Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a

an univ. 2012=2013

SEMINAR NR. 3, REZOLVARI

Algebr
a liniar
a si Geoemetrie analitic
a
2: SPATII
LINIARE (VECTORIALE)
2:1: Spa
tii liniare. Deni
tii. Exemple
Deni
tie: Fie (K; +; ) un corp comutativ cu elementul unitate notat 1K si
elementul nul notat 0K . Fie X 6= ; o multime oarecare. Se numeste spatiu liniar
(vectorial ) peste K (sau K-spatiu liniar) cvadrupla ordonat
a (X; ; ; K) unde
:X X!X
8 (x; y) 2 X2 ; (x; y)
x y
este o operatie intern
a pe X (numit
a adunarea vectorilor ) si
:K X!X
8 ( ; x) 2 K X; ( ; x)
x
este o operatie extern
a pe X indus
a de K (numit
a nmultirea vectorilor cu
scalari ); ce veric
a axiomele:
a) (X; ) este grup abelian , adic
a
(GA1 ) 8 (x; y; z) 2 X3 : (x y) z = x (y z);
(GA2 ) 9 X 2 X (numit vectorul nul ) astfel nct
8x 2 X : x
x = x;
X = X
(GA3 ) 8x 2X; 9 ( x) 2 X (numit opusul vectorului x) astfel nct
x ( x) = ( x) x = X ;
(GA4 ) 8 (x; y) 2 X2 : x y = y x.
b) (SL1 ) 8 ( ; ; x) 2 K2 X :
(
x) = (
) x;
(SL2 ) 8 ( ; ; x) 2 K2 X : ( + ) x = (
x) (
x);
(SL3 ) 8 ( ; x; y) 2 K X2 :
(x y) = (
x) (
y);
(SL4 ) 8x 2 X : 1K x = x.
Exerci
tiul 1. Fie (R; +; ) corpul comutativ al numerelor reale si R+ = fx 2 R; x > 0g.
Denim operatiile:
: R+ R+ ! R + ;
2
8 (x; y) 2 R+ : x y = x y
: R R+ ! R + ;
8 ( ; x) 2 R R+ :
x=x .
S
a se arate c
a R+ are o structur
a de R-spatiu liniar n raport cu operatiile
denite anterior.
Rezolvare. X = R+ , K = R. Se observ
a c
a , sunt operatii corect denite.
n plus, se veric
a axiomele (GA1 ) (SL4 ).
a) R+ ;
este grup abelian , adic
a
3

(GA1 ) 8 (x; y; z) 2 R+ :
(x y) z = (x y) z = x (y z) = x (y z);
(GA2 ) 9 R+ = 1 2 R+ (este vectorul nul pentru R+ ; ) astfel nct
8x 2 R+ : x 1 = 1 x = x;
(GA3 ) 8x 2 R+ ; 9 x = x 1 2 R+ (este opusul vectorului x relativ la R+ ;
astfel nct x x 1 = x 1 x = 1;
2
(GA4 ) 8 (x; y) 2 R+ : x y = y x.
b) (SL1 ) 8 ( ; ; x) 2 R2 R+ :

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a

(
x) = x
=x
=(
) x;
(SL2 ) 8 ( ; ; x) 2 R2 R+ :
( + ) x=x + =x x =(
x) (
x);
2
(SL3 ) 8 ( ; x; y) 2 R
R+ :
(x y) = (x y) = x y = (
x) (
y);
(SL4 ) 8x 2 R+ : 1R x = x = x.
Exemple de spa
tii liniare standard:
1. (Kn ; +; ; K) este un K-spatiu liniar.
2. (Mm n (K) ; +; ; K) este un K-spatiu liniar.
3. (F (M; X) ; +; ; K) este un K-spatiu liniar, dac
a (X; +; K) este un K-spatiu
liniar.
[a;b]
4. (Kn [t] ; +; ; K) este un K-spatiu liniar; Kn [t] ; +; ; K este un K-spatiu
liniar.
A se vedea enunturile exercitiilor 2, 3, 4, 5.
Exerci
tiul 6. S
a se precizeze care dintre urm
atoarele perechi de operatii denesc pe R2 o structur
a de spatiu liniar real:
a) + : R2 R2 ! R2 ;
2
8 (x; y) 2 R2 : (x1 ; x2 ) + (y1 ; y2 ) = (x1 + x2 ; 0R )
: R R 2 ! R2 ;
8 ( ; x) 2 R R2 :
(x1 ; x2 ) = ( x1 ; x2 ) :
Rezolvare. Veric
am axiomele (GA1 ) (SL4 ) si observ
am c
a + nu e operatie
comutativ
a, adic
a 9 (x; y) 2 X2 astfel nct
(x1 ; x2 ) + (y1 ; y2 ) = (x1 + x2 ; 0R ) 6= (y1 + y2 ; 0R ) = (y1 ; y2 ) + (x1 ; x2 ).
De exemplu, pentru x = (2; 7) si y = (5; 11).
x + y = (2 + 7; 0R ) 6= (5 + 11; 0R ) = y + x.
2:2: Subspa
tii liniare. Deni
tii, exemple, opera
tii
Deni
tie: Fie (X; +; K) un K-spatiu liniar. Se numeste subspatiu liniar al lui
X o submultime V X ce satisface axiomele:
(i) 8 (x; y) 2 V2 : x + y 2 V;
(ii) 8 ( ; x) 2 K V :
x 2 V:
Exerci
tiul 7. S
a se precizeze care dintre urm
atoarele submultimi ale Rn sunt
n
subspatii liniare ale (R ; +; ; R) standard:
a) V = fx 2 Rn ; x = (x1 ; :::; xn ) ; x1 = 0R g ;
b) V = fx 2 Rn ; x = (x1 ; :::; xn ) ; x1 = 1R g :
Rezolvare. a) Veric
am axiomele:
(i) 8 (x; y) 2 V2 : x + y 2 V:
Fie 8 (x; y) 2 V2 ) [x = (x1 ; :::; xn ) ; x1 = 0R si y = (y1 ; :::; yn ) ; y1 = 0R ] )
[x + y = (x1 + y1 ; :::; xn + yn ) ; x1 + y1 = 0R + 0R = 0R ] ) x + y 2V:
(ii) 8 ( ; x) 2 R V :
x 2 V:
Fie 8 ( ; x) 2 R V ) [ 2 R si x = (x1 ; :::; xn ) ; x1 = 0R ] ) [ x =
( x1 ; :::; xn ) ; x1 = 0R = 0R ] ) x 2V:
V e subspatiu liniar al (Rn ; +; ; R) :
b) Nu se veric
a (i) ) V nu e subspatiu liniar al (Rn ; +; ; R) :

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a

Exerci
tiul 8. Fie aij 2 R; i = 1; m; j = 1; n: Fie sistemul liniar omogen
( )

n
X

aij xj = 0; i = 1; m:

j=1

S
a se arate c
a multimea solutiilor acestui sistem formeaza un subspatiu liniar
real al spatiului (Rn8
; +; ; R) standard.
< a11 x1 + ::: + a1n xn = 0
:::
Rezolvare. ( ) ,
:
am1 x1 + ::: + amn xn = 0:
Not
am S = fx 2 Rn ; x = (x1 ; :::; xn ) ; x1 ; :::; xn veric
a ( )g. Veric
am:
(i) 8 (x; y) 2 S 2 : x + y 8
2 V:
8
< a11 x1 + ::: + a1n xn = 0
< a11 y1 + ::: + a1n yn = 0
:::
Fie 8 (x; y) 2 S 2 ) [ :::
si
:
:
a
x
+
:::
+
a
x
=
0:
am1 y1 + ::: + amn yn = 0:
m1
1
mn
n
8
< a11 (x1 + y1 ) + ::: + a1n (xn + yn ) = 0
:::
) x+y = (x1 + y1 ; :::; xn + yn ) 2V:
:
am1 (x1 + y1 ) + ::: + amn (xn + yn ) = 0:
(ii) 8 ( ; x) 2 R S :
x 2 V:
8
< a11 x1 + ::: + a1n xn = 0
:::
Fie 8 ( ; x) 2 R S ) [ 2 R si
] )
:
a
x
+
:::
+
a
x
=
0:
m1
1
mn
n
8
< a11 ( x1 ) + ::: + a1n ( xn ) = 0
:::
) x = ( x1 ; :::; xn ) 2V:
:
am1 ( x1 ) + ::: + amn ( xn ) = 0:
Observa
astra acelasi enunt pentru sistemul
8 tie. La examen, se poate p
< x1 + 2x2 + 3x3 x4 = 0
3x1 + 2x2 + x3 x4 = 0
:
2x1 + 3x2 + x3 + x4 = 0
iar rezolvarea exercitiului poate ca anterior, f
ar
a a explicita solutiile sistemului.
Exerci
tiul 9. Fie K un corp comutativ de caracteristic
a diferit
a de doi (K
poate considerat R sau c). Not
am cu Msn (K) multimea matricelor p
atratice
simetrice cu elemente din K sicu Man (K) multimea matricelor p
atratice antisimetrice cu elemente din K. S
a se arate c
a ele sunt subspatii liniare ale lui
(Mn (K) ; +; ; K) si c
a orice matrice p
atratic
a se poate descompune n mod
unic ca suma dintre dou
a matrice, una simetric
a si una antisimetric
a, adic
a
Mn (K) = Msn (K) + Man (K), iar descompunerea este unic
a.
(sau Mn (K) = Msn (K) Man (K))
Rezolvare. Fie
Msn (K) = (A 2 Mn (K) ; AT = A =
)
=

A 2 Mn (K) ; A = (aij )i=1;m ; aji = aij ; 8i = 1; n; j = 1; n ;

j=1;n

Man (K) = (A 2 Mn (K) ; AT =

=

A =

A 2 Mn (K) ; A = (aij )i=1;m ; aji =

j=1;n

aij ; 8i = 1; n; j = 1; n :

Ar
at
am ca Msn (K) este subspatiu liniar al lui (Mn (K) ; +; ; K). Veric
am

])

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a

axiomele:
2
(i) 8 (A; B) 2 (Msn (K)) : A + B 2 V:
2
T
Fie 8 (A; B) 2 (Msn (K)) ) [AT = A si BT = B] ) [(A + B) = AT +
BT = A + B] ) A + B 2 Msn (K) :
(ii) 8 ( ; x) 2 K Msn (K) :
A 2 Msn (K) :
T
s
Fie 8 ( ; x) 2 K Mn (K) ) [ 2 K si AT = A] ) [( A) = AT =
s
A] ) A 2 Mn (K) :
Ar
at
am ca Man (K) este subspatiu liniar al lui (Mn (K) ; +; ; K). Veric
am
axiomele:
2
(i) 8 (A; B) 2 (Man (K)) : A + B 2 Man (K) :
2
T
a
Fie 8 (A; B) 2 (Mn (K)) ) [AT = A si BT = B] ) [(A + B) =
T
T
a
A + B = (A + B)] ) A + B 2 Mn (K) :
(ii) 8 ( ; x) 2 K Man (K) :
A 2 Man (K) :
T
Fie 8 ( ; x) 2 K Man (K) ) [ 2 K si AT = A] ) [( A) = AT =
( A)] ) A 2 Man (K) :
Fie A 2 Mn (K). C
aut
am o matrice As 2 Msn (K) si o matrice Aa 2 Man (K)
astfel nct A = As + Aa . Cum
T
A = As + Aa j ) AT = As Aa
1
1
obtinem As = (2K )
A + AT si Aa = (2K )
A AT . Observ
am c
a pen1
T
s
tru A 2 Mn (K), As = (2K )
A + A 2 Mn (K) (deoarece ATs = As ) si
1
Aa = (2K )
A AT 2 Man (K) (deoarece ATa = Aa ).
fa 2
fs 2 Ms (K) si A
Mai mult, descompunerea e unic
a. n adevar, e A
n
a
f
f
and acelasi procedeu ca n paragraful
Mn (K) astfel nct A = As + Aa . Urm
fs = (2K ) 1 A + AT = As si A
fa = (2K ) 1 A AT =
anterior obtinem A
Aa .
Observatie. La examen, poate ap
area un exercitiu gen Exercitiul 10 din Seminar
nr. 2- Enunturi.
Exerci
tiul 11 . Fie (F ([a; b] ; R) ; +; ; R) spatiul liniar real al functiilor f :
[a; b] ! R. Care din multimile de mai jos au o structur
a de subspatiu liniar al
spatiului dat:
a) multimea functiilor m
arginite pe [a; b];
Rezolvare. Reamintim c
a functia f : [a; b] ! R este marginita pe [a; b] dac
a
9M > 0 astfel nct
jf (x)j M; 8x 2 [a; b].
Not
am V = ff 2 F ([a; b] ; R) ; f e m
arginit
a pe [a; b]g :
Ar
at
am ca V este subspatiu liniar al lui (F ([a; b] ; R) ; +; ; R). Veric
am axiomele:
(i) 8 (f ; g) 2 V2 : f + g 2 V:
Fie 8 (f ; g) 2 V2 )
[9M1 > 0 astfel nct jf (x)j M1 ; 8x 2 [a; b] si
9M2 > 0 astfel nct jg (x)j M2 ; 8x 2 [a; b]] )
[9M = M1 + M2 > 0 astfel nct
j(f + g) (x)j = jf (x) + g (x)j jf (x)j + jg (x)j M1 + M2 = M; 8x 2
[a; b]] ) f + g 2 V:
(ii) 8 ( ; f ) 2 R V :
f 2 V:
Fie 8 ( ; f ) 2 R V )
[ 2 R si 9M > 0 astfel nct jf (x)j M1 ; 8x 2 [a; b]] )

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a
[ 2 Rsi 9M 0 = j j M > 0 astfel nct
j( f ) (x)j = j f (x)j = j j jf (x)j

j j M; 8x 2 [a; b]] ) f 2 V:

2:3: Dependen
ta
si independen
ta
a pentru un sistem de vectori

liniar
Deni
tie: Fie (X; +; K) este un K-spatiu liniar si S = (v1 ; :::; vn ) X (notatie:
() = fg +ordine).
a) Spunem c
a sistemul de vectori S este liniar dependent (vectorii v1 ; :::; vn
sunt liniar dependenti ) dac
a 9 ( 1 ; :::; n ) 2 Kn n f Kn g astfel nct
1 v1 + ::: + n vn = X :
b) Spunem c
a sistemul de vectori S este liniar independent (vectorii v1 ; :::; vn
sunt liniar independenti ) dac
a
v
+
:::
+
v
=
)
( 1 ; :::; n ) = Kn ca si unic
a solutie.
1 1
n n
X
Exerci
tiul 12. S
a se studieze dependenta sau independenta liniar
a pentru
sistemele de vectori din spatiile liniare specicate:
b) ((2; 3; 1) ; (0; 2; 1) ; ( 1; 1; 1)) n R3 ; +; ; R ;
Rezolvare. X = R3 ; K = R: Fie
S = (v1 = (2; 3; 1) ; v2 = (0; 2; 1) ; v3 = ( 1; 1; 1)).
C
aut
am ( 1 ; 2 ; 3 ) 2 R3 astfel nct
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = R3 ,
1 (2; 3; 1) + 2 (0; 2; 1) + 3 ( 1; 1; 1) = (0; 0; 0) ,
(2
2 2
3; 3 1
3;
1+ 2
3 ) = (0; 0; 0) ,
8 1+0 2
=
0
< 2 1+0 2
3
3 1 2 2
3 =0
:
+
1
2
3 =0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele 1 ; 2 ; 3 , care
admite m
acar solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0). Studiem dac
a admite si alte
solutii.
2
0
1
3
2
1 = 5 6= 0 ) sistemul este compatam det A =
modul 1: calcul
1 1
1
ibil unic determinat si admite solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0) drept unic
a
solutie )0v1 ; v2 ; v3 sunt vectori1liniar independen
t
i.
0
1
2
0
1
0
0
j2j 0
1
pas1
pas2
@ 0 j 4j 1
0 A
0 A
modul 2: @ 3
2
1
l1
l1
0
0
1 1
1
0
2
3
3l1 + 2l2
l2
l1 + 2l3
l2 + 2l3
8
0
1
2 0
1
0
< 2 1+0 2
3 =0
@ 0
4 1
0 A)
4 2+ 3=0
:
0 0
5
0
3 =0
sistemul este compatibil unic determinat si admite solutia nul
a ( 1; 2; 3) =
(0; 0; 0) drept unic
a solutie ) v1 ; v2 ; v3 sunt vectori liniar independenti.
f ) ((2; 1; 3; 1) ; (1; 2; 0; 1) ; ( 1; 1; 3; 0)) n R4 ; +; ; R ;
Rezolvare. X = R4 ; K = R: Fie
S = (v1 = (2; 1; 3; 1) ; v2 = (1; 2; 0; 1) ; v3 = ( 1; 1; 3; 0)).
C
aut
am ( 1 ; 2 ; 3 ) 2 R3 astfel nct

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a

2 v2 + 3 v3 = R4 ,
(2;
1; 3; 1) + 2 (1; 2; 0; 1) + 3 ( 1; 1; 3; 0) = (0; 0; 0; 0) ,
1
(2
+
3 3 ; 1 + 2 + 0 3 ) = (0; 0; 0; 0) ,
2
3; 1 + 2 2 + 3; 3 1 + 0 2
8 1
2
+
=
0
>
1
2
3
>
<
1+2 2+ 3 =0
> 3 1+0 2 3 3 =0
>
:
1+ 2+0 3 =0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele 1 ; 2 ; 3 , care
admite m
acar solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0). Studiem dac
a admite si alte
solutii. 0
1
1
0
2 1
1
0
0
j2j 1
1
B 1 2 1
B 0 j3j 3
pas2
pas1
0 C
0 C
C
C
B
modul 2: B
A
@ 3 0
@ 0
0
0 A
3
3
3
l1
l1
0
0
0 1
1
1 1 0
l
l + 2l
1 v1

3l1 + 2l3
l1 + 2l4

l2 + l 3
l2 + 3l4

1
2 1
1
0
B 0 3 3
0 C
B
C
@ 0 0 0
0 A
0 0 0
0
) rang A = 2 < 3 ) sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite
si alte solutii dect solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0) ) v1 ; v2 ; v3 sunt vectori
liniar dependenti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependenta
liniar
a ntre vectori.
8
< 1=
2 1+ 2
=
0
3
)
2 =
3 2+3 3 =0
:
2R
3 =
) ( 1; 2; 3) = ( ;
; ) ; 2 R.
Sunt o innitate simpl
a de relatii de dependenta liniar
a ntre v1 ; v2 ; v3 ,
v1
v2 + v3 = R4 ; 2 R.
n particular, pentru = 1, obtinem o relatie de dependenta liniar
a,
v1 v2 + v3 = R4 .
d) 8 t + 7t2 ; t t + 3t2 ; 1 + t t2 in (R2 [t] ; +; ; R);
Rezolvare. X = R2 [t] ; K = R: Fie
S = v1 = 8 t + 7t2 ; v2 = 2 t + 3t2 ; v3 = 1 + t t2 .
C
aut
am ( 1 ; 2 ; 3 ) 2 R3 astfel nct
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = R2 [t] ,
t + 7t2 + 2 2 t + 3t2 + 3 1 + t t2 = R2 [t] ; 8t ,
1 8
2
(8 1 + 2 2 + 3 ) + ( 1
2 + 3 ) t + (7 1 + 3 2
3) t = 0 1 + 0
2
t+0 t 8
; 8t ,
< 8 1+2 2+ 3 =0
1
2+ 3 =0
:
7 1+3 2
3 =0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele 1 ; 2 ; 3 , care
admite m
acar solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0). Studiem dac
a admite si alte
solutii.

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a

8
2
1
8
2
1
1 1 = 0. Observ
=
am c
a
1
1
7
3
1
6 6= 0 ) sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite si alte solutii
dect solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0) ) v1 ; v2 ; v3 sunt vectori liniar dependenti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependenta
liniar
a ntre vectori. Alegem 38= 2 2 R drept necunoscut
a secundar
a)
< 1=
8 1+2 2 = 2
)
2 =3
2
:
1
2 =
3 =2 2R
) ( 1 ; 2 ; 3 ) = ( ; 3 ; 2 ) ; 2 R.
Sunt o innitate simpl
a de relatii de dependenta liniar
a ntre v1 ; v2 ; v3 ,
v1 + 3 v2 + 2 v3 = R2 [t] ; 2 R.
n particular, pentru = 1, obtinem o relatie de dependenta liniar
a,
v1 3v2 2v3 = R2 [t] .
1
0
0
1
8
2
1
0
0
j8j 2
1
pas1
pas2
@ 0 j 6j
0 A
0 A
modul 2: @ 1
9
1 1
l1
l1
0
0
7
3
1
0 10
15
l1 + 8l2
l2
7l1 + 8l3
5l2 + 3l3
1
0
0
8 2 1
@ 0
0 A
6 9
0
0 0 0
) rang A = 2 < 3 ) sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite
si alte solutii dect solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0) ) v1 ; v2 ; v3 sunt vectori
liniar dependenti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependenta
liniar
a ntre vectori.
8
< 1=
8 1+2 2+ 3 =0
)
2 =3
6 2+9 3 =0
:
3 =2 2R
) ( 1 ; 2 ; 3 ) = ( ; 3 ; 2 ) ; 2 R.
Sunt o innitate simpl
a de relatii de dependenta liniar
a ntre v1 ; v2 ; v3 ,
v1 + 3 v2 + 2 v3 = R2 [t] ; 2 R.
n particular, pentru = 1, obtinem o relatie de dependenta liniar
a,
v1 3v2 2v3 = R2 [t] .
modul 1: Calcul
am det A =

2
2
1
4
0
4
; A2 =
; A3 =
n (M2 (R) ; +; ; R);
4
6
5 3
4 8
Rezolvare. X = M2 (R) ; K = R: Fie S = (A1 ; A2 ; A3 ). C
aut
am ( 1 ; 2 ; 3 ) 2
R3 astfel nct
1 A1 + 2 A2 + 3 A3 = M2 (R) ,
2
2
1
4
0
4
+ 2
+ 3
= M2 (R) ,
1
4
6
5 3
4 8
2 1+ 2+0 3
2 1 4 2 4 3
0 0
=
,
4 1+5 2+4 3
6 1+3 2+8 3
0 0

e) A1 =

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a
8
2
>
>
<

+0 3 =0
4 2 4 3=0
4 1+5 2+4 3 =0
>
>
:
6 1+3 2+8 3 =0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele 1 ; 2 ; 3 , care
admite m
acar solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0). Studiem dac
a admite si alte
solutii. 0
1
0
1
2
1
0
0
0
j2j 1
0
B 0 j 3j
B 2
pas1
pas2
0 C
0 C
4
4
4
C
B
C
modul 2: B
A
@
A
@ 4
0
0
5
4
0
3
4
l1
l1
0
0
6 3
8
0
6
8
l +l
l
1

l3 2l1
l4 + 3l1

l3 + l 2
l4 + 2l2

1
0
2 1
0
B 0
0 C
3
4
C
B
@ 0 0
0 A
0
0
0 0
0
) rang A = 2 < 3 ) sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite
si alte solutii dect solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0) ) v1 ; v2 ; v3 sunt vectori
liniar dependenti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependenta
liniar
a ntre vectori.
8
< 1=2
2 1+ 2+0 3 =0
4
)
2 =
3 2 4 3=0
:
=
3
2R
3
) ( 1 ; 2 ; 3 ) = (2 ; 4 ; 3 ) ; 2 R.
Sunt o innitate simpl
a de relatii de dependenta liniar
a ntre A1 ; A2 ; A3 ,
2 A1 4 A2 + 3 A3 = M2 (R) ; 2 R.
n particular, pentru = 1, obtinem o relatie de dependenta liniar
a,
2A1 4A2 + 3A3 = M2 (R) .
0

p
p
p
Exerci
tiul 13. Se consider
a vectorii v1 = 3 + 2; 1 + 2 2 R2 , v2 = 7; 1 + 2 2 2
R2 . S
a se arate c
a v1 si v2 sunt liniar dependenti dac
a se consider
a R2 spatiu
liniar peste corpul comutativ R si liniar independenti dac
a se consider
a R2 spatiu
liniar peste corpul comutativ Q. p
p
p
Rezolvare. Fie S = v1 = 3 + 2; 1 + 2 ; v2 = 7; 1 + 2 2 .
Studiem dac
a S este sistem liniar dependend de vectori n R2 ; +; ; R . C
aut
am
2
( 1 ; 2 ) 2 R astfel nct
= R2 ,
1 v1 + 2 v2 p
p
p
2; 1 + 2 + 2 7; 1 + 2 2 = (0; 0) ,
1 3+
p
p
p
3 + 2 1 + 7 2 ; 1 + 2 1 + 1 + 2 2 2 = (0; 0; 0) ,
p
3 + p2 1 + 7 2 = p
0
1+ 2 1+ 1+2 2 2 =0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele 1 ; 2 , care admite
m
acar solutia nul
a ( 1 ; 2 ) = (0;p
0). Studiem dac
a admite si alte solutii.
3 + p2
7p
modul 1: calcul
am detA =
= 0 ) sistemul este compatibil
1+ 2 1+2 2
simplu nedeterminat si admite si alte solutii dect solutia nul
a ( 1 ; 2 ) = (0; 0)
) v1 ; v2 sunt vectori liniar dependenti n R2 ; +; ; R .

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a

modul 2: greoi;
Indiferent de mod, vom rezolva sistemul, pentru a obtine o relatie de dependenta liniar
a.
7p
=
1
3+ 2
2 R.
2 =

Am g
asit (
7p
3+ 2

1;

2)

v1 + v2 =

7p
3+ 2
R2 ;

2 R2 asfel nct

2 R.

n particular, pentru = 1, obtinem o relatie de dependenta liniar

a,
7p
2
v
+
v
=
;
2
R.
2
R
3+ 2 1
Studiem dac
a S este sistem liniar independent de vectori n R2 ; +; ; Q .
C
aut
am ( 1 ; 2 ) 2 Q2 astfel nct
1 v1 + 2 v2 = R2 :
7p
1 =
3+ 2
G
asim
Observ
am c
a 8 2 = 2 Q ) 1 2
= Q. Atunci
2 = .
( 1 ; 2 ) = (0; 0) e unica solutie a sistemului n Q2 ) sistemul este compatibil
unic determinat n Q2 si admite solutia nul
a ( 1 ; 2 ) = (0; 0) drept unic
a solutie
) v1 ; v2 sunt vectori liniar independenti n R2 ; +; ; Q .
Exerci
tiul 14. Se dau vectorii liniar independenti (u; v; w) n spatiul liniar X
peste corpul comuativ R si se cere:
a) s
a se arate c
a vectorii u + v; v + w; u + w sunt liniar independenti;
Rezolvare. Fie S = (u + v; v + w; u + w). C
aut
am ( 1 ; 2 ; 3 ) 2 R3 astfel
nct
1 (u + v) + 2 (v + w) + 3 (u + w) = X ,
( 1 + 0 2 + 3 ) u + ( 1 + 82 + 0 3 ) v + (0 1 + 2 + 3 ) w = X
< 1+0 2+ 3 =0
(u;v;w) sunt liniar indep endenti
,
1+ 2+0 3 =0
:
n (X;+; ;R)
0 1+ 2+ 3=0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele 1 ; 2 ; 3 , care
admite m
acar solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0). Studiem dac
a admite si alte
solutii.
1 0 1
modul 1: calcul
am detA = 1 1 0 = 2 6= 0 ) sistemul este compatibil unic
0 1 1
determinat si admite solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0) drept unic
a solutie )
u + v; v +0w; u + w sunt vectori
liniar
independen
t
i.
1
0
1
0
1 0
1
0
0
1
j1j 0 1
pas1
pas2
@ 0 j1j
@ 0
0 A
0 A
modul 2: @ 1 1 0
1
l1
l1
0
0
0
0 1 1
0 1
1
l1 + l 2
l2
l3
l 2 + l3
) sistemul este compatibil unic determinat si admite solutia nul
a ( 1; 2; 3) =
(0; 0; 0) drept unic
a solutie ) v1 ; v2 ; v3 sunt vectori liniar independenti.
b) s
a se arate c
a vectorii u + v 3w; u + 3v w; v + w sunt liniar dependenti;
Rezolvare. Fie S = (u + v 3w; u + 3v w; v + w). C
aut
am ( 1 ; 2 ; 3 ) 2
R3 astfel nct
3w) + 2 (u + 3v w) + 3 (v + w) = X ,
1 (u + v

0
2
0

1
1
2

1
0
0 A
0

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a

+ 382 + 3 ) v + ( 3 1
2 + 3) w = X
+
+
0
=
0
< 1
2
3
(u;v;w) sunt liniar indep endenti
,
1+3 2+ 3 =0
:
n (X;+; ;R)
3 1
2+ 3 =0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele 1 ; 2 ; 3 , care
admite m
acar solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0). Studiem dac
a admite si alte
solutii.
1
1 0
1 1
1
3 1 = 0. Observ
= 2 6=
am c
a
am detA =
modul 1: Calcul
1 3
3
1 1
0 ) sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite si alte solutii dect
solutia nul
v3 sunt vectori liniar
i.
1 dependent0
0a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0;10) ) v1 ; v2 ;0
1 1 0
0
0
1
j1j 1 0
pas1
pas2
@ 0 j2j 1
@ 0
0 A
0 A
modul 2: @ 1
3 1
l1
l1
0
0
0
3
1 1
0 2 1
l 1 + l2
l2
3l1 + l3
l 2 + l3
) rang A = 2 < 3 ) sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite
si alte solutii dect solutia nul
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = (0; 0; 0) ) v1 ; v2 ; v3 sunt vectori
liniar dependenti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependenta
liniar
a ntre vectori.
8
< 1=
+
+
0
=
0
1
2
3
)
2 =
2 2+ 3=0
:
3 =2 2R
) ( 1; 2; 3) = ( ;
; 2 ) ; 2 R.
Sunt o innitate simpl
a de relatii de dependenta liniar
a ntre v1 ; v2 ; v3 ,
(u + v 3w)
(u + 3v w) + 2 (v + w) = X ; 2 R.
n particular, pentru = 1, obtinem o relatie de dependenta liniar
a,
(u + v 3w) (u + 3v w) + 2 (v + w) = X .
1

+0

3) u

+(

10

1
2
0

0
1
0

2:4: Sisteme de generatori ntr-un spa

tiu liniar
Deni
tie: Fie (X; +; K) este un K-spatiu liniar si S = (v1 ; :::; vn ) X (notatie:
() = fg +ordine).
a) Se numeste subspatiu liniar generat de sistemul de vectori S multimea
[S] = fv 2 X; 9 ( 1 ; :::; n ) 2 Kn a.. v = 1 v1 + ::: + n vn g
b) Spunem c
a sistemul de vectori S este sistem de generatori pentru X dac
a
[S] = X, adic
a 8v 2 X; 9 ( 1 ; :::; n ) 2 Kn a.. v = 1 v1 + ::: + n vn :
Exerci
tiul 16. Fie spatiul liniar (R3 [t] ; +; ; R). S
a se determine care dintre
polinoamele t2 ; t 1; 2t2 1 apartin subspatiului liniar generat de t3 t + 1; 3t2 + 2t; t3 .
(enunt echivalent: S
a se determine care dintre polinoamele t2 ; t 1; 2t2 1 se
pot scrie drept combinatii liniare de vectorii t3 t + 1; 3t2 + 2t; t3 :)
Rezolvare. Fie S = v1 = t3 t + 1; v2 = 3t2 + 2t; v3 = t3 .
aut
am ( 1 ; 2 ; 3 ) 2 R3 astfel nct
Studiem dac
a u1 = t2 2 [S]. C
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = u1 ,
3
t + 1 + 2 3t2 + 2t + 3 t3 = t2 ,
1 t
2
3
2
1+(
1 + 2 2) t + 3 2t + ( 1 + 3) t = t ,

1
0
0 A
0

Gabriela Grosu / Algebr

a liniar
a si Geometrie analitic
a
8
>
>
<

11

=0
+2 2
=0
3
=
1
>
2
>
:
1+
3 =0
Ultimul sistem este un sistem liniar neomogen n necunoscutele 1 ; 2 ; 3 . Observ
am c
a e incompatibil ) u1 = t2 2
= [S], adic
a u1 = t2 nu se poate scrie drept
3
combinatie liniar
a de polinoamele v1 = t
t + 1; v2 = 3t2 + 2t; v3 = t3 :
Studiem dac
a u2 = t 1 2 [S]. C
aut
am ( 1 ; 2 ; 3 ) 2 R3 astfel nct
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = u2 ,
3
t + 1 + 2 3t2 + 2t + 3 t3 = t 1; 8t ,
1 t
2
3
81 + ( 1 + 2 2 ) t + 3 2 t + ( 1 + 3 ) t = t 1; 8t ,
= 1
>
1
>
<
=1
1+2 2
3
=
0
>
2
>
:
1+
3 =0
Ultimul sistem este un sistem liniar neomogen n necunoscutele 1 ; 2 ; 3 . Observ
am c
a ( 1 ; 2 ; 3 ) = ( 1; 0; 1) e unica solutie, adic
a
u2 = t 1 = v1 + 0v2 + v3 2 [S], adic
a u2 = t 1 se poate scrie drept
combinatie liniar
a de polinoamele v1 = t3 t + 1; v2 = 3t2 + 2t; v3 = t3 :
1