Sunteți pe pagina 1din 56

Test 1

1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).


Dreptul financiar poate fi definit - totalitatea actelor norm. care
reglem. relaiile de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor
bneti ale statului i ale instituiilor publice, destinate satisfacerii
sarcinilor social-economice ale societii.
Dreptul financiar-totalitatea normelor de drept care reglementeaza
raporturile sociale ce apar la constituirea,utilizarea fondurilor banesti a
statului,destinate satisfacerii sarcinilor si necesittilor social-economice a
societatii.
Drept financiar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept
in vederea reglementarii relatiilor financiare,utilizarii fondurilor
banesti,destinate interesului public..
1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:
Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor
normative care reglementeaz raporturile juridice financiare. n raport de
gradul de generalitate sau specificitate, se disting urmtoarele izvoare:
A. IZVOARE COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Astfel, n ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept
financiar - Constituia. Legea fundamental a rii prevede dispoziii
referitoare la elaborarea, aprobarea i executarea bugetului public
naional i a contului de incheiere a exerciiului bugetar, de asemenea
prin normele constituionale sunt stabilite competentele statului cu
privire la gestiunea banului public, sarcini referitoare la controlul
execuiei bugetare, politica valutar, politica fiscal etc.
Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului,
decretele prezideniale i hotrrii ale guvernului.
B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Izvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziii
referitoare la relaiile financiare. Ca izvoare specifice ale dreptului
financiar citm:
1.Codul Fiscal al RM 3.Legea RM cu privire la bani 4.Legea RM
cu privire la Banca Nationala a Moldovei
5.Legea RM privind
sistemul bugetar si procesul bugetar
8.Hotarirea Guvernului RM
privind aprobarea normelor pentru efectuarea operatiunilor de casa in
economia nationala a RM s.a.
Dupa scop:
-acte de intocmire a bugetului de stat

-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor


banesti;
-acte de control financiar
Dupa efectele produse:
-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.
-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii
actelor juridice financiare,ele sunt acte de calcul a
veniturilor,cheltuielilor savirsite de functionari de specialitate financiarcontabila.
Dupa aparitie(organul care le-a emis):
-Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate asupra statului,al
unitatilor administrativ-teritoriale si instintutiilor publice.
-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte
la acest accord si acestea sa fie ratificate de Parlament.
-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.
-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme
juridice care dezolta si detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din
legile de specialitate financiara.
1.3.Argumentati locul si rolul dreptului financiar in sistemul
dreptului:
O opinie unanima este aceea conform careia dreptul financiar face parte
din dreptul public.Referitor la domeniul public putem afirma ca normele
juridice financiare asigura constituirea de fonduri in vederea finantarii si
administrarii nevoilor de interes general, ca si destinatia si modul de
realizare a finantarii. In cazul domeniului privat, normele juridice care
privesc finantele publice isi indreapta atentia si eforturile in vederea:
-delimitarii si colectarii resurselor publice de la contribuabili;
-incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unor activitati
economice; -stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul
public; -sustinerii unor comercianti pentru progres si dezvoltare;
Dreptul financiar prezinta o importanta sporita si un puternic rol activ,
avand in vedere ca prin normele juridice ce contribuie la formarea sa
poate sprijini si stimula anumite sectoare productive din economie.
In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul
sistemului de drept si tinand cont si de existenta celor doua mari
diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face

parte din dreptul public deoarece reglementeaza prin propriile norme


interese cu carater general, public. In cadrul dreptului public, dreptul
financiar se regaseste in legatura cu dreptul constitutional, ramura de
mare importanta care s-a consacrat prin intermediul Constitutiei.
Reglementarile constitutionale contureaza o serie de directii generale de
actiune catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si taxe. O alta
relatie o reprezinta relatia cu dreptul administrativ, intrucat aceasta
ramura de drept cuprinde dispozitii privitoare la organele puterii
execiutive, organele financiare de stat ce fac parte din administratia de
stat si constituie adminstratia finantelor publice. Tinand cont de faptul
ca exista o serie de masuri coercitive in domeniul dreptului financiar ce
privesc constatarea si sanctionarea infractiunilor, putem afirma ca acesta
poseda relatii cu drept penal. Legatura cu dreptul muncii rezida in
formarea si utilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile
sociale de stat si alte resurse financiare. O alta stransa legatura se
remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial, avand in
vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza
intr-o maniera prioritara raporturi patrimoniale ce au ca obiect anumite
drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate, determinate si
concretizate prin intermediul monedei.

2.1.Definiti notiunea de buget(inclusiv conf legislatiei RM):


Bugetul reprezint un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv,
programatic i comparativ, compus din dou pri, respectiv din partea
de venituri i partea de cheltuieli, care se ntocmete pentru o perioad
determinat, n legtur cu resursele financiare ale oricrei persoane
fizice sau juridice.
Legea privind sist. Bugetar i proces bugetar prevede c bugetul st
cuprinde sursele de venituri i destinaie cheltuielilor pentru un an
bugetar. Conform legislatiei prin buget se intelege un document(o lege
votata de Parlament) in care sunt inscrise cheltuielile statuuli si
veniturile necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este
elaborat annual de catre Guvern si aprobat ulterior de Parlament.
2.2.Argumentati importanta principiilor si ordinea repartizarii
veniturilor si cheltuielilor bugetare:
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este
subordonata unor reguli de conduita in vederea solutionarii unor
probleme principale:
-se acorda statului si administratiei de stat acel volum de resurse
financiare care sa asigure indeplinirea de cater aceste organe a functiilor
puse in sarcina lor;
-sa asigure asa cheltuili bugetare care sa corespunda sferelor de
activitate a acestor organe.
Procesul de repartizare a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe
urmatoarele principii:
1.Principiul reglementarii uniforme(centralizate)-se exprima in stabilirea
prin acte normative a bazelor commune care determina sistemul de
venituri si cheltuieli de diferit nivel,ordinea de aprobare a normativelor
de defalcari sau modalitatea de utilizare a mijloacelor bugetare
imprumutate

2.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in


conditiile deficitului bugetar cronic printr-un system de masuri special
elaborate care duc la inlaturarea sau la micsorarea acestui fenomen.
3.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective si
masurilor finantate-din buget se finanteaza actiunile care se atribuie la
competenta fiecarui organ de stat.
4.Principiul teritorialitatii trecerii in fond a veniturilor-foarte important
la constituirea bugetelor locale.
5.Principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor
venituri( i aprob propriul buget i l cheltuie conform necesitilor
unitii).
2.3.Evaluati natura juridica a bugetului de stat a RM:
Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de
specialitate s-au formulat o serie de teorii:
1.Bugetul este un act administrative pentru ca atit veniturile cit si
cheltuielile bugetare sunt evaluari realizate de agentii administativi.
2.Bugetul este un act legislative-este o decizie care emana de la puterea
legislativa.
3.Bugetul este un act administrativ+legislative-bugetul este o lege in
partea creatoare de dispozitii generale si este un act administrative in
partea creatoare de dispozitii individuale.
4. Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.
5. Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printro lege care poarta denumirea de Lege bugetara anuala

Subiectul 3:Cheltuielile publice


3.1.Definiti cheltuielile publice:
Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si
servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice
exprima relatii economico - sociale in forma baneasca care se manifesta
intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu
ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul
indeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al cheltuielilor

publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli


publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o
avansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de
la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din
bugetul asigurarilor sociale de stat.
3.2.Clasificati cheltuielile publice:
Clasificaia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:
1.Clasificaia administrativ pe criteriul instituiilor prin intermediul
crora se efectueaz cheltuieli publice (ministere, instituii publice
autonome, uniti administrativ teritoriale etc.).
2.Clasificaia economic pe dou criterii: al scopului n care sunt
efectuate plile (cheltuieli publice curente sau de funcionare i
cheltuieli publice de capital sau de investiii); al existenei sau nu a unei
contraprestaii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite i
administrative i cheltuieli publice de transfer).
3.Clasificaia funcional pe criteriul sectoarelor de activitate ctre
care sunt repartizate resursele financiare publice (a) n domeniul social:
nvmnt, sanitare, ocrotire social etc.; b) n domeniul cercetrii; c) n
domeniul economic (investiii, acordarea de subvenii i faciliti; d) n
domeniul aprrii i siguranei naionale; e) n domeniul administrativ
public central i local; f) n ceea ce privete dobnzile aferente datoriei
publice).
4.Clasificaia financiar pe criteriul momentului efecturii i a
efectului avut de acestea (cheltuielile publice definitive caracterizate
prin faptul c se finalizeaz cu pli la scadene ferme, certificnd
lichidarea total a angajrii statului pentru efectuarea cheltuielilor
prevzute n buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt
operaiuni de trezorerie urmate de pli cu scadene certe; cheltuieli
publice virtuale: pe care statul le va realiza n anumite condiii doar).
5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fr contraprestaie;
definitive/ provizorii; speciale/ globale)

3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului


pentru anul 2005:
Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de
nevoile publice care urmeaza conform prioritatilor acestora,si
ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioada
considerate(anul financiar,anul bugetar).
Cheltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor
posibile de realizat reflecta oferta de resurse.
Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:
-Identificarea nevoilor;
-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;
-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;
-Eficacitatea cheltuielilor; -Eforturi si efecte.
Test 2
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Relatati despre functiile monedei:
Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara
valori materiale, se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul.
Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin
intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare. Moneda mijloceste
circulatia marfurilor, ea insasi fiind o marfa intermediara. Moneda a
evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri; prin schimb,
produsele devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de
moneda legala pentru ca creditorul este obligat sa primeasca moneda
aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii. Ea poate fi intrebuintata
la efectuarea oricaror plati, de catre oricare dintre subiectele de drept,
indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor supuse acestui act
commercial.
Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea
temporara a unei puteri de cumparare; el este un imprumut de
moneda.Moneda serveste ca mijloc de acordare a creditului.
Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale
populatiei se pot valorifica prin intermediul monedei. In acest mod,
moneda transforma in capital, care se poate utiliza eficient in circulatia
monetara.

Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera


valorile care se cer mentinute in timp pe o perioada indelungata. De
asemenea, valorile pot trece de la un detinator la altul in modul cel mai
eficient prin intermediul monedei. Tezaurizarea se realizeaza in
conditiile circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur) cand functia de
mijloc de circulatie si de plata este indeplinita de catre monedele din
metal obisnuit sau bancnote, acesti bani lipsiti de valoare intrinseca
inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri,
putand fi pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupa greutate, ca orice
marfa.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor.
Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit
direct sau indirect la crearea lui. Moneda inlesneste o buna utilizare a
factorilor de productie nationala, asigurand o repartitie cat mai justa a
produsului social.
Aceste functii ale monedei nu se cer indeplinite cu necesitate,
cumulativ, de catre o marfa pentru a fi considerata moneda. Este
suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele amintite pentru
a deveni moneda, daca este asimilata ca atare.
1.2.Determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de
circulatie a banilor:
Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta un ansamblu de
preturi ale marfurilor si serviciilor vindute si incasate a platilor scadente
influentate de preturile marfurilor si serviciilor vindute pe credit sau
compensatie toate acestea in functie de viteza de rotatie a banilor.
Factorii ce influenteaza suma de bani:
-Factorul de influen direct( -Volumul produselor; -Nivelul preturilor;)
-Factorul de influen indirect (-Dezvoltarea platilor fara numerar).
Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de tranzactii la care poate
servi o unitatet baneasca.
Este influentata de urmatorii factori:
-Cu cit suma este mai mica viteza mai mare;
-Stabilitatea social-economica si conjunctura economic;
-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catre populatie si
momentul platilor effectuate de catre populatie;
-Increderea populatiei in puterea de cumparare a monedei.

1.3.Evaluati rolul BNM in circulatia monetara:


Obiectivul principal al Bncii Naionale este de a realiza i a menine
stabilitatea monedei naionale. Banca Naional conlucreaz cu
Guvernul n realizarea obiectivelor sale i, conform legii, ntreprinde
aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. Banca
Naional aduce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei
macroeconomice, evoluiei pieei financiare i informaia statistic,
inclusiv cea privind masa monetar, acordarea creditelor, balana de pli
i situaia pieei valutare.
n scopul ndeplinirii atribuiilor sale Banca Naional are dreptul s
emit hotrri, regulamente, instruciuni i ordonane. Actele normative
ale Bncii Naionale, care snt obligatorii pentru instituiile financiare i
alte persoane juridice i fizice, se public n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova i intr n vigoare fie la data publicrii lor, fie la o
alt dat prevzut n textul actului respectiv, cu condiia informrii
publicului
In 1991, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de doua
niveluri, in care B.N.M. indeplineste functia de banca centrala, dar nu
este angajata in activitatea bancara comerciala. Apoi Parlamentul a
adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile financiare. Aceste
legi includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in
elaborarea si implimentarea politicii monetare si valutare si spre o
activitate sigura si durabila a sistemului financiar.
B.N.M. este responsabila pentru autorizarea, supravegherea si
reglementarea activitatii institutiilor financiare.
Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt:
-stabilirea i promovarea politicii monetare i valutare n stat;
-emisiunea monedei naionale;
-autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii
instituiilor financiare;
-gestionarea rezervelor valutare ale statului;

Subiectul 2:Bugetul asigurarii sociale de stat


2.1.Indentificati continutul bugetului asigurarilor sociale de stat:
BASS este planul financiar annual care reflecta constituirea,repartizarea
si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor
si a membrilor de familie.
BASS este o componenta a bugetului public national.
Continutul sau trebuie privit sub 2 aspecte:
1.La venituri cuprinde:
-contributia pentru asigurarile sociale de stat platite de catre agentii
economici si institutii;
-contributia salariatilor si ale celorlalti asigurati;
-contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare
bazate pe libera initiativa;
-dobinzi pentru disponibilitatile din conturi;
-contributiile differentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la
tratament balnear sau odihna.
1.La cheltuieli cuprinde:
-pensiile(pentru munca depusa si limita de virsta,invaliditate).

-indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale(ajutor de deces,de


ingrijirea copilului bolnav sau cu handicap);
-trimiter la tratament balnear si odihna;
-cheltuieli cu plata taxelor postale ocazionate de traansimiterea pensiilor;
2.2.Selectati particularitatile executarii BASS:
Executarea BASS consta in realizarea contributiei si a celorlalte
venituri,in corelatie practice necesara cu plata pensiilor,indemnizatiilor
si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
Particularitatile ce individualizeaza executarea BASS privesc in special:
1.Veniturile
2.Cheltuielile
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin
din
contributii de asigurari sociale( 23angaj/6sal), din transferul da la bug.
de st. i din alte venituri (din dobinzi, din majorari pentru plata cu
intirziere a contributiilor)
Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera
contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public,
cheltuielile aferente organizarii si functionarii sistemului public,
finantarii unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege.
Din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se preleva anual pina
la 3% pentru constituirea unui fond de rezerva.
Fondul de rezerva cumulat nu poate depasi 50% din nivelul
cheltuielilor prevazute pentru anul bugetar respectiv.
Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de
asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli
ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurarilor
sociale de stat.
2.3.Formulati adoptarea BASS:
Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile
financiare de constituire,repartizare si utilizare a fondurilor benesti
necesare asistentei si protectiei sociale.Elaborarea BASS ets asigurata de
MF publice in conformitate cu prevederile Legii prvind finantele publice
locale.

BASS este examinat de comisisa parlamentara de specialitate,celelalte


comisii ale Parlamentului si Directia juridical a organului legislative care
prezinta Plenului Parlamentului un raport si aviz la data stabilita de
acesta.Concomitent,proiectul legii BASS este examinat de Curtea de
Conturi care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita de acesta.
In baza avizelor Comisiilor permanente si avizului Directiei
juridice,Comisia de specialitate intocmeste raportul si lista de
recomandari asupra legii BASS si le prezinta Parlamentului.
Examinarea proiectului legii BASS in Parlament se efectueaza in 3
lecturi.In fiecare lectura Parlamentul examineaza proiectul legii BASS si
nota explicative.Legea bugetului poate fi adoptata si in 2 lecturi daca
toate chestiunile sunt examinate intr-o singura lectura.
La prima lectura se examineaza:
-directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat;
-conceptiile de baza a proiectului;
A doua lectura:
-veniturile estimate sub forma de calcul si structura lor;
-cheltuielile estimate:structura si destinatia lor;
-deficitul sau excedentul bugetului.
A treia lectura:Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate:
-examineaza alocatiile detaliate care vor fi effectuate;
-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;
-examineaza alte detalieri din proiectul legii.
Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta legea BASS care
va fi promulagat de Presedintele statului,apoi va fi publicata si va intra
in vigoare la 1 ianuarie a urmatorului an.Daca Legea BASS nua fost
adoptat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,se
aplica Legea BASS al anului precedent.

Test 4
Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Definiti notiunea de finante publice
In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de
asigurare si repartizare a fondurilor necesare statului exprimate valoric
sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti
de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de
la bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar in
interiorul unor structuri economice, cu prilejul formarii sau utilizarii
diferitelor fonduri.1
O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub
urmatoarea forma:totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce
1

apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a


resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor
sale.2
Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:
sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea
fondurilor banesti ce se acumuleaza in bugetele publice si se utilizeaza
in mod nerambursabil pentru satisfacerea nevoilor generale ale
societatii.3
1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor
finantelor publice:
Conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice
sunt urmatoarele:
1.Finatele publice clasice(sec.VIII-incep.sec.XX)
2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii 1970
3.Finantele publice postmoderne(1970-prezent).
Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada
in care statul isi desfasura activitatea dupa principiul laisser faire,laisser
passer.In acea perioada finantele publice serveau doar pentru constituirea
fondurilor banesti ale statului si aveau un character neutru.
In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul urmeaza sa
joace un rol mai active in viata economica a societatii in veedrea
influentarii proceselor economice spre un curs mai favorabil.
In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al treile se contureaza
armonizarea intereselor si interventia statului in sectorul privat,insa
interventia statului se pronunta doar pentru a stabili cadrul juridic al
acestei concurente de piata,in baza functionarii mecanismelor preturilor
si impiedicarii abuzurilor din partea monopolurilor.

1.3.Estimati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:


2
3

La etapa actuala activitatea financiara a statului se bazeaza pe domeniul


privat.statul constituind un system financiar complex de acte,operatiuni
si institutii publice de natura financiara sau cu atributii financiare de
control privind formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale
statului,unitatilor administrative teritoriale si ale altor entitati de interes
public.Facind referire la etapa actuala RM depaseste o perioada
indelungata de tranzitie unde activitatea financiara isi are rolul superior
pentru ameliorarea situatiei.In asemenea conditii statul trebuie sa
cunoasca tehnicile de utilizare a disponibilitatilor banesti din partea
contribuabililor pentru maximizarea profitului si rentabilitatea.
O activitate financiara bine dezvoltata nu inseamna altceva decit
intreprinderi sanatoase,business orientat spre o dezvoltare
continua,implimentarea noilor tehnologii,toate acestea pentru mentinerea
unui echilibru sistemului financiar. Sistemul financiar al RM la etapa
actuala este format din urmatoarele elemente - Sistemul bugetar - este un
sistem unitar de bugete si fonduri, care constituie bugetul public national
si include: bugetul de stat -constituie totalitatea veniturilor si destinatiei
cheltuielilor pentru un an bugetar; Bugetul asigurarilor sociale de stat
- care cuprinde veniturile si cheltuielile si rezultatele financiare ale
sistemului public; bugetele locale - bugetele autoritatilor
administrativeteritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala - aceste fonduri se examineaza si se aproba de
Parlament RM, o data cu bugetul de stat, acestefonduri se constituie din
primele de asigurare obligatorii de asistenta medicala, alteincasari
prevazute de legislatie; fondurile speciale (extra bugetare) - in aceste
fonduri se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizare

Subiectul 2:Creditul
2.1.Definiti notiunea de credit si elementele lui
Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane
fizice sau juridice pe o anumita perioada de timp, pna la o anumita data
numita scadenta si pentru care primeste o dobnda.
Creditul reprez cedarea unei sume de bami efectuata la un moment dat
din partea unui sub econ altuia cu oblig ca cel din urma va restitui la o
anumita data suma primita plus o sum de bani care se numeste intere sau
dobinda.
Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit In calitate de creditori se afrima
intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. In

calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul,


ca unul din principalii debitori.
2. transmiterea- valori, bani, puterea de cumparare pe care cred il
transmite deb.
3.Termenul de gratie-perioada intre momentul angajarii creditului si
inceperea rambursarii lui (elem fac-v)
4. Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene
conform intelegerii stipulate in contractul de credit.
5.Garantarea creditului(gajul)-ets format din anumite bunuri care se
constituie la dispozitia creditorului sau a unui tert pentru asigurarea
indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o valoare in general
mai redusa.
6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru
imprumutul acordat pe un termen determinat.
7. Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului
8. penaliti(fac-v)
2.2.Clasificati creditul:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata
sunt:
1.Creditul commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii
economici la vinzarea marfii sub forma aminarii platii.
2.Creditul bancar-se acorda agen econ sau pers fiz sub forma baneasca
de catre instit fin bancare.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face
distinctia intre:
1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de
dr privat;
2.Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar
populatia si agentii econmici apar in calitate de creditori.
In functie de scopul acordarii creditelor:
1.Credite de productie,care pot fi:
-credite de consum pt consumul curent ale pers fiz
- de productie destinat pt investitii in sectorul de productie
Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:
1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:
-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra
terenului sau cladirilor;
-garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare;

2.Credite personale-au la baza garantii morale,care se pot prezenta


astfel:
Dupa intinderea drepturilor creditorului:
1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva
dreptul ca oricind,inainte de scadenta,sa ceara rambursarea acestui
credit,cu sau fara avizarea debitorului.
2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere
rambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita.
3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului
de folosirea sa in anumite scopuri convenite de debitor.
Dupa termenul de rambursare:
1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.
2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la
5 ani.
3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.
4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice
crediteaza o alta banca de pe un alt continent(SUA-Europa).
2.3.Evaluati domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile
externe:
Domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:
1.Sustinerea balantei de plati;
2.Finantarea prectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor
prioritare ale economiei;
3.Acoperirea deficitului bugetar;
4.Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor
naturale si altor situatii extraordinare;
5.Finantarea cheltuielilor rezonabile legate de contractul datorat de stat;
6.Importul de materie prima;
7.Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilor de stat pentru
imprumuturi;
8.Serviciul de refinantare datoriei contractate anterior.

Subiectul 3:Veniturile publice


3.1.Definiti notiunea impozitului si taxei:
Impozitul reprez o contributie baneasca obligatorie i cu titlu
nerambursabil datorata conform legii buget de st de catre pers fiz si jur
pt veniturile pe care le obtin sau bunuri pe care le poseda.
Taxa reprez suma datorata de pers fiz sau jur pt anumite acte sau servicii
indeplinite sau prestate la cererea si in folosul acestor pers de catre org
de st, instit pub.
3.2.Clasificati impozitele:
Exist i se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor n clase dup
trsturi comune constituie o necesitate deopotriv teoretic i utilitar.
a) Dup forma n care se percep, impozitele se clasific
- impozite n natur:

- impozite n bani:
b) Dup obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :
- impozite pe avere: care afecteaz bunurile de natur mobiliar sau
imobiliar ale contribuabililor (impozitul pe cldiri, pe terenuri,
- impozite pe venit: care vizeaz veniturile persoanelor fizice sau pe
cele ale societilor comerciale (impozitul pe profit).
- impozite pe consum (cheltuieli): care vizeaz cheltuielile de consum
(accizele, tva).
c) n funcie de scopul urmrit exist:
- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie n vederea
realizrii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice.
- impozite de ordine: introduse cu intenia limitrii unor aciuni sau
pentru atingerea unui el ce nu are caracter fiscal.
d) n raport cu frecvena realizrii lor, impozitele pot fi:
- permanente: adic se instituie i se ncaseaz periodic, prezint o
anumit regularitate (sunt anuale, trimestriale, lunare, chenzinale,
decadale, etc), cuprinznd impozitele obinuit practicate.
- extraordinare: se introduc i se percep o singur dat (de pild,
impozitul pe averea i ctigul de rzboi).
e) Dup instituia care le administreaz, impozitele se pot clasifica n:
- impozite de stat: care n statele de tip federal sunt ale federaiei, ale
statelor, provinciilor sau regiunilor acesteia, iar n statele de tip unitar
aparin administraiei centrale de stat. Cele mai numeroase i importante
impozite sunt incluse n aceast categorie.
- impozite locale: care sunt comunale i ale organului teritorial
administrativ. Sunt considerate impozite de interes local.
g) Dup incidena asupra pltitorilor, impozitele pot fi:
- impozite directe (convenionale): se percep drect de la contribuabili,
ele fiind stabilite nominal, n funcie de mrimea veniturilor i/sau a
veniturilor acestora.
La rndul lor, impozitele directe pot fi grupate n:
impozite reale (obiective): se caracterizeaz prin aceea c se
stabilesc asupra obiectivelor impozabile, fr a ine seam de
situaia personal a subiectului impozitului.
impozite personale (subiective): sunt aezate asupra veniturilor sau
averilor contribuabililor i in seama de situaia personal a
acestora.
-impozite indirecte (neconvenionale): impozite care se percep cu ocazia
vnzrilor de bunuri, prestrilor de servicii sau executrii de lucrri.

3.3.Selectati modalitatile de stingere a obligatiei bugetare:


Stingerea obligaiilor fiscale prin plat:
Stingerea obligaiilor fiscale are loc, de regul, prin aceast modalitate,
contribuabilii executndu-i de bunvoie obligaia impus n mod
unilateral de ctre stat. Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate
realiza, n funcie de caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit
prevederilor legale care le instituie, n una din urmtoarele modaliti:
prin plat direct, prin reinere la surs, prin aplicare i anulare de timbre
fiscale mobile.
Compensarea:
Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia
in care un contribuabil a platit bugetului general consolidat o suma
nedatorata sau a platit mai mult decat datora. Sumele astfel platite se vor
compensa cu alte obligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau
viitoare.
Compensarea este alternativa cu restituirea acestor sume.
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului
sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori
constata existenta unor creante reciproce.
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu
caracter general sau individual, adoptate conform legislatiei.
Data a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data
indicata n actul de anulare sau data ntrarii n vigoare a actului legislativ
privind anularea obligatiei fiscale.nscrierile n conturile personale
privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza n temeiul
documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat, precum si tinnd cont de lamuririle date organelor fiscale privind
particularitatile executarii pentru fiecare act legislativ privind anularea
obligatiei fiscale.

Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie:


Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n urma
survenirii termenelor de prescriptie pentru determinarea obligatiei fiscale
sau stingerea ei prin executare silita.Data a stingerii obligatiei fiscale
prin prescriptie este considerata prima zi dupa data n care a expirat
termenul de prescriptie.nscrierile n conturile personale privind
stingerea obligatiilor fiscale prin prescriptie se efectueaza n temeiul
documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal
de Stat a deciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organului
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n
functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n
cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea
obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n baza deciziei adoptate
de catre consiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data
deciziei emise de organul cu atributii de administrare fiscala, care
administreaza obligatia respectiva.nscrierile n conturile personale
privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n temeiul
documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de
Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n functie de faptul care
organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de
colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin
scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.

Test 5
Subiectul 1:Finantele publice

1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:


Trsturile finanelor publice:

Sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar n procesul


formrii, repartizrii i utilizrii produsului social.
Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei de mrfuri
i al aciunii legii valorii, produsul de producie, reproducie i de
circulaie a mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de
schimb, retribuirea muncii, precum i relaiile dintre agenii
economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se exprim prin
intermediul banilor, n cadrul unor relaii bneti. Noiunea de
finane publice sau relaii financiare nu poate fi confundat cu cea
de bani sau relaii bneti. Banii reprezint o marf, iar finanele
sunt relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor
bneti.
Sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o
contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar al
mijloacelor bneti.
Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare
nu se ramburseaz.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele


private:
Noiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu
economie de pia, n care cea mai mare parte a mijloacelor de producie
se afl n proprietate privat, fapt care face posibil realizarea unei
delimitri nete ntre sectorul public i cel privat. Finanele publice sunt
asociate ntotdeauna cu statul, unitile administrativ-teritoriale,
cheltuielile, mprumuturile i datoria acestora. Finanele private sunt
asociate ntotdeauna cu activitile financiare ale ntreprinderilor
economice, ale bncilor i societilor de asigurri private, n legatur cu
resursele i necesitile acestora, mprumuturile primite sau acordate,
creanele de ncasat i obligaiile de plat, asigurrile i reasigurrile de
bunuri, persoane i rspundere civil.
ntre finanele publice i cele private exist o serie de deosebiri dup
cum urmeaz:

Resursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor


acestuia se procur pe calea impozitelor i taxelor, prin msuri de
constrngere n principal, n timp ce resursele ntreprinderilor
private i ale persoanelor fizice se procur de pe pia, pe baze
contractuale.
Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n
timp ce ntreprinderile private nu pot dect s o foloseasc.
Finanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii
nevoilor generale ale societii, n timp ce finanele private sunt
folosite n slujba realizrii de profit de ctre ntreprinztorii
particulari.
Gestiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar
gestiunea financiar a ntreprinderilor private urmeaz regulile
dreptului civil i comercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice:


Finanele publice sunt necesare, n mod subiectiv i obiectiv, deoarece
contribuie la realizarea sarcinilor i funciilor statului, care nu ar putea fi
nfptuite fr prghiile financiare. Mijloacele prin care finanele
publice, ca relaii financiare i ndeplinesc acest rol, sunt funciile
acestora:

funcia de repartiie
funcia de control

Funcia de repartiie se manifest n procesul repartiiei produsului social


(produsului intern brut) i cuprinde dou faze:

constituirea fondurilor (resurselor) bnesti;


redistribuirea (utilizarea) acestora.

n prima faz are loc formarea fondurilor publice de resurse bneti,


aciune la care particip societi comerciale, regii autonome, instituii
publice, alte persoane juridice i persoanele fizice, indiferent dac sunt
rezidente sau nerezidente. Fondurile publice de resurse se constituie n
mai multe forme concrete cum sunt: impozite , taxe, contribuii petru
asigurri sociale, amenzi , majorri i penalizri de ntrziere ,rambursri
ale mprumuturilor de stat acordate ,dobnzi aferente i ajutoare primite
Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate
ramurile economice i din toate sectoarele sociale: public, privat,
cooperatist, mixt. n proporie covritoare, resursele bneti ale
finanelor publice sunt mobilizate cu titlu definitiv i fr
contraprestaie. A doua faz a funciei de repartiie o reprezint
distribuirea fondurilor publice pe beneficiari persoane juridice i
fizice. Distribuirea este dat n competena autoritilor publice i se face
n raport cu resursele financiare disponibile i cererea de resurse
financiare. Distribuirea fondurilor publice nseamn stabilirea
cheltuielilor publice pe destinaii: nvmnt, sntate, cultur, asigurri
sociale i protecie social, gospodrire comunal i locuine, aprare
naional, ordine public, administraie public, aciuni economice,
datorie public. n cadrul fiecrei destinaii, resursele se defalc pe
beneficiari, obiective i aciuni. Distribuirea sau redistribuirea
produsului intern brut (produsul social) are loc n dou modaliti:

n cadrul aceluiai tip de proprietate, cnd are loc un transfer de


resurse bneti ntre stat i unitile sale n ambele sensuri
cu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre
stat pe de o parte i agenii economici cu capital privat sau mixt i
populaie pe de alta parte, i invers.

Redistribuirea se poate realizea i pe plan extern, prin contractarea de


mprumuturi externe, acordarea de mprumuturi externe, achitarea
cotizaiilor i contribuiilor ctre organisme internaionale de ctre stat
sau alte instituii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe de
ctre stat, etc. Funcia de control a finanelor publice se justific
deoarece fondurile publice aparin ntregii societi. Sfera de manifestare
a funciei de control este mai larga dect cea a funciei de repartiie,
deoarece vizeaz, pe lng constituirea i repartizarea fondurilor
financiare publice, i modul de utilizare a resurselor. Funcia de control a
finanelor publice nu se limiteaz la modul de constiturire a fondurilor

publice i la repartizarea acestora pe beneficiari, ci urmrete i


legalitatea, necesitatea, oportunitatea i eficiena cu care instituiile
publice i agenii economici cu capital de stat utilizeaz n concret
resursele bneti de care dispun.
n consecin, controlul se efectueaz nu numai activitilor specifice
funciei de repartiie, ci el se exercit i asupra produciei realizate n
sectorul de stat, a schimbului i consumului ce are loc n acest sector.
Subiectul 2:Pricedura bugetara 2.1.Definiti notiunea legala si
doctrinara a procedurii bugetare: Conform Legii privind sistemul
bugetar si procesul bugetar : Procesul bugetar reprezint etape
consecutive de elaborare, aprobare, executare i raportare a executrii
bugetului. Procedura bugetara este activutatea care incepe cu elaborarea
bugetului si se termina cu aprobarea darii de seama despre executarea lui
pentru anul bugetar respectiv.
Conform doctrinei,prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de
acte si operatiuni cu character tehnic si normative infaptuite de organe
specializate ale statului in scopul elaborarii ,adoptarii,executarii si
incheierii bugetului public national.
2.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea
bugetara:
Procedura executiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de
realizare a veniturilor si efectuare a cheltuielilor prevazute de legea
bugetara anuala.
Procedura executiei bugetare este compusa din mai multe etape:
1.Repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor:responsabilitatea
generala pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului. n
termen de 10 zile dup adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul
Finanelor:
a) solicit de la autoritile publice centrale planurile de finanare ale
acestora, precum i ale instituiilor subordonate;
b) ntocmete repartizri lunare ale veniturilor prevzute de legea
bugetar anual i de alte acte legislative.
n termen de 45 de zile dup publicarea legii bugetare anuale, Ministerul
Finanelor aprob repartizarea lunar a veniturilor i cheltuielilor
bugetului de stat conform Clasificaiei bugetare. Ministerul Finanelor
poate aproba alocaii pentru fiecare program guvernamental.

Repartizarea lunar se semneaz de ministrul finanelor sau de o


persoan autorizat din Ministerul Finanelor, care aprob cererea de
cheltuieli pentru un scop specific.
Nici o autoritate public nu poate efectua cheltuieli fr autorizaia
semnat de ministrul finanelor sau de persoana autorizat din Ministerul
Finanelor.
2.Executia partii de venituri a bugetului:realizarea veniturilor anuale ale
bugetului de stat sunt supuse cerintelor de legalitate.
n buget se percep impozitele, taxele i alte ncasri numai dac au fost
stabilite prin lege.
La colectarea veniturilor sunt necesrae o serie de cate si operatiuni:
1.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea
obligatiunilor fata de bugetul de stat;
2.Incasarea veniturilor bugetare realizate in urma platii de catre
subiectele platitoare a sumelor datorate bugetului de stat;
3.Urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de
masuri initiate de oprganele financiare si bancare in vederea asigurarii
integrale si la termenele prevazute a tuturor veniturilor bugetare.
3.Executarea de casa a bugetului:operatiunile executiei de casa a
bugetului de stat specifice si principale sunt:incasarea veniturilor
bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la scadenta
cheltuielilor bugetare si eliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii
acestor cheltuieli conform normelor privind executia platii de cheltuieli
a bugetului de stat.
Executarea de casa a bugetului de stat se efectueaz de Ministerul
Finanelor prin Trezoreria de Stat prin mijloace bneti.Ministerul
Finanelor poate angaja bncile, care activeaz pe teritoriul Republicii
Moldova, n calitate de ageni pentru efectuarea operaiunilor ce in de
executarea de cas a bugetului.
n realizarea acestor funcii Ministerul Finanelor este responsabil de:
a) asigurarea evidenei stricte a veniturilor n baza ncasrilor efective n
ordinea colectrii;
b) efectuarea de cheltuieli, n caz de existen a autorizaiei.
c) administrarea veniturilor i cheltuielilor prin conturi distincte bazate
pe Clasificaia bugetar;
d) asigurarea serviciului datoriei de stat.
La data de 31 decembrie a fiecrui an, Ministerul Finanelor nchide
toate conturile deschise n decursul anului bugetar curent, pentru a
ntocmi raportul annual

4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:


n procesul executrii bugetului de stat, autoritile publice pot face
cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale, cu condiia ca aceste
alocaii s corespund legii bugetare anuale i s se efectueze n baza
autorizatiei.
Alocaiile aprobate pentru utilizri specifice nu pot fi redistribuite ntre
destinatari.
Alocaiile incluse n repartizarea lunar pentru utilizri specifice nu pot
fi transferate pentru alte utilizri fr notificarea i aprobarea ministrului
finanelor.
Toate alocaiile se nchid la finele anului bugetar, cu excepia cazurilor
n care, conform actelor norma tive, soldurile snt accesibile spre
utilizare n anul bugetar imediat urmtor.
Dac anumite cheltuieli snt stabilite pentru un termen ce depete un
an, sumele necesare snt prevzute n legile bugetare anuale ulterioare.
Eventualele disponibiliti rmase neutilizate la finele anului bugetar pot
fi realocate n anul bugetar viitor.
2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM: Aceasta
etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu
bugetar sa se ajunga la adoptarea de catre parlament a budgetului
elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante
astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului
budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii si
calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor
bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii
veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor
si cheltuelilor ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se
efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in
legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de
lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul
ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin
pe perioada elaborarii budgetului de stat.

Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat


pentru ultimii ani determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de
descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare
sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste
propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile
publice conform structurii si continutului determinat de catre
Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar
trecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2
ani dupa anul viitor. In desfasurarea procedural a elaborarii proectului
bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru elaborarea
proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar
si procesul bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea
proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min.
Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici pentru
anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este
prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a
protctii sociale .Indicatorii Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta
Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati a
creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste
propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita
de catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii
acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui
Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare.
Proectul bugetului de stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu
anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.
Subiectul 3:Veniturile publice
3.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparativ cu impozitele:
Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze
de un contraserviciu direct si imediat, insa de regula nu se pune semnul
egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale
si suma perceputa cu titlu de taxa.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu
nerambursabil, datorata, conform legii, de catre persoanele fizice sau
juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe bunurile pe care le
poseda. Impozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor
actiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau

personaele cu funcyie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu


contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru
serviciile prestate acestora de institutiile publice. Taxa este o plata
obligatory cu titlu gratuity care nu este impozit .spre deosebire de
impozit taxa se creaza prin:
plata neechevalenta
subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei
serviciului
taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice
pentru serviciile sau lucrarile prestate in mod direct sau indirect de
catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a
societatii
redistribuirea unor venituri primare sau derivate
reglarea unor fenomene economice sau sociale\
3.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare:
Veniturile bugetului de stat, reprezint acea parte a veniturilor publice
cuvenit puterii centrale a statului, pentru a fi folosit apoi n scopul
ndeplinirii obiectivelor i programelor puterii centrale, pe perioada
ultimului an bugetar.
Veniturile bugetare au unele elemente comune ce faciliteaz
determinarea, urmrirea i realizarea lor cum ar fi:
1. denumirea venitului bugetar- se stabilete n raport de natura
financiar economic i juridic care o caracterizeaz, ex. impozit pe
venit, pe profit, pe cldiri etc
2. debitorul sau subiectul impunerii contribuabilii adic persoane
fizice, persoane juridice
3. obiectul sau materia impozabil - sau baza impozabil este suma
asupra creia se aplic o cot de impozit pt. a se stabilii valoarea
impozitului ce trebuie pltit. n ara noastr bunurile impozabile sau
taxabile sunt terenurile, cldirile, mijloacele de transport.
4. unitatea de evaluare reprezint elementul care exprim cuantumul
unitar al venitului bugetar n raport cu baza de calcul. Cuantumul
unitar al venitului se stabilete printr-o cot de impunere care

reprezint suma sau procentul care se aplic asupra obiectului


impozabil. n practic, cotele de impunere au fost stabilite
difereniat fiind aplicat o cot fix sau o cot procentual. Cota
procentual poate fi de trei feluri:
a. proporional cnd rmne neschimbat
b. progresiv crete n raport cu creterea valorii bazei
de calcul
c. regresiv pe msur ce baza de calcul sporete cota de
impunere scade
5. unitatea de impunere este reprezentat de unitatea prin care se
exprim mrimea obiectului impozabil. Ex: la impozit pe venit
monetar leu, dolar; la impozitul pe avere: metru ptrat, ha.
6. asieta fiscal (modul de aezare al impozitului) dup obiectul sau
materia impozabil const n totalitatea operaiunilor pe care
organele fiscale le realizeaz n vederea identificrii subiecilor
impozabili, stabilirii mrimii materiei impozabile i a cuantumului
impozitului. Asieta constat existena unei creane fiscale a statului
crend pentru contribuabili obligaia de plat a impozitului.
Metode de aezare a impozitului:
i. direct se realizeaz pe declaraia contribuabilului
(contribuabilul este obligat s in o eviden a veniturilor i
cheltuielilor, s ntocmeasc un bilan i s nainteze organelor
fiscale declaraii din care s rezulte veniturile realizate) i pe
baza declaraiei unei tere persoane, mrimea obiectului
impozabil se stabilete pe baza declaraiei scrise a unei tere
persoane care fixeaz ori cunoate mrimea obiectului
impozabil
ii. indirect presupune identificarea i evaluarea venitului
bugetar prin raportare la aspectul exterior al obiectului
impozabil
iii. metoda aezrii pe baze forfetare agentul de impunere i
pltitorul stabilesc de comun acord mrimea aproximativ a
materiei impozabile dup care se va plti impozitul
iv. metoda administrativ agentul fiscal stabilete n mod
unilateral mrimea materiei impozabile pe baza datelor
existente la sediul organului financiar.
7. perceperea venitului bugetar ncasarea venitului bugetar const n
realizarea efectiv a sumei valorice de bani i se realizeaz prin:

a.

plat direct const n plata datorat pe care


contribuabilul o face n mod direct n contul bugetului
de stat din propria iniiativ la termenul stabilit.
b. reinere i vrsare se aplic atunci cnd debitorul este
angajatul unor uniti i primete de la acestea venituri
care sunt surse impozabile. Impozitul este calculat i
automat reinut dup care este vrsat la bugetul de stat,
debitorul primind de la angajator un venit net
c. aplicarea de timbre fiscale const n aplicarea i
anularea de timbre fiscale pe acte emise care sunt
supuse la o anumit tax.
8. termenele de plat sunt fixate prin lege, de regul au caracter
imperativ i nerespectarea lor se sancioneaz cu majorri
9. nlesnirea, drepturile i obligaiile debitorilor sunt elemente pe
care legea le prevede prin care contribuabilul beneficiaz de anumite
avantaje n folosul politicii fiscale a statului. nlesnirea presupune
reducerea sau scutirea de impozite. Drepturile decurg din regulile
generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii fiind subieci
pasivi. Obligaiile - contribuabilii sunt obligai s pun la dispoziia
organelor fiscale toate documentele i s ofere toate informaiile
pentru stabilirea exact a materiei impozabile
10.
rspunderea debitorilor dac nu-i ndeplinesc
obligaiile fiscale, contribuabilii rspund administrativ, civil, penal
n raport cu faptele comise.
11.
calificarea veniturilor bugetare d posibilitatea stabilirii
caracterului central sau local a unui venit bugetar pentru a se stabili
spre ce conturi urmeaz s se ndrepte impozitul ori taxa stabilit n
sarcina contribuabilului.
3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat
pentru anul 2005:

Test 6
Subiectul 1:Dreptul financiar:
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare
dreptului
financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care
reglementeaza relatiile sociale ce apar la constituirea , administrarea,
repartizarea si
utilizarea fondurilor banesti a statului destinate
satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de
relatii financiare si mai putem atribui fixarea sistemului financiar,
distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si
cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de
reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale
ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii
fondurilor banesti ale statului si sunt reglementate de normele dreptului
financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau
matoda subordonarii partilor in raportul juridic , esenta ei consta in
faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt, adica
nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se
conforma celuilalt subiect.
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate
define ca o regula de conuita stabilita sau recunoscuta de stat, care
cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de
drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
materiale
procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si
continutul obligatiilor financiare ale persoanelor fizice fata de stat adica
acelea care stabilesc drepturile si obligatiile suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a
normelor material ex: prosedura bugetara ,stabilirea modalitatii de
constituirae a organilor financiare.

Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc


un numar nelimitat de participant si se aplica repetat in timp ori de cite
ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele
3 elemente:
ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de
drept;
dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:
-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni
-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive
Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite
majorari de intirziere,suspendarea finantarii.
1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii
sanctiunilor financiare in normele de drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire
de normele altor ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in
procesul constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti
ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
amenda fiscal(baneasca)
majorari de intirzieri
suspendarea finantarii
majorarea dobinzii
vinzarea silita a garantiilor gajului
Subiectul 2:Creditul
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti,
disponibile la un moment dat in economie si acordarea de
imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au nevoe de
resurse financiare.(participa la concentrarea capitalului si
distribuirea lui)
Functia de transformare a economiiei in investitii care se
realizeaza conform regulei E=investitiile, adica prin intermediul
creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor economiile
inactive.(se pune in circulatie banul azi)

Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de


credit bazata pe increderea intre participanti la actul economic a
fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive bazata pe
incredere, iar ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri
apar si alte instrumente si tehnici de plata.(inexistenta materiala a
banilor doar ca o valoare)
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin
reglarea dimensiunilor cererei si ofertei, marfurilor si serviciilor
creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta parte stocarile.(pt
ca preturile sa nu fie fluctuante permanent)
1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile
interne.
Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la
dezechilibru budgetului adica atunci cind veniturile ordinare sunt
insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt
relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea
statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea
termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au
urmatoarele trasaturi:
Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul
public intotdeauna se acorda superiritate statului
Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a
asigura careva gaj
In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza
principiului egalitatii partilor , in cazul creditului public uneori se
aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza
pentru dezvoltarea economiei tarii, crearea de noi locuri de munca,
imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele
generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare
reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea
interna a imprumuturilor de stat..
1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.
Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae
fizice sau juridice unor tari, banci sau persoanelor fizice sau juridice.
Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor
state;

Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor


state;
Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a
altor state.
Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor
financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic
creditele externe trebuie in mare masura sa fie destinate dezvoltarii lor
economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse
economice interne. Din punct de vedere social credetele externe in
primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai
usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.

Subiectul 3:Bugetul local


1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate
teritorial care au autoritate publica diferita de cele central de stat.
Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece
autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare
care ii asigura suportul material a functionarii, comunitatile locale isi
cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica,
dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru
producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor
publice locale este:
O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate
de care sa poata dispune liber in vederea exercitarii
atributiilor sale
Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie
proportionale cu responsabilitatile stabilite de constitutie
Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere
financiar

Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale


trebuie sa se produca impozite, taxe locale din proportiile
stbilite de lege
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a
colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba acces la plata de
capital.
1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.
Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat
contemporan ne folosim de pondereli pe care le au veniturle si
cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la bugetul de
stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul
municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La
elaborarea bugetelor locale se tine cont:
In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de
finante ale autoritatilor publice locale depun la M.F. pentru
analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce
urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile
bugetelor locale de nvelul 2
In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului
autoritatile publice locale aduc bugetele aprobate
In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta
M.F. rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetalor
respective.
1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.
Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in
conditiile Legii privindfinantele publice locale conform principiului
autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrativeteritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de
bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie
(distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este
stabilit in legea cu privire la finantele publice locale.Baza fiscal a
autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie
prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte
legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare
cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative

teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu


se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile
de disribuire a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice
locale precum si orice modificari a legislatiei referitoare la functionarea
sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu
cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa
orice delegare de competentefara alocarea de surse financiare, necesare
pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.

Test 7
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Definiti emisiunea monetara
Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda,
reprezinta un atribut al suveranitatii lor monetare, care pe plan
international a fost recunoscut pentru prima data, in mod oficial, in anul
1929 si care consta in urmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti,
adica tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de catre emitent a
semnelor banesti, punerea in circulatie a semnelor banesti create in acest
scop, respectiv retragerea acestora.
1.2.Stabiliti avantajele (dezavantajele) platilor fara numerar:
Platile fara numerar constau in faptul ca moneda c ear trebui sa faca
obiectul platii,in loc sa fie inminata beneficiarului in forma de moneda
manuala etse substituita printr-o dispozitie prin care din disponibilul
existent in contul platitorului se trece in contul beneficiarului suma
convenita drept plata.
Avantaje:
Numerarul disponibil al PF si PJ ar reprezenta un capital in stare
latenta.Acelasi capital fiind pus la institutie bancara ar putea fi
investit in activitati economice,iar detinatorul capata un
profit(dobinda).
Prin acetse palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si
manipularea numerarului;
Platile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau
abeneficiarului,acestea insa nu.
Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza
documentelor din baza contabilului

Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de


perocuparile de plata a unor sume periodice,sume benesti legate cu
asigurarea circulatiei numerarului.
Dezavantaje:
Un dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc,de neincrederedeblocarea sistemului de siguranta.
1.3.Estimati platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:
Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar
sau de hirtie sau de metal si constau in compensarea drepturilor si
obligatiilor de plata reciproca.Din analiza efectuarii platilor in numerar
de catre PJ si anume la circulatia platilor in numerar exista restictii.
Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca
fa de ntreprinderi i organizaii, indiferent de tipul lor de proprietate i
forma de organizare juridic, care efectueaz decontri n numerar n
sum ce depete 1000 de lei pentru fiecare tranzacie.De asemenea
pina la 10 mii lunar la plata impozitelor si taxelor.
In vederea combaterii evaziunii fiscale la exfectuarea decontarilor in
numerar precum si indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor
legale privind protectia consumatorilor,Guvernul prin Hotarirea nr.447
din 28.04.98 a hotarit de a obliga
intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de
forma de proprietate si organizatorico-juridica care desfasoara activitatea
de intreprinzator si presteaza servicii in numerar sa utilizeze masini de
casa si control cu memorie fiscala.
Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:
-fermierilor,PF si bisericilor.
De asemenea:
-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;
-servicii medicale;
-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase;
-testerea serviciilor de avocat.
Subiectul 2:Procedura bugetara
2.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:
Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu
buget in viata publica este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei

contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei


nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea
venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetului
anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundre in
activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira
darii de seama contabile
2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RM
Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul
prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul
bugetului de stat
Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota
explicativ.
Adiional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanelor
prezint calculele veniturilor i cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie,
Buget i Finane, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de
acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale este examinat de
Curtea de Conturi, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit
de acesta.
Pe lng Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se
examineaz de toate Comisiile permanente i Direcia juridic a
Parlamentului. La data stabilit de Parlament, Comisiile permanente i
Direcia juridic prezint avizele la proiectul legii bugetare anuale
Comisiei Economie, Buget i Finane.
n baza avizelor Comisiilor permanente i avizului Direciei juridice.
Comisia Economie. Buget i Finane ntocmete raportul i lista de
recomandri asupra proiectului legii bugetare anuale i le prezint
Parlamentului la data stabilit de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz
n trei lecturi.
n fiecare lectur Parlamentul examineaz proiectul legii bugetare anuale
i nota explicativ.

Legea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate


chestiunile din lecturile doi i trei suni examinate ntr-o singur lectur.
A ) Examinarea in prima lectur.
n decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i
coraportul Comisiei Economie. Buget i Finane asupra proiectului legii
bugetare anuale i examineaz:
a) direciile principale ale politicii bugetare-fiscale;
b) concepiile de baz ale proiectului.
Parlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l
remite Comisiei Economie. Buget i Finane pentru pregtirea de
examinare n a doua lectur.
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru
mbuntire i prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n
prima lectur.
B ) Examinarea in a doua lectur.
n decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei
Economie, Buget i Finane, examineaz:
a) veniturile estimate sub form de calcule i structura lor:
b)cheltuielile estimate, structurii i destinaia, lor;
c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.
Parlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul legii bugetare anuale i l
remite Comisiei Economie Buget i Finane pentru pregtirea de
examinarea ri a treia lectur..
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru
mbuntire i prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n
a doua lectur.
C ) Examinarea in a treia lectur.
n decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei
Economie. Buget i Finane:
a) examineaz alocaiile detaliate pentru autoritile publice:
b) stabilete alocaiile care vor fi finanate in mod prioritar;
cj examineaz alte detalieri din legea bugetar anual.
Pn la 5 decembrie a fiecrui an. Parlamentul adopt legea bugetar
anual, care va fi promulgat de Preedintele statului, apoi va fi
publicat i va intr n vigoare la 01 ianuarie a urmtorului an. Termenul
de 5 decembrie are un caracter de orientare i nu produce nici un efect
juridic dac a fost nclcat.
2.3 Argumentati corelatia puterii legislative si executive in
procedura bugetara.

Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar
si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1
octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat.Dar anterior acestiu
lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia
trebuie sa se pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baya
informatiilor si rapoartelor preyentate de autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de
conturi ,care se pronunta cu un aviz catre parlament si acesta din urma
purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile
intre acestea puteri ale statului sunt strinse .

Subiectul 3:Organele de activitate financiara a statului:


3.1.Relatati despre atributiile financiare ale Presedintelui RM
Potrivit dispoziiilor art. 74 alin. (3) din Constituia Republicii Moldova,
legile, adoptate de Parlament, se trimit, spre promulgare Preedintelui
Republicii Moldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii
legislative i ine exclusiv de competena efului statului4 ".
Este firesc ca eful statului s aib posibilitatea de a examina legea
bugetar anual, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova,
exercitndu-i atribuiile constituionale ce i revin n aceast calitate, de
a asigura buna funcionare a autoritilor publice.
Conform art. 93 alin.(l) din Constituia Republicii Moldova .Preedintele
Republicii Moldova promulg legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final a procedurii
legislative i ea permite efului statului s investeasc legea cu formul
executorie, oblignd autoritile publice de specialitate financiar i cu
atribuii financiare s procedeze la executarea prevederilor legii
bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. Conform art. 94 alin.(l)
din Constituia statului nostru statueaz, c decretul de promulgare a
legii bugetare anuale emis de Preedintele Republicii "Moldova snt
obligatorii pentru executarea pe ntreg teritoriul statului, avnd caracter
normativ. Decretele Preedintelui Republicii Moldova se promulg ntrun termen de dou sptmini :
Uneori. Preedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere
Parlamentului reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive,
incepind cu inacceptabilitateat unor texte i terminind cu ndreptarea
unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerut
de ctre eful stalului numai a singur dat i nu sint obligatorii pentru
Parlament. In acest sens. trimiterea de ctre Preedintele Republicii
Moldova a legii
bugetare anuale, cu obieciile sale, spre reexaminare Parlamentului
nseamn, de fapt. refuzul efului statului de a o promulga.
n cazul adoptrii repetate de ctre Parlament a legii .bugetare anuale, cu
sau" fr luarea n consideraie a obieciilor expuse n scrisoarea cte
remitere de eful statului. Preedintele Republicii Moldova este obligai
de a promulga legea bugetar anual. Ulterior, Decretul cu privire la
promulgarea legii bugetare anuale se public n Monitorul Oficial.

3.2 Comparati controlul financiar efectuat de Ministerul Finantelor si


CCCEC
ntru ndeplinirea atribuiilor ce i revin, Ministerul este autorizat:
1) s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale
i autoritile administraiei publice locale, de la ntreprinderi, instituii i
organizaii materiale necesare ce in de realizarea atribuiilor sale;
2) s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere
din autoritile i instituiile publice, altor beneficiari de mijloace de la
buget lichidarea nclcrilor admise la executarea bugetului de stat i a
bugetelor unitilor administrativ-teritoriale i s verifice ndeplinirea
prescripiilor sale;
3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor
i instituiilor publice, altor beneficiari de mijloace de la buget, dac
acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au nlturat, n
termenele stabilite, nclcrile i neajunsurile depistate, nu au prezentat
la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior, precum
i alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor
documente i informaii solicitate, necesare pentru realizarea funciilor
sale;
4) s perceap pe cale extrajudiciar, n condiiile legii, mijloacele
alocate de la bugetul de stat sau din mijloacele i fondurile speciale, n
cazul n care acestea snt folosite n alte scopuri dect cele
preconizate;
5) s deschid conturi bancare la Banca Naional a Moldovei i n
alte instituii financiare;
6) s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru
cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;
7) s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale
executorii pentru autoritile administraiei publice, persoanele juridice,
indiferent de subordonarea lor departamental,forma organizatoricojuridic i tipul de proprietate, precum i pentru persoane fizice;
8) s exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale
Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC:
A) s dispun, n legtur cu examinarea cererii sau comunicrii,
nregistrate n modul stabilit, despre infraciunile ce in de competena sa
ori n legtur cu urmrirea penal a acestor infraciuni, efectuarea unor
revizii economico-financiare,

1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale,


s dispun de drepturile organelor fiscale, iar angajaii si - de drepturile
funcionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaia fiscal i
de a o transmite organului fiscal pentru executare silit;
3) s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale
persoanelor fizice subiecte ale activitii de ntreprinztor, pe conturi n
bnci i n alte instituii financiare i s sechestreze mijloacele bneti,
bunurile materiale, datoriile debitoare i alte active ale acestor persoane
n cazul depistrii unor fapte de activitate economic ilicit, neonorrii
obligaiilor fa de buget sau s sisteze executarea operaiunilor
financiare limitate sau suspecte;
4) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice,
instituiilor financiare, agenilor economici i persoanelor fizice
informaiile i documentele necesare pentru ndeplinirea atribuiilor ce i
revin;
5) s efectueze expertize criminalistice i de alt natur, precum i
cercetri ce in de competena sa, s solicite autoritilor publice,
ntreprinderilor, organizaiilor i instituiilor de stat antrenarea de
specialiti i experi la verificri sau expertize, la elucidarea unor
probleme de specialitate;
6 ) s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video,
dactiloscopia i nregistrarea persoanelor reinute sau inute sub arest,
conform legislaiei;
8) s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s
aplice sanciunile prevzute de lege;
10) s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile
ale subiecilor de antreprenoriat, documentele cu falsuri nscrise, bunuri
fr stpn, obiecte i documente, n baza informaiilor operative, pn la
soluionarea definitiv a cazului;
11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n
conformitate cu legislaia;
12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ
viznd prentmpinarea i contracararea infraciunilor economice i a
corupiei;
13) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul
informaional i consultativ necesar efecturii expertizei anticorupie a
proiectelor de acte legislative i a proiectelor de acte normative ale
Guvernului;

14) s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i


condiiilor care au favorizat comiterea de infraciuni a cror
contracarare ine de competena sa;
15) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale
persoanelor juridice i fizice din Republica Moldova cu cele din alte ri
n baza tratatelor interstatale;
16) s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea
circumstanelor n care s-au comis infraciunile, precum i pentru
urmrirea persoanelor care se eschiveaz de la urmrire penal i
judecat.

3.3.Formulati si argumentati controlul financiar efectuat de Curtea de


Conturi/
Atribuiile de control al Curii de Conturi.
Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de
administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare publice, precum i
asupra modului de gestionare a patrimoniului public.
Prin controlul su Curtea de Conturi urmrete respectarea legilor i
aplicarea principiilor de economicitate, raionalitate i eficien n
gestionarea mijloacelor materiale i financiare ale statului.
Pentru exercitarea atribuiilor Curtea de Conturi controleaz:
formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului
asigurrilor sociale de stat, ale fondurilor de asigurri obligatorii n
medicin;
format ea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a
fondurilor de tezaur public:
formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor
guvernamentale pentru creditele interne i externe;
procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului.
activitatea altor organe de control, precum i a structurilor de control
intern:
emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare i valutare ale
slalului;
Suni supuse reviziei financiare:

A) Aparatul Parlamentului. Aparatul Preedintelui Republicii


Moldova. Curtea Constituionala, Aparatul
Guvernului. Curtea Suprema de Justiie. Judectoria Economic.
Procuratura Generala. Comisia Naional a
Valorilor Mobiliare;
B) autoritile administraiei publice centrale de specialitate, alte
autoriti administrative. Banca Naional a
Moldovei i bncile comerciale n care cota statului n capitalul social
este mai mare dect 50 la sut.

Test 8
Subiectul 1:Creditul
1.1.Definiti creditul public:
CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a
resurselor cu caracter temporar si rambursabil in scopul acoperirii
cheltuielilor publice.

Creditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul


transmite in proprietatea statului mijloace cu conditia rambursarii
acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost
acordate.
1.2.Stabiliti avantajele si dezavantajele creditului extern:
Creditul extern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte
PF si J unor tari,banci si persoane fizice si straine.
Avantaje:
Permit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce
duce la cresterea competitivitatii produselor pe piata externa;
Efectuarea unor investiti in obiective economice;
Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din
ramurile afectate;
Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma
pe plan extern.
Dezavantajele:
O datorie de stat externa importanta atrage dupa sine alocarea
pentru plata serviciilor acestora a unei importante parti a intrarilor
in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de
investitii;
Acumularea unui insemnat debit al datoriei exeterne este un
process dureros pentru tarile cu export necompetitiv si reprezinta o
ipoteca asupra generatiilor viitoare.
1.3.Dezvoltati aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de
imprumut intern si extern:
Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie
incheiata intre PF si PJ, avind calitate de creditor de stat- debitor, prin
care o parte se obliga sa puna la dispozitia celeilalte parti o suma de bani
cu titlu de imprumut,iar cealalta se oblige sa respecte conditiile
Conventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita suma de bani.
MF utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat
reglementate de legislatia RM,inclusive valorile mobiliare de stat,emise
pentru plasarea pe piata interna.
Intern:
-HVS(hirtii de valloare de stat);
-imprumuturile de la BNM si alte institutii financiare din RM;

-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.


Extern:
-HVS,reprezentind un contract de imprumut cu valoare exprimata in
orice moneda legala cu exceptia celei nationale;
-imprumuturile de la Guvernele acestor state,de la agentii Guvernelor
altor state;
-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile
internationale financiare;
-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.

Subiectul 2:Controlul financiar


2.1.Relatati despre formele controlului financiar:
Formele controlului financiar:
In functie de momentul exercitarii:
- Controlul anterior este efectuat inainte de realizarea operatiunilor
economice, pentru a preveni incalcarea disciplinei financiare. Controlul
este realizat prin verificarea documentelor prin care sunt contractate
drepturi si obligatii patrimoniale;
- Controlul concomitent se realizeaza in acelasi timp cu derularea
operatiunilor economice si este efectuat atat de catre persoanele din
conducerea unitatii, cat si de catre fiecare salariat in parte, prin
autocontrol.
- Controlul posterior se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa
efectuarea operatiunilor economice. Acest tip de control este exercitat de
catre organe specializate prin studierea datelor inregistrate in
documentele si evidentele institutiei care fac obiectul controlului.
In functie de aria de cuprindere:

- Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control


exhaustiv al unitatii economice, fiind cercetate toate sectoarele de
activitate si toate operatiunile efectuate.
- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac
obiectul unor suspiciuni.
- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in
profunzime a tuturor documentelor si operatiunilor efectuate de catre
institutie, in timp ce controlul prin sondaj se realizeaza prin alegerea
unor documente sau operatiuni considerate reprezentative pentru
institutia respectiva.
- Controlul mixt cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control
anterioare.
In functie de scopul urmarit:
- Controlul tematic vizeaza cerceterea unor documente, operatiuni
concrete;
- Controlul complex Acest tip de control depaseste granitele economic,
efectuandu-se verificari si asupra aspectelor tehnice, sociale, sau
politice.
- Controale repetate au rolul de a tine sub control activitatea unei
unitati economice prin urmarirea evolutiei acesteia intr-o perioada de
timp determinata.
- Controale sub forma de ancheta au la baza sesizari sau reclamatii,
fiind efectuate in cazuri speciale. In acest caz, controlul este mai
complex, putand implica inclusiv organe de cercetare penala.
In functie de modalitatile de exercitare:
- Controlul faptic reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de
control prin faptul ca implica inventarierea, putandu-se descoperi astfel
posibile lipsuri. Acest tip de control presupune cercetarea la fata locului
a documentelor si operatiunilor financiare.
- Controlul documentar presupune o verificare indirecta a operatiunilor
economice in acte.
Din punct de vedere al pozitiei organelor de control:
- Control din interiorul unei unitati este obligatoriu si este realizat de
catre conducerea institutiei economice

- Control financiar exercitat din afara unitatii subsumeaza acele


verificari efectuate la cererea organelor superioare de control, precum
Curtea de Conturi sau Ministerul Finantelor.
2.2.Stabiliti procedura executarii controlului financiar:
Procedura controlului financiar este alctuita dintr-un ansamblu de acte
si operaiuni privind organizarea, desfasurarea si valorificarea
rezultatelor actiunii de control. Rezultatele actiunii de control sunt
determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se
astfel ordinea in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe
baza unui plan bine determinat, intr-o anumita ordine, care poate fi
grupata pe sase etape. Prima etapa consta in pregatirea echipei de
control financiar, prin informarea si documentarea asupra dispozitiilor
legale cu privire la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele
normative cu caracter economico-financiare, analizarea actelor de
control anterioare, masurile luate in urma verificarilor, sesizarilor facute
de catre banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are legaturi
economice. Pregatirea echipei de control joaca un rol important,
deoarece da posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura
calitatea controlului.
Cea de-a doua etapa este prezentarea la
unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de control
cer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune
conditii, prin a li se pune la dispozitie toate materialele necesare.
A
treia etapa conrespunde organizarii activitatii echipei de control. Dupa
constatarile facute in urma informarii, documentarii, se intocmeste un
plan de lucru in care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de
control, metodele folosite etc. Cu cat acest plan este intocmit, cu atat
creste calitatea controlului.
O alta etapa reprezinta desfasurarea
actiunii de control, care consta in verificarea propriuzisa a actelor si
operatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si
realizarea acestora. Controlul are la baza in primul rand date din
evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de aceea se controleaza si
celelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin
controlul tematic al documentelor si evidentelor se poate obtine un
tablou complet asupra continutului operatiunilor si proceselor economice
ale unitatii controlate. Procesele economice se reflecta insa clar in indicii
sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuiieli.
Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in

gestiune sau daca documentele sunt dubioase, trebuie sa se realizeze un


control incrucisat. Pentru aceasta este necesar sa se ridice documentele
cercetate, lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca
documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fie modificate
sau distruse. In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise
in mod constient sau inconstient, vinovatilor li se va cere sa dea
explicatii in legatura cu acea problema.
O alta etapa consta
in redactarea actelor de control, acestea constand in fundamentarea
concluziilor, a constatarilor si a masurilor propuse, prezentarea abaterilor
si a dispozitiilor legale inclacate, persoanele raspunzatoare, pozitia
acestora in fata echipei de control, punctul de vedere al echipei de
control si concluzia definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se
definitiveaza constatarile facute in timpul controlului, actele facandu-se
in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la
ingreunarea valorificarii actelor.
Ultima etapa consta
in valorificarea actiunii de control, care se concretizeaza prin luarea
masurilor si urmarirea executarilor de catre unitatea care a dispus
controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte. Valorificarea
rezultatelor are ca principal scop remedierea deficientelor. Pentru aceasta
se va intocmii un plan de masuri, organelor de control revenindu-le
sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza.. Putem
trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in
realizarea controlului, acesta va avea eficienta dorita, descoperindu-se la
timp deficientele, asigurandu-se luarea in mod operativ a masurilor ce
se impun.

2.3.Evaluati atributiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal


Principal de Stat:
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita urmatoarele atributii:
a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat
teritoriale n vederea exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si

functionarea unui sistem informational unic privind contribuabilii si


obligatiile fiscale;
b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale,
examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile referitoare la actiunile
acestora, ia masuri n vederea eficientizarii activitatii lor;
c) emite ordine, instructiuni si alte acte n vederea executarii legislatiei
fiscale;
d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile,
reclamatiile si la alte petitii ale contribuabililor n modul stabilit;
e) efectueaza controale fiscale;
f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor
fiscale;
g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;
h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale n activitatea
organelor vamale si serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor
locale si prezinta autoritatilor competente propuneri viznd tragerea la
raspundere a functionarilor acestor autoritati care au ncalcat legislatia
fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a
contribuabililor care, direct sau indirect, si-au adus contributia la
mbunatatirea procesului de administrare fiscala si/sau la majorarea
ncasarilor la bugetul public national. Organizarea concursurilor se
efectueaza n modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state n baza tratatelor internationale
la care Republica Moldova este parte si activeaza n cadrul organizatiilor
internationale de specialitate al caror membru este;
k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv
asupra restantelor, n conformitate cu instructiunile Ministerului
Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) prentmpina, depisteaza si curma ncalcarile ce tin de repatrierea
mijloacelor banesti, a marfurilor si serviciilor provenite din tranzactiile
economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

Subiectul 3:Dreptul bugetar si veniturile bugetare


3.1.Definiti dreptul bugetar si raporturile bugetare:
Dreptul bugetar reprezinta totalitatea normelor financiar-juridice care
reglementeaza sistemul bugerat,structura si ordinea repartizarii
veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta organelor de stat si a
organelor administartiei publice locale,precum si procesul bugetar.
Raporturile juridice bugetare reprezinta relatiile sociale care apar la
constituirea,repartizarea si utilizarea resurselor bugetulu public national
si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar.
3.2.Stabiliti continutul si cuprinsul bugetului public national:
Bugetul public national reprezinta expresia sintetizata a relatiilor
economice ce se manifesta in procesele formarii si utilizarii principalului
fond centralizat de mijloace banesti ale statului si a fondurilor unitatilor
administrativ teritoriale in vederea finantarii activitatilor social culturale.
Continutul bugetului public national este format din veniturile publice si
cheltuielile publice.
Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor
banesti ale statului. Acestea sunt formate din venituri ordinare (curente)
si venituri extraordinare. Veniturile ordinare sunt reprezentate prin taxe
si impozite. Veniturile extraordinare sunt constituite din imprumuturi
(datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in circulatie
printr-o noua emisiune monetara, emiterea de bonuri de tezaur si
vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului.

Cheltuielile public reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a


fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale
societatii: armata, ordine publica, invatamant, sanatate, cultura,
constructii de strazi, autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi,
modernizarea mijloacelor de transport, agricultura, protectia mediului
etc.
Cuprinsul bugetului public national consta in totalitatea de verigi care in
ansamblul lor alcatuiesc structura bugetara.
Structura bugetara corespunde cu structura organizatorica a acestui
stat(State federale-bugetul federatiei,bugetul statelor member si bugetul
UTA).
Conf Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar,sistemul
bugetar in RM in structura actuala este alcatuit din 4 elemente:
1.Bugetul de stat;
2.BASS
3.Bugeturile locale
4.Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

3.3.Estimati dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere:


Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este
subordonata unor reguli generale de conduita sau a unor principii in
vederea solutionarii a doua probleme:
1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe
deplin organelle in vederea exercitarii functiilor care le revin.
2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de
activitate a acestor organe.
Procesul de repartizarea a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe
urmatoarele principii:

1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a


bazelor commune care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de
diferite niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate prin norme generale
competenta organelor ce activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si
cheltuielilor bugetare
2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in
conditiile unui deficit bugetar cronic printr-un sir de masuri cu un scop
de a inlatura sau a miscora deficitul bugetar
3.Principiul teritorialitatii,presupune transferarea si evitarea veniturilor
ce urmeaza sa se realizeaze in limitele teriotirului,unde este plasat
subiectul.
Ordinea veniturilor si cheltuielilor bugetare este reglementata de
legislatia bugetara fiscala.astefel,Legea privind sistemul si procesul
bugetar prevede modul general de repartizare a veniturilor si cheltuielior
bugetare.
In 45 de zile de la publicarea Legii bugetare anuale, MF aproba
repartizarea lunara aveniturilor si cheltuielilor bugetare elaborate
conform clasificatiei bugetare.De asemenea CF reglemteaza repartizarea
veniturilor dupa bugete(care venituri si caror bugete le revin).