozitia chimica si necesarl zilnic


glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu exceptia lactozei si
galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza, sorboza-se gaseste in
sucul de mere, cirese, in numeroase fructe fiind raspandita sub forma de sorbitol
polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul, gumele si mucilagiile, asemanatoare cu
pectinele (aflate pe coaja unor pomi sau in unele fructe sau samburi )
- lidele rol plasmatic si constituie subst de rezerva; se gasesc in cant mici ( 0,1 0,6%) ajungabd in cant
mariin alone si nuci ( 51-57% )
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic,
acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust specific
- glicoizii: amigdalina ( samburii de piersici, caise, cirese, visine, prune ), mertilena ( affine )
- vitamine
Necesar zilnic
- se stabileste proportional cu alte alimente, in raport cu cerintele calorice si trofice ale organismului
-

SUB. 46 Cerealele : str bobului de grau si compozitia chimica


Invelisul ( pericarpul )
- din care rezulta taratele
- reprez ~ 14,5% si contine aproape toata cantitatea de celuloza impregnata cu lignine, gime si mucilagii, cant
mici de proteine, unele minerale (P, Ca, Mg etc) si complexul de Vit B
Miezul ( endospermul)
- format din celule voluminoase cu membrana subtire si protoplasma incarcata cu amidon contine aproape tot
amidonul din bobul de grau - , mici cant de proteine si urme de minerale si Vit
- stratul periferi este format din celule cubice si contine cant mai mari de proteine si vit
Germenele (2,5% )
- contine aproape toata cant de lipide si Vit E
- continut bogat de proteine si unele Vit de complexul B, saruri minerale si enzime
- este atasat la bob printr-o str speciala scutelum ( contine foarte multa tiamina )
1. proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
2. se poate pregati in forme usor digerabile
3. proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe aluat porozat
4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
5. fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in alimentatie cu laptele,
carnea, ouale, branza, legumele si fructele

SUB. 47 Faina de grau: valoare nutritive a fainii cu diferite grade de extractie


- proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
- se poate pregati in forme usor digerabile
- proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe aluat porozat
- se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
- fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in alimentatie cu laptele,
carnea, ouale, branza, legumele si fructele

SUB. 48 Painea: ratia si efectele consumului neadecvat


Copii 1-12 ani 100-300g/zi
Adolescenti 290-370g/zi
aaaAdulti barbati 350-540g/zi

12

Adulti femei 280-360g/zi


Batrani 970-1590g/zi
- painea integrala este ami greu suportata de persoanele cu un intestin mai sensibil, fiind mai greu digerabila
- prezenta acidul fitic,care antreneaza prin eliminare lui Ca si fe din intestin, fac ca consumatorii de paine
integrala sa necesite un supliment de ca si fe
- painea neagra, avand mai multa celuloza scade coeficientul de absortie al substantelor calorigene si
antreneaza in fecale si colesterolul adus de alimente

Sb.49:Influenta variatiei presiunii partiale a N ( azotului ):


in aerul atmosferic are o concentratie de -78,09%
este considerat ca un diluent al oxigenului pana la proportia la care sunt adaptate organismele
la presiunea normala nu are actiune nociva, dar inhalat la presiune poate produce unele tulburari
submarine,chesoane,scafandri
in timpul activitatii sub apa, organismul uman este supus la presiuni crescute care determina concomitent si cresterea
presiunii partiale a azotului =>azotul in tra in organism in cantitati mari intr-un interval foarte scurt de timp
Prin scufundare,N2 inspirat trece in sange,se depoziteaza in tesuturi,
mai ales in cele bogate in lipidenarcoza hiperbarbara sau betia adancurilor
-prima faza - de excitatie cu: reflexe exacerbate, neliniste, agitatie, tulburari senzeriale
-a doua faza- de inhibitie cu adinamie ,somnolenta ,bradicardie, bradipnee, hiporeflectivitate lipotimie
Sindromul de decompresiune:revenirea la suprafata
-decompres rapidaembolii gazoase-creier,cord,pulmon
-semne prodromale:dureri articulare, musculare, hiperestezie cutanata, emfizem subcutanat, pareze
-prevenirea:decompresiune lenta in trepte,
-selectia pers:se evita obezitatea,afectarile cardiace,pulmonare
-

SB 50:Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului:


- in aerul atmosferic are o concentratie de 20-21% e indispensabil organ; conc e cst:echilibru intre producere si consum
Surse de oxigen: asimilatia clorofiliana, respiratia nocturna a plantelor
Consumul de oxigen:respiratie,descompunerea substantelor organice,arderi industriale
- variatii ale concentratiei de oxigen din aerul atmosferic, in sensul scaderii sau cresterii se pot intalni in cazul in care
oxigenul atmosferic scade in incaperi aglomerate cu aer viciat, fantani, adaposturi contra gazelor sau submarine, in
mine adanci sau in urma exploziilor de mine
- concentratia oxigenului scade proportional cu altitudinea si cu gradul de rarefiere a aerului
- cresteri ale cantitatiii de oxigen din aer sunt foarte rare, numai in administrarea artificiala ( in scop terapeutic, aviatori,
cosmonauti, la scafandri)
Raul de munte:2500 3000 m
-oboseala ,tahipnee,dispnee,tahicardie,cefalee,vertije,
somnolenta,cianozaepsitaxis hemoptizie chiar deces
pp O2 scade cu altitudinea PpO2= (concO2 x pres atm)/100
Deficitul de oxigenare la nivelul plamanului produce starea de hipoxie, anoxemie, anoxie, care desemneaza scaderea mai
mult sau mai puitn accentuata a oxigenului in intreg organismul si in unele organe si tesuturi
- scaderi ale oxigenului in aerul atmosferic pana la 18% nu prod tulburari
- intre 18-15% - accelerarea ritmului cardiac, cresterea presiunii arteriale, marirea nr de hematii in sangele periferic,
vasodilatatie periferica
- 15-20% - alcaloza, dispnee, excitatie nervoasa
- in conditii de hipoxie intensa afectarea centrului respirator, bradicardie, in final colaps respirator si cardiovascular

SB51:Influenta variatiei presiunii partiale a CO2


- concentratiile de CO2 in aer - 0,03-0,04%
Producerea CO2 se realizeaza prin:
- transformarile biochimice naturale din sol ( procesele de descompunere a materiilor organice)
- transformarea bicarbonatilor in carbonati la suprafata marilor si aceanelor
- degajari provenite din procesele tehnice, in dustriale
- activitatea vulcanica
- respiratia nocturna a plantelor
- respiratia umana si animala
Consumul de CO2 se realizeaza prin:
- procesul de asimilatie clorofiliana
- transformarea carbonatilor din apa marilor si aceanelor in bicarbonati
In ultimul timp s-a observat o crestere a CO2 in atmosfera, ca rezultat al utilizarii considerabile a combustibilului pt
producerea de energie.
Concentratii reduse se pot intalni in:
- spatii inchise ( locuinte aglomerate, Sali publice )
- in mediul in dustrial
- in industria extractiva mineriera, metalurgica si chimica
- in adaposturi, submarine, fantani adanci

13

Cocentratii crescute de CO2:


- 1-2% - polipnee
- 2-3% - creste ritmul si amplitudinea respiratorie
- 4-5% - dispnee accentuata, constrictie toracica, tulburari senzoriale, cresterea TA
- 6-8% - cefalee, vertije, greata, varsaturi, adinamie, somnolenta
- 9-10% - lipotimie
>16%CO2-paralizia centrilor respiratori

SB52:Influenta aeroionizarii asupra organsimului:


Factorii ionizanti agreseaza molecula neutracaptarea sau pierderea unui electron.
Ei se impart in :
- factori cosmici - radiatii corpusculare solare, electromagnetice ( infrarosii, UV, X, gama)
- factori telurici - roci radioactive ce emit radiatii alfa,beta,gama, descarcari electrice, pulverizarea apei,furtuni,combustii
Clasificare:
- mici(predomina in zonele curate:munte,caderi de apa,litoral)
- mari(locuri poluate) pozitivi/negativi
Semnificatia biologica:
- transferul de sarcini electrice din aer in organismul umancreste stabilitatea particulelor coloidale din plasma si
elementele figurate
- modifica echilibrul hidro-mineral al organismului;
- modifica ph-ul mediului interngradient bazic sau acid
- modific neurohormonale
- ionii+ imprima caracterul acid mediului intern, stimuleaza metabolismul serotoninei, cresc frecventa respiratorie
siactivitatea sistemului nervos simpatic
- ionii (- ) imprima caracterul bazic mediului intern ,inhiba metabolismul serotoninei, au efect sedativ pt sistemul nervos
central, favorizeaza parasimpaticotonia.
Terapia cu ioni mici negativi: eficienta in afectiuni ale aparatului respirator (catar, astm, bronsita cronica), HTA, tulburari
neuropsihice, gastrita, ulcer duodenal

SUB 53 Bauturile nealcoolice-val nutritiva


Categ=apa minerala, apa carbogazoasa, bauturi racoritoare, sucurile de fr si leg, sirop, bauturi stimulante(ceai, cafea,
cacao)
Au o val nutritiva scazuta dat cont mare de apa (80-90%) cu exceptia sucurilor naturale de fr si leg. Pricipalul lor rol este in
reechilibrarea hidrica a org. Ele asigura un aport energetic pt organism prin glucidele pe care le contin. Sucurile naturale
repr o sursa importanta de vitam C si P, provitam A, compex Bsi saruri minerale repr in special de cationi (potasiu, calciu,
fier)si oligoelemente.
Proteinele si lipidele se gasesc in cant f mici..
Ceaiul este bogat in cafeina, tanin si uleiuri aromatice. se remarca si prezenta unei mari cant de flour.
Cafeaua contine cant mari de cafeina cu propr de stimulent usor in cant moderate. In cant mare=anxietate, aritmii, insminii,
disconfort g-int
Cacao are ef stimulant asemnator ca al cafelei, prin teobromina.are un continut crescut de acid oxalic, atentie in caz de
litiaza oxalica.

SB53:Presiunea atmosferica- importanta pt organism:


Organismul uman este adaptat fiziologic la variatiile mici de presiune diurne sau sezoniere. Variatiile de presiune mari,
neregulate, cu amplitudini de 20-40mmHg, survenite la intervale scurte de timp, nu produc dezechilibre la persoanele
sanatoase. Ele sunt considerate ca factori cauzali in dezechilibrele care survin la persoanele meteosensibile
( accentuarea crizelor de astm, cresterea tensiunii arteriale )
- persoanele care fac ascensiuni pana la altitudinea de 2000-2500 m,
- calatorii cu aeronavale
Manifestari patologice apar datorita hipoxiei celulare, alcalozei, dilatarii gazelor din organele cavitare.
Simptome:
- circulatorii(tahicardie,HT,cianoza)
- repiratorii ( creste frecventa si amplitudinea respiratiei)
- gastro-intestinale (meteorism,greturi, varsaturi,dureri abdominale)
- nervoase (ameteli,cefalee,vedere neclara oboseala placutapierderea cunostintei)
Contraindicatii:
- zbor cu avioanele, cabine nepresurizate
- ATS, infarct, afectari valvulare decompensate, angina, HTA, pneumotorax, AB, ulcer
Populatia ce locuieste la inaltime- aclimatizare:poliglobulie, cresterea Hb si circulatiei sangvine,creste volumul respirator,
torace globulos, reactii rapide-formarea si disocierea oxiHb

14

SB54:Poluarea aerului:surse de poluare:


-naturale-uniform dispersate pe supraf pamantului. Sunt :eroziunea solului produsa de curentii de aer, incendii-poluare
temporara, de mare intensitate, descompunerea naturala materiilor organice, eruptiile vulcanice in per de activitate, dar s
eproduc in zone putin populate
-artificiale-produc o poluare localizata sau extinsa, dar de mare intensitate
Sunt: - procese de combustie ( oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon, aldehidele si acizii organici, hidrocarburile,
funinginea, pulberile)
- transporturile terestre, maritime sau aeriene diverse procese industriale
Combustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi de N si oxid de C,aldehide,acizi organici, hidrocarb aromatice)
-carbune si petrol:pulberi,gaze(oxizi de S,de C, de N,aldehide,hidrocarburi)
Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,acizi organici
Procese industriale: poluantii depinde de profilul industriei:
-industria cimentului-pulberi
-azbociment- azbest
-industria sticlei si ceramicii- HCl,Pb,anhidrida aresenioasa
-industria chimica foarte poluanta.

SB 55:Autopurificarea aerului:
Def:reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia
lor completa din aer
Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele
de apa, fact urbanistici.
Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza
poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat.
atm curentii orizontali disperseaza)
2.Temperatura: diferentele de temp-curenti de aer
3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in
suspensieceataimpiedica difuziunea poluantilor.
-ac lucru se intampla cu oxizii de Nploi acide.
Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului;
-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza aer rece,apare inversia termica.
-S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi
-vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2
Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba de :amplasarea corecta a z ind.,instituirea z de
protectie sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de aer,asigurarea de spatii verzi conform normelor
sanitare.

SB56:Poluanti iritanti:actiunea cronica asupra org intra un nr mare de subst chimice sub forma de gaze,
vapori sau particule solide in suspensie. Principalii poluanti sunt : oxizii desulf, oxizii de azot, subst oxidante, clorul,
amoniacul, pulberile

Efecte acute : apar la scurt timp de la expunere


-intoxicatia acuta=in cond accidentale si se manif prin lez conjunctivale si corneene, sid traheo-bronsic, edem
pulm toxic
-agravarea bolilor cardio-vasc saur esp preexistente=>cresterea mortalitatii
-cresterea mortalitatii prin agravarea bolilor preexistente sau prin manif toice aparute la concentrtii mari.
Efecte cronice: apar la expunerea in timp indelungat
*modificari functionale:alterari functionale la nivelul ap respirator prin alterarea mecanismelor de clereance
pulomonar.initial secreta mucoasa este exarcerbata, dar la expunere prelungita apara scaderea secretiei, insotita de
reducerea miscarii cililor vibratili, in timp apare scaderea secretiei de lizozim si Ig A. Modif functionale:
-suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar
-cresterea secr de mucoasa ce fixeaza poluantii,cilii deplaseaza mucusul spre faringe.In expuneri prelungite , secretia
mucoasa scade.
-poluantii iritanti scad miscarea cililor;
-scade lizozimul si Ig A.
* modific morfologice (hipertrofia gld.mucoase, hiperplazia celul caliciforme)
Conc.la care apar modif sunt variabile.
Scade clearencul mucoasei nazale traheale,bronsice.
La nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt gaze si vapori,sunt mai active procesele imunitare.
Eliminarea pulberilor retinute: *cele din caile aeriene- se deplas cu lama de mucus in faringe-inghitite sau expector
*cele din alveole- solubile- circ gener.-se fix in tes, org

15

-insolubile-fagocite(coniofage)-travers stomatele alveolarecai limf cantonate in ggl intrahilar->


nodulifibrosidificultati in circul limfatica
-posibil in ggl mezenterici
*declansarea infect resp ac. Ale cailor resp sup si profunde in special in z cu oxizi de N ce inhiba mai mult proc
imunitare nespecifice.Sunt implicati in special copiiise pregateste terenul pt bronsita cronica.
*alte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, gena respiratorie la concentratii ce nu influent patologia
pulmonara, migrena, cancer pulmonar.

SB57:Poluanti asfixianti:actiunea asupra org:


Def:produc hipoxia(anoxia)tesuturilor.
Ex:CO, H2S,HCN, cianuri,nitriti.
Hb + COCOHb (VN: COHb- 0,5%din Hb)
Efecte acute: < 2 % - nu apar simptome;
2 10 % - tulb senzoriale
- tulb psihomotorii- scade acuitatea vizuala, dexteritatea manuala si randamentul intelectual
-10 20 % - se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif ritmului cardiac si respir
-20-40 %- intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb senzoriale
-40 % - pierderea cunostintei
- 60% - moarte
Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z pol
SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate,ameteli,tulb de somn
Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb)alterari miocdecompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc.
-5-10% COHb timp indelungatATS prin modificari enzimatice si de permeab vasculara;
-CO strabate bariera fetoplacentarecopii subdezvolt.

SB58:Poluantii alergizanti:tipuri si actiunea asupra org


Clasif: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg
-de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, blana
-de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn,tutun
1)Alergeni de orig vegetala:Polenul reprez dupa praful de casa si fungi,cea mai frecv cauza a alergiilor respirat.
Alergozele cauzate de polen apar vara si primavara.Este vorba de : febra de san,rinita periodica,astm br. polenic.
Polenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen(sa contina principiu activ),sa apartina plantelor cu distributie mare
in reg respectiva, sa apara in cant mari in aerul atm, sa fie usor transportabil la mari distante.
-sezonul alergogen polenic:15 mai 15 iulie.
Plantele incriminate:alge,licheni,ciuperci,muschi,ferigi, plante cu flori,furaje,plopii,tei,artar,salcam,stevia,lucerna,
patlagina,trifoi,sulfina
Polinozele sunt prototip de boli alergice,in general monoetiologice,cu simpt caract(nazala,bronsica,conjunct)
2)Alergeni de orig animala:peri,blanuri,descuamatii
Praful de casa:f raspandit si f imp: contine fibre,bumbac, lana,fulgi,peri,scuame,mucegaiuri,bacterii.
Agentii fizici:caldura,lumina,frigurticarie
-mecan de act insuficient clarificat;
-se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare masiva de mediatori de tip histamina
-alergia la caldura imbraca o f generurticarie colinergicaraspuns anormal la acetilcolina;
-alergia la lumina- pers hipersensib la lumina solaraurticarei,edem,eczema
3)Alergii ind: Beriliure granulomatoasa, Coafect pulm, Parafenilen diaminaastm br.,dermatoze
SO2- hiperiritabilit a muc.bronsice sau bronhiale ce se manif la expuneri anter la ac gaz.Posibil ca microorg prezente
in tractul resp sa gaseasca in muc lezata de gaz un med prielnic pt o rata mare de multiplicare.

SB59:Poluarea aerului cu Pb si Cd: ef asupra org


*PLUMB:surse-topitorii Pb,ind metalelor neferoase, ind sticlei, a cauciucului, circul auto, fabrici de coloranti;
Efecte cronice: 1/3 patrunde pe calea respir si 2/3 pe cea digestiva (calea resp e mai periculoasa).
-de la nivel perete alveolarcirc sghematii si plasma
-se depoz in sist osos + par, dinti, tesuturi moi
Eliminarea:urina( 79%) si prin fecale
Efecte: perturba fixarea Fe in porfirine, scade activ ala-dehidrazei, creste coproporfirinele urinare si ac.delta
aminolevulinic seric si urinar,afecteaza hematopoieza (hematii cu granul bazofile,scade Hb,creste reticulocite),
infl SN, ap CV si tractul GI.
-cel mai frecv e abs cresc de Pb- simpt: iritabilit,cefalee insomnie,inapetenta, greturi,tulb de tranzit,dureri articul.
*CADMIU- pulberi; surse:ind aliajelor,ingrasaminte, fumat,fotocelule de raze UV,coloranti.

16

-abs e mai mare pe cale resp(30-40%)decat pe cea digest


Putine partic de Cd se fix in plam,marea majorit trece in circ gener,special in hematii. Se fixeaza de asem in
rinichi,tiroida,splina,ficat.
-act toxica se exercita:metab proteic,liposteroizi.
-intoxicatia apare in ind:afect CRS,bronhopneumopatii, emfizem. In popul afect rinichiul,ap CV( ATS, HTA)
-prez in org gener afect CV, renale, pulmon, neoplazice.

SB60:Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org:


MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara
-pericol scazut pt popul; Surse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi cu vapori de Hg,fungicide,vopsele
-Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp
(70-80%).Din circ sg trec in tesuturi.
-sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier
-in par se conc f mult
-eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera placentara; riscul intoxic la val > 40 ug/100 ml
-simpt:astenie,cefalee,tulb de somn,anxietate,manif renale si CV,hiperiritabilitate
ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea carbunelui,pesticide,ind metalurg,extractia si rafinarea metalelor
neferoase
-calea resp e predom ca abs 40 50 %; act: inhiba respir celul.prin blocarea gr SH; alte efecte: iritante, cancerig
-transp in org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi, capilare,piele,fanere; elimin:urina,fecale,lapte,transpir
Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative (conjunctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan,
hiperpigmentaredegenerari maligne

SB 61: Infl.poluarii aerului asupra factorilor de mediu:


In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin estetic pana la alterari ale microclimatului,florei,
faunei,constructiilor sau altor obiecte.
A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv precipitatiile,cresc cu 15-20% nr zilelor inorate;
-cresterea conc de CO2 din aerefectul de sera;
-e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si refectarea lor de catre impurit din aer.
Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin modific conc de ozon din atm,ceea ce permite o
permeabilit mai mare pt rad UV.
B)Efecte asupra florei si faunei:
*plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la poluarea atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vita
de vie,lichenii si plante rezist precum salcam si stejar
*animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de matase,animale domestice
-poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd,
-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a poluarii aerului.
C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte:
-ex de poluanti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante, pulberi;
-produc degradarea peretilor cladirilor,monumentelor, picturilor precum si a ob metalice(acoperisuri,burlane, garduri
metalice,autovehicule.

SB62:Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in raspandirea bolilor infectioase:
*Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa apa,mucus si germeni(virusi,bacterii,micete) si care
sunt eliminate prin stranut
-au dimens variabile si au grd de contaminare de 100%
*Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu stabilit
mare ce raman un timp mai lung in aer;
-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii deplasabilitati) desi grd lor de contamin e de 50
%.
*Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs ag.biol.microbieni ce provin din pic Flugge,nl de
picatura sau din prod patolog.
-vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil Koch,bacili difterici,streptococi,stafilococi.
Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin inhalarea suspensiilor contaminate (picaturi, nl
de pic,praf bact).Exista ag patog ce act asupra naso-faring (strept hemolitic,bacil difteric) si altii ce act asupra
traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos).
De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul ca partic pe care adera germ sunt de regula
mari si nu patrund in profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la nivelul cailor resp( mucus,cilii)
Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:
-inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningitE.coli, Streptoc pyogenes,Micobacteriumtuberculosis
-conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomonas aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella pneumoph,
stafilococ aureus, strept faecalis,clostridium
-accidental patog:Citobacter,Micrococcus,strept salivaris,
stafilococ epidermidis,Aeromonas Hydrophyla.

SUB. 63 Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase : boli transmise pe calea aerului
17

Principalul mecanism de imbolnavire pe cale aerogena este inhalarea suspensiilor contaminate ( ricaturi, nuclei de
picatura, praf bacterian ), care vor produce imbolnaviri ale aparatului respiratior
agenti patogeni cu putere de agresiune asupra nazo-faringelui ( Streptococ hemolitic, bacil difteric )
agenti patogeni care actioneaza asupra traheii ( B. pertusis, B tuberculos )
In general, alveola si tesutul pulmonary sunt protejate contra agentilor agresivi, prin faptul ca particulele pe care adera
germenii sunt de regula cu dimensiuni mai mari, care nu patrund in profunzimea aparatului respirator si sunt retinute la
niv cailor resp superioare. Un alt factor protector este functionare normala a mecanismelor si mijloacelor de retinere la
niv cailor resp ( lama de mucus, cilii vibratili, integritatea mucoasei )
I n producerea bolii intervin modificari si in virulenta agentilor patogeni.
Bolile transmise pe calea aerului pot ave aca agenti etiologici bacterii, virusuri, fungi, paraziti.

SUB. 64 Contaminarea aerului : masuri de combatere si profilaxie


VENTILATIA
asigura aer de buna calitate in spatiile inchise
asigurarea cubajului necesar incaperilor, in functie de nr de persoane si de activitatile care se desfasoara
aerul trebuie schimbat periodic prin introducere de aer curat, necontaminat, nepoluat si in departarea celui existent in
incapere incarcat cu microorganisme si diversi agenti chimi
- asigurarea volumului ventilatiei si a multiplului de schimb conform gradului de aglomerare a incaperii
- in spitale, ventilatia ar trebui sa fie amia mare
- utilizarea sistemelor de aer conditionat, in care aerul este debrasat de microorganisme anterior introducerii in incaperi,
este una din cele mai bune metode
- aerisirea organizata a incaperilor prin deschiderea usilor si ferestrelor, prin aerisire in curent continuu ( deschiderea
ferestrei si a usii concomitent ), timp de 15 min
- CURATENIA
- indepartarea microorganismelor, prafului si subst organice de pe suprafetele obiectelor din incapere
- aplicarea corecta a metodelor de curatenie realiz o decontaminare de 95-98%
- spalarea cu apa calda, la 35-40%C, la care se adauga1-2% carbonat de sodiu sau sapun, detergenti anionici
sintetici
- curatenia se intretine prin stergerea umede a suprafetelor cu carpe curate
- curatenia prin aspirare este recomandata numai cu aspiratoare umede
- DEZINFECTIA
- distrugerea in mediul fizic inconjurator, a formelor vegetative microbiene, in scopul prevenirii infectiilor si bolilor
transmisile
- Metode fizice
- se bazeaza pe efectul bactericid al temperaturilor inalte si al radiatiilor UV
- dezinfectia prin spalare , la temperaturi de 60-95 grade C
- radiatii UV in unitati sanitare, industria medicamentelor, industria alimentara
- Metode chimice
Cele mai importante substante chimice utilizate sunt :
- cloramina, var cloros, hipoclorit de sodiu
- formol,
beta-propiolactona, solutii de ulei de pin
- glicol : trietilen glicol, propilenglicol, solutii de alcool propilic
-

SB65:Poluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac asupra organ :


*Zg.industr (17%)-ind metalurg,turnatoriile,cazangerii ind construct de masini;
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, autobuze,tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian (in fc
de tip de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii)
*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a cailor publice(asfaltare,pietruire,macarale)
*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de apa si canaliz,ascensor,si zg prod de
locatari prin vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol masini de scris,convorbiri telef
-in rap su sursa si distrib terit exista:
*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe locuri de munca
*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate
*Zg de intens > 90 dBsect de product f zgomotoase
Efecte asupra organ:
*Efecte asupra analiz auditiv:
-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion
-obos.auditcrest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii la un Zg intens; este reversibila.
-traumatism sonoral timpanului,urechii medii,interne; se manif prin imfundarea sau perfor timpan,hemor otice.
-surdit.profespierdere def si irevers a auzului in urma expuneii indelung la zg; se prod leziuni la nivel melcului.
*Efecte extraauditive:
a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije
-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala
-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la trezire,somnolenta diurna
-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia, depresiunea),iritabilit psihica.

18

b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale pulsului.,modif ale
traseului EKG prin modif tonusului vaselor coronariene.
c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.
d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,
-modific endocrine ale gld cu secr interna.
e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi
Sub74) EFECTELE SPECIFICE ALE POLUARII SONORE

Efectele asupra organismului sunt auditive i

extraauditive:
-Efectele auditive sunt reprezentate de oboseala auditiv, traumatismul sonor i surditatea profesional;
oboseala auditiv se manifest prin creterea pragului de percepie dup expunerea la zgomote fenomenul
este reversibil dup minute, ore, zile de la ncetarea expunerii; traumatismul sonor apare la expunerea la
zgomote de intensitate foarte mare chiar pentru perioade scurte de timp apare perforarea timpanului,
surditate, hemoragia otic; surditatea profesional reprezint pierderea definitiv i ireversibil a auzului
dup expunerea ndelungat la zgomote;
-Cele extraauditive zgomotul depete analizatorul auditiv, pe calea nervului auditiv ajunge la nivelul
sistemului nervos central unde produce fenomene de excitaie i inhibiie ca o consecin a aciunii asupra
axului hipotalamo-hipofizar. n prima faz apare creterea reaciei de vigilen a organismului, creterea
tonusului simpatic, creterea secreiei hormonale i mobilizarea substratului energetic. Ulterior toate aceste
reacii sunt mult reduse.
La nivelul sistemului nervos observm scderea ateniei, oboseal rapid, cefalee, vertije, reducerea
capacitii de munc intelectual; zgomotele puternice determin modificri la nivelul electroencefalogramei;
apar perturbri ale somnului reprezentate de dificulti de adormire, somn superficial; crete frecvena
nevrozelor i a tulburrilor psihice.
Apar modificri la nivelul aparatului cardiovascular reprezentate de vasoconstricie capilar periferic,
modificarea frecvenei cardiace, creterea tensiunii arteriale, modificarea electrocardiogramei prin
modificarea tonusului vaselor coronariene.
La nivel respirator observm creterea ritmului respirator, scderea amplitudinii miscrilor cutiei toracice,
micri respiratorii scurte.
La nivelul aparatului digestiv apare scderea peristaltismul i creterea secreiei gastrice.
La femeia gravid expunerea la zgomot se poate nsoi de creterea frecvenei avorturilor sau micri ample
ale ftului.
Msurile de prevenire implic respectarea normelor recomandate n locuine 30 +/_ 5 dB.
sub 66 : Poluantii cancerigeni
Riscul mbolnvirii prin cancer crete proporional cu intensitatea polurii. Populaia este expus la poluanii
din aerul exterior ( poluarea prin intermediul mijloacelor de transport, industrie, combustii), din aerul interior
( aerul poluat provine din exterior) i din fumul de igar. Substanele cancerigene sunt reprezentate de:
hidrocarburile policiclice aromatice ce se formeaz n urma proceselor de
combustie; cel mai cunoscut compus este 3,4 benzpirenul;
compuii N nitrozo ce se formeaz prin combinarea compuilor de azot cu amine
sau amide ( nitrozamine, nitrozamide);
pesticide organice cele organo-clorurate au cea mai important aciune cancerigen;
anestezici volatili ( hidrocarburi i eteruri halogenate);
tutun;
substane anorganice ( metale plumb, beriliu, nichel, cadmiu i metaloizi bor, arsen, siliciu);
amine aromatice..
Efectele asupra organismului: fenomenele fundamentale ce reprezint punctul de plecare al procesului
canceros nu sunt cunoscute. Iniial apare o dereglare la nivel molecular, intracelular, la nivelul acizilor
nucleici. Aceste anomalii vor fi transmise celulelor urmae. Elementul ce determin dezordinea este
necunoscut, dar se pare c intervin muli factorii, unii legai de mediul ambiant ( responsabil n circa 80%
din cancerele populaiei). Poluarea aerului este considerat un factor cancerigen deoarece: substanele
poluante sunt frecvent izolate i au concentraii mari n mediu; morbiditatea i mortalitatea prin cancer cresc
n zonele poluate; prin demonstraii experimentale.
19

Sub67) Poluanii fibrozani


Aceti poluani sunt reprezentai de suspensii ce se depoziteaz n plmni i determin modificarea esutului
conjunctiv ( proliferarea lui fibroz pulmonar) sau redistribuirea acestuia ( emfizem). Procesele de fibroz
sunt frecvente i determin apariia nodulilor, a plcilor, a granuloamelor pe peretele alveolar. n mediul
profesional au fost descrise peste 150 substae ce au efecte fibrozante. n mediul populaional principalele
substane fibrozante sunt azbestul, siliciu, beriliu i poluanii iritani. Expunerea la azbest duce la formarea
corpilor azbestozici, a calcificrilor i a plcilor pleurale. Siliciu reprezint o problem pentru populaia din
deert. Expunerea la nisip duce la apariia nodulilor fibroi diseminai pe arii pulmonare extinse. Berilui
determin apariia leziunilor granulomatoase. Poluanii iritani, n concentraii mai au i discrete efecte
fibrozante. Expunerea populaiei la aceste substane este mic, grupa cea mai sensibil este reprezentat de
copii ce pot prezenta discrete modificri fibroase i uoare restricii pulmonare. Modificrile produse de
poluanii fibrozani au un caracter relativ benign, totui n timp exist riscul transformrilor maligne.

SB68:Surse de apa potabila si caract lor:


Surse de apa potabile:
1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol
-din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii;
- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric.
-caracter:-au multe saruri minerale(Fe,Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol; -prin descomp materiei org sub infl florei
autohtoneCO2,ce face apa oxigenta fata de sarurile minerale din sol.
-sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapidapa nu e buna.
Clasif:-ape freatice-2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor contaminabile;
-ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub pres,debit cst,propriet const, O2 scazutNO3 trece in NH3SO4, SO4 H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate.
2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea zapezilor,izvoare
-caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme
Lacuri naturale:-bazine de sedimentare;
-apa are curenti verticaliMari si oceane:- saruri 3,5 % ;desali.

SB69:Poluarea apei:surse de poluare si caract lor:


I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice
-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din
apa det modific la nivel faunei si florei acvatice
-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomeeapa isi modif culoarea,mirosul.
II.Surse artificiale:
*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloidmenajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc); - ape uzate industriale(contin subst
chimice in cant crescuta); -ape reziduale zootehnice (contin multe subst chim:antibiotice,pesticide, materii
organice si agenti biologici)
-sunt sub supraveghere continua
*surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de irigatii incarcate cu cubst chim si
suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide
(gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor

SB70:Poluarea apei:autopurificarea:
Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii.
-eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei poluate.
*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a suspensiilor
din apa pe fundul albiei; e infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act bactericida sau
bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai scazuta se ditrug mai repede germ patog).
*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste);
-act litica a bacteriofag(se multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc biochim din
apa( microorg din apa realiz un continuu proc de biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate
exista org nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-litice,feruginoase.

SB 71:Tratarea apei de S in scop potabil:sediment(simpla si


cu coagulare)si filtrarea:
-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.

20

*Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de apa cu o v redusa,timp in care partic in suspens se
depun; Sedim partic e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp apei,marimea partic
-prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa
*Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin suspensii fine coloidale,greu sedimentabile
-se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs coagulante:sulfat de Al,sulfat feros,clorura ferica,sulfat feric
-coagul ridica eficienta sedim cu 60-80%.
Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din apa; indepartarea lor se face prin act mecan si oxid
biologica
-filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat mec cat si biol,in mb biol form din microorg veg si
anim;
-eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici
-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form rapid si e mai saraca in micoorg oxidante; retinerea e in
special mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95%

SB72:Dezinfectia apei:met chim curente(avant si dezavant)


-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor saprofiti pana la limita potabilitatii.
*Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boli
gastro-intest scazand f mult.
-dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor)
-efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr
-efecte cancerigene ale halometanilor;
-met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz.
*Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea
-nu prod miros sau gust
-act sa nu e infl de pH sau temper;
-dezav: cost ridicat.
*dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai
mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;
-propr bactericide puternice
-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa

SB73:Dezinfectia apei:clorinarea la pct de rupere :


-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida).
-mec de act a Cl e un proc de oxidare:
Cl2 + H2O HOCl + HCl
HOCl H + Ocl
-la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7apare HOCl si dezinf se realiz prin ambii compusi.
In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus de Cl
liber sub f de HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l)
Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul microorgan.
Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.
Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup SH.
Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.
Virusurile necesita concentr mai mari de Cl.

Sub74) EFECTELE SPECIFICE ALE POLUARII SONORE

Efectele asupra organismului sunt auditive i

extraauditive:
-Efectele auditive sunt reprezentate de oboseala auditiv, traumatismul sonor i surditatea profesional;
oboseala auditiv se manifest prin creterea pragului de percepie dup expunerea la zgomote fenomenul
este reversibil dup minute, ore, zile de la ncetarea expunerii; traumatismul sonor apare la expunerea la
zgomote de intensitate foarte mare chiar pentru perioade scurte de timp apare perforarea timpanului,
surditate, hemoragia otic; surditatea profesional reprezint pierderea definitiv i ireversibil a auzului
dup expunerea ndelungat la zgomote;
-Cele extraauditive zgomotul depete analizatorul auditiv, pe calea nervului auditiv ajunge la nivelul
sistemului nervos central unde produce fenomene de excitaie i inhibiie ca o consecin a aciunii asupra
axului hipotalamo-hipofizar. n prima faz apare creterea reaciei de vigilen a organismului, creterea
tonusului simpatic, creterea secreiei hormonale i mobilizarea substratului energetic. Ulterior toate aceste
reacii sunt mult reduse.
La nivelul sistemului nervos observm scderea ateniei, oboseal rapid, cefalee, vertije, reducerea
capacitii de munc intelectual; zgomotele puternice determin modificri la nivelul electroencefalogramei;
21

apar perturbri ale somnului reprezentate de dificulti de adormire, somn superficial; crete frecvena
nevrozelor i a tulburrilor psihice.
Apar modificri la nivelul aparatului cardiovascular reprezentate de vasoconstricie capilar periferic,
modificarea frecvenei cardiace, creterea tensiunii arteriale, modificarea electrocardiogramei prin
modificarea tonusului vaselor coronariene.
La nivel respirator observm creterea ritmului respirator, scderea amplitudinii miscrilor cutiei toracice,
micri respiratorii scurte.
La nivelul aparatului digestiv apare scderea peristaltismul i creterea secreiei gastrice.
La femeia gravid expunerea la zgomot se poate nsoi de creterea frecvenei avorturilor sau micri ample
ale ftului.
Msurile de prevenire implic respectarea normelor recomandate n locuine 30 +/_ 5 dB.

SB 75:Protectia sanit a surselor de apa si a instal centr de aproviz cu apa:


Perim de prot sanitara-z amplasate in jurul surselor sau instal de alim cu apa,in inter carora se impun interzicerea sau
limitarea poluarii.
Rol:asigurarea calit apei potabile.
1.Ape de supraf: la locul de captare
-z de regim sever: marcata cu borne, 100 m in amonte depriza si 25 m aval si later.Se interzic deversari de reziduri oraginiz
sau neorganizate.
-z.de restrictie:in exter perim de regim sever,cu dimens var,fct de partic hidrogeolog ale bazin natural resp.
2.Ape subterane: Perim de reg sever are f circulara,limita ext la o dist de captare incat o eventuala poluare sa o parcurga
in min 20 zile(max de suprav a germ enterici)
-in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 50 m
-se protej: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs fitofarmac,a pasunatului,a forajelor,a depozit mater chim.
-perim de restrictie: o sursa de poluare bacteriolog sau chim,sa aiba o durata de parcurgere de 50 zile pana la limita z
deregim sever
3.Instaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu o raza de 20 m,ingardit cu un zid exter.
-pt conducte de aductiune:30 m de la orice sursa de contam.

SB76:Boli bacteriene transmise prin apa.:


Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze minore; -febra tif nu mai reprez o probl maj de sanat dat
masurilor de igiena gener si a vaccin;
- apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;
- contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape menajere.
Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E. Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia
-rezervorul: pasari,ovine,porcine.
Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella tiphy; -incid mare se explica prin contamin med
ambiant inclusiv bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;
-receptivit e mare prin lipsa de vaccin
Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El Torr.; -propagarea bolii e legata de apa de baut, apa
contam utiliz la irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa potabila
Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez de sobolani,soareci, alte anim cu rol de
rezervor elim leptospire prin urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin imbaiere,trecerea prin apa
contamin,in timpul pescuitului,apa potabila,irigatii;
Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina si dejectele anim bolnave si prin cadavre;
-omul se contam prin imbaiere.
TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii tbc;- omul se contamin prin imbaiere.
Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele anim bolnave; -suprav in apa timp var.

77)Boli virale si parazitare transmise prin apa


Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent
enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase , cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta
virusului in apa (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare afectiuni produse de protozoare ( a-mibiaza ,
lamibiaza , balantidioza , trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza det de fasciola
hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracunculus medinensis )

78)Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra sanatatii Sub


denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive

22

modalitati de poluare a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate provenite din industria
unor produsi , antrenarea pesticidelor din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide
depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe
abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-fecte cornice efecte : hepatotoxice,neurotoxice ,
gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea proprietatilor orga-noleptice al;e apei ,
pesticidele din apa sunt con-centrate de catre organismele acvatice

79)Poluarea apei cu detergenti D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici .
Poluare surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si industriale precum si
tratrarea agricola cu insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte ale poluarii apei cu
detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un
miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce
favorizeaza patrunderea altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : 0,2 -0,3 mg / l

80)Efectele carentei si excesului de fluor is iod din apa asupra organismului :Apa repezinta o
sursa importanta de fluor pt organism deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de
fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a
suprafetei externe a dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea cariei . Profilaxa ca-rentei :
fluorizarea apei cu dif subs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-plimentarea orala de fluor prin
comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita
zilic. Fluorizarea laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia echilibrata,asigurarea igienii cavitatii
bucale.Excesul de fluor : intoxi-catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ) , intoxicatia cr
= fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg / l apa. Iodul este singurul oligoelement inte-grat in structura
unui hormone, majorit iodului din org este in tiroida15 mg din totalul de 25 mg. Carenta de iod gusa endemica

81)Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre : Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli
cu cea mai amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu de ceselor .Etiopatogenia BCV este
incomlpet elucidate dar unul din afctorii de risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile
privind importanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector
im-potriva BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au efect protector impotriva BCV. Apele
moi contin elemente chi-mice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza ,
considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri
de calciu in proportii inalte astfel se exercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de
MG det modif EKG , aritmii , HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca apele dure cont o
cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de
ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipo-trop,Vanadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului.
Zincul effect lipolitic , se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale ) HTA.

MASURI DE PREVENTIE A POLUARII AERULUI: Msuri de prevenire i combatere a polurii


chimice
Msurile care se iau sunt de ordin medical i tehnico-administrativ.
Msurile medicale implic profilaxia primar i secundar.
-Profilaxia primar impune cunoaterea factorilor de risc generai de poluare. n acest sens se urmrete:
cunoaterea prezenei n aer a substanelor chimice poluante;
evaluarea pragului de nocivitate a substanei poluante (CMA);
supravegherea respectrii CMA.
Cunoaterea prezenei n aer a substanelor poluante se realizez prin determinri
permanente.
Anumite concentraii sunt tolerabile pentru organismul uman, astfel c este
necesar stabilirea pragurilor peste care este posibil apariia unei patologii legat de poluare. Valorile
respective reprezint concentraia maxim admis, valorile admisibile sau de limit. CMA reprezint acea
concentraie decelat prin metode moderne de explorare ce nu exercit efecte directe sau indirecte asupra
strii de snntate, nu determin apariia unor senzaii subiective i nu modific capacitatea de munc
(OMS). Stabilirea ei impune realizarea unor studii experimentale pe animale de laborator i epidemiologice.
Concentraia Maxim Momentan reprezint cea mai mare concentraie permis pe intervale scurte de timp
30 min.
23

Concentraia Medie Zilnic reprezint valoarea medie a concentraiilor poluanilor pe 24 de ore minim 12
probe.
Din pcate valorile specifice fiecrei substane sunt determinate individual, ori n aer acestea acioneaz n
asociaie realiznd reacii de sumare, potenare i mai rar de neutralizare. Normele n vigoare sunt stabilite:
pentru mediul industrial valorile sunt mai mari deoarece este vorba de persoane adulte sntoase;
pentru mediul populaional valorile sunt mai mici datorit
prezenei persoanelor foarte sensibile ( copii, btrni).
Pentru supravegherea calitii aerului se folosesc o serie de indicatori igienicosanitari este vorba de elemente din aer, componente normale sau strine ce exercit efecte nocive.
-Profilaxia secundar implic depistarea stadiilor incipiente a bolii, depistare ce se realizez cu ajutorul
controalelor medicale active la populaia expus.
Msurile tehnico-administrative sunt msuri ce se aplic sursei de poluare i teritoriului expus.
-Msuri privind sursa de poluare: folosirea combustibililor de calitate superioar; realizarea proceselor de
ardere complet; purificarea materiei prime naintea folosirii ei; realizarea unor procese tehnologice cu circuit
nchis; folosirea instalaiilor de epurare pentru pulberi, gaze i vapori toxici; reducerea la minim a pierderilor
neorganizate din ntreprinderi; construirea courilor nalte pentru eliminarea poluanilor; reducerea cantitii
de gaze eliminate prin eapamente.
-Msurile legate de teritoriul expus cuprind: sistematizarea centrului populat; asigurarea perimetrelor de
protecie n jurul surselor; asigurarea unei distane adecvate ntre cldiri i strzi, cu orientarea adecvat a
strzilor; spaii verzi ct mai numeroase; devierea circulaiei vehicolelor mari.
SUB Efectele indirecte ale polurii chimice
n aceast categorie intr schimbarea ambianei cu care omul vine n contact, respectiv: microclimat, flor i
faun, construcii sau alte obiecte, efecte economice i sociale.
Efectele asupra microclimatului sunt reprezentate de:
-modificarea climei prin creterea nebulozitii, prin creterea numrului de zile cu cea, prin creterea
frecvenei precipitaiilor, prin creterea numrului de zile nourate;
-creterea concentraiei bioxidului de carbon determin apariia efectului de ser;
-scade cantitatea de radiaii solare ( cu 10 30%) i ultraviolete ( cu 20%) ce ajunge la nivelul solului.
Efectele asupra florei i faunei sunt la nivel individual ( plante, animale) sau de mas ( cultur, eptel)
manifestndu-se sub form de subdezvoltare, leziuni, mbolnviri sau chiar dispariia speciei.
Plantele au sensibilitate diferit n funcie de specie. Cele mai sensibile sunt florile ( trandafirii, gladiolele),
urmate de arborii fructiferi i conifere i de via de vie, licheni.
Efectele asupra animalelor i insectelor -cea mai mare sensibilitate o au albinele urmate de viermii de mtase.
Dintre animalele mari cele mai sensibile sunt cele domestice.
Efectele asupra construciilor sau altor obiecte- sunt reprezentate de degradarea materialelor utilizate la
nivelul pereilor cldirii, a monumentelor sau a picturilor exterioare.
Efectele economice i sociale apar prin scderea randamentului muncii, prin creterea numrului de concedii
medicale datorit afectrii strii de sntate. De asemenea apare disconfortul n locuin, la locul de munc
sau n locurile de agrement. Disconfortul se manifest n special prin mirosuri i murdrirea obiectelor
Sub 82 OZONIZAREA, DEZINFECTIA CU U.V, ULTRASUNETE SI RADIATII IONIZANTE:
Ventilaia asigur aer de calitate n spaii nchise. In acest sens, n primul rnd se impune realizarea unui
cubaj corespunztor ceea ce implic evitarea aglomerrii ncperilor ( mai ales a saloanelor de bolnavi). n al
doilea rnd se impune schimbarea periodic a aerului prin introducerea aerului curat n ncperi. n cadrul
sistemelor de aer condiionat este posibil debarasarea aerului de ageni patogeni, dar pot apare i probleme
24

n cazul funcionrii lor necorespunztoare. n mod obinuit se practic aeresirea organizat prin deschiderea
uilor i ferestrelor.
-Curenia realizez o decontaminare de 95 98% prin splare, stergere umed, aspirare sau periere umed:
splarea se realizez cu ap cald la 35 - 40 C i detergent, obiectele sunt bine udate i apoi periate,
frecate;
tergerea umed a suprafeelor cu crpe curate, nmuiate n soluie de detergent;
aspirarea umed i perierea umed sunt metode puin eficiente.
Curenia va fi nsoit de msuri generale de desmutizate i deratizare a spaiilor; de asemenea se impune
respectarea circuitelor lenjeriei murdare i curate, separarea actelor medicale septice de cele aseptice,
separarea circulaiei bolnavilor i a personalului.
-Dezinfecia implic distrugerea formelor vegetative ale germenilor ceea ce permite prevenirea apariiei
infeciilor. Obligator dezinfecia se aplic dup realizarea cureniei. Dezinfecia poate fi terminal ( n
absena persoanelor din ncpere) i continu ( cu persoanele n ncpere). Metodele folosite pentru
dezinfecie sunt fizice i chimice.
Metodele fizice utilizate sunt reprezentate de temperaturile nalte i radiaia
ultraviolet, ce vor fi aplicate pentru dezinfecia aerului i a suprafeelor;
Splarea la temperatura de 60 - 95 C distruge microorganismele de pe lenjerie, vesel, sticlrie de laborator,
instrumentar. Distrugerea se realizeaz prin cldur umed i substane chimice.
Radiaiile ultraviolete au efect bactericid la o lungime de und de 250 nm. Se folosete dezinfecia cu
ultraviolete n anumite spaii; eficiena acesteia depinde de umiditate, fiind optim la o umiditate relativ de
50 75% ( scade la valori mari ale umiditii). Aceast dezinfecie se aplic n unitile sanitare, n industria
medicamentelor i n industria alimentar. Se aplic o dezinfecie terminal, cea continu este greu de
realizat, astfel c se practic doar iradierea parial a plafoanelor, iradierea n jurul meselor de operaie,
iradierea aerului deasupra persoanelor din incpere.
Dezinfecia chimic are o eficacitate de 99 99,9%; se folosesc substane cu efect
bactericid dispersate n aer sub form de vapori sau aerosoli; este o dezinfecie terminal deoarece
substanele dezinfectante au efecte nocive asupra persoanelor; se folosesc substane clorigene ( cloramin,
var cloros), formol, glicocol; eficiena depinde de umiditate ( optim 40 50%), temperatur, respectarea
timpului de contact i a dozelor recomandate, efectuarea cureniei n prealabil, selecia dezinfectantului n
funcie de microorganismele ce trebuie distruse.

82)Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea
materiei orga-nice propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati din apa din soluri intens
mineralize.2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din apa
din soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati , methemoglobinemie saucianoza infantilea . Me-canismul de formare are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numia
acestia fiind implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina cu henoglobina pe care o transforma
in methemoglobina, iar oxigenul este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-lor.Sdr.de
methemoglobinemie se manifesta:cia-noza fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai mare
incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala. PROFILA-XIE :-stab. conc max admise de nitrite in apa ,
cunoasterea cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc de nitrite, ins-truirea medicilor in
recunoasterea bolii , alaptarea naturala , reg;ementarea utilizarii de ingrasaminte

83)Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont subst chimice care exercita a-supra
organismlui efecteprobabilcancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene poate avea loc in urmatoarele sit : 1.
poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de apa3.vop-sirea
sau tratarea conductelor de apa Cele mai arspandite si cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA),
compusii N-nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA sursele pp de impurificare sunt devarsarile de ape uzate
urbane, menajere si industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o raspandire mare in mediul
inconjurator si effect puternic cancerigen.Trhalometanul-cuprinde o fam de compusi chimici din care cloroformul este
cel mai reprezentativ,Expuneera lmamiferelor la THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. Subs
radioactive radioactivitatea naturala se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile traversate de
sursele de apa;-radioactv artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati

25

84)Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de
microclimat: temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp radianta.Punctul de netralitatea termica =
val temp mediului pt care procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.Punctul de neutralitae termica
are valoare diferita in fct de microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare,
12-14 pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o temp
critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea pierderilor de caldura din partea org prin
termoliza: prin conductie, convectie , rediatie si evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu care org
vine in contact .Convectie =pierderea de caldura care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate
obiectele din mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei,
scade prod de caldura care se traduce pirn anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului.

85. n microclimatul rece ( termoreglarea chimic) organismul pierde cldur prin radiaie ( la temperaturi
mici), convecie (la viteze mai ale curenilor de aer) i conducie ( n condiii de umiditate crescut).
Organismul reacioneaz prin creterea produciei de cldur ( termogenez) i prin limitarea pierderii de
cldur ( limitarea termolizei).
n procesul de termogenez intervine creterea metabilismului i sistemul endocrin prin tiroid, hipofiz i
suprarenal. Cantitile cele mai mari de cldur sunt produse de masele musculare i de ficat. Expresia
tonusului muscular este apariia frisonului, tremurturilor i a "pielii de gin".
Mecanismele fiziologice prin care este limitat pierderea de cldur sunt reprezentate de:
-vasoconstricia periferic prin care se realizeaz reducerea circulaiei sanguine n esuturile periferice
( determin reducerea pierderilor de cldur) i orientarea masei sanguine ctre organele interne, n special
muchi i ficat; n acest context apare scderea frecvenei cardiace asociat cu creterea tensiunii arteriale,
scderea frecvenei i amplitudinii respiratorii, poliurie;
-scderea temperaturii cutanate - prin creterea termoproduciei apare creterea temperaturii mediului intern
asociat cu scderea temperaturii curanate.
Tulburrile ce apar sunt locale ( degerturi, dureri articulare i musculare, dureri pe trasee nervoase pn la
paralizii) i generale ( scderea rezistenei generale a organismului, mrind astfel frecvena bolilor
infecioase).
86)Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra organismului Temperat aerului
dintr-un loc sau regiune este det de radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat soluluide unde e cedata
aerului atmospheric.Temperatura aerului variaza in cursul zilei in functie de intemsitatea radiatiei solare, mai exista si
variatia sezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai e influentata de : altitudine ,
caracteristicile solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor poluante. Temp aerului are
multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare al orgamismului;-este factor
de terminant in stabilirea caracterului climatic;-este determinanta in stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei
zone sau al unui climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de morbiditate

SUB. 87. Radiaiile ultraviolete: efectele asupra organismului.


-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm;
- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)- efct eritematos; C- (sub 280 nm)- efect bactericid.
-efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se exercita la niv.teg., Ochilor precum si asupra
mediului
Tegumente:
-efecte imediate:
pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului la iradiere. Initial se manifesta o pigmentare
usoara precoce ce dureaza 8-10 zile si acre apare dat. Pigmentului melanic preexistent, nu e insotita de eritem. Dupa
a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce atinge un maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat. Pigmentului
melanic de catre melanocite.
Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a cresterii celulare;
Fav. Sinteza Vit. D
Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata
-Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer cutanat
Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie, blefarospasm;
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni ale cel.
senzoriale bazale
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect bacteriostatic, mare- bactericid

26

88)Radiatii infrarosii efecte asupra organismului: Pielea are o mare acpacitate de adsorbtie a RIR ,
datorita continutului sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min timp nelimitat ,
incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau
chiar necroza.Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau chiar inflamatia cronica a
pleoapelor.Efecte asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea reflexului de inchiderea a
ochilor
- iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte efecte: asupra meningelui- insolatia,
paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata , convulsii.Expunerile prelungite det
1.sca-derea reactivitatii imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie a mucoa-sei. 3.
reducerea spermatogenezei

89)Radiatii ionizante conditii de expunere:IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit.
radiatiilor emise de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului ambient(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad de origine solara , cu enrgii ridicate.Radiatii terestre,provin din
elem. radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele radioactive din sol sia apa
migreaza in plante si de aici in organismele animale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor. IRADIEREA
ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale , centrale nuclearo- electrice, ac-tivitati industriale , exploatarile
miniere radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa
artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si terapia medicala:-rontgendiagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte);-Curieterapia;-meicina nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se
utilizeaza vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profe-sionala: mineri, muncitori de la
uzinele de tratare a minereurilor, personal medico sanitarindustria constructoare de masini.

90)Radiatii ionizante ef.somatice preco.: Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expunse la
radiatii ionizan-te in doze ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari celulare grave.Cea mai
grava manif. esteboala de iradiere acuta , a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad( alfa,beta,gamma,X ).
Principalele modificari sunt de natura hematological( leucopenie),afectiunea putand sa dureze2-3 ani.Pot sa apara tulb
car-diovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala de iradiere in forma grava a
acesteia.STADIUL1(faza prodromala):soc, gre-turi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-psita de manif. clinice
obiectiveSTADIUL3: manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.

91)Rad ionizante:efecte somatice tardive : -carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul
teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile transf cel
norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a cel nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel
cancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai
frecv in expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr hematologic(leucopenie,modi-fic
morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e
sdr neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca)
*Efect teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare

92)Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii, planificarea interioara :Locuinta= mediu


complex su elem artificiale si psiho-soci-ale .Ac mediu trebuie sa asigure conditii pe pro-gresul si desavarsirea
individului in cadrul unie vieti de familie sa-I asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.Recomandarile OMS
pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale ( asigurarea spatiului sufficient , o ambianta
tremica corespunzatoare
-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, provizionarea cu apa potabile ,
existenta unor instalatii sanitare corespunzatoare;-protectia impotriva accidentelor in locuinta( utilize de materiale de
constructie rezistente si neinflamabile, evitarea alunecarilor, caderilor);-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea
necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale armonioase. AM-PLASAREA locuintei trebuie sa
asigure protectia populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol , emanatiilor. Plat-formele
pt colectarea reziduurilor , gunoiului me-najer se amplaseaza la min 5 m distanta de locu-inta.Unitatile de munca
industriale, comerciale ce pot crea discomfort dat prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la min 15 m fata de casa
MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat san u polueze aerul interior( formaldehida, azbest), se
asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie preferate : caramida BCA .
Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie de 10 m2.Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea aerului
35-65 %.

93)Fact.med.int.care influ.dezv. copiilor si tinerilor: Fact. materni :deficitele morfologice cuprind


insuficientele morfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei(malfor-matii sau tumori uterine,bazin
ingust);-tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni sexuali sau
suprarenalieni la gravide poate duce la embrio sau fetopatii;- reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare ,
cardio-vasculare ,anemii ale mamei;-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de sarcina
poate det malformatii :antibiotice,sufamide ,su-pradozajul vit. c., sedative...;-boli infectioase ale mamei(malarie,inf

27

streptococice, gripa sifilis ,rubeola...;-tulb de nutritie;-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de
munca dezv fizica.Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f geneticise; transmit genetic caracterele
de rasa, nanismele ,gigan-tismele,condrodistrofiile, factori metabolici mo-dificarile care apar pe cai metobolice sunt:
moficari ale sist nervos, ale proteinelor plasma-tice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici ,
defecte in sinteza unor hormoni .a hemoglobinei, defecte in metabolismul unor elem minerale,
factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de centrii nervosi hipotala-mici ,hipofiza ant
,tiroida,suprarenale si pancreas.
h tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei, dezv intelectuala si evol
sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea proteinelor( h este activ doar in prezenta
h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si
latime, h gonadici ,indeo-sebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica , a masei musculare si accelerarea maturarii
sexuale, insulina act asupra proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic

94)Fact.med.ext.care influ. dezv.copiilor si tinerilor: Clima si mediul geo-grafic=temperatura mediului


ambiant infl.vit.re-actiilor chimice , a proceselor biologice si enzi-matice . Inaltimea si greut sunt mai reduse in cli-matul
cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, ina-ltimea si greut copiilor din
zonele montane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici. Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si ponderala a sugarilor:mai redusa in oct-martie si mai in-tensa in aprilie-iulie.Conditiile de habitat=o locu-inta insalubra
influienteaza neg dezv si starea de sana a copiilor prin:supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gazec toxice,bacterii
virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor
infectioase.Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv
embrionului si a fatului prin alterarea sanatatii femei gravide.Ali-mentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt
subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile slab dezv). Alimentatia rationala infl hormonoge-neza ,imunogeneza si
functiile enzimatice.Urba-nizarea= s-a obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul
urban ,fata de cel rural.Totusi poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai serios.Activitatea = dezv neuropsihica a copilului este influentata de actiunea formativa a mediului social,activi-tatea de instruire si educatie.Relatiile
interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit este mai rezistent la agresiunile mediului.Atitu-dinea de
indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului conditii social economice=exista corelatii
semnificative intre greut la nastere a copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuropsihica a copilului factorul hotarator e cultura parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic si
de trai.

95)Le-gile dezv. copiilor si tinerilor :RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in
per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere inte-nsiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce
dupa pu-bertate ca la 22-25 ani sa inceteze).RITMUL DEZV.NU ESTE UNIFORM-se creste in greut. toamna si iarna
,iar in inaltime primavera si varaRITMUL DEZV. DIFE. ORG., TES., SIST.SI APAR. E DIFERIT PT ACEEASI PER. DE
TIMP IN DEZV COPI-LULUI;DEZV FIE-CARUI TES. SAU ORG. SE FACE IN STRAN-SA CORELATIE CU DEZV
TUTUROR TES. SI ORG.IN CRESTERE(dezv SN coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg
procesul dezv.DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULA-RIT.CARE LE DIFERENTIAZA(la nastere inal-timea si
greut.F e mai redusa ca la B,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii staturale si
ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat
laB,capa-cit.de lucru si ef. musc. e mai cresc.la Bca la F.

96)Cond. igienico-sanitare in scoli:Capacitate : nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele
mari.Amplasarea : cat mai aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fat de calea ferata.Terenul :sunt
indicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp \ elev.Banca scolara :
sa realizeze un raport corespiunzator intre dimen-siunile si particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie
igienica,sa nu expuna la traumatisme.Microclimatul : temperatura de 18 grade, umiditate intre 30-70%, Incalzirea : prin
instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota.Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei
ore.Iluminatul natural : coe-ficientul de iluminare 1\4-1\6 Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de
podea.Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala , in mediul rural apa se va
pastra in recipiente de lemn sau metal inchise cu lacatprevazute cu un jet ascendent sau robinete .Grupul sanitar : W.C
la orase si latrine in mediul rural .latrinele vor fi prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili
.
97)Igiena programului instructive educativ in scoala :Igiena scolara se ocupa cu studiul in-fluentei
factorilor exogeni (naturali,sociali,fizici , chimici si biologici)si endogeni (ereditari, meta-bolici ,endorcini)asupra starii de
sanatate a colec-tivitatilor de copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea preve-nirii
bolilor ,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii sanatatii.Igiena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat
prescolara;-igiena copiilor si adolescentilor de varsat scolara;-igiena tineretului din invatamantul superior.Igiena scolara are ca obiect urmatoarele probleme:-starea de sanatate si
dezv fizica , neuro-psihica a copii-lor
,adolescentilor,tinerilor;-influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;-igie-na institutiilor pt copii;igiena procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;-pro-filaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala;
-educatia sanitara a celor ce participa la procesul instructive educativ;-organizarea activit medico-sanitare in
colectivitatile de copii.Normele pre-ved organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori.Structura unei scoli se refera

28

la : cir-culatia elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ( vestibule , holuri , culuare).Sali de invatamant
( Sali , laboratoare , ateliere).Sali pt activit extrascolare( biblioteca , sala festiva)
Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie ,
uscatorie)

FACTORI CARE INFLUENEAZA CAPACITATEA DE LUCRU A ELEVILOR


Capacitatea de adaptare a copiilor i adolescenilor la efortul cerut de activitatea intructiv-educativ din
coal este influenat de :
-vrst - modificrile fiziologice sunt cu att mai intense cu ct vrsta elevilor este mai mic;
-sex - fora muscular este mai redus la fete, ndeosebi la pubertate;
-intensitatea, durata i caracterul solicitrilor - organismul copiilor se adapteaz mai uor la activitatile
dinamice dect la cele statice; n cazul activitilor de durat, intensitatea solicitrilor nu trebuie s depeac
15 - 20 % din efortul maximal; antrenamentul crete randamentul activitii;
-starea emoional - afectiv - teama, tristeea, nelinitea stressul, constngerea, dezinteresul pot produce
reducerea capacitii de lucru;
-condiiile de lucru - discomfortul termic, zgomotul, praful, poluarea aerului cu substane toxice, mobilierul
colar inadecvat, iluminatul i nclzitul neigienic, microclimatul neorespunztor, ventilaia insuficient a
ncperilor de lucru acioneaz negativ asupra organismului tnr, reducnd capacitatea de munc intelectual
i fizic a copiilor;
-starea de sntate - n perioada de incubaie a unor boli acute sau n convalescen scade capacitatea de
lucru fizic i intelectual; de asemenea bolile cu evoluie cronic ( endocrine- hipofiz, tiroid, suprarenalereumatism poliarticular acut, tulburri de nutriie, boli cardiace etc.) pot reduce capacitatea de adaptare la
efort.

29