Sunteți pe pagina 1din 15

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL

MEMBRULUI INFERIOR

Universitatea Ovidius Constanta


Facultatea de Medicin
Specializarea:Balneofiziokinetoterapie i recuperare medical

PROBLEME CURENTE N REALIZAREA


BONTULUI DE AMPUTAIE LA NIVELUL
MEMBRULUI INFERIOR

Coordonator: DR.PROF.UNIV.ENESCU MARIUS

Absolvent: CIRIMPEI ( CROITORIU ) CARMEN

Constanta 2015
1

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

CAPITOLUL 1
DEFINITIE 1.1.

Amputaia reprezint nlturarea unei extremiti a corpului afectat de un


traumatism ,contricie prelungit sau chirugie.Ca masaur chirugical,amputarea este folosit
pentru a controla durerea sau un proces patologic localizat la nivelul membrului,cum este o
neoplazie sau gangrena.n unele cazauri,procedura este efectuata este cel al amputaiei
congenitale,contidie congenital in care membrele fetale au fost tiate prin benzi de
constricie.
Amputaia membrului inferior este una dintre cele mai vechi si cunoscute operaii
efectuate.Principiile chirurgicale originale asa cum au fost descrise de ctre Hippocrate rman
aceleasi si astazi.Desigur tehnica chirurgicala s-a rafinat prin aplicarea
homeostaziei,anesteziei si a unor condiii perioperatorii imbunataite.

Anatomia si biomecanica membrului inferior 1.2.

Generaliti : Scheletul membrului inferior este alctuit din trei segmente :


1.Coapsa cu osul femur, a carei extremitate proximala prezinta colul si capul femural prin
care se articuleaza cu osul coxal. Prin extremitatea sa distala ia parte la formarea articulatiei
genunchiului care este protejata anterior dintr-un os mic si plat : patela.
Gamba al carei schelet este format din doua oase : tibia, dispusa in plan medial- prezentand
platoul tibial si o diafiza mai voluminoasa si peroneul, dispus in plan lateral, ambele
articulate intre ele la cele doua extremitati. Prin extremitatea lor distala, scoaba
tibioperoneala, ia parte la formarea articulatiei tibiotarsiene (talocrurala) ce corespunde
gleznei.
Piciorul este alcatuit din 26 de oase care corespund celor trei segmente : tars,
metatars si degete.
Scheletul reprezinta pentru organismul omului componenta pasiva a aparatului
de locomotie.
3

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

SUPRAFEE ARTICULARE
Articulatiile membrului inferior liber reprezinta organe de miscare inalt
adaptate la functia de locomotie realizata in pozitie verticala ( antigravitational). Ele au o
structura masiva, cu suprafete articulare intinse, generatoare de presiuni sub pragul de uzura a
tesutului cartilaginos hialin. Sunt dotate cu un
aparat capsuloligamentar puternic, capabil sa
reziste la solicitarile statice impuse de pozitiile
de maxima congruenta articulara si sa asigure
conducerea miscarilor in timpul mersului. Desi
amplitudinea de miscare este mai redusa fata
de articulatiile membrului superior, ele sunt
prevazute cu o bogata inervatie proprioceptiva
care permite un control riguros din partea SNC
asupra posturii si locomotiei realizate prin
membrele inferioare.
Articulatia soldului
Articulatia soldului este reprezentata de o enartroza situata la jonctiunea dintre trunchi
si membrul inferior liber, care participa si asigura in conditii optime ortostatismului si
locomotiei. Ea realizeaza atat transmiterea greutatii corpului de la pelvis spre femur in faza
sprijinului mono- sau bipodal, cat si faza de pendulare a membrului necesara deplasarii.
Suprafetele articulare sunt reprezentate de cavitatea acetabulara si capul femural care
formeaza impreuna o articulatie sferoidala dotata cu o stabilitate intriinseca ce rezulta din
planul de constructie al articulatiei, combinata cu o mobilitate remarcabila.

Articulatia genunchiului
Artriculatia genunchiului este cea mai mare si cea mai complexa articulatie a corpului uman.
Ea are o structura biarticulara care include in aceeasi structura anatomica si articulatia
tibiofemurala si patelofemurala.Este o articulatie intermediara a membrului inferior, localizata
intre parghiile osoase lungi ale femurului si tibiei ; articulatia genunchiului este solicitata de
forte mari care apar in momentul transmiterii greutatii corpului din statica cat si in
conservarea momentelor de miscare si actiunii cuplurilor de forte necesare locomotiei.
Suprafetele articulare ale celor trei componente au o anatomie specifica, fiind in mod evident
incongruente. Aceasta explica existenta unui cartilaj articular gros, dar mai ales prezenta
meniscurilor articulare care amelioreaza lipsa de congruenta.

Glezna si piciorul
Piciorul reprezinta dupa coapsa si gamba a treia parghie principala a membruluii inferior,
structurata si adaptata functiilor ce-I revin. Fiind o parghie terminala, reprezinta punctual de
4

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

legatura dintre corpul omenesc si sol in timpul actiunii biomecanice curente ( statica, mers,
alergare etc.).
Functional piciorul trebuie inteles ca fiind o structura complexa, alcatuita din diferite
formatiuni anatomice independente. Scheletul este format din 26 de oase scurte ( in afara de
oasele sesamoide si eventualele oase suplimentare), care se imbina intr-un sistem arhitectonic.
Ele sunt legate intre ele sau sustinute prin ligamente sau formatiuni fibroase relativ scurte, dar
foarte puternice, care realizeaza 32 de articulatii. Diversele segmente osoase primesc insertiile
celor 11 muschi ai gambei ( din cei 12 pe care ii are gamba ) si inca 20 de muschi proprii ai
piciorului.
Coapsa este un element activ in cadrul aparatului locomotor , ea facand parte din membrul
inferior fiind localizata intre centura pelviana ( articulatia coxofemurala) si gamba ( articulatia
tibiofemurala).
Anatomia coapsei este reprezentata de patru tipuri de organe si anume:
Organe ale aparatului locomotor :
a) statice :

schelet osos ( os femur)

ligamente

articulatia

b) dinamice

muschi

tendoane

Organe de nutritie ( vascularizare)

artere

vene

vase capilare sangvine

Organe de comanda si senzoriale


nervii
Tesut epitelial ( tegument)

derma

epidema

Aceste componente formand un tot unitar, ele dezvoltandu-se si functionand in stransa


legatura, unele fata de altele, ca si cu celelalte parti anatomice ale corpului.
Scheletul osos al membrului inferior al membrului amputat din zona femurala prezinta o
singura articulatie si anume articulatia de sold sau articulatia coxofemurala. Aceasta
5

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

articulatie face parte din categoria articulatiilor cu mobilitate mare ce se numesc artrodii. De
asemenea este o articulatie sferoidala ( principiu de pivot) avand patru axe de miscare si
anume :
-

abductia adductia aceasta miscare este efectuata cu ajutorul axului antero-posterior

flexia extensia executandu-se pe axul medio-lateral

rotatia interna externa se executa pe axul vertical

circumductia

Articulatia coxo- femurala este compusa din osul coxal prin cavitatea acetabulara si os femur
prin capul femurala, avand un rol important atat in statica corpului, cat si in dinamica
acestuia, conferind un maxim de stabilitate dar, in acelasi timp, si maximum de mobilitate.
Componente ale articulatiei coxofemurale
a)

suprafete articulare :

cavitatea acetabulara a osului coxal

capul femural al osului femur

b)

mijloace de contentie

capsula articulara

ligamente

presiunea atmosferica

muschii periarticulari

c)
a)

sinoviala :
lichid articular cu rol trofic si lubrifiere a articulatiei
SUPRAFETE ARTICULARE

A1) Acetabulul situat in partea laterala si inferioara a osului coxal la imbinarea ilionului cu
ischionul, el prezinta o semisfera cu cavitatea hemisferica cu circumferinta ascutita (
spranceana acetabulara), la inferior se poate o scobitura ce se numeste incizura acetabulara,
la interior distingem suprafata semilunara ( articulara), iar pe fundul acetabulului se gaseste
fosa acetabulului.

A2) Capul femural : face parte din epifiza superioara a femurului, acesta reprezinta
extremitatea ce participa la formarea articulatiei de sold fiind acoperit de cartilaj si reprezinta
2/3 de sfera. Ca elemente, acesta prezinta foseta capului femural ( o depresiune) in care se
insera ligamentul rotund.
b)

MIJLOACE DE CONTENTIE

B1) Ligamente :
6

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

Ligamentul capului femural ( ligamentul rotund) pornind din foseta capului femural,
inserandu-se pe ligamentul transvers al acetabulului.
-

Ligamentul iliofemural cu doua fascicule

Lig. iliopretrohanterian

Lig. iliopertrohanterian

avand o forma de evantai situat pe fata anterioara a articultiei coxofemurale inserandu-se de


coxal pe spina iliaca anteroinferioara, iar de femur prin linia intertrohanteriana cu rol deosebit
in mentinerea pozitiei ortostatice.
Ligamentul pubofemural situat pe fata anterioara a articulatiei de sold cu insertie pe
coxal prin eminenta iliopectinee, iar de femur pe micul trohanter, avand rol de a limita
abductia si rotatia externa.
Ligamentul ischiofemural : situat posteroinferior articulatiei coxofemurale inseranduse de coxal prin ramura descendenta a ischionului, iar de femur pe baza trohanterului mare,
limitand atat rotatia interna cat si adductia
B2) Capsula articulara : este un manson fibros cu forma de trunchi de con avand baza mica
fixata pe femur ( la baza colului femural) si baza mare pe circumferinta acetabulului si pe
labrum. Este o formatiune puternica si rezistenta formata din fibre longitudinale ( superficiale)
si circulare (profunde). Fibrele longitudinale se ingroase la anumite niveluri formand
ligamente.
B3) Presiunea atmosferica : este reprezentata de fortele tensio- active ale lichidului sinovial
dintre suprafetele articulare. Suprafata articulara a soldului este de 16 cm 2 si reprezinta un
spatiu virtual asupra caruia actioneaza o presiune de 16,5 kgf. Cum greutatea unui membru
inferior este de 9-10 kg, aceasta presiune poate mentine singuracapul femural in cavitatea
acetabulara chiar daca se sectioneaza toate partile moi.
B4) Muschii periarticulari :
-

muschiul drept anterior

muschiul gluteul mic

musciul iliopsoas

3 Ligamente
A. Ligamentele articulatiei coxofemurale
- L. Ileofemural
- L. Pubofemural
- L. Ischiofemural
- L. Capului femural
B. Ligamentele genunchiului sunt:
7

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

Popliteu oblic, popliteu arcuat, posterior oblic Hughston, colateral tibial, colateral fibular,
retinaculul patelar medial, retinaculul patelar lateral, retinaculul patelar oblic, patelar, l.
anterior al capului fibulei, l. posterior al capului fibulei, tibiofibular anterior, tibiofibular
posterior.
4. AGENTII MOTORI IN ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR
A) Articulatia soldului
1. Muschii flexori : m. croitor, m.
cvadriceps femural, m. iliac, m. psoas
mare, m. pectineu, m. tensor al fasciei
lata ;
2. Muschii extensori : m. biceps femural,
m. semitendinos, m. semimembranos,
m. fesier mare
3. Muschii adductori : m. adductor lung,
scurt si mare, m. gracilis, m. pectineu
4. Muschii abductori : m. fesier mijlociu,
m. fesier mic, m. piriform, m. tensor al
fasciei lata, m. croitor ;
5. Muschii rotatori mediali : m. fesier
mijlociu, m. fesier mic, m. gracilis ;
6. Muschii rotatori laterali : m. croitor, m. cvadriceps femural, m. iliac, m. psoas mare,
m. pectineu, m. adductori lung, scurt si mare, m. piriform, m. gemen inferior, m.
gemen superior, m. obturator intern.
B) Articulatia genunchiului
1. Muschiii flexori : m biceps femural, m semimembranos, m. semitendinos, m. gracilis,
m. croitor, m. popliteu, m. gemeni superior si inferior ;

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

2. Muschii extensori : m. cvadriceps, m.


tensor al fasciei lata
3. Muschii rotatori externi : m. biceps
femural, m. gastrocnemian ;
4. Muschii rotatori interni : m. croitor, m.
gracilis,
m.
semimembranos,
m.
semitendinos, m. gastrocnemian medial,
m. popliteu ;
C) Articulatia gleznei
1. Muschii extensori : m. tibial anterior, m.
extensor lung al halucelui, m. extensor
lung al

degetelor, m. peronier al III-lea


2. Muschii flexori : triceps sural, m
m. flexor lung al halucelui, m. tibial
posterior, m. peronier scurt ;

plantar,

3. Muschii pentru
miscarea
de
inversie : m. tibial anterior, m. tibial posterior, m. extensor lung al halucelui, m. flexor
lung al degetelor
4. Muschii pentru miscarea de eversie : m. peronier lung, m. peronier scurt, m.
extensor lung al degetelor
II. MUSCHII COAPSEI
Coapsa este tapetata in intregime de muschi ce sunt grupati in jurul femurului, lasand
sa se poata palpa doar marele trohanter si cei doi epicondili laterali femurali.
Acesti muschi sunt orientati in special vertical de sus in jos, de la bazin la coapsa, iar
unii dintre ei la extremitatea superioara a oaselor gambei, fiind impartiti in trei grupe, si
anume :
-

muschii antero- externi ( extensori )

muschii mediali (adductori)

muschii posteriori ( flexori)


9

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

Originea acestor muschi se intrepatrunde cu insertiile muschilor pelvitrohanterieni. Muschii


adductori se opresc pe femur fiind uniarticulari.
Muschii antero- externi ( extensori )
Sunt fixati pe tibie executand in special miscari de flexie a coapsei si extensia
genunchiului, acestia sunt :
-

cvadricepsul femural

dreptul femural

vastul lateral

vastul medial

vastul intermediar

muschiul croitor ( sartorius)

MUSCHIUL CVADRICEPS
muschiul drept femural cu originea prin doua tendoane, unul vertical pe spina iliaca
anteroinferioara si altul orizontal ce se prinde deasupra si anterior sprancenei acetabulare.
Muschiul vast lateral : cel mai voluminos muschi al cvadreicepsului femural avand
originea pe marginea laterala a marelui trohanter, iar insertia pe buza laterala a liniei aspre a
femurului.
Muschiul vast medial cu originea pe buza mediala a liniei aspre a femurului,
inserandu-se pe marginea mediale a rotulei.
Muschiul vast intermediar cu originea pe fata anterolaterala a femurului inserandu-se
prin tendon unic al cvadricepsului ( tendonul cvadricipital) ingloband rotula formand tendonul
rotulian, inserandu-se mai departe pe tuberozitatea tibiala.
Actiunea cvadricepsului femural este de extensor al gambei pe coapsa, iar prin muschiul drept
femural este si flexor al coapsei pe bazin.

MUSCHIUL CROITOR ( SARTORIUS


Este cel mai lung muschi al corpului uman avand aproximativ 0,5 m, avand orientare
de sus in jos, dinspre lateral spre medial.
Avand originea pe spina iliaca anterosuperioara, iar insertia pe tuberozitatea interna a
extremitatii superioare a tibiei prin intermediul formatiunii laba de gasca ( penson serimus) ce
este formata din tendonul comunl al muschilor gracilis, semitendinos si croitor.
Actiunea acestuia este de flexor al gambei pe coapsa, insa mai efectueaza flexia,
adductia si rotatia externa a coapsei pe bazin.

10

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

MUSCHII MEDIALI ( ADDUCTORI)


Acesti muschi formeaza o masa musculara de forma piramidala cu baza triunghiulara
spre simfiza pubiana, iar varful spre condilul medial al femurului, fiind situat in trei planuri :
-

plan profund ( muschiul adductorul mare)

plan mijlociu ( muschiul adductorul scurt)

plan superficial ( muschii pectineu, adductor lung, gracilis)

Plan profund
- muschiul adductorul mare: situat in plan profund si in posterior avand originea pe
tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana, iar insertia pe tuberculul adductorului.
Actiunea este de adductor si extensor al coapsei.
Plan mijlociu
muschiul adductor scurt: situat in plan mijlociu, gasindu-se plasat anterior adductorului
mare, avandu-si originea la nivelul simfizei pubiene, iar insertia in zona mijlociei a liniei
aspre. Actiunea acestuia este de adductor, rotator extern si flexor al coapsei.
Plan superficial
muschiul pectineu isi are originea pe simfiza pubiana avand traiect aproximativ
orizontal inserandu-se pe ramul mijlociu al trifurcatiei superioare a liniei aspre. Actioneaza ca
adductor, rotator extern si flexor.
Muschiul adductor lung cu originea pe spina pubiana printr-un tendon lung avand
traiectoria in jos si spre lateral, inserandu-se in treimea mijlocie a interstitiului liniei aspre
printr-o aponevroza ( tendon subtire si lat). Actioneaza ca adductor, rotator extern si flexor al
coapsei.
Muschiul gracilis cu originea pe ramura inferioara a pubeului. Seamana cu o panglica,
asezat pe partea mediala inserandu-se pe partea superioara a fetei mediale a tibiei. Actioneaza
ca adductor al coapsei cu genunchiul in extensie.
MUSCHII POSTERIORI ( FLEXORI)
Acest grup de muschi sunt reprezentati de urmatorii muschi:
-

muschiul biceps femural

muschiul semitendinos

muschiul semimembranos

Muschiul biceps femural este situat posterolateral avand ca origini doua capete
-

capul lung a bicepsului pornind de pe tuberozitatea ischiatica

capul scurt al bicepsului pornind din jumatatea inferioara a interstitiului liniei aspre
femurale, inserandu-se pe capul peroneului printr-un tendon puternic ce se poate palpa sub
11

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

piele. Actioneaza prin capul lung ca extensor al coapsei, iar in totalitate este flexor al
genunchiului
Muschiul semitendinos este situat superficial in partea posteromediala avand originea pe
tuberozitatea ischiatica prin tendon comun cu capul lung al bicepsului femural, inserandu-se
tot printr-un tendon lung si comun cu cel al muschiului croitor pe fata mediala a tibiei.
Actioneaza ca extensor al coapsei pe bazin, flexor al genunchiului si rotator intern al gambei
cu genunchiul flectat.
Muschiul semimembranos este situat in partea mediala a coapsei, in plan profund, cu originea
pe tuberozitatea ischiatica, iar insertia prin trei ramuri ( tendoane):
-

tendonul direct

tendonul recurent

tendonul orizontal

tendonul direct se insera pe fata posterioara a condilului medial femural

tendonul recurent, cu traiect in sus si spre lateral, formand ligamentul popliteu al


articulatiei genunchiului.

Tendonul orizontal, cu traiect spre anterior, insertia facandu-se pe partea anterioara a


condilului tibial medial.
Este cel mai puternic muschi posterior al coapsei. Actioneaza ca extensor al coapsei, flexor al
genunchiului si rotator intern al gambei.
Laba de gasca a muschiului semitendinos este un complex fibros format din expansiunile
terminale ale tendoanelor a trei musci, si anume:
-

muschiul croitor

muschiul gracilis

muschiul semitendinos

dupa cum se poate observa, din cate un muschi din fiecare grupa de muschi ai coapsei.
III. DINAMICA
Dinamica articulatiei de sold este reprezentata de miscarile urmatoare :
-

flexie- extensie

adductie abductie

rotatie interna rotatie externa

circumductie

Din cauza lungimii colului femural si a pozitiei acestuia fata de axul vertical al diafizei
femurale cu care formeaza in plan frontal un unghi de 125 0 -1300 , iar cu axul bicondilian al

12

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

un unghi de anteversie in plan transversal (orizontal) de aproximativ 12 0 130, miscarile de


flexie extensie si adductie abductie se asociaza cu miscari de rotatie.
Flexia extensia se executa in plan sagital in jurul unui ax frontal ce trece prin varful
trohanterului mare si foseta capului femural.
Miscarea de flexie apropie coapsa de peretele anterior abdominal, iar prin miscarea de
extensie coapsa se indeparteaza de acesta.
Valorile flexiei active pasive si extensiei active pasive :
Flexie activa

900 - 1200

Flexie pasiva

1500

Extensie activa

300

Extensie pasiva

500

Extensia este limitata de partea anterioara a capsulei articulare si ligamentul ileo-femural.


Adductia abductia este o miscare executata in plan frontal printr-un ax sagital ce trece prin
centrul capului femural.
Abductia realizeaza o miscare prin care coapsa se indeparteaza de linia mediana a corpului,
fiind limitata de ligamentele pubofemural si ileopretrohanterian.
Adductia realizeaza o miscare prin care coapsa se apropie de linia mediana, fiind limitata de
atingerea de coapsa colaterala si de ligamentul ileopretrohanterian cand coapsa este flectata.
Valori adductie abductie :
Adductie activa

fara valori din cauza coapsei colaterale

Adductie pasiva

fara valori din cauza coapsei colaterale

Abductie activa

600 -700

Abductie pasiva

700 -800

Rotatia coapsei se executa in plan orizontal in jurul unui ax vertical ce trece prin centrul
capului femural.
-

rotatia interna (pronatia) este limitata de ligamentul ischiofemural

rotatia externa (supinatia) este limitata de ligamentul ileopretrohanterian

Valori ale rotatiei :


Rotatie interna activa

350

Rotatie interna pasiva

400

Rotatie externa activa

150

Rotatie externa pasiva

200

13

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

De mentionat caci in pozitie de flexie si abductie a coapsei amplitudinea totala de


rotatie a coapsei poate ajunge 1000.
Circumductia este o miscare in plan orizontal rezultata din asocierea miscarilor de
adductie abductie cu miscarile de flexie extensie. In realizarea acestei miscari intervin
toate grupele de muschi ai soldului.

EPIDEMIOLOGIE 3.3.

Epidemiologia amputaiei
Boala arterial periferic are o prevalen crescut n populaia general. Impactul
bolii crete cu vrsta i la diabetici. Un numr important din aceti bolnavi vor necesita
amputaia membrului inferior cu consecine funcionale i sociale importante. Johannesson au
efectuat un studiu epidemiologic pe amputaii ale membrului inferior (Scania de nord est, un
district de sntate din sudul Suediei cu o populaie de 170.000 locuitori) i au identificat o
inciden pentru amputaia unilateral iniial de 192/197 (femei/brbati) la 100000
locuitori/an, n rndul diabeticilor i 22/24 pentru non-diabetici. n populaia peste 45 de ani
incidena amputaiilor membrului inferior de cauz vascular la nivel transmetatarsian sau mai
nalt este de 8 ori mai mare n rndul diabeticilor dect la cei fr aceast boal. Unul din
patru amputai va necesita i amputaie contralateral sau reamputaie [Johannesson et al
2005].
Un studiu care a urmrit rezultatele dup amputaia pe fond de arteriopatie periferic
obliterant a indentificat c mortalitatea la ase luni este 38% iar la 4 ani 72%. La ase luni
80% din pacienii care erau nc n via aveau bonturile vindecate i doar jumtate din
pacieni i foloseau proteza. Vindecarea nu este influenat de sex, vrst, diabet sau nivelul
anatomic al amputaiei [Eneroth et 1992].
Supravieuirea dup amputaie pe fond de ateroscleroz este sczut. Un alt studiu a
artat c la un an doar 72% dintre subieci mai traiesc iar la 3 ani doar 53%. Riscul de
amputaie contralateral este estimat la 10% pe an. La un an 81% dintre cei rmai n viaa
umblau independent. n concluzie s-a observat c este posibil ca un numr mare de pacieni
vasculari s redevin independeni dup amputaie [Dawson et al 1995].

14

PROBLEME CURENTE IN REALIZAREA BONTULUI DE AMPUTATIE LA NIVELUL


MEMBRULUI INFERIOR

15