ROMNIA

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I TINERETULUI

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN
VETERINAR CLUJ-NAPOCA

Str. Mntur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, Romnia

tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA:
MASTER DEZVOLTARE RURAL

Reglementri naionale i comunitare

privind calitatea aerului

Masterand:

Cuprins
Capitolul I

NOIUNI TEORETICE I GENERALE-POLUAREA.....Pag 2

Capitolul II

MONITORIZAREA CALITII AERULUI

1. Proiectarea i obiectivele sistemului de monitorizare a calitii aerului..Pag 7

2. Puncte de msurare, instrumentaie i variabile monitorizate. Sistemul de
monitorizare a calitii aerului n Romnia Descrierea afacerii...............Pag 9
3. Exemplu de sistem de monitorizare a calitii aerului n zonele cu trafic
intens. ....................................................................Pag 11
Capitolul III

CORELAREA LEGISLAIEI NAIONALE CU LEGISLAIA

EUROPEAN
1.
2.
3.
4.
5.

Directiva cadru privind calitatea aerului si cele 4 directive derivate.....Pag 13

Armonizarea legislativ..........................................................................Pag 14
Alte reglementari europene relevante pentru calitatea aerului...............Pag 15
Strategia naional privind protecia atmosferei ....................................Pag 15
Legislaia naional privind protecia aerului.........................................Pag 16

Capitolul IV ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII AERULUI ...Pag 18

BIBLIOGRAFIAPag 20

Capitolul I
NOIUNI TEORETICE I GENERALE PRIVIND POLUAREA
Emisia reprezinta eliminarea unei substante dintr-o sursa punctiforma sau
difuza in atmosfer.
Poluant - se intelege orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de
vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau
vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al
organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.
Poluarea - denumeste orice concentratie de poluant in mediu ce depaseste
valoarea naturala.
Poluarea atmosferica (definita Directiva CEE 84/360 din 28/06/1984, valabila
si in prezent) - introducerea in atmosfera de catre om, direct sau indirect, de substante
sau energie avand actiune nociva, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa
strice resursele biologice, ecosistemele, sa deterioreze bunurile materiale, valorile de
agrement si alte utilitati legitime ale mediului inconjurator.
Poluarea transfrontaliera (definita juridic conform Conventiei de la Geneva
din 13/11/1979) - poluarea atmosferica ale carei surse sunt cuprinse total sau partial
intr-o zona supusa jurisdictiei nationale a unui stat si care exercita impact de mediu
intr-o zona supusa jurisdictiei altui stat, la o distanta astfel incat, nu este in general
posibil sa se distinga aportul surselor individuale sau in grupe de surse de emisie.
Exista locuri de percepere a emisiilor in atmosfera a gazelor, a particulelor
solide sau lichide, corozive, toxice sau odorante, de natura sa compromita sanatatea
publica sau calitatea mediului, sa dauneze zonelor agricole, forestiere sau
constructiilor publice, cunoscute ca imisii ale poluantilor. O astfel de definitie este
necesara pentru a caracteriza o situatie de poluare atmosferica, pentru a lua in
considerare un numar important de constituenti ce se prezinta sub forma de gaze, de
aerosoli sau particule.
In cazul in care concentratiile de poluanti (sau numai a unuia) in mediu
depasesc pragurile de alerta, prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii
mediului, atunci exista o poluare potential semnificativa. Pragurile de alerta
avertizeaza autoritatile competente asupra existentei, intr-o anumita situatie, a unei
poluari potentiale in aer, apa sau sol.
Poluarea semnificativa apare atunci cand concentratiile de poluanti sau numai
a unui poluant in mediu, depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile
privind evaluarea poluarii mediului. Pragurile de interventie sunt pragurile de poluare
la care autoritatile competente apreciaza oportunitatea si solicita, daca este necesara
executarea studiilor de evaluare a riscului.
Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp
specificata. Exista o gama larga de metodologii pentru evaluarea riscului, atat
calitative, cat si cantitative. Prin risc ecologic potential se intelege probabilitatea
producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi prevenite pe baza unui
studiu de evaluare.
Prin impact de mediu se intelege:
- modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau
structurale ale componentelor mediului natural;
2

- diminuarea diversitatii biologice;

- modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si
antropizate;
- deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau
deteriorarea structurii antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a
solului;
- supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea
teritoriala necorespunzatoare a acestora, ce poate apare in prezent sau sa aiba o
probabilitate ridicata de manifestare in viitor.
Depoluarea aerului consta in a impiedica emisia in atmosfera a substantelor care
se dovedesc nocive pentru mediul inconjurator, in special pentru oameni, animale
domestice, fauna, culturi, flora, constructii civile, cadrul natural si climatic. In scopul
eliminarii poluarii cea mai buna solutie o constituie elaborarea unei tehnologii
eficiente de depoluare.

Poluanii aerului
Compozitia normala a aerului cuprinde (in vol. % atmosfera uscata):
- azot 78,09%,
- oxigen 20,95%,
- argon 0,92%,
- bioxid de carbon 0,03%.
Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99% din compozitia aerului. Restul
de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, metan, kripton, xenon, ozon,
hidrogen, radon. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa (in medie
0,2 3%).
Sursele de poluare a aerului pot clasificate in doua grupe: surse naturale si surse
artificiale (rezultate din activitatea umana).
Poluantii aerului pot fi clasificati in doua mari categorii:
- naturali
- artificiali.
Sursele naturale ale poluantilor naturali includ: praful purtat de vant, gazele si
cenusa vulcanica, ozonul provenit din trasnete si din stratul de ozon, compusi organici
din vegetatie, fumul, gazele si cenusa zburatoare din incendierea padurilor, polenul si
alte aeroalergice, gazele si mirosurile din activitatea biologice, radioactivitatea
naturala. Aceste surse au produs poluarea de pana acum si constituie acea portiune a
problemei poluarii, asupra careia activitatile de control pot avea efect redus sau chiar
nici un efect.
Sursele artificiale realizate de catre om acopera un spectru larg de activitati,
fizice si chimice, care sunt principalii contribuabili la poluarea aerului. Poluantii
aerului rezulta ca urmare a generarii energiei electrice, a milioanelor de vehicule, a
materialelor aruncate de populatie si realizarii din procesele de fabricatie a numeroase
produse necesare traiul zilnic.
Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse
mobile:
Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale
diverse.
3

Procesele de combustie arderea combustibilului pentru obtinerea de energie

sunt folosite in scopuri industriale (centrale electrice etc.), pentru realizarea energiei
calorice necesare incalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor.
Produsii de petrol reprezinta de asemenea combustibili frecvent folositi in
procesele de combustie din sursele stationare. Principalii poluanti emisi in atmosfera
sunt oxizii de azot, oxidul de carbon, bioxidul de sulf (dependent de concentratia
sulfului in petrol), hidrocarburi printre care si hidrocarburi policiclice (benzopiren),
precum si suspensii continand carbon si cenusa bogata in sulfati, precum si alte
substante..
Transporturile auto sunt surse deosebit de importante, constituind pentru
anumite tari sau localitati - principale surse de poluare. Astfel in S.U.A. 60% din
totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar in unele localitati ajung pana la
90%.
Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati: in primul
rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor
concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si
mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand, emisiile se fac pe intreaga
suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si
posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca substante poluante, formate dintr-un numar
foarte mare (sute) de substante, pe primul loc se situeaza gazele de esapament.
Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de
natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare.
O alta sursa de poluare a aerului atmosferic sunt activitatile industriale.
Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in
jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de
substante ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.
Dispersarea in aer a prafului de ciment constituie pana la 10 % din productia de
ciment. Acest praf acopera totul din jurul intreprinderii ca un strat cenusiu.
Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine
de compozitia normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de
actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un
teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din
aceasta definitie ca pentru a fi considerati poluanti substantele prezente in
atmosfera trebuie sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata.
Primele cinci mari clase de poluanti sunt:
- particulele,
- dioxidul de sulf,
- oxizii de azot,
- compusii organici volatili
- monoxidul de carbon.
Anual, sunt generate sute de milioane de tone de aer poluant. In general, fiecare
categorie de sursa de poluare are o contributie diferita la cresterea nivelului uneia
dintre cele cinci clase principale de poluanti.
Poluantii aerului pot fi clasificati in functie de origine si starea materiei:
Origine:
- primara - emisi in atmosfera dintr-un proces;
- secundara - formati in atmosfera, ca rezultat al unei reactii chimice.
Starea materiei:
4

- gazoasa - gaze precum: dioxidul de sulf, oxidul de nitrogen, ozonul,

monoxidul de carbon etc; vapori, cum ar fi: gazolina, solvent de vopsea, agenti
de curatare uscata etc. ;
- particule, in final divizate in solide (de exemplu, praful si fumurile) si
lichide (picaturi, ceata si aerosoli).
Poluanti gazosi pot fi clasificati in organici si anorganici.
Poluantii anorganici constau in:
gaze sulfuroase - dioxid de sulf, trioxid de sulf, hidrogen sulfurat;
oxizi de carbon - monoxid de carbon si dioxid de carbon;
gaze azotoase - monoxid de azot, dioxid de azot si alti oxizi de azot;
halogenuri, hidruri - acid fluorhidric, acid clorhidric, cloruri, fluoruri,
tetrafluorura de siliciu;
produsi fotochimici - ozon, oxidanti;
cianuri - acid cianhidric;
compusi cu azot - amoniac;
clorofluorocarburi diclor, diclorodifluormetan, triclor, trifluoretan,
triclorofluor-metan, tetrafluoretan, clorodifluormetan, clorpentofluoretan;
Poluantii organici sunt considerate substantele poluante:
hidrocarburile precum: parafine - metan, etan, octan, acetilena, alefine
-etilena, butadiena, aromatice (benzen, toluen, xilen, stiren);
compusi alifatici oxigenati: aldehide formaldehide, cetona - acetona,
metiletilcetona, acizi organici, alcooli - metanol, etanol, izopropanol, hidruri organice,
sulfuri organice - dimetil sulfat, hidroxizi, peroxizi - nitriti sau nitrati (denumiti
generic PAN).
Particule poluante. Particulele pot fi definite ca materie solida sau lichida, al
caror diametru efectiv este mai mare decat al unei molecule, dar mai mic de 100m.
Particulele dispersate in mediul gazos sunt definite in mod colectiv drept aerosoli.
Termenul de fum, ceata, abur sau praf este in mod comun folosit pentru a descrie
diferite tipuri de comportament caracteristic al particulelor dispersate.
Gazele sunt fluide care ocupa intregul spatiu al incintei in care se afla si pot fi
lichefiate numai prin efectul combinat al presiunii marite si temperaturii scazute.
Heliul, hidrogenul, monoxidul de carbon, oxidul de etilena, formaldehida, sulfura de
hidrogen si radonul sunt exemple de gaze. Vaporii sunt produsul evaporarii
substantelor care, la temperatura camerei sunt totodata si lichide, cum ar fi benzenul,
toluenul si stirenul. Vaporii pot fi si produsul sublimarii (evaporarea direct dintr-un
solid) la temperatura camerei, ca de exemplu iodul. Desi gazele si vaporii se comporta
similar din punct de vedere termodinamic, ratiunea pentru care se face o distinctie intre
ele este aceea ca, in multe cazuri, sunt recoltate cu dispozitive diferite.
Aerosolii sunt dificil de clasificat pe o baza stiintifica, in functie de proprietatile
lor fundamentale, precum: rata de stabilitate sub influenta fortelor externe, proprietatea
optica, abilitatea de a absorbi sarcina electrica, marimea si structura particulei,
raporturile suprafata volum, activitatea de reactie, actiunea fiziologica si altele. In
general, marimea particulei si rata de depunere au fost considerate proprietati
caracteristice pentru majoritatea scopurilor. Particulele de ordinul unui m sau mai
putin, se depun atat de incet incat, din motive practice, sunt privite ca suspensii
permanente. In ciuda posibilelor avantaje ale clasificarii stiintifice, folosirea termenilor
descriptivi populari precum: fum, praf, ceata, care se bazeaza, esential, pe modul de
5

formare, pare sa fie o metoda satisfacatoare si convenabila de clasificare. In plus,

aceasta abordare este atat de bine stabilita si inteleasa incat, fara indoiala, va fi greu de
inlocuit.
Praful este format in mod obisnuit prin pulverizarea sau dezintegrarea
mecanica a materiei solide in particule de marime mica, prin procese cum ar fi,
macinarea, frecarea, lovirea si perforarea. Marimea particulelor de praf se incadreaza
intr-o limita mica de 1 m pana la 100 sau 200 de m sau mai mult. Particulele de praf
sunt, in mod normal, neregulate ca forma, iar marimea particulei se refera la
dimensiuni medii pentru orice particula data. Exemple practice sunt cenusa zburatoare,
praful provenit din roci si faina obisnuita.
Fumul implica un anumit grad de densitate si deriva din arderea materialelor
organice cum ar fi: lemnul, carbunele si tutunul. Particulele de fum sunt foarte fine,
fiind cuprinse ca marime intre 0,01m pana la 1m. Sunt, in mod obisnuit, de forma
sferica, daca au compozitie lichida si de forma neregulata, daca au compozitie solida.
Datorita marimii particulelor foarte fine, fumul poate ramane in suspensie pe perioade
mici de timp si dezvolta miscari browniene foarte puternice. Fumul incolor este in mod
tipic format, la temperaturi relativ mari, prin procese cum sunt: sublimarea,
condensarea, combustia.
Ceaa este formata, in mod tipic, fie prin condensarea apei sau a altor vapori pe
nuclee potrivite, fie prin suspensia picaturilor mici de lichid, fie prin odorizarea
lichidelor. Marimea particulelor de ceata naturala se situeaza intre 2 si 200m.
Picaturile mai mari de 200m sunt, in mod corect, clasificate ca burnita sau ploaie.
Cand substanta solida sau lichida este emisa in aer sub forma de particule, proprietatile
si efectele sale se pot modifica. Atunci cand o substanta este rupta in particule din ce in
ce mai mici, o suprafata mai mare din aria sa este expusa aerului. In aceste
circumstante, substanta, indiferent de compozitia sa chimica, tinde sa se combine fizic
si chimic cu alte particule si gaze din atmosfera. Combinatiile rezultate sunt, in mod
frecvent, greu de anticipat.
Particulele de aerosoli foarte mici, de la 0,001 la 0,01m, se pot comporta ca
nuclee de condensare, pentru a facilita condensarea vaporilor de apa, astfel avand loc
formarea cetei subtiri si a cetei groase de la suprafata solului. Particule mai mici de 2
sau 3m (aproximativ jumatate din greutatea particulelor suspendate in aerul urban),
pot penetra membrana mucoasa si atrag, pentru a preschimba substantele chimice care,
in mod normal, nu fac rau, cum ar fi dioxidul de sulf. Pentru a tine seama de efectele
particulelor inhalabile foarte fine, s-a inlocuit standardul aerului ambiant, care lua in
consideratie particulele totale suspendate (TSP), cu standarde pentru particulele mai
mici de 10 m (PM10).
In virtutea suprafetei crescande a particulei mici de aerosol, si ca rezultat al
absorbtiei moleculelor de gaz sau a altor catorva proprietati capabile sa faciliteze
reactii chimice, aerosolii tind sa aiba o marime foarte mare a suprafetei de activitate.
Multe substante, care oxideaza incet in starea lor masiva, vor oxida extrem de repede
sau posibil chiar exploziv, cand sunt dispersate ca particule fine in atmosfera.
Exploziile de praf, de exemplu, sunt deseori cauzate de arderi instabile sau oxidari de
particule de combustibil. Absorbtia si fenomenul catalitic pot, de asemenea, sa fie
extrem de importante in analizarea si intelegerea problemelor particulelor poluante.
Conversia dioxidului de sulf in acid sulfuric coroziv, sub actiunea catalitica a
particulelor de oxid de fier, de exemplu, demonstreaza natura catalitica a anumitor
6

tipuri de particule in atmosfera. Aerosolii pot absorbi energie radianta si conduc rapid
caldura in gazele inconjuratoare din atmosfera. Ca rezultat, aerul care intra in contact
cu aerosolii poate deveni mult mai cald. Exista gaze care, in mod obisnuit, sunt
incapabile sa absoarba energia radianta.
Fibrele sunt particule care au lungimea mai mare decat grosimea. Ele pot fi
generate din minerale si din surse artificiale, printre care fibra de sticla, daca
compozitia materialului se preteaza dezintegrarii care produce astfel de particule.
In scopul clasificarii, unor fibre li se atribuie un criteriu de dimensiune minima,
cunoscut si ca raportul de aspect: de exemplu, pentru azbest particulele trebuie sa aiba
lungimea de cel putin trei ori mai mare decat grosimea, pentru a fi considerate fibre, in
scopul esantionarii la locul de munca.
Se considera ca, in plamani, fibrele se comporta diferit de particulele de formaa
sferica. Exista si surse organice, ca fibrele de canepa si fibrele animale.

Capitolul II
MONITORIZAREA CALITII AERULUI
1. Proiectarea i obiectivele sistemului de monitorizare a calitii
aerului
Sistemul de monitorizare a calitii aerului este un subsistem al sistemului
general de monitorizare a mediului. Monitorizarea calitii aerului presupune o serie de
aciuni de observare i msurare cantitativ i calitativ a unor indicatori ai strii
aerului (cum ar fi concentraii ale unor componente din aer). Sistemul de monitorizare
permite obinerea de date utile pentru identificarea rapid a zonelor poluate i pentru
luarea de decizii strategice i tactice de combatere a polurii i de prevenire a acesteia.
n procesul de proiectare a unui sistem de monitorizare a calitii aerului se
parcurg mai multe etape, unul din primii pai fiind stabilirea obiectivelor. Printre
obiectivele principale ale unui sistem de monitorizare pot fi enumerate:
supravegherea calitii aerului n raport cu norme i standarde prestabilite i
declanarea alarmei n cazul depirii accidentale/ sistematice a normelor
identificarea surselor de poluare
stabilirea polurii de fond i a tendinelor de poluare
predicii pe termen scurt pentru prevenirea polurilor cu efecte catastrofale
evaluarea impactului de mediu a diferiilor poluani
evaluarea schimbrii microclimatului sub influena polurii
validarea modelelor analitice i empirice ale dispersiei poluanilor n aer
Poluarea de fond reprezint poluarea existent n zonele n care nu se
manifest direct influena surselor de poluare antropice. Monitorizarea polurii de fond
este o problem global, important pentru a putea aprecia efectele ptrunderii
poluanilor n aerul curat al ecosferei (prin aer curat se poate nelege actualmente doar
aerul de la foarte mare altitudine sau cel de la nivelul solului dar situat la o foarte mare
distan de centrele urbane sau industriale). Monitorizarea polurii regionale
corespunde supravegherii aerului situat relativ departe de centrele urbane sau
industriale, adic ntre poluarea de fond i aerul poluat antropic. Poluarea de impact
reprezint poluarea produs n zonele directe de impact al surselor de poluare
7

antropice. Monitorizarea continu a polurii de impact (locale) este necesar deoarece

poluarea de impact afecteaz direct i imediat lanurile trofice i sntatea uman.
Monitorizarea polurii de fond, intermediare sau de impact se realizeaz prin
reele de supraveghere la nivel internaional, naional, regional sau local, care sunt
interconectate sau se vor interconecta pentru schimbul de date i pentru luarea de
decizii la nivel global.
Dup stabilirea obiectivelor de monitorizare, n funcie de nivelul reelei de
supraveghere, proiectarea presupune parcurgerea mai multor etape:
- stabilirea zonei de monitorizare
- selectarea variabilelor (componentelor) care vor fi msurate
- stabilirea numrului de puncte de msurare, a tipului acestor puncte (fix sau
mobil) precum i localizarea punctelor de msurare
- alegerea i instalarea instrumentaiei (senzori, aparate) necesare determinarea frecvenei de msurare
- stabilirea metodelor de analiz on-line sau off-line a probelor de aer
- dezvoltarea subsistemelor de achiziie, memorare, transmitere i de
introducere/ stocare a datelor
- stabilirea unui sistem de analiz, prelucrare i raportare a datelor
Pentru implementarea corect a tuturor acestor etape, sunt necesare o serie de
informaii referitoare la zona de monitorizare i condiiile de funcionare a sistemului:
- localizarea geografic a zonei i relieful
- precizarea condiiilor meteorologice ale zonei (vnt, umiditate, regim de
precipitaii etc.)
- numrul i tipul surselor de poluare cunoscute din zon (surse fixe, mobile,
punctiforme, de suprafa, permanente, accidentale posibile)
- resurse umane i financiare pentru implementarea sistemului
n funcie de obiectivele monitorizrii, de resurse i de integrarea ntr-un
sistem global, sistemele de monitorizare pot fi dezvoltate folosind mai multe metode:
- metoda mpririi pe zone: aria supus monitorizrii este mprit pe zone
relativ omogene (din punct de vedere al emisiilor poluante, topografiei, densitii
populaiei); n aceste zone se msoar variabilele specifice i pe baza unui model de
dispersie se evalueaz impactul global. Pentru implementarea metodei sunt necesare
staii de msurare n apropierea surselor industriale, lng rutele cu trafic intens i n
zonele urbane din zonele respective
- metoda statistic: se analizeaz corelaiile n timp i spaiu ale datelor
msurate de ctre un numr minim de staii de msurare existente, care furnizeaz ns
date precise
- metoda grilei: se implementeaz un numr mare de puncte de msurare,
repartizate relativ uniform n aria supus monitorizrii
- metoda analitic: staiile de msurare se amplaseaz n funcie de
localizarea punctelor de intensitate maxim a polurii, localizare furnizat de un model
matematic al dispersiei poluanilor n zona supus monitorizrii; aceast metod se
aplic n vecintatea surselor de poluare, unde modelul are un grad mai mare de
veridicitate
- metoda empiric: se realizeaz msurtori pe un anumit traseu, stabilit de
exemplu n funcie de rutele de trafic auto intens dintr-o anumit zon

2. Puncte de msurare, instrumentaie i variabile monitorizate. Sistemul

de monitorizare a calitii aerului n Romnia
Pentru buna funcionare a unui sistem de monitorizare a calitii aerului este
esenial stabilirea corect a numrului i localizrii staiilor sau punctelor de
msurare, precum i alegerea corespunztoare a variabilelor monitorizate.
Numrul punctelor de msurare se determin n funcie de tipul variabilei
monitorizate i de tipul sursei de poluare. De exemplu:
Pentru dioxidul de azot, particule suspendate, benzen i monoxid de carbon
(caracteristice polurii liniare trafic auto), sistemul trebuie s fie dotat cu fiecare cu
mai multe puncte de msurare n funcie de populaia din zona supus monitorizrii.
Pentru monitorizarea polurii din vecintatea unei surse punctiforme,
staionare, numrul de puncte de msurare (sau de prelevare a probelor) se calculeaz
n funcie de poluani (exemplu dioxid de sulf, dioxid de azot, particule, plumb), de
densitile de emisie, de modelul de dispersie i de riscul expunerii populaiei.
Pentru ozon se recomand o amplasare a staiilor n zonele suburbane i
rurale, n funcie de densitatea populaiilor i de topografie.
Reelele de monitorizare sunt alctuite din punct de vedere tehnic din staii de
msurare, sisteme de transport al probelor, laboratoare de analiz, sisteme de
transmisie, de achiziie i de prelucrare a datelor. n cadrul fiecrei staii de msurare
se gsete instrumentaia necesar prelevrii probelor sau msurrii concentraiilor i
altor parametri specifici.
n funcie de tipul msurtorilor efectuate (la surs, n vecintatea surselor de
poluare sau n zonele rezideniale urbane sau rurale) se utilizeaz metode i
instrumentaie specific. n cazul msurrii la surs se utilizeaz de regul metode
chimice semiautomate sau metode fizice automate (on-line). Printre cele mai utilizate
aparate sunt analizoarele automate ale amestecului de gaze cu celule electrochimice i
senzori cu semiconductoare. Pentru msurarea n vecintatea sursei de poluare se
folosesc senzori catalitici de gaze combustibile, senzori electrochimici de gaze toxice
i senzori de gaze cu raze infraroii. Msurarea n zonele rezideniale se realizeaz de
regul cu staii mobile de msurare, prevzute cu aparate electronice sensibile care pot
determina concentraii mici ale poluanilor n aer.
n Fig. 1 este prezentat schema unui sistem de monitorizare local a calitii
aerului din zona unei termocentrale. Staiile i punctele de msurare sunt amplasate n
funcie de influena sursei punctiforme de poluare i de dispersia poluanilor.
n sistemul de monitorizare din Fig. 1se realizeaz o msurare la surs prin
intermediul unor analizoare automate de gaze de ardere, precum i msurarea gazelor
combustibile i toxice n zona de influen (puncte plasate conform modelului de
dispersie) cu ajutorul unor senzori de tip electrochimic. Pentru a evalua impactul
polurii produse de termocentral n zonele rezideniale ale centrului urban din
apropiere se folosesc staii mobile de msurare. Rezultatele tuturor msurtorilor sunt
transmise la reeaua local de monitorizare i apoi la centrul de monitorizare unde sunt
realizate prelucrri de date, generarea de rapoarte etc. Prin conectivitatea asigurat cu
diverse mijloace de comunicaie sistemul de monitorizare este cuplat la alte sisteme
locale i la sistemul naional de monitorizare.
n Romnia, sistemul de monitorizare a calitii aerului ofer informaii
despre nivelul mai multor poluani: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particule
9

suspendate, amoniac, hidrogen sulfurat etc. Msurtorile stabilesc concentraiile

maxime i minime ale acestor poluani n 24 de ore, frecvena depirii CMA
(concentraia maxim admis) ntr-un interval de 24 de ore, concentraia medie anual.

Fig. 1. Sistem de monitorizare a calitii aerului n zona unei

termocentrale i conexiunile cu alte sisteme de monitorizare
Msurtorile sunt efectuate de regul prin utilizarea unor probe manuale sau
semiautomate, probe care sunt analizate prin metode chimice sau gravimetrice.
Probele manuale se recolteaz la fiecare 24 de ore, iar cele semiautomate la
fiecare 3 ore. Exist i aa-numitele probe de depunere care se efectueaz lunar.
Ca sisteme de monitorizare se implementeaz subsistemele GEMS-Ro
(Global Environment System Romania) i IGMB-Ro (Integrated Global Background
Monitoring Romania) pentru calitatea aerului. n prezent, n cadrul GEMS-Ro
funcioneaz peste 50 de staii unde se determin concentraiile de dioxid de carbon,
dioxid de sulf, amoniac, hidrogen sulfurat, particule sedimentabile, radionuclizi etc.
Reeaua este n subordinea Institutului Naional de Meteorologie i Hidrologie, iar
datele sunt stocate i prelucrate la Institutul de Cercetare i Inginerie a Mediului.
Din punct de vedere al tipului de monitorizare, n Romnia se realizeaz
supravegherea polurii de fond (staii localizate la Bran, Raru, Parng, Semenic etc.),
supravegherea polurii regionale, precum i supravegherea polurii de impact n
zonele industriale i urbane.

10

3. Exemplu de sistem de monitorizare a calitii aerului n zonele cu trafic

intens. Descriere general:
NIVELUL LOCAL:
- 2 subsisteme locale de msur i afiare (SLA) a temperaturii si a
concentraiilor de gaze poluante CO, NO2, SO2, cu posibiliti locale de configurare;
- suport de comunicaii prin GSM/SMS/GPRS.
NIVELUL CENTRAL:
- dispecer de comunicaii de date pentru configurarea la distanta a
subsistemelor locale, dispecerizarea centralizat a parametrilor de mediu, gestionarea
mesajelor text;
- dispecer de prelucrri de date pentru calculul concentraiilor medii pe
perioade standard de timp, vizualizri de date;
- site-uri web cu acces liber pentru informare on-line privind nivelul de
poluare urban n punctele monitorizate, cu o zona restricionat pentru accesul
autoritilor locale;
- baze de date de configurri de sistem, valori msurate, valori calculate,
valori de referin, mesaje text;
- rapoarte.

Fig. 2. Schema sistemului

Nivelul local cuprinde:

3 afioare SIGN pentru informarea publicului;
11

 unitate central de achiziie i comunicaii de date, cu tastatur i afior LCD pentru

setri i testri locale;
traductori de mediu pentru temperatur, CO, NO2, SO2;
modemuri GSM pentru comunicaii de date;
aplicaie de achiziie local de date, comunicaii de date, comenzi afior:
_ achiziie date de la senzorii de mediu;
_ afiare local parametrii de mediu monitorizai;
_ transmitere la Dispecerat a concentraiilor medii, n urma unei interogri a
acestuia;
_ afiare local a mesajelor primite de la postul central;
_ afiare local a mesajelor primite de la alte puncte de msur;
_ meniu de setri i teste.

Fig. 3. Afior local SIGN

12

Capitolul III
CORELAREA LEGISLAIEI NAIONALE CU LEGISLAIA
EUROPEAN
Identificarea obiectivelor i planurilor legate de implementarea
legislaiei uniunii Europene privind calitatea aerului :
1. Directiva cadru privind calitatea aerului si cele 4 directive derivate
Stabilesc principalele obiective privind calitatea aerului si definesc cadrul
comun pentru evaluarea si managementul calitatii aerului in Europa

Obiective:
1. evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor daunatoare asupra sanatatii
umane si a mediului inconjurator, in ansamblu
2. evaluarea calitatii aerului inconjurator pe baza de metode si criterii comune
la nivel european;
3. obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si
asigurarea accesului publicului la informatie
4. mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde corespunde standardelor
si imbunatatirea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta nu este
corespunzatoare.

Cerinte relevante

Stabilirea zonelor si aglomerarilor

Incadrarea in raport cu: pragurile de alerta, valorile limita si valorile
tinta, marjele de toleranta si pragurile superioare si inferioare de evalure
Stabilirea statiilor de monitorizare: numar si amplasare
Utilizarea metodelor de referinta pentru prelevare si analiza
Introducerea obiectivelor de calitate a datelor si a criteriilor de evaluare a
calitatii aerului
Initierea de actiuni pe termen scurt (planuri) cand se depasesc valorile limita,
precum si de actiuni pe termen lung (programe) pentru incadrarea in valorile limita in
termenul specificat
Asigurarea accesului publicului la informatie

13

2. Armonizarea legislativ
Directiva Consiliului 96/62/CEE
privind evaluarea si managementul
calitatii aerului inconjurator

Legea 655/2001 pentru aprobarea

OUG243/2000
privind
protectia
atmosfereiOrd. MAPM 745/2002
privind stabilireaaglomerarilor si
clasificarea aglomerarilor si
zonelor pentru evaluarea calitatii
aerului inRomania

Directiva Consiliului 1999/30/CE

privind valorile limita pentru dioxidul
de sulf, dioxidul de azot si oxizii de
azot; pulberile in suspensie si
plumbului din aerul inconjurator
(modificata de Decizia 2001/744/CE)

Ord. MAPPM 592/2002 privind

aprobarea
normativului
privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor
de prag si a criteriilor si metodelor de
evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot si oxizilor de azot,
pulberilor in suspensie (PM10 si
PM2,5),
plumbului,
benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in
aerul inconjurator HG 543/2004
privind elaborarea si punerea in
aplicare a planurilor si programelor de
gestionare a calitatii aerului

Directiva Parlamentului European si

Consiliului
2000/69/CE
privind
valorile limita pentru benzen si
monoxidul de carbon din aerul
inconjurator

Ord. MMGA 448/2007 pentru

aprobarea
normativului
privind
evaluarea pentru arsen, cadmiu,
mercur, nichel, hidrocarburi aromatice
policiclice in aerul inconjurator

Directiva Parlamentului European si

Consiliului 2002/3/CE privind ozonul
din aerul inconjurator

HG 731/2004 pentru aprobarea

strategiei nationale privind protectia
atmosferei

Directiva Parlamentului European si a

Consiliului 2004/107/CE privind
arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul si
hidrocarburile aromatice policiclice in
aerul inconjurator

HG 738/2004 pentru aprobarea

Planului national
de actiune in domeniul protectiei
atmosferei

14

3. Alte reglementari europene relevantepentru calitatea aerului

a) Emisii din surse stationare
Directiva 96/61/CE IPPC , preluata prin OUG 152/2005, Legea 84/2006
Directiva 2001/80/CE LCP , preluata prin HG 541/2003 , modificata si
completata prin HG 322/2005
Directiva 2000/76/EC incinerarea deseurilor, preluata prin HG 128/2002 si
NT 2070303/2003
b) Transport: standarde Euro privind emisiile provenite de la vehicule, calitatea
combustibililor
c) Directiva 2001/81/EC privind plafoanele nationale de emisii, preluata prin
HG 1856/2005

4. Strategia naional privind protecia atmosferei

a) Meninerea calitii aerului nconjurtor acolo unde ser ncadreaz n limitele
prevazute de normele n vigoare
b) mbuntirea calitaii aerului nconjurtor acolo unde NU se ncadreaz n
limitele prevzute de normele n vigoare
c) Adoptarea msurilor necesare pentru reducerea i n final eliminarea impactul
asupra mediului inclusiv n context transfrontier
d) ndeplinirea obligaiilor asumate prin conveniile internaionale la care
Romania este parte
Obiectivul 1
Meninerea calitii aerului nconjurtor acolo unde ser ncadreaz n
limitele prevazute de normele n vigoare
Realizarea retelei nationale de monitorizare a calitatii aerului
Implementarea sistemului national de evaluare si gestionare integrata a
calitatii aerului
Planificarea dezvoltarii durabile in vederea mentinerii calitatii aerului
Informarea publicului asupra calitatii atmosferei si constientizarea acestuia in
legatura cu principalele cauze ale deteriorarii calitatii aerului si cu impactul acestei
deteriorari asupra sanatatii si mediului
Obiectivul 2
mbuntirea calitaii aerului nconjurtor acolo unde NU se ncadreaz
n limitele prevzute de normele n vigoare
Elaborarea i implementarea planurilor si programelor locale de mbunatatire
a calitatii aerului
Reducerea emisiilor in aer de SO2, NO2, pulberi in suspensie, Pb, CO, \

15

benzen si COV de la instalatiile IPPC, LCP si alte surse semnificative de emisie de

COV.
Implementarea sistemului de supraveghere a carburantilor introdusi pe piata
Implementarea programului de reducere progresiva a sulfului din pacura si
din motorina
Stabilirea unui registru de referinta pentru cele mai bune practici de reducere
a poluarii aerului si promovarea introducerii BAT in Romania
Promovarea de mecanisme economico-financiare suplimentare pentru
stimularea reducerii emisiilor in atmosfera
Crearea unui sistem statistic de evaluare a efectelor poluarii aerului asupra
sanatatii umane
Obiectivul 3
Adoptarea msurilor necesare pentru reducerea i n final eliminarea
impactul asupra mediului inclusiv n context transfrontier.
Promovarea unui sistem de prevenire a accidentelor majore de poluare
atmosferica
Implementarea prin proiecte specifice a programului de reducere progresiva
sau de eliminare a emisiilor de POP
Implementarea prin proiecte specifice a programului de reducere progresiva
sau de eliminare a emisiilor de metale grele
Implementarea programului de reducere progresiva a productiei i
consumului de ODS
Elaborarea inventarelor emisiilor de poluanti atmosferici
Elaborarea programului de stabilizare a emisiilor de gaze cu efect de sera
Promovarea programelor de CD in vederea fundamentarii masurilor de
reducere sau eliminare a emisiilor de poluanti in aer
Promovarea de progr ame de educare si instruire a personalului implicat in
activitatea de protectie a atmosferei

Obiectivul 4
ndeplinirea obligaiilor asumate prin conveniile internaionale la
care Romania este parte
Continuarea dezvoltarii relatiilor de cooperare cu tarile vecine si continuarea
participarii la cooperarea internationala in domeniul protectiei atmosferei
Elaborarea si promovarea de proiecte comune privind evaluarea impactului
poluantilor atmosferici in context transfrontiera

5. Legislaia naional privind protecia aerului

Legislaia naional privind protecia atmosferei cuprinde:
a) Legea proteciei mediului nr. 137/1995, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare;
b) Ordonana de urgen a Guvernului nr. 243/2000 privind protecia atmosferei,
aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 655/2001;
16

c) Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot,
pulberilor n suspensie (PM" i PM',"), plumbului, benzenului, monoxidului de
carbon i ozonului n aerul nconjurtor;
d) Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea
aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii
aerului n Romnia;
e) Hotrrea Guvernului nr. 732/2001 privind stabilirea condiiilor de introducere
pe pia a benzinei i motorinei, modificat i completat prin Hotrrea Guvernului
nr. 897/2003;
f) Hotrrea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerinelor tehnice pentru
limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultai din depozitarea, ncrcarea,
descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin;
g) Hotrrea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor msuri pentru
reducerea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor
organici n anumite activiti i instalaii;
h) Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr. 211/2003
pentru aprobarea Reglementrilor privind condiiile tehnice pe care trebuie s le
ndeplineasc vehiculele rutiere n vederea admiterii n circulaie pe drumurile
publice din Romnia - RNTR 2, modificat prin Ordinul ministrului transporturilor,
construciilor i turismului nr. 1.043/2003;
i) Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea i
controlul integrat al polurii, aprobat cu modificri prin Legea nr. 645/2002;
j) Hotrrea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor msuri pentru
limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani provenii din instalaii mari de
ardere;
k) Hotrrea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor;
l) Hotrrea Guvernului nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare
de tip a motoarelor cu ardere intern, destinate mainilor mobile nerutiere i
stabilirea msurilor de limitare a emisiilor de gaze i particule poluante provenite de
la acestea, n scopul proteciei atmosferei;
m) Hotrrea Guvernului nr. 142/2003 privind limitarea coninutului de sulf din
combustibilii lichizi;
n) Ordonana Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial i introducerea
unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon,
aprobat cu modificri prin Legea nr. 159/2000;
o) Hotrrea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special
privind gestiunea i controlul bifenililor policlorurai i ale altor compui similari;
p) Hotrrea Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu
modificrile i completrile ulterioare;
q) Hotrrea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deeurilor;
r) Legea administraiei publice locale nr. 215/2001, cu modificrile i
completrile ulterioare;
s) Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Conveniei asupra
poluriiatmosferice transfrontiere pe distane lungi, ncheiat la Geneva la 13
noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 i la Gothenburg la 1
decembrie 1999;
17

t) Ordinul ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 462/1993 pentru

aprobarea Condiiilor tehnice privind protecia atmosferei i Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de
surse staionare, cu modificrile i completrile ulterioare;
u) Ordinul ministrului sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien
i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei;
v) Ordinul ministrului sntii i familiei nr. 598/2003 privind elaborarea
sintezelor naionale n cadrul subprogramului nr. 1.4 "Evaluarea strii de sntate i
a factorilor de risc";
w) STAS 12574/1987 "Aer din zonele protejate" condiii de calitate (norm
tehnic).

Capitolul IV
ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII AERULUI
Zone poluate n special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf i
pulberi n suspensie proveniti din industria metalurgica neferoasa:

Copa Mic
Zlatna
Baia Mare

Zone poluate n special cu oxizi de fier, metale neferoase si pulberi sedimentabile

provenite din siderurgie:

Hunedoara
Clan
Galai

Zone poluate n special cu acid clorhidric, clor si compusi organici volatili proveniti
din industria chimica si petrochimica:

Ramnicu Valcea
Oneti
Savinesti
Stolnicei
Ploiesti

Zona poluata n special cu amoniac i oxizi de azot proveniti din industria de

ingrasaminte chimice:

Targu Mures

Zone poluate in special cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat,

mercaptan, provenite din industria de celuloza, hartie si fibre sintetice:

Braila
18

Suceava
Dej
Savinesti
Borzesti

Obiective industriale a caror activitate determina frecvente depasiri ale

concentratiilor maxim admise la indicatorii de calitate ai atmosferei:

Bucuresti - Automatica, Acumulatorul, Platforma chimica Dudesti, Faur,

Griro, Aeroport
Ploiesti - Petrotel, Astra, Derolever, Vega
Brasov - Sofert
Bacau - CCH Letea
Turda - Cimentul, UCT Turda
Baia Mare - Phoenix, Romplumb
Craiova - SC Doljchim, CET Isalnita
Neamt - Pergodur
Constanta - Oil Terminal
Cluj - Terapia
Zlatna - Ampellum
Hunedoara - Siderurgica
Oradea - Sinteza
Pitesti - Arpechim
Tirgu Jiu - Romcin
Braila - Celhart Chiscani
Calarasi - Siderca
Galati - Sidex
Giurgiu - Verachim
Ramnicu Valcea - Oltchim
Resita - Combinatul Siderurgic
Copsa Mica - Sometra
Slatina - Platforma Industriala Slatina
Slobozia - Amonil
Suceava - Ambro
Targoviste - COS
Targu Mures - Azomures
Timisoara - Solventul
Vaslui - Moldosin
Popesti Leordeni - Danubiana
Brazi - Petrobrazi
Borzesti - Chimcomplex
Codlea - Colorom
Fagaras - Nitramonia
Bizac - Moldocim
Savinesti - Platforma Chimica Savinesti
Tasca - Fabrica de Ciment
Navodari - Petromidia
Medgidia - Romcim
19

Ocna Mures - UPS

Paroseni - Renel FE Paroseni
Ales Chistag - Romcim
Campulung Muscel - Aro
Rovinari - CET Rovinari"

Bibliografia:

http://www.mmediu.ro
http://www.calitateaer.ro/valori.php
http://www.euroavocatura.ro/
http://air-climate.eionet.europa.eu/
http://www.ecomagazin.ro/comisia-europeana-solicita-romaniei-sa
indeplineasca-cerintele-legislatiei-privind-mediul
Intarirea Capacitatii Autoritatilor Locale si Regionale de
Implementare a Acquis-ului de Mediu
Directiva Cadru privind Aerul si Directivele Fiice

20