Sunteți pe pagina 1din 4

O scrisoare pierdut, I.L.

Caragiale COMEDIE
-eseuComedia este o specie a genului dramatic de dimensiuni medii n care
personajele adesea ridicole sunt surprinse ntr-un conflict intens ce reflect
defecte ale societii urmrind s le ndrepte i sancionndu-le prin rs.
n literatura romn s-au scris mai multe comedii precum: O noapte
furtunoas de I.L. Caragiale , D-ale carnavalului de I.L.Caragiale.
Opera O scrisoare pierdut este scris de I.L.Caragiale i este
reprezentativ pentru literature romn.
Ca n orice pies de teatru ,textul este divizat in acte care la rndul lor
cuprind mai multe scene . Piesa ''O scrisoare pierdut'' are 4 acte, cuprinzand
fiecare 9,14,7 si, respectiv, 14 scene.
Conflictului de baza al piesei i se subordoneaza o serie de conflicte
secundare.
Conflictul principal se declanseaza o data cu amenintarea lui Nae Catavencu de
a publica scrisoarea si evolueaza treptat. Zoe se alerteaza si accepta, in cele din
urma conditiile impuse de Catavencu, in timp ce Trahanache este convins ca
scrisoarea este o plastografie. Lovitura de teatru vine catre finalul piesei, cand
ravnita candidatura este atribuita unui trimis de la Centru, Agamemnon
Dandanache, mai prost decat Farfurid si mai canalie decat Catavencu.
Conflictul se stinge atunci cand scrisoarea revine la Zoe prin intermediul
cetateanului turmentat iar Nae Catavencu deposedat de obiectul santajului,
accepta toate conditiile impuse de Zoe.
Conflictul principal antreneaza si alte conflicte secundare. Farfuridi si
Branzovenescu se tem ca vor fi tradati si intra in disputa cu Tipatescu, cu Zoe si
Trahanache. De asemenea, apar conflicte si intre Stefan Tipatescu si Zoe,
legatate de sustinerea candidaturii lui Nae Catavencu. In actul al III-lea, in pauza
dintre cele 2 discursuri, Farfuridi si Catavencu intra in conflict, cel de-al doilea
fiind acuzat ca este candidatul prefectului.
Tema operei aduce n scen evenimentele legate de fixarea candidatului
guvernamental n capitala unui jude de munte.
Constructia conflictului se realizeaza prin procedeul inlantuirii si prin
tehnica acumularii progresive care are rolul de intretinere tensiunea dramatica si
interesul spectatorilor : ''Aciunea se desfsoar ,de fapt ,n jurul rtacirii unei
scrisori de dragoste ,pe care prefectul Tiptescu i-o trimite soiei lui
Trahanache ,Zoe. Aceasta pierde ns scrisoarea ,care ,ajuns n minile
adversarului politic , Caavencu ,devine un instrument de antaj .Caavencu
amenin cu publicarea scrisorii n cazul n care Tiptescu ,Trahanache i cei din
partidul lor nu i susin candidatura pentru un loc n parlament.''
O alt trstur a genului dramatic este prezentarea pe momentele
subiectului.
Expozitiunea operei ii prezinta pe Pristanda, politaiul orasului si pe Stefan
Tipatescu- prefectul judetului, citind un articol din ziarul Racnetul Carpatilorin
care este acuzat guvernul ca a lasat judetul in ghiarele unui vampir.Actiunea
piesei este localizata de autor: in capitala unui judet de munte, in zilele

noastre.Asistam, asadar la o infruntare dintre partidele ploitice. Pristanda nu


pierde ocazia de a arata prefectului cat de dificila e misiunea de politist,numai ca
Tipatescu stie foarte bine micile invarteli pe care le face acesta si I le reproseaza
cu simpatie. Oricat incearca acesta sa se dezvinovateasca, e silit in cele din
urma sa recunoasca pentru sine ca a tras frumusel condeiul. pt461n7487dtty
Intriga operei o constituie pierderea din neglijenta a scrisorii de amor pe
care prefectul I-o trimisese lui Zoe Trahanache. Acesta va fi motivul care va
declansa o adevarata tensiune in tabara politica a partidului de guvernamant.
Pristanda ii relateaza prefectului cum seara trecuta, pe cand se afla in misiune, in
casa lui Nae Catavencu, adversarul politic, se adunasera membrii partidului
independent, in frunte cu dascalimea orasului,Ionescu,Popescu, popa
Pripici,toata gasca-n par.Aici il aude pe catavencu spunandu-le celorlalti ca se
afla in posesia unui document foarte important si ca ar fi scos o scrisorica din
portofel, dar n-a reusit sa afle despre ce scrisoare este vorba, fiindca popa
Pripici aruncase chibritul aprins pe fereastra, drept in ochii lui. Acesta a cazut
peste un trecator si larma celui lovit I-a facut pe cei din casa sa se adune la
fereastra, iar apoi sa inchida geamul. Pristanda a trebuit sa fufa pentru a nu fi
recunoscut.
Desfasurarea actiunii va inregistra urmarile acestui fapt si se declanseaza
o data cu scena a IIIa (actul I) pana la actul al III-lea. Ea surprinde scena dintre
Trahanache si Tipatescu Venerabilul ,furios, ii aduce prefectului la constiinta
faptul ca fusese martorul unei veritabile plastografii: O scrisorica de amor pe care
canalia de Catavencu I-o aratase ca apartinand prefectului, iar cea careia ii era
adresata era tocmai sotia lui. Comicul de situatie este savuros, deoarece
Trahanache este cel care il controleaza pe Tipatescu, asigurandu-l ca este o
plastografie extraordinara: sa zici si tu ca e a ta, dar sa juri, nu altceva, sa juri!.
Furia lui Tipatescu il face pe nenea Zaharia sa cugete ca trebuie sa ai putintica
diplomatie in vremurile acestea. Zoe traieste cu intensitate evenimentul,
deoarece onoarea ei este in joc. Ea marturiseste ca a pierdut scrisoarea in seara
cand se intalnise cu Tipatescu, pe cand pleca de la el. II spune prefectului ca
fusese si ea chemata de Catavencu la redactie si ca s-a vazut silita sa-I promita
acestuia functia de deputat.
Pentru cei doi membri marcanti ai partidului de guvernamant, Farfuridi si
Branzovenescu, apare ca o tradare de care ei nu au cunostinta, faptul ca neica
Zaharia si coana Zoitica sunt vazuti intrand in redactia ziarului Racnetul
Carpatilor. De aceea se pronunta anonim: Tradare sa fie, daca o cer interesele
partidului, dar s-o stim si noi.Intamplarile se succed cu rapiditate. Isi face
aparitia Cetateanul turmentat care marturiseste ca a gasit o scrisoare al carei
adresant este Zoe Trahanache, dar I-a fost luata de Nae Catavencu. Tensiunea
sporeste, Zoe incearca fara succes sa recupereze scrisoarea cu ajutorul lui
pristanda, dar nu reuseste. In acest timp, Zaharia Trahanache descopera un fals
in actele fundatiei AER aflata sub patronajul lui Catavencu. Prin acesta, el isi
insusise ilegal banii societatii, Farfuridi si Branzovenescu se hotarasc sa trimita o
depesa la Comitetul Central, la minister, la gazete, prin care sa informeze
despre prefectul tradator. Numai ca n-au curajul s-o semneze si atunci se
hotarasc sa o iscaleasca si s-o dea anonima. Tipatescu reuseste sa

zadarniceasca expedierea acestei depese. Tensiunea continua sa creasca, mai


ales ca Racnetul Carpatilor anunta ca in nr. De a doua zi va reproduce o
interesanta scrisoare sentimentala a unui inalt personaj din localitate catre o
dama de mare influenta. Tipatescu ordona lui Ghita Pristanda sa-l aresteze pe
Catavencu, iar Zoe il elibereaza si il asigura de sprijinul sau: eu te aleg, eu si cu
barbatul meu, si mie sa-mi dai scrisoarea:. Astfel, Tipatescu se vede nevoit sa
coincida:esti candidatul Zoii, esti candidatul lui nenea Zaharia, prin urmare si al
meu.
Ghita aduce o telegrama fe-fe urgenta in care se anunta numele celui care va
trebui sa fie ales (candidatul e impus de la Centru): Agamemnon Dandanache.
Punctul culminant este incarcat de tensiune. Actiunea se petrece in sala
cea mare a primariei, unde urmeaza sa se anunte numele noului ales.
Discursurile celor doi reprezentanti ai partidelor politice ( Farfuridi si Catavencu)
sunt oforaitoare, pline de nonsens , tinute in aplauzele sustinatorilor si huiduielile
opozantilor. Cand Trahanache anunta numele alesului, cele doua tabere se
incaiera. Catavencu isi pierde palaria pe care, acelasi Cetatean turmentat, o
gaseste si o data cu ea descopera si scrisoarea din captuseala.
Soseste alesul de la centru care va recunoaste ca detine o arma sigura in care
si-a putut impune alegerea: o scrisorica de amor de la nevasta unui prieten
persoana insemnata . pe care o pastreaza, fiindca, mai trebuie saltadata.Cetateanul turmentat revine aducand scrisoarea adresantului.
Catavencu se vede deposedat de singura arma de santaj si se pleaca umil in
fata Zoei.
Deznodamantul readuce toate personajele in scena. Are loc festivitatea
organizata in cinstea alegerilor care l-au proclamat unanim pe Agamita
Dandanache . Aceasta festivitate este condusa chiar de Catavencu, pe care-l
vedem sarutandu-si adversarii, care,brusc, au devenit prieteni si pentru fericirea
carora inchina. Piesa se incheie, cortina cade peste atmosfera generala de
veselie: muzica rasuna, toata lumea se saruta, Catavencu se imbratiseaza cu
Dandanache, iar Zoe si Tipatescu privesc fericiti petrecerea. Un adevarat happyend pune stapanire pe sufletele atat de zbuciumate pana acum.
Caragiale foloseste comicul de situatie: scheme tipice , modalitati
cunoscute in literatura comica universala , cum ar fi incurcatura , confuzia ,
coincidenta, exemplu: - pierderea si gasirea scrisorii, aparitiile neasteptate ale
cetateanului turmentat, indicatiile de la centru privind alegerea lui Dandanache,
confuzia facuta de Dandanache intre identitatea lui Trahanache si a lui
Tipatescu .
Comic de limbaj: famelie, scrofulosi, 12 trecute fix, curat murdar
(Pristanda), ai putintica rabdare ( Trahanache ), eu cu cine votez ? , nu mampinge c-ametesc (Cetateanul t. ).
Comic de moravuri: alegerile din trecut, coruptia, conducerea despotica a
prefectului,imoralitatea.
Comic de caracter: demagogul - Catavencu, ramolitul - Dandanache, slugarnicul
- Pristanda, prostul fudul - Farfuridi.
Comicul de nume: Zaharia Trahanache sugereaza capacitatea de a se
modela usor , il modeleaza interesul , ordinele superiorilor de la centru,

Catavencu sugereaza demagogia, Farfuridi Branzovenescu sunt cuplu comic,


nume cu rezonante culinare.
Personajele sunt prezentate la inceputul operei intr-o tabela de personaje:
Stefan Tipatescu, prefectul orasului, Zoe Trahanache sotial lui Zaharia
Trahanache, ceteanul turmentat este, n general, tipul ceteanului comun i al
celui naiv i sincer, n special, etc.
Din didascalii aflam ca febra pregatirii alegerilor este surprinsa in capitala
unui judet de munte .Lipsa localizari geografice precum si personajele tipice
demagogul politic Catavencu, vicleanul bonom Trahanache, canalia senila
Dandanache ; prostul fudul F arfuridi, servilul descurcaret Pristanda ,femeia
adultera Zoe confera candidatilor Tipatescu prefectul judetului ,Agamemnon
Dandanache vechi luptator de la 48 .De altfel si timpul actiuni care este sugerat
vag completeaza aceasta impresie.
Unitatea de baza fiind replica iar modul de expunere este dialogul.
Dupa argumentele aduse mai sus reiese ca opera O scrisoare pierduta
de I.L.Caragiale este comedie.
Criticii teatrali ai timpului au socotit ns piesa lipsit de caliti literare
(Ionescu-Gion, Dass, Claymoor), excepie fcnd Ollnescu-Ascanio care a
scris favorabil despre pies. O apreciere favorabil despre "O scrisoare
pierdut", scrie, fr a semna, i Gh. Panu n ziarul Lupta n decembrie 1884, cu
ocazia reprezentrii piesei la Naionalul ieean.

S-ar putea să vă placă și