Analiza individuala:

Biblioteca lui Celsus, Milet

Poarta de intrare in agora sudica din Milet
Teatrul din Sabratha

Petra
Un centru arhitectural demn de luat n seam l reprezint oraul Petra (,,piatr n lb. Greac)
din Iordania, care este renumit pentru templele sale spate n stnc. Dei n primul rnd
relieful ar fi reprezentat o problem, pentru nabateeni nu a fost dect o provocare, ei folosind
toate particularitile sitului n folosul lor. Astfel c riscul mare de inundabilitate i ariditatea
zonei au stat de fapt la baza unui sistem de irigaii foarte bine pus la punct( reea de
rezervoare, tuneluri spate n piatr i conducte de teracot). Poziionarea geografic
strategic (romanii i grecii n vest, perii n est), a fcut din acest ora un nod comercial
extrem de important cu o arhitectur interesant prin efectele rezultate din mbinarea
tradiiilor cu elementele vocabularului plastic elenistico-roman.
Semnificativ este strada principal, mobilat cu spaii comerciale, nimfee, dar i cu Palatul
Regal, Gymnasiul, Marele Templu Central, Termele Publice precum i un arc de triumf cu trei
deschideri. Dou teatre, un apeduct i numeroase edificii funerare i de cult spate n roc,
prezentnd spre exterior faade cu ordine suprapuse, completeaz seria construciilor de seam
ale oraului.

Al Khazneh
Cea mai bine pstrat construcie al acestui ora este Al Khazneh(39 m nlime).
Trezoreria a mprumutat n arhitectura sa diferite elemente mesopotamiene, egiptene,
grecesti, romane. Stilul elenistic se recunoate ndeosebi prin frontoanele rupte i domul
central poziionate n partea superioar, frontonul central al intrrii i coloanele din fa.
Motivele sculpturale ne dau multe informaii despre direcia funebr a construciei: cei 4
vulturi, dansul morii al celor 6 amazoance, iar la baza faadei se gsesc 2 figuri ce i-ar
reprezenta pe gemenii Castor i Pollux, care duc sufletul oamenilor n lumea de dincolo.
La interior, lucrurile sunt mult mai simple, pereii sunt drepi, iar cele 3 camere sunt
rectangulare, inclusiv nivelul subteran (mormntul propriu-zis).

Al Dayr
Cel mai nsemnat monument al oraului Petra i dateaz din timpul secolului I i Hr.
Este localizat n colul nord-vestic cel mai ndeprtat al vii Petra, n spatele Strzii cu
coloane, aprnd ochiului ca o machet mai mare a Trezoreriei, aflat n defileu.
,Este monumentul cu cea mai larg faad din ntreaga vale a oraului Petra, msurnd o
lime de 50 de metri i o nlime de 45 de metri. Doar ua monumentului are o nlime de
26 de metri. n pofida numelui, acest monument a fost sculptat n piatr pe post de mormnt,
ns crucile spate n interior au dus la numele actual al locului. Ca i Trezoreria, aceasta
este alctuit din dou etaje acoperite de o magnific urn.
Perioada de stpnire roman se suprapune cu ultima perioad de nflorire i perioada de
declin a acestui ora. Importana comercial a acestui centru ncepe s nu mai fie una
1

reprezentativ n lumea comerului n zon, asta datorndu-se n mare parte i creterii

comerului pe mare.
n 363 un cutremur de pmnt drm multe cldiri ale oraului, altele fiind doar grav
avariate. Acest cutremur afecteaz sistemul de colectare a apei care asigura viaa n ora.
Deoarece multe dintre cldiri au devenit, cu timpul, foarte vulnerabile jafurilor, multe dintre
morminte au fost prdate i multe dintre comori rtcite, rmnnd astzi necunoscute.
-

O fresca din Casa Labirintului, Pompei reprezentand un tolos in plan secund.

Baalbek
Complexul de temple Baalbek (fig.1) se afla la aproximativ 86 km nord-est de oraul
Beirut n estul Libanului. Situat in cea mai nalta zon a vii Bekaa, ruinele sunt unele din cele
mai extraordinare i enigmatice locuri religioase dincele mai vechi timpuri. Mult naintea
fenicienilor care au construiasca Templul lui Baal si apoi a romanilor care au construit
Templului lui Jupiter, la Baalbek se afla cel mai mare bloc de piatra construit vreodata de om
(fig.2).

Templul lui Jupiternceput in timpul mpratului Augustus, n secolul I .Hr.,construcia

templului s-a finalizat in anul 60 d.Hr in timpul domniei lui Nero, fiind cel mai mare temple
construit vreodata in lumea Greco-roman.
Complexul sanctuarului (fig.4) este plasat pe o platforma (fig.5) inalt de 11m, de origine
pre-roman, construit din blocuri de piatr trilitice extrase din carire de piatr locale, insa
modul in care au fost deplasate si poziionate rmane un mister de inginerie.
Acest este constituit din patru caldiri principale: Propilea, Curtea Hexagonal, Marea Curte,
i Templul in sine.
Propilea
Terminat la mijlocul secolului al III-lea aceasta este lat de aproximativ 71,5m i face
legatura cu platform mai sus menionat. Aceasta era alctuit din dou turnuri laterale intre
care se afla o colonada de 12 coloane de granit corintice nalte de 12 m decorate cu mozaicuri.
Curtea Hexagonal (fig.6)
Trei ui duc din propilee in curtea hexagonala, 30 de coloane formand un portic cu patru
exedre, ce nconjura curtea si susinea antablamentul. Ca si propileea, aceasta a fost terminat
la mijlocul secolului al III-lea, cu un secol mai trziu dect Marea Curte.
Marea Curte (fig.7)
Construit in secolul al II-lea, aceasta acoper o suprafa de 134x112 m si era una dintre cele
mai importante spaii ale sanctuarului deoarece de aici pelerinii puteau vedea ntreaga mreie
a templului. Curtea era inconjurat de un poric din care astazi a mai rmas doar un col. De-a
lungul zidului erau 12 exedre, 4 semicirculare i 8 rectangulare. In centrul acesteia se afla un
altar de sacrificii si un tur pentru o vedere panoramic asupra procesiunilor aezate pe axa de
intrare, flancate de doua piscine folosite pt purificare.
Templul lui Jupiter (fig.8)

Trecand prin Propilee, prin Curtea Hexagonal i Marea Curte, se ajunge n cele din urma la
Templul lui Jupiter. Aceast apropiere a sanctuarului printr-o serie de spaii definite este
preluat din arhitectura orientala. Templul msoar 88x48m i se afla la o inaltime de 13m
fata de teren si de 7m fata de curte; in interiorul templului se ajungea printr-o sacr
monumental.
Templul era inconjurat de 54 de coloane corintice, inalte de aproximativ 19m din granit aduse
din Aswa, Egipt. Acestea erau unite in partea superioar de un antablament decorat cu frize cu
tauri si capete de lei unite prin ghirlande; capetele de lei serveau si drept sistem de scurgere a
apei de pe acoperi (fig.9).
Podiumul pe care st templul este construit pe unele din cele mai mari blocuri de piatra. Pe
partea vestic se afl Trilitonul (fig.10), un celebru grup de pietre ce cntresc peste 800 t
fiecare.

Templul lui Bachus (fig.11)

Este poziionat n partea nordic a Templului lui Jupiter, fiind mult mai mic dect acesta nsa
mult mai bine pastrat. A fost construit la sfritul secolului al II-lea, in timpul mparatului
Antonius Pius.
Intrarea impresionant (fig.12) - in spatele unui portic precedat de 33 de scri, ce urcau pe
platforma nalta de 5 m a templului. Dei porticul nu s-a pstrat, poarta in sine si decoraiunile
sale complicate sunt ntr-o stare foarte bun de conservare. Buiandrugul uii este decorat cu
un vulture ce ine o ghirland flancata de doi heruvimi.
Peristilul (fig.14) este format din 46 de coloane corintice care nconjurau cella templului,
acoperita cu un tavan boltit bogat decorat.
Interiorul templului era nconjurat de coloane corintice si de nise n care odat se aflau statui
ale zeittilor.

Templul lui Venus (fig.17)

Aflat n afara Acropolei Baalbek-ului, templul a fost finalizat n secolul al III-lea d.Hr.
Acesta a fost construit pe un podium pentagonal decorat cu scoici si porumbei, simbol al
zeiei dragostei, frumuseii si fertilitii, Venus (echivalent cu Astare) (fig.18). n ciuda
acestor decoraiuni, unii specialist considera c templul era dedicat zeiei Fortuna.

List imagini Petra:

3

Fig.1 Trezoreria( Al Khazneh)

Fig.2 Detaliu fronton rupt (Al Khazneh)

Fig.3 Mnstirea (Al Dayr)

Lista imagini Baalbek

Fig.1 Planul complexului de temple de la Baalbek

Fig.2 Cel mai mare trilit din lume

Fig.3 Templul lui Jupiter

Fig.4 Ruinele sanctuarului Templului lui Jupiter

Fig.5 Platformele templului

Fig.6 Curtea Hexagonal

Fig.7 Marea Curte

Fig.8 Templul lui Jupiter

Fig.9 Detaliu, Templul lui Jupiter

coloane

detaliu coloana

10

detaliu coloane

11

Fig.10 Trilitonul

12

Fig.11 Planul Templului lui Bachus

Fig.12 Intrarea n Templul lui Bachus

13

Fig.13 Detalii intrare n templul lui Bachus

14

Fig.14 Peristil, Templul lui Bachus

15

Fig.15 Cela, Temple lui Bachus

Fig.16Detaliu,Templul lui Bachus

16

Fig.17 Planul Templului lui Venus

Fig.19 Templul lui Venus

17

Fig.18 Reconstituire, Templul lui Venus

18