Sunteți pe pagina 1din 26

Inginerie tisulara si

medicina regenerativa

CURS 4
An II Bioingineria Reabilitarii

Ingineria tisulara a ficatului


- Organ complex din punct de vedere
structural si metabolic
- Lista actuala de asteptare: aprox.
19000 pacienti
- actual - dispozitive extracorporale
care functioneaza ca o punte pana la
transplant

Ficatul este situat in cavitatea


abdominala etajul supramezocolic
n partea superioara dreapta, imediat
sub diafragm, iar lobul sau stng se
intinde pana in epigastru. Locul
ocupat de ficat se numeste loja
hepatica.
Ficatul are forma unui semiovoid,
asezat transversal in abdomen, cu
lungimea de aproximativ 28 cm,
diametrul antero-posterior de 18 cm,
inaltimea de 8 cm si greutatea de
aproximativ 1400 grame, are
culoare rosie-caramizie, datorita
cantitatii mari de sange pe care o
conine.

Ficatul prezinta trei fete :


a) Faa superioar (diafragmatica) este convex n sus i vine n raport
cu diafragmul i cu peretele anterior al abdomenului.
b) Faa inferioar (viscerala) este concav i vine n raport cu :
stomacul, duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept i
glanda suprarenala dreapt.
Adpostete n poriunea anterioar vezicula biliar, iar n cea posterioar
vena cav inferioar.
Conine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera
hepatic, vena port, ductul hepatic, limfaticele i nervii.
c) Faa posterioar o continu pe cea superioar i vine n raport cu
peretele posterior al cavitii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.

Structura :
Lobulul hepatic reprezint unitatea anatomic i funcional a
ficatului. Are forma unei piramide aezate cu baza spre suprafaa
ficatului i vrful spre interior. In seciunea transversal are aspectul
unui poligon cu 5-6 laturi.

Structura :
n structura lui distingem: capilare sanguine, celule hepatice,
canalicule biliare i filete nervoase vegetative. n centru are o ven
centrolocular, iar la periferie prin alturarea a minim trei lobuli
hepatici se formeaz spaiile portale (Kiernan).
Aceste spaii conin:
esut conjunctiv,
o ramur a venei porte,
o ramur a arterei hepatice,
unul sau dou canale biliare,
limfatice i filete nervoase.

Sngele circul de la spaiul port spre vena centrlobular, iar bila din
centrul lobului spre spaiul port.

Celulele hepatice sunt aezate n cordoane Remark, dispuse radiar n


ochiurile reelei capilare intralobulare. ntre celulele hepatice i peretele
capilarelor se afl spaiul de trecere Disse. ntre celulele endoteliului
vascular se situeaz celulele Kupffer, fagocite ce particip la degradarea
hemoglobinei. ntre cordoane se formeaz, prin simpla lor alturare,
spaii nguste numite canalicule biliare, care nu au perei proprii.

Spre periferia lobului, canaliculele biliare i constituie un perete propriu,


numit colangiola. Colangiolele din lobulii nvecinai se unesc ntre ele i
formeaz la nivelul spaiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare.
Canalele biliare periboluare se unesc ntre ele i dau natere la dou
canale hepatice drept i stng corespunztoare celor doi lobi ai
ficatului, care prsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc i formeaz
canalul hepatic comun.

Dup un traiect de 3-4 cm, canalul hepatic comun se unete cu canalul


cistic i alctuiesc mpreun canalul coledoc, care se deschide n duoden.

Canaliculele biliare i canalele biliare perilobulare formeaz cile


biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun i canalul coledoc
alctuiesc cile biliare extrahepatice.
Acinul hepatic reprezint subunitatea morfofuncional a lobului
hepatic. Este constituit din totalitatea celulelor irigate de acelai vas
i care i vars bila n acelai canalicul biliar.

Vascularizaia ficatului este realizat de :


a) Artera hepatic ia natere din trunchiul celiac. La nceput continu
direcia acestuia i cnd ntlnete vena port se divide n dou
ramuri terminale: hepatic proprie i artera gastroduodenal.
Artera hepatic proprie se divide la nivelul hilului hepatic n ramura dreapt i
stng. D o serie de colaterale: artera piloric, artera cistica, ramuri terminale.
Artera gastroduodenal se bifurc n artera
gastroepiploic dreapt i arterele pancreaticoduodenale anterioar i posterioar.

b) Vena port este trunchiul venos colector al sngelui din tractul


digestiv subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia natere din vena
mezenteric inferioar care dreneaz colonul stng. Acesta se vars n
vena splenic, care se unete in continuare cu vena mezenterica
superioar (care dreneaz intestinal subire, pancreasul i colonul drept)
i care este continuat cu direcia spre ficat de vena port.

Functiile ficatului
Functie principala a ficatului este sa stocheze energie in forma
glicogenica, care este compusa dintr-o forma de zahar numita glucoza.
Ficatul inlatura glucoza din sange atunci cand nivelul acesteia este crescut
printr-un proces numit glicogeneza, ficatul combina moleculele de glucoza in
lanturi lungi pentru a creea glicogenul, un carbohidrat care asigura o forma
de energie depozitata. Cand nivelul glucozei din sange scade sub nivelul
normal de care organismul are nevoie pentru indeplinirea functiilor specifice,
ficatul reverseaza aceasta reactie transformand glicogenul in glucoza.

Alta functie cruciala a ficatului este productia bilei, un lichid de


culoare galben-maro ce contine saruri necesare pentru digestia lipidelor
sau a grasimilor. Aceste saruri sunt produse de lobuli. Bila paraseste
ficatul printr-o retea de ducte si este transportata in colecist, care
concentreaza bila si o elibereaza in duoden (numai pe perioada
digestiei)
Vitaminele se gasesc de asemenea depozitate in ficat. Prin vena portala
trece sangele bogat in agenti nutritivi, ficatul colecteaza si depoziteaza
vitamina A, D, E si K, raman depozitate de asemenea si vitaminele B.

Ficatul functioneaza ca o fabrica chimica.


Cateva proteine importante gasite in sange, se sintetizeaza in ficat.
Una dintre acste proteine albumina ajuta in retentia de Ca+ si altor
substante in circuitul sangvin. Albumina ajuta de asemenea la reglarea
miscarii apei din sange in tesuturi. Ficatul produce si globina una din
cele 2 componente ce formeaza hemoglobina. Mai produce si alte
grupuri de proteine ce includ anticorpi.
Multe alte substante sunt produse de ficat: fibrinogen, protrombina
care ajuta in vindecarea ranilor, in cicatrizare si colesterol o
componenta cheie a membranelor celulare care transporta grasimi din
sange in tesuturi.

Aditional fabricarii produsilor chimici, ficatul ajuta la neutralizarea,


inactivarea si eliminarea substantelor toxice ca: medicamente si
alcool din circuitul sangvin. Functia antitoxica este practicata de ficat
prin absorbtia de toxine, le altereaza chimic apoi le excreta in bila.
Chiar daca este expus la multe substante daunatoare, acest remarcabil
organ ficatul este capabil sa se regenereze, sa se autorepare sau sa
poata inlocui tesutul lezat. Constructia lui in care micii lobuli
performa aceasi functie, arata ca in momentul in care o sectiune este
lezata alta sectiune va prelua functia zonei lezate pana cand acesta
va putea functiona din nou, va fi reparata. Ficatul este subiectul
multor boli care ii pot coplesi functiile regeneratoare.

Cauze ale lezarii ficatului


Obezitate
Alcool
Hepatite

B/C si alte virusuri

Toxine
Boli

autoimune
Acetaminophen (Tylenol)
Medicamente- antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene
Ingestia de otravuri
Boli metabolice
Cancer

SOLUTII
Transplantul de ficat constituie o metoda de tratament in bolile
hepatice. Problemele fundamentale pe care le ridica transplantul de
ficat le constituie:
-alegerea severa a donatorilor;
-inexistenta unei variante terapeutice care sa stopeze amplificarea
deficientei hepatice.

Directii de cercetare:
-preluarea temporara a functiei ficatului:
extracorporali si dispozitivele de hemoperfuzie;

bioreactorii

-transplantul de sisteme hepatocitare ca alternativa permanenta.

SISTEME DE ASISTARE A FICATULUI


Bioreactoare cu fibre cu lumen
HepatAssist (Circuit Biomedical), celule porcine pe purtatori tip fibra
Live Rx (Algenix Inc), celule porcine pe gel colagenic cu fibre cu lumen in interior
ELAD (VitaGen), hepatocite umane cultivate pe fibre cu lumen din polisulfone
Excorp Medical BAL, hepatocite porcine suspendate in colagen, inafara unor fibre
prin care curge sangele

Alte configuratii:
sferoizi
sisteme de tip sandwiches pe baza de colagen
sferoizi microincapsulati
culturi suprapuse

HEPATASSIST
Stadiu: testare clinica - faza III, in
SUA si EU
Utilizeaza hepatocite de porcine intrun circuit de detoxificare si sinteza de
componente
Hepatocitele sunt criogenate si apoi
reincalzite dupa o perioada de timp.
Procedeul elimina celulele antigenice
si pastreaza doar celulele functionale.

Etape
- Sangele este preluat de la pacient cu ajutorul unui cateter cu dublu
lumen inserat in vena femurala superficiala

- Separatorul de plasma separa plasma din sange,


previne
afectarea
eritrocitelor si leucocitelor,
permitant
intoarcerea
acestora
in
circulatia
pacientului
- Pompa asigura miscarea lenta a plasmei prin intreg sistemul,
toxinele fiind eliminate in hemoperfuzor. O coloana cu
membrana celulozica asigura aceasta functie.

Incalzitorul + oxigenatorul - au rolul de a pastra hepatocitele intr-o


stare de functionare adecvata

Bioreactorul - consta din module de fibre cu lumen care contin


hepatocite. Fibrele sunt din acetat de celuloza, sunt poroase, cu o
suprafata interna de 6000cm2.

In aceste module exista 5bilioane hepatocite porcine care permit


plasmei sa circule cu un debit de 400mL/minut.
Se produce un transfer liber intre plasma si hepatocite, sistemul
actionand in acelasi mod ca un ficat normal.

Sisteme hepatocitare pentru transplant


Aceste sisteme ofera posibilitatea de a crea multe functii echivalente ficatului, fie
depozitand hepatocite prin conservare crioscopica fie utilizarea celulelor analoage
pentru terapia genetica.
1.Modelul de injectare hepatocitar
Hepatocitele necesita, pentru crestere si diferentiere, o matrice extracelulara si de
aceea se poate pleca de la tesutul ca matrice extracelulara. Hepatocitele izolate au fost
injectate direct in splina sau ficat. Studiile efectuate au aratat o corectie importanta,
insa temporara a defectelor metabolice ale ficatului.
Caracteristici:
-tehnica clasica;
-localizare corecta;
-durata de injumatatire scurta;
-timp redus de raspuns tisular;
-utilizeaza molecule mari;
-posibila toxicitate;
-conjugare cu proteine purtatoare inerte.

2.Transplantul hepatocitelor pe matrici polimerice


Deoarece aplicarea practica a implanturilor de hepatocite
care sa prolifereze si sa preia functiile ficatului nu a fost inca
posibila, constructia unui schelet hepatocitar utilizand polimeri are
drept scop transplantul unui mare numar de hepatocite care sa
permita supravietuirea unei parti din acestea.

Interfata polimer hepatocite poate fi manevrata prin


intermediul proteinelor (laminina, fibronectina) precum si factori de
crestere pentru a imprima aderenta, viabilitatea, functia si cresterea
celulelor.

A Dispozitiv rezervor
C Microsfere polimerice

B Matrice polimerica solida


D Hidrogeluri
(i) inglobare; (ii) degradabile
(iii) umflare

TERAPIA CU CELULE STEM

S-ar putea să vă placă și