Sunteți pe pagina 1din 10

Efectul alimentelor si a

sucurilor acide pe suprafata


dura a smaltului,dentinei si a
materialelor de obturat
fizionomice

Sumar:Obiective:Scopul acestui studio a fost sa determine efectul alimentelor si


bauturilor acide(Cola,iaurt de baut,suc de portocale,supa Tom-yum) pe suprafata dura a
diferitelor substraturi(smalt,dentina,composit,ciment glasionomer traditional,ciment
gasionomer pe baza de rasina,compozit modificat poliacid)
Metode: Mostrele evaluate (numar=10) au fost introduse alternativ,5 de fiecare,in
alimente si bauturi si in saliva artificiala de 10 ori. Etalonul si indicii de duritate postimersie au fost comparati folosind teste t imperecheate.Diferenta de duritate intre grupe a
fost analizata cu ANOVA urmata de un test mai putin semnificativ(LSD).
Rezultate:Cola a redus duritatea suprafetei smaltului,dentinei,compozitului si a
cimentului glasionomer pe baza de rasini(p<0.05).Sucul de portocale si bauturile pt
sportivi au redus semnificativ duritatea suprafetei smaltului(p<0.05).Iaurtul de baut si
supa Tom-yum nu au modificat duritatea niciunui substrat.
Concluzie:Acest studiu de laborator confirma potentialul eroziv ale unor alimente si
bauturi sigur acide de care populatia ar trebui sa tina cont.

INTRODUCERE
Comportamentul de consum joaca un rol major in sanatatea orala.Au fost platite
campanii privind produsele pe baza de zahar si cariile dentare.Oricum,ingrijorarea
populatiei asupra eroziunii suprafetelor,alta forma de distructie a suprafetei dintelui,nu
este mare.Eroziunea dentara este rezultatul demineralizarii dintelui datorita unui proces
chimic de dizolvare acida ce nu include acizii placii bacteriene.Sursele de acizi pot fi
endogene sau exogene,si intensitatea eroziunii este modificata de calitatea si cantitatea
salivei.Alimentele si bauturile acide sunt cele mai cunoscute cauze care duc la aparitia
eroziunii dentare.Un numar de studii a relevat relatia dintre eroziunea dentara si
alimentele acide ca baututi,sucuri de fructe si mancaruri acide.
Ingrijorarea pentru dieta este o problema importanta a societatii
moderne.Consumul de bauturi carbogazoase este importanta printre tinerii din zilele
noastre si acest obicei ajunge pana la batranete.Popularitatea bauturilor pentru sportvi a
ridicat intrebari despre potentialul lor eroziv.Dietele sanatoase,ca ,fructele,sucurile de
fructe si iaurturi pot de altfel cauza eroziune prin aciditatea lor.Continuand,aciditatea
poate fi un element esential in anumite feluri de mancare acide.De exemplu,Tom-yum, o
foarte cunoscuta supa tailandeza fierbinte,reduce duritatea smaltului.
Eroziunea dentara nu afecteaza doar smaltul.Cand ajunge la dentina cauzeaza
hipersensibilitate,sau in cazuri severe,expunerea pulpei sau fractura dintelui.Performanta
clinica si materialele de obturatie sunt afectate de asemenea.Studiile au aratat ca o
conditie acida degradeaza cimenturile glasionomere,compozitele pe baza de rasini si
compozitul microfiller.In mediul oral,saliva modifica procesul eroziv.Indivizii cu flux

salivar scazut sau diminuat sunt susceptibili la eroziuni dentare.Cateva din materialele de
obturat au aratat o crestere a duritatii dupa o imersie prelungita in saliva.
Obiectivul acestui studiu de laborator a fost sa masoare schimbarile in duritatea
suprafetei smaltului,dentinei si a materialelor pt obturatii dupa introducerea in alimente si
bauturi acide care reprezinta diete populare,si au potential de a cauza eroziune acidica in
cavitatea orala.Astfel se testeaza ipoteza conform careia duritatea smaltului,dentinei si a
materialelor de obturatii nu se schimba dupa introducerea in alimente acide sau
bauturi.Imersiile alternative ale substraturilor in saliva artificiala a fost realizata ca o
tentativa de a simula efectul de spalare.Diferentele intre schimbarile duritatii realizate de
catre alimente si bauturi acide suferite de anumite substraturi au fost deasemenea
determinate.

MATERIALE SI METODE
Cele 50 de modele de dinti au fost preparate din 25 premolari extrasi ce au fost
taiati oralo-lingual cu un fierastrau cu diamant cu viteza scazut(Isomet
1000,Buehler,Lake Bluff,USA).O parte a dintelui (vestibular sau palatinal/suprafata
linguala) a fost denumita la intamplare smalt si curatata pentru a obtine o suprafata plana
de smalt folosind o hartie pe baza de carbid silicon de diferite grade de abrazie,urmata de
lustruire.Cealalta parte a dintelui a fost curatata si lustruita pentru a obtine o suprafata
dentinara plana.Dintii au fost tinuti in apa distilata la temperatura camerei inainte de a fi
testati.
50 de specimene de dinti au fost preparati folosind 5 materiale de obturat listate in tabelul
1.Fiecare material a fost introdus intr-o forma cilindrica.(5 mm diametru,2 mm grosime)
si acoperita cu o bucata de sticla in timpul procesului.Compozitul normal si compozitul
modificat de poliacid au fost tratate timp de 40 de s iar compozitul microfiller timp de 20
de s urmand instructiunile producatorului,folosind un echipament pentru
tratament(model 2500,3M ESPE,St Paul,USA).Specimenele tratate care au fost acoperite
cu sticla au avut suprafate tip oglinda si nu au mai cerut a fi curatate sau
lustruite.Specimenele tratate au fost tinute in apa distilata la temperatura camerei inainte
de a fi testate in aceeasi zi.Glasionomerii au fost amestecati conform instructiunilor
producatorilor.

Figura 1.Diagrama care arata specimenele de smalt


si dentina prelevate de la un premolar.E(smalt) si D(dentina) sunt arii pe fetele orale si
linguale plane pentru a fi realizate masuratorile duritatii.Doua specimene de dentina si
smalt au fost realizate din fiecare dinte.

Glasionomerii modificati pe baza de rasini au fost tratati usor timp de 20 de s,si


specimenele glasionomere au fost lasate in forma timp de aproximativ 6 minute pentru a
se intari.Toate specimenele glasionomere au fost tinute in apa distilata pentru 24 de ore
inainte de a fi testate.
Masuratorile microduritatii au fost realizate folosind un tester pentru
microduritate(model FM 700e,FutureTech,Tokyo,Japan).Sase indentari per test au fost
realizate pe fiecare model.Incarcatura indentarii a fost de 100 g cu 15 s.Pentru modelele
de smalt si dentina,indentarile au fost realizate in aria cervicala ale fetelor orale si
linguale,cu cel putin 300 ym intre spatieri.Pentru modelele de compozit,indentarile au
fost pozitionate pentru a acoperi mare parte din suprafata,ceea ce a dus la spatiu largit de
indentatie.
Dupa ce a fost inregistrata microduritatea etalon,modelele au fost introduse
alternativ manual,5 de fiecare,in 32.5 ml de alimente sau bauturi acide(tabel 2) si in
saliva artificiala de 10 ori la temperatura camerei.Protocolul de absorbtie a fost simulat
intr-un recipient cu bauturi usoare(325 ml).Timpul total de absorbtie a fost de 100 s.Dupa
ce secventa de absorbtie a fost completa,modelul a fost clatit cu apa distilata,uscata si
supus testarii microduritatii post-imersie.
Cifrele pentru duritate ale etalonului si ale masuratorilor post-imersie su fost
comparate folosind teste T.Diferentele de duritate dupa introducere au fost comparate
intre tipurile de alimente si bauturi folosind o singura data ANOVA urmata de un test mai
putin semnificativ(LSD)
4

Aciditatea fiecarui aliment si a fiecarei bauturi a fost masurata(n=7) cu un ph


metru(model 420A,Orion Research Inc,Boston,Usa).Adaugand,aciditatea neutralizabila a
fost determinata,ca si volum de 0,1 M solutie de hidroxid de sodiu adaugata la 20 ml de
aliment sau bautura testata pentru a atinge un ph de 7.0.

REZULTATE
Rezultatele duritatii Vickers pentru duritate(VHN) ale etalonului si ale masuratorilor
post-imersie sunt aratate in tabelul 3.Duritatea smaltului a descrescut
semnificativ(p<0.05) dupa introducerea in Cola ,suc de portocale si bauturi pentru
sportivi.Duritatea suprafetei dentinei,compozitului si a glasionomerului a descrescut
semnificativ(p<0.05)dupa introducerea in Cola.Duritatea suprafetei

compozitului universal,a glasionomerului conventional,si a compozitului pe baza de


rasini nu s-a schimbat in nici intr-un aliment sau bautura(p>0.05).
Tabelul 4 arata schimbarile de duritate ale fiecarui substrat in alimente si bauturi
acide.Efectul la Cola a fost mai mare decat a oricarei bauturi testate pe
smalt,dentina,compozit si glasionomer(p<0.05).Bauturile pentru sportivi au redus in mod
semnificativ duritatea smaltului mai mult decat iaurtul de baut sau supa Tomyum(p<0.05)Nu s-a obsrvat nici o diferenta notabila in schimbarile duritatii intre sucul de
portocale ,iaurtul de baut si supa Tom-yum in toate substraturile sub conditia prezentului
test(p>0.05),Schimbarile de duritate din iaurtul de baut si din supa Tom-yum au fost putin
sub conditiile folosite in aceste studiu.
Ph-ul si aciditatea neutralizabila sunt aratate in tabelul 5.Cola a avut cel mai
scazut ph si supa Tom-yum a avut cea mai mare valoare a ph-ului.Sucul de portocale si
iaurtul de baut au fost mai greu de neutralizat decat Cola,bauturile sportive si supa Tomyum.

DISCUTIE
In timpul consumului,alimentele sau bauturile iau contact pentru putin timp cu
suprafetele dintelui inainte de a fi spalate de catre saliva.In studiile
anterioare,substraturile

au luat contact de obicei cu alimente acide pentru o lunga perioada de timp sau nu a
contat pentru rolul salivei.Acest studiu a fost realizat pentru a simula efectul de spalare a
salivei pe un individ care consuma un pahar de bautura(325ml) timp de mai multe
imersiuni.Am extins acest model la alte tipuri de alimente si bauturi pentru o obtine o
conditie controlata,chiar daca perioada de consum ale altor diete poate fi diferita.Alte
efecte protectoare ale salivei ca remineralizarea sau obtinerea unei pelicule nu au putut fi
reproduse in laborator.
Valorile microduritatii de baza pentru smalt in acest studiu au variat de la 260 la
279 VHN.Aceste valori sunt similare ca si in studiul raportat de Meredith,dar mai mici
decat de valoarea raportata de Maupome.Studiul nostru a cerut o suprafata larga si plana
suficienta pentru a se face 12 indentatii.De aceea aria supusa eroziunii nu a fost suprafata
originala de smalt,si mai mult supusa eroziunii.Microduritatea descreste de la suprafata
smaltului exterior inspre jonctiunea smalt dentina,ceea ce explica valorile noastre de baza
scazute.In prezentul studiu,baza si masuratorile post-imersie pentru fiecare model au fost
duse in acelasi plan.Microduritatea dentinei,variand de la 46 la 53 VHN,este similara
studiilor anterioare.Microduritatea materialelor compozit a fost de asemenea in aceeasi
plaja de valori ca si valorile declarate de ceilalti cercetatori.
Masuratorile duritatii au fost realizate pe ambele fete,orala si palatinala/linguala a
smaltului.In conditii clinice,smaltul palatinal/lingual a fost raportat ca fiind mai
susceptibil la eroziune decat smaltul oral.O rata mai scazuta a eroziunii a smaltului oral
poate fi rezultatul locatiei lui,ce poate permite un acces mai bun salivei sau mai putin
contactului cu acizii.In acest studiu am ales la intamplare smaltul oral si palatinal/lingual
folosit la masuratori si acest lucru a redus efectul localizarii in suprafata.Masuratori ale
duritatii dentinei au fost de altfel studiate in publicatii anterioare.Pe un nivel la
scala,duritatea dentinei este localizata dependent de diferitele proprietati ale dentinei
peritubulare si intertubulare sau ale tubulilor dentinari umpluti cu aer.Cu 100g incarcatura
aplicata indentarii in prezentul studiu,dimensiunea indentarii a fost de aproximativ 60x 60
ym,care a acoperit o suprafata de dentina suficient de mare incat sa permita aflarea unor
valori consistente.
Rezultatele din acest studiu au aratat ca bautura Cola a cauzat o mare reducere a
valorilor duritatii smaltului,urmata de bauturile pentru sportivi si sucul de portocale.Un

efect similar al bauturilor a fost aratat si in studiile precedente.Ar trebui tinut minte ca
protocolul de absorbtie din acest test a fost relativ scurt,10 cicluri a cate 5 imersate in
alimente acide cu 5 imersate in saliva artificiala.Cateva din bauturi sunt consumate
racite,in timp ce supa Tom-yum este consumata fierbinte.Temperatura alimentelor
afecteaza extinderea eroziunii.In acest studiu noi le-am evaluat la temperatura camerei.
In general,alimentele cu un Ph scazut au un efect eroziv mai mare.Am aflat ca
bautura cu cea mai mare capacitate de eroziune,cu un Ph de 2,74,este Cola.Smaltul a fost
afectat si de catre bauturile sportive si sucul de portocale,dar nu si de iaurtul de baut,chiar
daca toate 3 bauturile au avut Ph-uri similare,intre 3.75-3.83.Evident,Ph-ul nu este
singurul factor care duce la eroziunea smaltului.Capacitatea de protectie si

aciditatea pot modifica procesul eroziv.Bauturile sportive au fost mai usor de neutralizat
decat sucul de portocale si iaurtul.Lussi a raportat faptul ca suprafata smaltului nu a fost
afectata de catre iaurt din cauza concentratiei crescute de calciu si fosfat.Alte
componente,ca fluorul,afecteaza de asemenea capacitatea de eroziune.
Rezultatul nostru nu a aratat o reducere in duritatea suprafetei smaltului indusa de
supa Tom-yum.Durata expunerii din acest studiu a fost mai degraba scurta pentru o masa
pentru ca am aplicat perioada de contact pentru a bea un pahar de Cola la toate alimentele
si bauturile.Frecventa,durata,temperatura si modul expunerii la alimentele si bauturile
acide au rol in extinderea eroziunii.
Acest studiu a aratat ca bauturile sportive si sucul de portocale au descrescut in
mod semnificativ duritatea smaltului,dar nu si a dentinei.Acest lucru poate fi explicat prin
diferenta de compozitie dintre cele doua tesuturi.Smaltul,compus din 87%substante
anorganice,este dizolvat bine intr-un mediu acid.Dentina,pe alta parte,are 47%substante
anorganice,deci este mai putin susceptibila la atacul acid.
Materialele de obturat fizionomice au aratat o tendinta de eroziune sub conditii
acide.Am gasit valori de duritate ale compozitelor si ale glasionomerului pe baza de
rasini,modificate semnificativ dupa introducerea in Cola.Totusi,valorile duritatii
compozitului universal,compozitului pe baza de rasini si glasionomerului conventional nu
au suferit schimbari semnificative.Acizii organici induc o anumita afectare a polimerilor
bis-GMA based. Continul mai mare in rasini al compozitului microfiller poate fi motivul
pentru o mai mare reducere a duritatii in comparatie cu compozitul universal pe baza de
rasini .
Microdiferenta de baza pentru glasionomerul conventional cu iaurtul de baut si
glasionomerul pe baza de rasini cu sucul de portocale a fost negativa,materialele
intarindu-se dupa procesul de imersiune.Un studiu de laborator anterior a relevat faptul ca
o crestere a duritatii glasionomerului conventional s-a realizat dupa o introducere

prelungita in saliva datorita difuziunii ionilor de calciu si fosfat in suprafata.Cresterea


duritatii pe care am observat-o a fost atat de mica ca si rezultatul variatiilor de masuratori.
In acest studiu de laborator Cola,bauturile pentru sportivi,si sucul de portocale
au afectat suprafata smaltului in ciuda perioada de contact relativ scazuta(10 cicluri a cate
5 fiecare) intre substraturi si alimentele acide.Efectul protector a salivei joaca un rol
major in moderarea extinderii eroziunii in cavitatea bucala.Perierea dintelui sau
abrazia,pe de alta parte poate intensifica procesul eroziv.O cercetare mai amanuntita
pentru a intelege mai bine mecanismele exacte in procesul de eroziune este necesar a fi
realizata.Chiar daca acest studiu nu poate reproduce in totalitate complexul mediu
oral,confirma potentialul eroziv ale catorva alimente si bauturi acide de care populatia ar
trebui sa tina cont.

CONCLUZII
In timpul unei scurte perioade de contact,care a simulat bautul unui pahar de
suc,Cola a redus semnificativ duritatea suprafetei smaltului,dentinei,compozitului si
glasionomerului pe baza de rasini.Stratul de smalt a fost afectat de altfel si de catre sucul
de portocale si de catre bauturile pentru sportivi.Iaurtul de baut si supa Tom-yum nu au
redus duritatea nici unui substrat testat.

Bibliografie

10