1.

Promovarea sanatatii dupa OMS-prezinta o stiinta si arta relative noua despre viata
sanatoasa si respectarea compartimentului igienic.ea se ocupa cu studierea
comportamentului igienico-sanitar al populatiei in interactiunea ei cu mediul de existent.
Promovarea sanatatii e o parte componeneta a sanatatii publice,fiind un process de creare a
posibilitatilor pentru populatie de a imbunatati sanatatea si a fortifica controlul asupra ei
(OMS 1986).E o strategie de ameliorare a sanatatii prin care impune populatiei de a lua
decizii imporntante la referitoare la bunastarea proprie.Scopul promov sanatatii e de a
contribui la mentinerea sanatatii populatiei pe o durata posibila sic it mai lunga prin
incurajarea si modificarea stilului si moduli de viata.

2.ce factori conditioneaza starea de sanatate si ponderea lor.factorii endogeni si exogeni ce

influienteaza sanatatea.
1.
externi sau exogeni factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior
a)
fizici
b)
chimici elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om
c)
biologici bacteriile, virusii
d)
sociali rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni
2.
interni sau endogeni factorii genetici,consitutionali care determina afectiunile
genetice. Indiferent de originea si felul lor se impart in:
a)
sanogeni acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la
mentinerea si fortificarea sanatatii. Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea
si ameliorarea sanatatii.
b)
patogeni acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea
starii sanatatii. Cunoasterea lor ofera posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor
asupra organismului. Profesorul roman Manescu considera f. patogeni f. de risc sau capabili
de a produce imbolnavirea.
Dupa gradul de influenta asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:
1)
modul de viata nesanatos supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor,
alcoolizarea, abuzul de medicamente, modul de viata sedentar
2)
f. biologici ereditari si predispunerea personala
3)
mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a
aerului, schimbari ale conditiilor climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc.
4)
f. de risc legati de asistenta medicala incompetenta profesionala, asistenta medicala
tirzie
Cunoasterea si determinarea factorilor de risc constituie, poate cea mai valoroaasa contributie
pentru mentinerea si promovarea sanatatii.

3.Directiile prinicipale de cercetare si actiune pentru prevenirea maladiilor

Masurile de asanare, normativele, legile sanitare pentru prevenirea maladiilor au ca scop:
1)
prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii,
marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active
2)
mentinerea si fortificarea sanatatii
3)
sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
Sarcinile concrete sunt:
supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de
aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si
recomandarea masurilor necesare
aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale
si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati
urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de
munca
desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc
si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice

Obiectivul nr. 1: contribuia la sisteme de sntate inovatoare i sustenabile

Comisia European trebuie s ajute statele membre s fac fa deficitului de resurse
umane i financiare. De asemenea, Comisia trebuie s le stimuleze s integreze inovarea
n domeniul sntii n cadrul sistemelor lor de sntate, de exemplu n materie de esntate, i s fac schimb de experien n acest domeniu. n plus, programul sprijin
parteneriatul european pentru inovare pentru o mbtrnire activ i n condiii bune de
sntate.
Obiectivul nr. 2: creterea accesului la asisten medical mai bun i mai
sigur pentru ceteni
Comisia propune instituirea unui sistem de acreditare a reelelor europene de referin,
ceea ce ar permite, de pild, sprijinirea aciunilor n domeniul bolilor rare. Ar trebui, de
asemenea, elaborate orientri europene privind sigurana pacienilor i utilizarea
agenilor antimicrobieni.
Obiectivul nr. 3: promovarea unei stri bune de sntate i prevenirea bolilor
Statele membre sunt invitate s fac schimb de bune practici cu privire la prevenirea
fumatului, abuzul de alcool i obezitate. De asemenea, trebuie ntreprinse aciuni
specifice care s sprijine prevenirea bolilor cronice, inclusiv a cancerului.
Obiectivul nr. 4: protejarea cetenilor mpotriva ameninrilor transfrontaliere
la adresa sntii
Comisia consider c trebuie mbuntit nivelul de pregtire i capacitile de
coordonare n cazul ameninrilor transfrontaliere grave.

4.Notiune de preventie primara,secundara si tertiara.

Exista trei tipuri de preventie :

preventie primara - evitarea aparitiei bolii prin masuri de promovare a

santatii si combatere a factorilor de risc;

preventia secundara - detectia precoce a bolii, reducerea progresiei bolii

preventia tertiara - reducerea impactului negativ al bolii asupra

organismului si prevenirea complicatiilor.

5.Notiune de bunastare fizica,mintala si spiritual

. Bunastarea fizica reprezinta starea de bine interioara, psihica si din punct de vedere al sanatatii
corporale, ce se obtine de catre fiecare prin educatie si actiune concertata in scopul inlaturarii
factorilor de risc externi si interni ce pot conduce la dezechilibre functionale. Poate este complicata ca
si descriere, insa aceasta bunastare este conditia necesara ca cineva sa actioneze si sa functioneze
corect in familie si societate.
2. Bunastarea spirituala este data de echilibrul pe care fiecare dintre noi il poate realiza printr-o
relationare cu divinitatea, prin credinta liber consimtita, precum si cu ceilalti purtatori de mesaj
spiritual si conceptual, indiferent de momentul exprimarii sau al existentei acestora. Ea cuprinde o
relatie cu biserica si cu Dumnezeu, asa cum se regaseste EL in religia aleasa, in functie de credinta
fiecaruia, dar si relatia cu traditiile, cultura, valorile si istoria grupului, a natiunii sau a statului din care
facem parte.
3. Bunastarea spirituala este data, in primul rand de familie. Aceasta este locul unde orice individ
trebuie sa se simta in siguranta, apreciat si protejat, unde sa se dezvolte fizic, spiritual, relational si
financiar, asigurandu-se educatia de baza, precum si rolul de regulator al actiunii fiecaruia dintre noi.

6.Notiune de cultura si culturizare igienica.

Cultura, care vine de la cuvntul latin colere ce se traduce prin "a cultiva"/"a onora" se refer n
general la activitate uman. Definiia dat de UNESCO considera cultura ca "o serie de caracteristici
distincte a unei societi sau grup social n termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoionali".

Cultura reprezint o motenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicaie specifice cum sunt
gesturile ori cuvintele, scrisul i artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactiv
(telefonul). n acelai fel se transmit gesturile, ritualurile, cunotinele teoretice, normele abstracte,
religia. Cultura poate fi nsuita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini)
dar i prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,cri, numere, reguli).

Culturizarea e actiunea de a se raspindi,culturiza.Culturizare igienica e metoda de

raspindirea a conditiilor igienice de viata pentru a promova un mod sanatos de viata

7.Notiunea de adaptare la factorii ecologici.Formele de adaptare.

Adaptarea la
factoriiecologici prezint mecanismul complex de aprare a organi
smului la solicitriledeterminate de schimbrile mediului, deci la c
o n d i i i l e n o i d e e x i s t e n . A d a p t a r e a sistemului biologic la condiiile ec
ologice respective prezint rezultatul evoluiei io n t o g e n e z e i d e l u n g d u r a t . n c a z u l a d a p t r i i a r e l
o c o r e d u c e r e a r s p u n s u l u i organismului fa de stimulii agenilor mediului
ambiant. Adaptarea la mediu este foarteimportant pentru existena vieuitoarelor,
inclusiv a omului.
Formele de manifestare a adaptrii sunt foarte variate, manifest n d u - s e p r i n modificri ale nsuirilor fizice externe, cum ar fi dez-voltarea masei
musculare, dar i
a nsuirilor metabolice, endocrine, neurologice i imunologice, care pot fi
organice ifuncionale
Formele de adaptare sunt : n procesul de armonizare a relaiilor organismului cu mediul
nconjurtor poate fi evideniat adaptarea autoplastic (modificarea organismului n raport
cu capa-citile mediului) i adaptarea aloplastic (modificarea mediului n raport cu
necesitile organismului).
Pentru estimarea vitalitii organismului fa de condiiile de mediu, care sunt adecvate sau
neadecvate, pot fi divizate urmtoa-rele stri calitative: fiziologic, stare ncordat, adaptat
ipatologic Un rol aparte il are adaptarea culturala. Prin adaptarea cultural, omul i
asigur mijloacele complexe de protecie fa de
factorii de mediu, de adaptare la condiiile nefavorabile extreme. Prin urmare, prin aceast
prism omul se adapteaz, utiliznd mbrcmintea corespunztoare, un adpost modificat,
precum i modificnd factorii de mediu n funcie de nevoile sale. Este cazul s menio-nm

adaptarea comportamental ca element al adaptrii culturale. Aceasta se realizeaz prin

intermediul creierului i n corespundere cu factorii sociali. Sub acest aspect, pentru om are
importan gradul de cultur i civilizaie.
Referitor la factorii de mediu, care cu organismul uman se afl ntr-o corelaie permanent,
asigurnd echilibrul dintre ele, men-ionm componenii de baz, cum sunt aerul, apa,
alimentele, lo-cuina, solul etc. Proprietile fizice ale acestor elemente de mediu sunt
temperatura, umiditatea, radiaiile etc. La ele se adaug pro-prietile chimice, biologice,
precum
i cele sociale.