Sunteți pe pagina 1din 5

14.Principii de orientare a cadrelor didactice in desfasurarea activitatilor de educatie pentru sanatatea copiilor.

Obiectivele urmărite în cadrul Programului Naţional "Educaţia pentru

sănătate în şcoala românească" vizează:

1. promovarea sănătă ţii şi a stării de bine a elevului, respectiv:

• funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal,

emoţional, social şi spiritual;

formarea unui stil de viaţă sănătos.

2.

dezvoltarea personală a elevului, respectiv:

autocunoaşterea şi construirea unei imagini pozitive despre sine;

comunicare şi relaţionare interpersonală;

controlul stresului;

dezvoltarea carierei personale.

3. prevenire, respectiv:

• prevenirea accidentelor şi a comportamentelor cu risc pentru sănătate;

• prevenirea atitudinii negative faţă de sine şi viaţă;

• prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării sociale şi a situaţiilor de criză.

Va fi realizat accesul liber la informaţii privind sănătatea sexuală şi reproductivă şi va fi stimulată

participarea adolescenţilor şi tinerilor la adoptarea deciziilor privind propria sănătate.

combatere a consumului de droguri, alcool şi tutun de către adolescenţi şi tineri.

Vor fi încurajate activităţile pentru asigurarea alimentaţiei adolescenţilor din păturile socialmente vulnerabile şi din instituţiile instructiv-educaţionale şi curative.

15 Baza legislativa in domeniul promovarii sanatatii.Rolul mass-media in promovarea sanatatii.

Obiectivele generale ale Politicii Naţionale

de Sănătate sînt:

Majorarea speranţei de viaţă la naştere şi sporirea duratei de viaţă sănătoasă; asigurarea calităţii vieţii şi reducerea diferenţelor în termeni de sănătate pentru toate grupurile sociale;

Consolidarea parteneriatului intersectorial vizînd fortificarea sănătăţii populaţiei; sporirea responsabilităţii individului pentru propria sănătate.

Obiectivele specifi ce ale Politicii Naţionale

de Sănătate sînt:

asigurarea securităţii economice şi sociale a populaţiei; promovarea sănătăţii şi prevenirea maladiilor; asigurarea unui început sănătos în viaţă; menţinerea sănătăţii tinerei generaţii; fortifi carea sănătăţii vîrstnicilor;controlul bolilor cronice necontagioase;crearea unui mediu sănătos şi sigur; alimentarea raţională şi activitatea fi zică sporită; formarea unei societăţi fără tutun, alcool şi droguri; garantarea vieţii fără violenţă şi traume;asigurarea condiţiilor pentru ameliorarea sănătăţii mintale; controlul maladiilor contagioase; obţinerea de noi performanţe în sistemul de ocrotire a sănătăţii.

Rolul mass-media:

- Presa scrisă permite transmiterea mesajului atît populaţiei în general, cît şi unui grup-ţintă, mai ales adulţilor. - Asigură o fidelitate înaltă în rîndul cititorilor. - Oferă mesajului transmis populaţiei un caracter argumentativ destul de puternic, atît după conţinut cît şi după combinarea textului- Materialele de promovare a Sănătăţii şi educaţie pentru Sănătate publicate în presa scrisă pot fi arhivate şi recitite după necesitate.- Materialele publicate au o credibilitate înaltă, cuvîntul scris are un atu puternic.

16.Scopul si obiectivele principale ale educatiei pentru sanatate a prescolarilor.

Obiective ale educatiei sanitare in institutiile pentru prescolari, pot fi sintetizate astfel:

Elaborarea deprinderilor si formarea obisnuintelor igienice necesare calirii organismului si

maririi rezistentei nespecifice,dezvoltarii armonioase a copilului,mentinerii si promovarii sanatatii

acestuia;

Inzestrarea sistematica a copiilor cu notiuni elementare privind problemele de igiena individuala si colectiva specifice virstei;

Dezvoltarea unor atitudini si a unui comportament igienic,care sa permita copiilor sa actioneze in folosul sanatatii proprii si al colectivitatii

Respectarea cu strictete a regulilor de igiena individuala in totalitatea lor considerate ca deprinderi si obisnuinte trebuie sa constituie,la acest nivel de virsta,un bun cistigat.Spalatul pe miini,fata,git,urechi,spalatul pina la briu, spalatul pe dinti cu aplicarea corecta a periajului,spalatul pe picioare,perierea imbracamintei si a incaltamintei, schimbarea rufariei murdare cu alta curate(dupa splarea corpului) sau a celei de zi cu cea de noapte sunt reguli de igiena care deprinse si intrate in obisnuinta sub influentele educationale din gradinita - vor fi respectate de prescolari,ca actiuni constiente, si in viata de familie.

Constientizarea regulilor de igiena determina,ca o consecinta directa,independenta de actiune a copilului si formarea obisnuintei de a respecta aceste reguli,deci de a se comporta igienic,chiar atunci cind nu este supravegheat.

17.Sarcinile principale a personalului medico-sanitar din institutiile prescolare

Cadrele medico-sanitare au urmatoarele sarcini principale:munca de coordonare si indrumare a

activitatii de educatie sanitara desfasurata de educatoare cu prescolarii; educatia sanitara a

personalului ingrijitor,administrativ si de conducere;educatia sanitara a parintilor in colaborare cu personalul didactic.

Promovarea respectarii cu strictete a regulilor de igiena individuala in totalitatea lor considerate ca deprinderi si obisnuinte trebuie sa constituie,la acest nivel de virsta,un bun cistigat.Spalatul pe miini,fata,git,urechi,spalatul pina la briu, spalatul pe dinti cu aplicarea corecta a periajului,spalatul pe picioare,perierea imbracamintei si a incaltamintei, schimbarea rufariei murdare cu alta curate(dupa splarea corpului) sau a celei de zi cu cea de noapte sunt reguli de igiena care deprinse si intrate in obisnuinta sub influentele educationale din gradinita - vor fi respectate de prescolari,ca actiuni constiente, si in viata de familie.

18.Scopul educatiei pentru sanatate in scoli

a) ridicarea nivelului de cunostinte medicale la elevi in ceea ce priveste promovarea unui trai sanatos,

protectia mediului ambiant si preventia bolilor;

b) formarea si dezvoltarea unor comportamente corecte care sa promoveze sanatatea;

c) formarea unor atitudini pozitive si crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de

problemele sanatatii publice

.Ca obiective specifice, pot aminti:

a) apararea si intarirea sanatatii personale si colective;

b) insusirea de catre elevi a cunostintelor cu privire la igiena individuala si de grup;

c) insusirea de cunostinte cu privire la mediul ambient in care traiesc elevii;

d) formarea unor deprinderi de alimentatie rationala;

e) formarea deprinderilor igienico sanitare;

f) insusirea de cunostinte si formarea unor deprinderi elementare cu privire la prevenirea bolilor, la evitarea abuzului de medicamente si cunoasterea principalelor semne de boala.

La capitolul Igiena personala, am urmarit urmatoarele obiective de referinta:

Sa identifice tipuri de boli si pericolul acestora pentru sanatate, folosind un limbaj simplu;

Sa identifice factorii interni si externi care determina starea de boala,

Sa identifice aspectele fizice si comportamentele omului sanatos;

Sa aplice constient reguli pentru mentinerea sanatatii acasa, la scoala, in comunitate;

Sa gaseasca solutii proprii pentru rezolvarea problemelor de sanatate specifice varstei.

19.Scopul si sarcinile Programului National de promovare a modului sanatos de viata pentru anii 2007-

2015

Programul naţional este orientat spre promovarea în societate a unui mod sănătos de viaţă şi prevede soluţionarea problemei prioritare din domeniul sănătăţii publice - menţinerea şi fortificarea sănătăţii populaţiei, trasează strategia şi tactica perfecţionării în continuare a educaţiei pentru sănătate şi promovării modului sănătos de viaţă. Nivelul înalt de instruire şi cultură sanitară a populaţiei se impune ca un imperativ actual şi prevede un ansamblu de măsuri organizatorice, metodologice şi tehnice, care au drept scop însuşirea de către populaţie a cunoştinţelor necesare în domeniul sanogenezei, protecţiei mediului, igienei individuale, igienei alimentaţiei, prevenirii îmbolnăvirilor; evitarea abuzului de medicamente şi alcool, renunţarea la droguri, cunoaşterea şi identificarea timpurie a principalelor semne de boală, luarea unei poziţii active faţă de sănătatea individuală şi colectivă. Direcţiile principale ale educaţiei pentru sănătate prevăd: conjugarea eforturilor, implicarea şi coordonarea activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, mass-media, agenţilor economici, persoanelor fizice, ONG-urilor şi organismelor internaţionale în calitate de coparteneri în realizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate şi de promovare a modului sănătos de viaţă; crearea condiţiilor optime pentru cetăţeni de realizare deplină a potenţialului de sănătate, în scopul îmbunătăţirii, menţinerii şi fortificării sănătăţii pe tot parcursul vieţii; participarea la activităţi de educaţie pentru sănătate şi implicarea responsabilă a cetăţenilor, grupurilor de populaţie, comunităţii, instituţiilor, organizaţiilor şi sectoarelor; desfăşurarea educaţiei pentru sănătate a familiei, punîndu-se accentul pe pregătirea copiilor şi, îndeosebi, a tinerilor pentru căsătorie şi viaţa de familie, cultivarea unei atitudini corecte faţă de planificarea familiei, promovarea cunoştinţelor cu privire la îngrijirea sănătăţii femeilor, copiilor şi adolescenţilor; îmbunătăţirea, extinderea şi modernizarea educaţiei pentru sănătate în cadrul grupurilor de copii şi tineret, în funcţie de particularităţile de vîrstă, sex, gen de activitate, în vederea formării şi consolidării deprinderilor unui comportament igienic adecvat şi a prevenirii îmbolnăvirilor; extinderea şi modernizarea educaţiei pentru sănătate a personalului din întreprinderi, instituţiile de stat şi particulare, din asociaţiile rurale, în scopul evitării îmbolnăvirilor profesionale, păstrării capacităţii depline de muncă şi stimulării iniţiativei personale privind participarea acestora la măsurile de promovare a sănătăţii; intensificarea acţiunilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile, punînd accent pe bolile social-condiţionate (tuberculoza, infecţia cu HIV/SIDA, infecţiile cu transmitere sexuală, alcoolismul, narcomania, toxicomania etc.); susţinerea acţiunilor de prevenire şi combatere a bolilor cronice prin sporirea aportului educaţiei pentru sănătate, formarea şi menţinerea deprinderilor şi abilităţilor, comportamentului igienic corect, organizarea regimului de viaţă, combaterea abuzului de substanţe toxice uzuale; promovarea activităţilor de educaţie pentru sănătate în scopul conştientizării de către populaţie a riscului pentru sănătate din cauza nerespectării regimului de muncă şi odihnă, alimentării neraţionale, sedentarismului etc.; intensificarea educaţiei pentru sănătate în problemele de prevenire a accidentelor (în special a accidentelor rutiere), la domiciliu şi la locul de muncă, şi instruirea populaţiei în vederea acordării primului ajutor; integrarea educaţiei pentru sănătate în cadrul programelor cultural-artistice pentru populaţie; promovarea cunoştinţelor pentru îngrijirea elementară a bolnavilor, pentru respectarea indicaţiilor de regim igienico-dietetic, în scopul restabilirii sănătăţii, capacităţii de muncă, reabilitării şi a unei cît mai bune reintegrări sociale; popularizarea asigurărilor medicale de sănătate, a noilor metode şi mijloace de profilaxie şt reabilitare, participarea activă a populaţiei la realizarea reformelor sistemului de asistenţă medicală, promovarea educaţiei pentru sănătate ca cel mai eficient mijloc de păstrare a sănătăţii, mijloc cu un pronunţat caracter public, cetăţenesc, ce reprezintă un factor important în ridicarea nivelului de cultură generală a populaţiei; orientarea profilactică a ocrotirii sănătăţii şi a măsurilor de sanogeneză, fiind o direcţie importantă a educaţiei pentru sănătate, care includ dezvoltarea interesului pentru practicarea sportului şi pentru folosirea factorilor naturali în scopul călirii organismului şi al sporirii speranţei la viaţă; popularizarea noilor elaborări ştiinţifice în domeniul profilaxiei, igienei şcolare şi a muncii, planificării familiale, evitării factorilor de risc; ridicarea responsabilităţii faţă de sănătatea proprie, familială şi colectivă, ca părţi

integrante a sănătăţii publice. Soluţionarea acestor sarcini este posibilă doar cu condiţia ca educaţia pentru sănătate să se manifeste multilateral în viaţa spirituală şi culturală a societăţii, utilizînd ca mijloace intermediare literatura, teatrul, cinematografia, televiziunea, presa, radioul, care au menirea de a forma ideologia modului sănătos de viaţă şi de a prezenta latura frumoasă a sănătăţii psihice şi fizice a omului. Obiectivele principale sînt: executarea prevederilor actelor legislative şi normative în domeniul protecţiei muncii şi sănătăţii; modificarea atitudinii populaţiei faţă de sănătatea proprie, transformarea cunoştinţelor în domeniul igienei în convingeri şi acţiuni concrete şi adecvate; asigurarea asistenţei medicale prin acţiuni economic eficiente privind menţinerea şi fortificarea sănătăţii populaţiei; normalizarea şi ameliorarea parametrilor dezvoltării fizice a persoanelor angajate în cîmpul muncii şi a generaţiei în creştere; menţinerea şi consolidarea rezervei de forţă fizică de muncă; reducerea pagubelor, inclusiv economice şi morale, cauzate de îmbolnăviri, pierderi ale capacităţii de muncă şi de invalidităţi; evitarea decesului prematur; prelungirea duratei de viaţă activă, creşterea speranţei de viaţă a populaţiei

20.Notiunea de sanatate individual si publica (populationala).Cerintele principale catre indicii sanatatii publice.

Sanatate individuala- Sanatatea este starea completa de bine fizic, mental si social, nu numai lipsa bolii (OMS, 1948); aceasta definitie nu a suferit modificari in perioada ulterioara emiterii sale, ca dovada a caracterului sintetic, laconic pe care il are. Sanatatea este o resursa pentru viata de zi cu zi, nu obiectivul vietii; este un concept pozitiv, care evidentiaza disponibilitatile sociale si personale alaturate celor fizice.Sanatatea poate fi privita ca o stare de echilibru intre oameni si factorii fizici, biologicisi sociali ai mediului de viata, compatibila cu o perfecta functionalitate a fiintei umane.Se apreciaza ca o persoana este sanatoasa in masura in care ea este capabila sa activeze fizic, emotional si social fara ajutor din partea sistemului de asistenta a sanatatii.

Sanatate populationala- bunăstarea sanitară, starea de salubritate a întregii populații.

Nu am ideie care sunt indicii sanatatii da mai ales cerintele pentru ei!!!!!!)))