CODUL MUNCII

Art. 40. [principalele drepturi si obligatii ale angajatorului]

(1) Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;
sa stabileasca atributiile corespunzatoare fiecarui salariat, in
conditiile legii;
sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub
rezerva legalitatii lor;
sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de
serviciu;
sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice
sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de
munca aplicabil si regulamentului intern;
sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si
criteriile de evaluare a realizarii acestora.
2) Angajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii:
sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra
elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;
sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute
in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile
corespunzatoare de munca;
sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din
contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele
individuale de munca;
sa comunice periodic salariatilor situatia economica si
financiara a unitatii, cu exceptia informatiilor sensibile sau
secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze
activitatea unitatii. Periodicitatea comunicarilor se stabileste
prin negociere in contractul colectiv de munca aplicabil;
sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii
salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze
substantial drepturile si interesele acestora;

 sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina

sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele
datorate de salariati, in conditiile legii;
sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa
opereze inregistrarile prevazute de lege;
sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea
de salariat a solicitantului;
Art. 111. [definiia legal a timpului de munc]
Timpul de munc reprezint orice perioad n care salariatul
presteaz munca, se afl la dispoziia angajatorului i ndeplinete
sarcinile i atribuiile sale, conform prevederilor contractului
individual de munc, contractului colectiv de munc aplicabil
i/sau ale legislaiei n vigoare.
Art. 112. [durata normal a timpului de munc]
(1) Pentru salariaii angajai cu norm ntreag durata normal a
timpului de munc este de 8 ore pe zi i de 40 de ore pe
sptmn.
(2) n cazul tinerilor n vrst de pn la 18 ani durata timpului de
munc este de 6 ore pe zi i de 30 de ore pe sptmn.
Art. 113. [repartizarea timpului de munc n timpul
sptmnii]
(1) Repartizarea timpului de munc n cadrul sptmnii este, de
regul, uniform, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu dou zile de
repaus.
(2) n funcie de specificul unitii sau al muncii prestate, se poate
opta i pentru o repartizare inegal a timpului de munc, cu
respectarea duratei normale a timpului de munc de 40 de ore pe
sptmn.
Art. 114. [durata maxima a timpului de munca]
(1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48
de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele
suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu
conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de

referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe

saptamana.
(3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul
colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul
colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4
luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.
(4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia
sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive
obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele
colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei
de referinta stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinta
care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.
(5) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2)-(4)
nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile
de suspendare a contractului individual de munca.
(6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplica tinerilor care nu au
implinit varsta de 18 ani.
Art. 115. [durata special a timpului de munc]
(1) Pentru anumite sectoare de activitate, uniti sau profesii se
poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte
normative specifice o durat zilnic a timpului de munc mai
mic sau mai mare de 8 ore.
(2) Durata zilnic a timpului de munc de 12 ore va fi urmat de o
perioad de repaus de 24 de ore.
Art. 116. [programul de lucru inegal]
(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal n
cadrul sptmnii de lucru de 40 de ore, precum i n cadrul
sptmnii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul
colectiv de munc la nivelul angajatorului sau, n absena
acestuia, va fi prevzut n regulamentul intern.
(2) Programul de lucru inegal poate funciona numai dac este
specificat expres n contractul individual de munc.
Art. 117. [informarea salariailor cu privire la programul de
munc]
Programul de munc i modul de repartizare a acestuia pe zile
sunt aduse la cunotin salariailor i sunt afiate la sediul
angajatorului.

Art. 118. [programul de lucru individualizat]

(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca,
cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.
(2) Programele individualizate de munca presupun un mod de
organizare flexibil a timpului de munca.
(3) Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua
perioade: o perioada fixa in care personalul se afla simultan la
locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul
isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de
munca zilnic.
(4) Programul individualizat de munca poate functiona numai cu
respectarea dispozitiilor art. 112 si 114.
Art. 119. [evidena timpului de munc]
Angajatorul are obligaia de a ine evidena orelor de munc
prestate de fiecare salariat i de a supune controlului inspeciei
muncii aceast eviden ori de cte ori este solicitat.
SECTIUNEA 2 - Munca suplimentar
Art. 120. [definitia legala si conditiile muncii suplimentare]
(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca
saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca
suplimentara.
(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul
salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari
urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori
inlaturarii consecintelor unui accident.
Art. 121. [limitarile muncii suplimentare]
(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca
suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa
caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit
prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia
cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate

prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor

unui accident.

Art. 159. [definiia legal a salariului i egalitatea de tratament]

(1) Salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza
contractului individual de munc.
(2) Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc fiecare
salariat are dreptul la un salariu exprimat n bani.
(3) La stabilirea i la acordarea salariului este interzis orice discriminare pe
criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenen
naional, ras, culoare, etnie, religie, opiune politic, origine social,
handicap, situaie sau responsabilitate familial, apartenen ori activitate
sindical.
Art. 10. [definiia legal a contractului individual de munc]
Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan
fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru i sub
autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei
remuneraii denumite salariu
Art. 265. [incalcarea regimului de munca al minorilor si al strainilor,
victime ale traficului de persoane]
(1) Incadrarea in munca a unui minor cu nerespectarea conditiilor legale de
varsta sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activitati cu incalcarea
prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la art. 264 alin. (4) se sanctioneaza primirea la
munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania,
cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane.
(3) Daca munca prestata de persoanele prevazute la alin. (2) sau la art. 264
alin. (4) este de natura sa le puna in pericol viata, integritatea sau sanatatea,
pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(4) In cazul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si
la art. 264 alin. (4), instanta de judecata poate dispune si aplicarea uneia sau
mai multora dintre urmatoarele pedepse complementare:
a) pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de
prestatii, ajutoare ori subventii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii

Europene gestionate de autoritatile romane, pentru o perioada de pana la 5

ani;
b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui
contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la 5 ani;
c) recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor ori subventiilor
publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile
romane, atribuite angajatorului pe o perioada de pana la 12 luni inainte de
comiterea infractiunii
d) inchiderea temporara sau definitiva a punctului ori a punctelor de lucru in
care s-a comis infractiunea sau retragerea temporara ori definitiva a unei
licente de desfasurare a activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este
justificat de gravitatea incalcarii.
(5) In cazul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si
la art. 264 alin. (4), angajatorul va fi obligat sa plateasca sumele
reprezentand:
a) orice remuneratie restanta datorata persoanelor angajate ilegal. Cuantumul
remuneratiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu
exceptia cazului in care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;
b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale
pe care angajatorul le-ar fi platit daca persoana ar fi fost angajata legal,
inclusiv penalitatile de intarziere si amenzile administrative
corespunzatoare;
c) cheltuielile determinate de transferul platilor restante in tara in care
persoana angajata ilegal s-a intors de bunavoie sau a fost returnata in
conditiile legii.
(6) In cazul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si
la art. 264 alin. (4) de catre un subcontractant, atat contractantul principal,
cat si orice subcontractant intermediar, daca au avut cunostinta de faptul ca
subcontractantul angajator angaja straini aflati in situatie de sedere ilegala,
pot fi obligati de catre instanta, in solidar cu angajatorul sau in locul
subcontractantului angajator ori al contractantului al carui subcontractant
direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevazute la alin. (5) lit. a) si
c)

LEGISLATIA IN DOMENIUL TURISMULUI

Ordonan nr. 107/1999
Art. 1. - Prezenta ordonan are ca obiect armonizarea legislaiei cu cea a
statelor membre ale Uniunii Europene privind pachetele de servicii turistice
vndute sau oferite spre vnzare pe teritoriul Romniei, indiferent de locul
de realizare al acestora.
Art. 2. - n sensul prezentei ordonane, prin urmtorii termeni se nelege:
1. pachet de servicii turistice - combinaia prestabilit a cel puin dou
dintre urmtoarele trei grupe de servicii, cu condiia ca durata nentrerupt a
acestora s depeasc 24 de ore sau s cuprind o nnoptare, i anume:
a) transport;
b) cazare;
c) alte servicii, fr legtur cu transportul sau cazarea sau care nu sunt
accesorii ale acestora i care reprezint o parte semnificativ a pachetului de
servicii turistice, cum ar fi: alimentaie, tratament balnear, agrement i altele
asemenea;
Art. 4. - Facturarea separat a diferitelor prestaii ale aceluiai pachet de
servicii nu exonereaz agenia de turism touroperatoare sau detailist de
obligaiile ce decurg din prezenta ordonan.
Art. 5. - Dac o agenie de turism acioneaz n calitate de intermediar
pentru o agenie de turism touroperatoare care nu este stabilit n Romnia,
aceasta este considerat organizator de cltorii turistice n raporturile cu
turistul.
CAPITOLUL II
Informarea turistului
Art. 6. - Orice informaii privind pachetul de servicii turistice, preul
acestuia i toate celelalte condiii aplicabile contractului, comunicate de
organizator sau de detailist consumatorului, trebuie s conin indicaii
corecte i clare, care s nu permit interpretri echivoce ale acestora.

Art. 9. - Organizatorul i/sau detailistul trebuie s comunice turistului, n

scris sau prin orice alt form corespunztoare, naintea ncheierii
contractului, informaiile de ordin general privind regimul paapoartelor i al
vizelor i formalitile de sntate necesare pentru cltorie i edere.
Art. 10. - Organizatorul i/sau detailistul trebuie s furnizeze n scris
turistului, ntr-un termen stabilit prin contract, nainte de data plecrii,
urmtoarele informaii:
a) orarele, locurile escalelor i legturile, precum i, dup caz, locul ce
urmeaz s fie ocupat de turist n fiecare dintre mijloacele de transport
incluse n contract;
b) entru cltoriile i ederile minorilor, informaii care s permit
stabilirea unui contact direct cu copilul sau cu responsabilul de la locul
ederii copilului;
c) osibilitatea semnrii unui contract de asigurare facultativ, care s
acopere taxele de transfer al turistului, sau a unui contract de asisten, care
s acopere taxele de repatriere n caz de accidentare sau de boal.
CAPITOLUL III
Contractul de comercializare a pachetului de servicii
turistice
Art. 16. - n cazul n care turistul reziliaz contractul conform prevederilor
art. 15 sau agenia de turism anuleaz cltoria turistic naintea datei de
plecare, turistul are dreptul:
a) s accepte la acelai pre un alt pachet de servicii turistice de calitate
echivalent sau superioar, propus de agenia de turism;
b) s accepte un pachet de servicii de calitate inferioar, propus de agenia
de turism, cu rambursarea imediat a diferenei de pre;
c) s i se ramburseze imediat toate sumele achitate n virtutea contractului.
Art. 17. - Turistul poate s rezilieze n orice moment, n totalitate sau n
parte, contractul. n cazul n care turistul reziliaz contractul pentru un motiv
care i este imputabil, el va despgubi agenia de turism pentru prejudiciul
creat acesteia ca urmare a rezilierii. Despgubirea se poate ridica la
maximum preul cltoriei turistice.
Art. 21. - (1) Pentru daunele materiale cauzate de nerespectarea de ctre
agenia de turism organizatoare a serviciilor cuprinse n contract,
responsabilitatea acesteia privind despgubirea turistului nu poate depi de
dou ori preul pachetului de servicii turistice nscris n contract.

(2) Agenia de turism organizatoare i/sau detailist nu poate exclude sau

nu poate limita responsabilitatea ei pentru prejudiciul cauzat de moartea sau
de rnirea turistului ca urmare a aciunilor ori a neglijenei ei.
Art. 22. - (1) Deficienele constatate de ctre turist la faa locului, cu
privire la realizarea pachetului de servicii contractat, vor fi sesizate prompt,
n scris, att prestatorului de servicii, ct i ageniei de turism de la care
turistul a cumprat pachetul de servicii turistice.
CAPITOLUL VI
Sanciuni
Art. 30. - Dispoziiile prezentei ordonane se completeaz cu prevederile
Ordonanei Guvernului nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Art. 31. - Constituie contravenie, n msura n care fapta nu este svrit
n astfel de condiii nct, potrivit legii penale, s fie considerat infraciune,
nclcarea prevederilor art. 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 15, art. 16 lit. c), art. 19,
art. 20 alin. (1), art. 23 i 25.
Art. 32. - (1) Contraveniile prevzute la art. 31 se sancioneaz cu amend
de la 400 lei la 1.000 lei.
(2) Prevederile prezentei ordonane se completeaz cu dispoziiile
Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor,
aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu
modificrile i completrile ulterioare, cu excepia celor de la art. 27-29.