lupoaia

mucegai alb

pduche

rma

Hrnirea heterotrof este specific animalelor, ciupercilor i unor plante etc. Acest tip de
hrnire este de dou tipuri: hrnire parazit i saprofit.
Hrnirea parazit este specific organismelor care se hrnesc cu substane organice obinute
din organismele vii. Organismele care utilizeaz acest tip de hrnire sunt majoritatea
animalelor (nu v gndii doar la parazii n sensul obinuit al termenului, ci toate animalele
care consum alte organisme sau pri ale acestora), ciupercile parazite, precum i unele
plante parazite (torelul, lupoaia, de exemplu).
Hrnirea saprofit este specific organismelor care se hrnesc cu substane organice obinute
din cadavre. Organisme saprofite sunt rma (se hrnete cu humus format din resturi de
plante i organisme), precum i ali viermi, ciupercile cu plrie, mucegaiurile, precum i
unele insecte. Ele au o mare importan deoarece descompun cadavrele i asigur circuitul
elementelor n natur.
Nutriia organismelor heterotrofe saprofite, se realizeaz pe seama degradrii materiei
organice (de origine vegetal sau animal) lipsite de via. n urma metabolismului lor, rezult
substane anorganice (ap, dioxid de carbon, amoniac), materii prime necesare organismelor
autotrofe. Foarte multe specii de ciuperci i de bacterii intr n aceast categorie (vezi i
ecologia ciupercilor).
Importana ecologic a saprofitelor este foarte mare, att prin faptul c elimin deeurile
biologice, ct i ca o consecin a faptului c asigur autotrofelor sursele necesare de hran.
Organismele parazite triesc pe seama altor organisme, hrana lor provenind din materia vie.
Cele trei forme de parazitism (accidental, facultativ, obligatoriu) sunt larg rspndite n
natur, afectnd multe organisme, de la bacterii (pot fi parazitate de ctre virui), pn la
animalele mamifere i om. Exist ciuperci parazite, plante parazite, insecte parazite, etc.. n
cadrul relaiilor trofice, organismele parazitate se numesc gazde. n cadrul lanurilor trofice,
paraziii alctuiesc lanul paraziilor.