b. Universale si particulare
c. Simple si compuse
36.
Dupa calitate, propozitiile sunt:
a. Afirmative si negative
b. Universale si particulare
c. Simple si compuse
37.
Propozitia de mai jos este: "Toate functiile sunt ocupate"
a. universal negativa
b. particular afirmativa
c. particular negativa
d. universal afirmativa
38.
Propozitia de mai jos este: "Unele zile sunt ploioase"
a. universal negativa
b. particular afirmativa
c. particular negativa
d. universal afirmativa
39.
Propozitia de mai jos este: "Unii castani nu sunt folositori"
a. universal negativa
b. particular afirmativa
c. particular negativa
d. universal afirmativa
40.
1. Propozitia de mai jos este: "Nici un om nu este perfect"
a. universal negativa
b. particular afirmativa
c. particular negativa
d. universal afirmativa
7
41.
Dupa cantitate, legea de distributie a termenilor este urmatoarea:
a. Subiectul logic este distribuit in propozitiile universale si nedistribuit in propozitiile particulare
b. Subiectul logic este nedistribuit in propozitiile universale si distribuit in propozitiile particulare
c. Predicatul logic este distribuit in propozitiile universale si nedistribuit in propozitiile particulare
d. Predicatul logic este nedistribuit in propozitiile universale si distribuit in propozitiile particulare
42.
Dupa calitate, legea de distributie a termenilor este urmatoarea
a. Subiectul logic este distribuit in propozitiile afirmative si nedistribuit in
propozitiile negative
b. Predicatul logic este distribuit in propozitiile afirmative si nedistribuit in propozitiile negative
c. Subiectul logic este nedistribuit in propozitiile afirmative si distribuit in propozitiile negative
d. Predicatul logic este nedistribuit in propozitiile afirmative si distribuit in propozitiile negative
43.
c. Adevarul propozitiilor universale determina adevarul propozitiilor particulare iar falsul propozitiilor particulare determina falsul
propozitiilor universale
9
51.
Legea contradictiei se exprima astfel:
a. Valoarea de adevar a unei propozitii este echivalenta cu valoarea de adevar a propozitiei de cantitate si calitate opusa
b. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de calitate opusa
c. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de cantitate si calitate opusa
d. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de cantitate opusa
52.
Daca propozitia universal afirmativa, este falsa, atunci:
a. E = v; I = v; O = f
b. E = ?; I = ?; O = v
c. E = f; I = v; O = f
53.
Daca propozitia particular negativa, este falsa, atunci:
a. E = v; I = v; A = f
b. E = ?; I = ?; A = v
c. E = f; I = v; A = v
54.
Daca propozitia particular afirmativa, este adevarata, atunci:
a. E = v; A = v; O = f
b. E = f; A = ? ; O = ?
c. E = f; A = v; O = f
55.
Daca propozitia universal negativa, este adevarata, atunci:
a. A = v; I = v; O = f
b. A = ?; I = ?; O = v
c. A = f; I = f; O = v
56.
Prin conversiune se realizeaza:
a. schimbarea subiectului logic cu negatia sa
b. schimbarea predicatului logic cu contradictoriul sau
c. schimbarea subiectului logic cu predicatul logic
57.
Prin obversiune se realizeaza:
a. schimbarea subiectului logic cu negatia sa
b. schimbarea predicatului logic cu contradictoriul sau
c. schimbarea subiectului logic cu predicatul logic
10
58.
Prin conversiunea simpla:
a. se schimba cantitatea propozitiei
b. se schimba calitatea propozitiei
c. nu se schimba nici cantitatea, nici calitatea propozitiei
59.
Prin conversiunea "prin accident":
c. improbabila
68.
1. In rationamentele inductive complete, concluzia este:
a. certa
b. probabila
c. improbabila
69.
Metoda in care coprezenta efectelor, determina, probabil, coprezenta cauzelor
se numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda concordantei
c. metoda ramasitelor
70.
Metoda in care prezenta sau absenta aceluiasi efect determina, probabil,
prezenta sau absenta aceleiasi cauze se numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda concordantei
c. metoda ramasitelor
71.
Metoda in care fenomenele legate cauzal trebuie sa fie nu numai prezente in
acelasi timp, ci si absente in acelasi timp se numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda concordantei
c. metoda combinata
12
72.
Metoda in care fenomenele care nu se supun cauzelor determinate prin metoda
concordantei trebuie sa aiba propriile cauze se numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda combinata
c. metoda ramasitelor
73.
Metoda prin care covariatia fenomenelor determina, probabil, raport cauzal se
numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda concordantei
c. metoda variatiilor concomitente
74.
Termenii silogismului se numesc:
a. termen superior, termen inferior, termen intermediar
b. termen afirmativ, termen negativ, termen neutru
c. termen major, termen minor, termen mediu
75.
Axioma silogismului, din punct de vedere al continutului termenilor, se exprima
astfel:
a. insusirea insusirii unui lucru este insusirea acelui lucru
b. ceea ce se afirma sau se neaga despre o clasa de obiecte, se afirma sau se neaga
despre fiecare obiect al acelei clase
c. insusirea insusirii unui lucru se afirma despre fiecare lucru
76.
Axioma silogismului, din punct de vedere al sferei termenilor, se exprima astfel:
a. insusirea insusirii unui lucru se afirma despre fiecare lucru
b. insusirea insusirii unui lucru este insusirea acelui lucru
c. ceea ce se afirma sau se neaga despre o clasa de obiecte, se afirma sau se neaga despre fiecare obiect al acelei clase
77.
Un silogism corect are:
a. doi termeni
b. trei termeni
c. patru termeni
78.
Un silogism corect are:
a. doua premise si o concluzie
b. trei premise si o concluzie
c. un numar nedefinit de premise si o concluzie
13
79.
Termenul mediu, intr-un silogism, trebuie sa fie:
a. distribuit in ambele premise
b. distribuit cel putin in una dintre premise
c. nedistribuit in ambele premise
80.
Termenii concluziei, intr-un silogism, trebuie sa fie:
a. distribuiti in orice situatie
b. distribuiti, numai daca sunt distribuiti in premise
c. nedistribuiti in orice situatie
81.
Din punct de vedere al cantitatii, premisele silogismului trebuie sa fie:
a. amindoua universale
b. amandoua particulare
c. cel putin una universala
d. cel putin una particulara
82.
Din punct de vedere al calitatii, premisele silogismului trebuie sa fie:
a. amindoua afirmative
b. amandoua negative
c. cel putin una afirmativa
d. cel putin una negativa
83.
Concluzia, intr-un silogism cu premise afirmative este:
a. intotdeauna afirmativa
b. intotdeauna particulara
c. intotdeauna negativa
84.
Concluzia, intr-un silogism urmeaza:
a. intotdeauna partea cea mai tare
b. intotdeauna partea cea mai slaba
c. intotdeauna partea termenului mediu
85.
Termenul mediu, in silogismul de figura I este:
a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora
b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora
c. subiect in ambele premise
d. predicat in ambele premise
14
86.
Termenul mediu, in silogismul de figura II este:
a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora
b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora
c. subiect in ambele premise
d. predicat in ambele premise
87.
Termenul mediu, in silogismul de figura III este:
a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora
b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora
c. subiect in ambele premise
d. predicat in ambele premise
88.
Termenul mediu, in silogismul de figura IV este:
a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora
b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora
c. subiect in ambele premise
d. predicat in ambele premise
89.
Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura I sunt:
a. Minora afirmativa, iar majora universala
b. Una negativa, iar majora universala
c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara
90.
Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura II sunt:
a. Minora afirmativa, iar majora universala
b. Una negativa, iar majora universala
c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara
91.
Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura III sunt:
a. Minora afirmativa, iar majora universala
b. Una negativa, iar majora universala
c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara
92.
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand toate argumentele sunt adevarate este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. echivalenta
109.
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand cel putin un argument este adevarat este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. implicatia
110.
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand toate argumentele sunt false este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. excluziunea
111.
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand argumentele au valori logice diferite este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. excluziunea
112.
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand argumentele au aceeasi valoare logica este:
a. conjunctia
b. echivalenta
c. rejectia
d. incompatibilitatea
e. disjunctia
19
113.
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand cel putin un argument este fals este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. echivalenta
114.
Functia de adevar care ia valoarea logica fals, atunci cand antecedentul este adevarat, iar consecventul este fals este:
a. conjunctia
b. disjunctia
c. implicatia
d. echivalenta
e. excluziunea
115.
Daca toate valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt adevarat, atunci formula este:
a. Lege logica
b. Contradictie logica
c. Formula realizabila
116.
Daca toate valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt fals, atunci formula este:
a. Lege logica
b. Contradictie logica
c. Formula realizabila
117.
Daca valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt atat adevarat, cat si fals atunci formula este:
a. Lege logica
b. Contradictie logica
c. Formula realizabila
118.
Unul dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta conditie a intemeierii unei asertiuni:
a. Partenerul este prezent, direct (in timp si spatiu) sau indirect (prin intermediari).
b. Partenerul este interesat de respectiva asertiune
c. Asertiunea este formulata intr-o limba de circulatie internationala
d. Asertiunea este enuntata intr-un sistem de codificare accesibil partenerului
e. Asertiunea este intemeiata
20
119.
Demonstratia are ca scop:
a. obtinerea adeziunii interlocutorului
b. stabilirea valorii de adevar a unei asertiuni
c. intarirea convingerilor personale
120.
Argumentarea are ca scop:
a. obtinerea adeziunii interlocutorului
b. stabilirea valorii de adevar a unei asertiuni
c. intarirea convingerilor personale
121.
Partenerul trebuie sa fie prezent, implicit sau explicit:
a. numai in demonstratie
b. numai in argumentare
c. atat in demonstratie, cat si in argumentare
122.
Datele pe care se sprijina demonstratia trebuie sa fie:
a. intotdeauna adevarate
b. preferabil adevarate
c. adevarul lor nu are nici o relevanta
123.
Datele pe care se sprijina argumentarea trebuie sa fie:
a. intotdeauna adevarate
b. preferabil adevarate
c. adevarul lor nu are nici o relevanta
124.
Procedeele demonstratiei sunt:
a. egale valoric, daca duc la adevar
b. negale valoric, depinzand de context
c. egale valoric, indiferent de rezultat
125.
Strategiile argumentative sunt:
a. egale valoric, daca duc la adevar
b. inegale valoric, depinzand de context
c. egale valoric, indiferent de rezultat
21
126.
Demonstratia are urmatoarea structura logica:
a. ipoteza, fundamentul, procedeul
b. ipoteza, argumentele, procedeul
c. opinia, argumentele, strategia
127.
Argumentarea are urmatoarea structura logica:
a. ipoteza, fundamentul, procedeu
b. ipoteza, argumentele, procedeul
c. opinia, argumentele, strategia
128.
Urmatoarele asertiuni sunt corecte:
a. Demonstratia de confirmare logica urmareste stabilirea falsului ipotezei, iar demonstratia de infirmare logica urmareste stabilirea
adevarului ipotezei
b. Demonstratia de confirmare logica urmareste stabilirea adervarului ipotezei, iar demonstratia de infirmare logica urmareste
stabilirea falsului ipotezei
c. Ambele forme ale demonstratiei urmaresc stabilirea adevarului ipotezei
129.
In demonstratia directa valoarea de adevar a ipotezei rezulta:
a. nemijlocit din fundamente
b. din fundamente, pe baza de calcule comparative
c. din fundamente, prin comparatie cu fundamentele ipotezelor contrare
130.
In demonstratia indirecta, valoarea de adevar a ipotezei rezulta:
a. din punerea in evidenta a unor fundamente indirecte
b. din infirmarea argumentelor contrare
c. din infirmarea valorii de adevar a unor ipoteze alternative
131.
Dupa natura partenerilor, argumentarea poate fi:
a. cu patener real, cu partener imaginar, fata-n fata, triunghiulara
b. cu partener activ, cu partener pasiv, cu partener indiferent, fara partener