La fel ca urechile, nasul continua sa creasca pe toata durata vietii.

In interiorul nasului exista

aproximativ 10 milioane de celule olfactive, iar fiecare dintre acestea contine aproximativ 1.000 de tipuri
diferite de receptori. Atunci cand mirosul potrivit ajunge la receptorul potrivit, un semnal electric este
trimis la creier si mirosul este inlesnit.

Receptorii olfactivi sunt conectati la centrul emotional al creierului, de aceea mirosurile pot servi drept
imbolduri puternice ale memoriei. Stranutul este modul prin care corpul reactioneaza pentru a elimina
iritatiile sau toxinele din traiectul nazal. Oamenii stranuta atunci cand sint raciti pentru a ajuta la curatarea
nasului. Ei stranuta, de asemenea, daca sunt alergici la anumiti factori. Stranutul ocazional nu trebuie sa
ne ingrijoreze. Stranutul care este consecinta unei raceli va trece o data cu aceasta, in aproximativ o
saptamana.

Stranutul persistent sau cel asociat cu simptomele unei alergii (nas congestionat care curge, dureri de
gat, ochi care curg) pot fi indicii ale altor boli si trebuie sa consultati un medic. Potrivit cercetatorilor, un
stranut poate depasi viteza de 160 km/h.

Sughitul este o contractie brusca, involuntara si spasmodica a a musculaturii inspiratorii, n special a

diafragmului, care opreste fluxul de aer si produce un sunet caracteristic. Se poate repeta cu frecventa
variata si poate avea intensitati variate. Uneori sughitul este de-abia perceptibil, alteori poate fi insotit de
tulburari respiratorii, tulburari de inghitit, regurgitatii, cianoza, insomnie, neliniste.

In cazul in care persista mai mult de 48 de ore implica adeseori o afectiune fizica sau metabolica. Sughitul
survine de obicei cu o frecventa de 4 pana la 60 pe minut. Orice persoana care sughite foarte frecvent are
trebui sa se prezinte la un control medical. Daca sughitul este idiopatic (nu este legat de nicio afectiune) si
nu exista o explicatie clara a bolii, se cauta alte simptome care impreuna cu sughitul pot fi simptomele unei
afectiuni.

Cea mai frecventa patologie care duce la sughit rebel cronic este boala de reflux gastroesofagian
asociata sau nu cu esofagita, esofag Barrett sau cu stenoze esofagiene. Asadar, ar fi necesar sa faceti
o endoscopie digestiva superioara si, eventual, testul cu bariu pasaj sau pH-metrie esofagiana. n
functie de rezultatul acestor investigatii, se poate stabili tratamentul sau se poate recomanda continuarea
investigatiilor. Daca se infirma cauza esofagiana, trebuie excluse alte cauze de iritatie diafragmatica
locala, inclusiv tumorale, prin efectuarea unei tomografii abdomino-pelviene sau cauze neurologice, printro investigatie IRM la nivel cerebral. Exista situatii n care sughitul are o baza psihica si se trateaza cu
neuroleptice.
Cei mai multi dintre noi am putea rezista o noapte, fara sa ne odihnim. Recordul ii apartine lui Randy
Gardner (n.1946), care a stat treaz aproape 11 zile (264 de ore). Experimentul a fost organizat in 1964, de
o echipa condusa de cercetatorul William C. Dement de la Universitatea Stanford, si in timpul acestuia,
Gardner a reusit sa nu doarma, fara nici un stimulator special antisomn, depasind recordul detinut la acea
data de Tom Rounds de 260 de ore.

Consecintele
lipsei
somnului
Dupa o perioada mai lunga de nesomn (o noapte alba, de pilda) abilitatile obisnuite ale creierului sunt
afectate. Apare oboseala, iritarea si ne lipseste concentrarea obisnuita. Partea creierului ce
controleaza limbajul, memoria de scurta durata si simtul timpului functioneaza in regim de avarie.
Performantele organismului dupa numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu
cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (doua pahare de vin). Capacitatea de lua decizii rationale si in
timp util este, de asemenea, diminuata.

La vremea experimentului, Randy Gardner era un adolescent obisnuit, iar efectele lipsei somnului au
putut fi constatate foarte clar pe timpul celor 11 zile de nesomn. Desi starea de sanatate a americanului nu
a avut de suferit pe timpul experimentului (si nici dupa incheierea acestuia), starea sa psihica s-a
deteriorat. Cercetatorii au observat probleme de atentie si concentrare, accese de paranoia si
halucinatii. In a patra zi adolescentul s-a crezut Paul Lowe, un faimos jucator de fotbal american. In
aceeasi zi a considerat un semn de circulatie ca fiind o persoana. In ziua a unsprezecea i s-a cerut sa
scada cifra sapte, consecutiv, din 100. La 65 s-a oprit. Intrebat de ce s-a oprit, a raspuns ca nu-si aduce
aminte ce facea si ca nu stie din ce s-a oprit.

Ce
se
intampla
in
timpul
somnului
Somnul se desfasoara n cicluri de 90-110 minute si este de doua tipuri: REM (Rapid Eye Movement Miscarea rapida a ochilor) si non-REM (care are patru faze). Somnul Non-REM, faza 1, dureaza
aproximativ 10 minute si este caracterizat de o stare de semiveghe, orice zgomot putandu-l trezi pe cel
adormit. In timpul fazei a doua ritmul batailor inimii ncetineste. Acest tip de somn este cel mai prezent intro noapte de odihna.

Fazele 3 si 4 sunt cele de somn profund. Faza a treia este cea in care creierul produce unde delta de
mare amplitudine si mica frecventa, iar ritmul respiratiei si al inimii sunt cele mai scazute din toate fazele
somnului. Faza a patra este caracterizata de o activitate musculara limitata.

Somnul REM, care incepe la aproximativ 70-90 de minute dupa inceperea odihnei, se repeta de 3-5 ori pe
noapte. Desi nu suntem constienti, creierul este foarte activ in aceasta perioada, ritmul respiratiei si
presiunea arteriala cresc, iar ochii se misca rapid (de aici si numele, REM). Aceasta este perioada in care
visam.

Ce
s-a
intamplat
cu
Gardner
dupa
experiment
Dupa finalizarea experimentului, adolescentul a dormit 14 ore si 40 de minute, s-a trezit la ora 22.00, a stat
treaz 24 de ore, dupa care a intrat in ritmul normal de somn. Ulterior au aparut informatii n media despre
alte persoane care ar fi batut recordul stabilit de Randy Gardner in 1964, dar acestea nu au fost
confirmate.

Printr-o simpla analiza a sangelui, medicii endocrinologi pot determina nivelul cortizolului din organism,
acel hormon pe care glandele suprarenale il secreta in momentele de tensiune, ca reactie de aparare.

O astfel de investigatie trebuie facuta mai ales de persoanele care sufera de oboseala cronica, cele care
slabesc brusc, cele carora li se coloreaza intens pielea, au tensiunea foarte scazuta ori fac
hipoglicemie, simptome ce pot semnala dereglari in functionarea glandei suprarenale.

In mod normal, secretia de cortizol (hormonul stresului) ar trebui sa fie crescuta dimineata, intre orele
6-8. Pe parcursul zilei, nivelul de cortizol scade treptat, iar seara are valorile cele mai mici. In cazul
persoanelor care lucreaza noaptea, ritmul veghe-somn se inverseaza, ceea ce duce si la modificarea
secretiei de cortizol.

Cei care nu au un ritm veghe-somn bine stabilit sunt copiii mai mici de 3 ani. Abia dupa aceasta varsta se
formeaza ritmul circadian, iar asa se si explica de ce copiii mici nu dorm cum trebuie si se trezesc in timpul
noptii. Valorile normale ale cortizolului sunt de pana in 20 de micrograme pe decilitru. Pentru verificarea
nivelului cortizolului se pot face si probe de urina, in care se cauta diversi compusi. Probele de sange se
iau dimineata, in jurul orei 8, iar cele de urina, pe parcursul unei zile. Rezultatele se primesc in maximum o
saptamana.

Testul
1.
Valori
mari
2.
Valori
medii
3. Valori minime 0-15 micrograme/dl

pentru
20-100
15

micrograme
20

stres
/
dl
micrograme/dl