DREPT ADMINISTRATIV II _ examen-17.

06
1.
Precizati care este obiectul contractelor
administrative, din punct de vedere al regimului juridic conform
legii 554/2004 legea contenciosului administrativ.
a.
punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea
lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice
b.
c.

numai executarea lucrarilor de interes public

numai prestarea serviciilor publice

2.
Care este obiectul contractelor administrative, din
punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004
legea contenciosului administrativ?
a.
b.

numai achizitiile publice

numai prestarea serviciilor publice

c.
punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea
lucrarilor de interes public, achizitiile publice.
3.
Precizati care sunt caracterele contractelor
administrative.
a.
b.

c.

sunt contracte cu titlu gratuit

sunt contracte nenumite

sunt contracte cu executare succesiva in timp

4.

Care sunt caracterele contractelor administrative?

a.

sunt contracte unilaterale

b.

sunt contracte solemne

c.

contracte cu titlu gratuit

5.
Intre cine se incheie contractul de concesiune
reglementat prin legea 219/1998 privind regimul concesiunilor?
a.

un concedent - persoana fizica si un concesionar persoana juridica

b.
un concedent autoritate publica si un concesionar persoana fizica
sau persoana juridica de drept privat romana sau straina
c.
orice fel de persoane fizice si juridice, indiferent ce calitate au ei, de concesionar si
concedent.

6.
In numele cui autoritatea publica poate detine
calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune?
a.

b.

in numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul n Romnia

in numele statului (ministere)

c.
autoritatea nu poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de
concesiune

7.
Ce dobandeste cu titlu definitiv sau temporar o
persoana juridica denumita autoritate contractanta in cadrul unui
contract de achizitie publica?
a.

produse, lucrari sau servicii

b.
c.

imobile proprietate publica

valori mobiliare apartinand unor persoane fizice

8.
Pe baza caror principii se realizeaza atribuirea
contractului de achizitie publica?
a.
principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor
publice
b.
principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul legalitatii
c.
principiul legalitatii si principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie
publica

9.
Precizati care sunt primcipiile pe baza carora se
realizeaza atribuirea contractului de achizitie publica.
a.
principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica si principiul
legalitatii

b.
principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor
publice
c.
principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul liberei
circulatii

10. Prin ce procedee se poate face atribuirea contractului

de achizitie publica?
a.

licitatie - deschisa sau restransa

b.
c.

atribuirea directa a contractului de achizitie publica

licitatia inchisa

11. Precizati prin ce procedee se poate face atribuirea

contractului de achizitie publica.
a.
b.

c.

atribuirea directa a contractului de achizitie publica

licitatia inchisa

negocierea - competitiva sau cu o singura sursa

12. Care sunt partile contractului de inchiriere a bunurilor

proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ
teritoriale?
a.
o persoana de drept public denumita locator si o persoana de drept
privat denumita locatar
b.
c.

numai persoane fizice cu domiciliul in Romania

numai persoane juridice cu sediul comercial in Romania

13. Care tip de contract administrativ are ca obiect

executia uneia sau mai multor lucrari de constructii in schimbul
unui pret?
a.

contract de lucrari publice

b.
c.

contract pentru concesiunea de lucrari

contract de asociere in participatiune

14. Care tip de contract administrativ contract de

achizitie publica, acorda executantului concesionar dreptul de a
exploata sau administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de
timp determinata?
a.

b.
c.

contract de lucrari publice

contract pentru concesiunea de lucrari

contract de asociere in participatiune

15. Ce fel de bun se remite spre folosinta temporar,

gratuit unei persoane de drept privat unui comodatar cu
obligatia de a-l restitui in natura, in cazul contractului de
comodat incheiat de catre organele administratiei publice?
a.
un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ
teritoriale
b.
c.

un bun imobil aflat in proprietate publica

un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice

16. Ce fel de bun poate fi bunul ce face obiectul

contractului de comodat incheiat de catre organele
administratiei publice?
a.
b.

un bun aflat in proprietatea statului

un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale

c.
un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ
teritoriale.
17. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind
proprietatea public si regimul juridic al acesteia si prevederile
OG nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor
medicale pot fi date n comodat - imobile din patrimonial de stat
sau unittilor administrativ teritoriale pentru ce destinatii?
a.
persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere
b.
persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau
de utilitate publica

c.

cabinete medicale.

18. Ce are ca obiect, dupa caz, contractul de parteneriat

public-privat?
a.
proiectarea, finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si
transferul oricarui bun public
b.
c.

instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contract

numai finantarea si transferul oricarui bun public

19. Ce fel de acte juridice sunt contractele

administrative?
a.
actele juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu
cei administrati
b.
c.

actele juridice care se incheie intre persoane fizice

actele juridice care se incheie intre persoane juridice

20.

Cum sunt clauzele contractelor administrative?

a.

clauzele nu sunt negociabile

b.
c.

clauzele sunt negociabile

clauzele nu sunt stabilite prin lege

21.

Cum este definit contractul de concesiune?

a.
contractul prin care o autoritate publica, numita concedent,
transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte
persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare
a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei
redevente
b.
contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai
grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect
intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani
c.
contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate
contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin
atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre
procedurile prevazute.

22.

Cum este definit contractul de achizitie publica?

a.
este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii, in schimbul unui pret

b.
este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica,
denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau
temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de
achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile
prevazute
c.
contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai
grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect
intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.

23.

Cum este definit contractul de lucrari publice?

a.
este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita
autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau
servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii
uneia dintre procedurile prevzute
b.
contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada
de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de
exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei
redevente

c.
este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o
persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia
uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret

24.
lucrari?

Cum este definit contractul pentru concesiunea de

a.
este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii, in schimbul unui pret

b.
este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator
contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in
contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar
dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o
perioada de timp
c.
este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita
autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau
servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii
uneia dintre procedurile prevazute

25.

Cum este definit contractul de grant?

a.
este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii, in schimbul unui pret
b.
este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu
deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda
executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor
pentru o perioada de timp

c.
este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si
reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care
Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu
titlu gratuit, sume de bani
26. Precizati ce are ca obiect contractul de parteneriat
public privat?
a.
b.

proiectarea si finantarea oricarui bun public

intretinerea si transferul oricarui bun public

c.
dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea,
intretinerea si transferal oricarui bun public.
27. Ce reprezinta obiectul contractului de asociere in
participatiune?
a.

realizarea unui interes public

b.
c.

proiectarea si finantarea oricarui bun public

nerealizarea unui interes public

28. Cine are competenta sa verifice utilizarea grantului,

potrivit proiectului aprobat?
a.

Fondul Roman de Dezvoltare Sociala

b.
c.

Statul
Parlamentul.

29. Aratati daca din punct de vedere al regimului juridic

aplicabil, contractile administrative sunt asimiliate actelor
administrative.
a.
b.

nu sunt asimilate actelor administrative

sunt asimilate faptelor administrative

c.

sunt asimilate actelor administrative.

30. In ce sens se explica caracterul sinalagmatic al

contractelor administrative?
a.
b.

in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractului

in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului

c.
in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept
privat au obligatii in executarea contractului
31. Precizati ce fel de caracter au contractele
administrative.
a.

ele au caracter oneros

b.
c.

ele au caracter gratuit

ele nu au un anumit character juridic.

32.
a.

b.
c.

Ce fel de contracte sunt contractele administrative?

ele sunt contracte nenumite

ele sunt contracte numite

ele sunt contracte commune, ca si contractele civile.

33. Ce fel de reglementare juridica au contractele

administrative?
a.

aceste contracte au o reglementare specifica

b.
c.

aceste contracte nu au o reglementare specifica

aceste contracte au o reglementare specifica contractelor civile.

34. Cine isi cunoaste intinderea obligatiilor in cazul

contractelor administrative?
a.
b.

numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilor

numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilor

c.
ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept
privat cunosc intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii
contractului.
35. Precizati cum sunt clauzele contractelor
administrative.
a.

clauzele sunt negociabile de catre ambele parti

b.
clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea
administrativa
c.
clauzele sunt stabilite in mod bilateral de catre autoritatea administrativa si persoana de
drept privat

36. Precizati ce fel de sanctiune se aplica in cazul

contractelor administrative in cazul in care nu au fost indeplinite
formele si procedurile prevazute de lege, avand in vedere faptul
ca acestea sunt contracte solemne.
a.

b.
c.

se aplica sanctiunea nulitatii relative

se aplica sanctiunea nulitatatii absolute

se aplica atat sanctiunea nulitatii absolute, cat si a nulitatii relative

37. In ce poate consta obiectul contractelor

administrative?
a.

punerea in valoare a bunurilor proprietate publica

b.
c.

activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes public

activitati de neprestare a serviciilor publice

38. Precizati daca activitatile de prestare a serviciilor

publice pot face obiectul contractelor administrative.
a.

acestea pot face obiectul contractelor administrative

b.
c.

acestea nu pot face obiectul contractelor administrative

acestea pot face numai obiectul contractelor civile si comerciale

39. Pentru ce pot fi utilizate contractele administrative de

catre autoritatile publice?
a.
vinderea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat
straine
b.
darea in folosinta gratuita, pe termen nelimitat, a bunurilor proprietate publica a statului,
persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere

c.

concesionarea serviciilor publice de interes national

40. Care sunt principiile ce stau la baza atribuirii

contractului de achizitie publica?
a.

principiul liberei circulatii si principiul neconfidentialitatii

b.
principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul
tratamentului egal
c.
principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul
confidentialitatii

41.

Cum se poate atribui contractul de achizitie publica?

a.

prin concurs de oferte

b.

prin negociere cu o singura sursa

c.

prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice

42.

Intre cine se incheie contractul de lucrari publice?

a.
acest contract se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin
negociere directa
b.
acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se
acorda, de regula, prin concurs de oferte

c.
acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de
drept privat si se acorda, de regula, prin licitatie organizata de autoritatea
publica.
43. Precizati ce fel de drept acorda autoritatea publica,
concesionarului, in cazul contractului pentru concesiunea de
lucrari.
a.
dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada
determinata
b.
c.

dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada nedeterminata

dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata

44. Ce poate constitui obiect al contractului de comodat

incheiat de organelle administratiei publice?
a.
un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat
pe o perioada determinata

b.
un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat
in folosinta gratuita pe o perioada determinata
c.
un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o
perioada nelimitata de timp

45.
privat?

Care sunt partile contractului de parteneriat public-

a.
o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe
persoane de drept privat
b.
c.

o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privat
orice personae fizice si juridice de drept public si privat, romane si straine.

46. Precizati ce are ca obiect contractul de grant,

incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si
reprezentanti ai grupurilor din comunittile rurale sarace.
a.
transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect
intocmit de beneficiari
b.
transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de Fond
c.
transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect intocmit de Fond si
de beneficiari

47. Ce contract administrativ are ca obiect realizarea

unui interes public?
a.

contractul de asociere in participatiune

b.
c.

contractul de grant
contractul de parteneriat public

48. Precizati care contract administrativ are ca obiect

executia unuia sau multor lucrari de constructii , in schimbul
unui pret.
a.

b.
c.

contractul de grant

contractul de lucrari publice

contractul de asociere in participatiune

49. Ce se intelege prin caracterul oneros al contractelor

administrative?
a.
autoritatea administrativa urmareste realizarea unui interes public, in
timp ce persoana de drept privat urmareste obtinerea unui castig material
b.
ambele parti ale contractului au obligatii in executarea acestuia
c.
nu se pune problema caracterului oneros al contractelor administrative, deoarece
acestea sunt contracte care se incheie cu titlu gratuit.

50. Explicati de ce contractele administrative sunt

contracte de adeziune.
a.
deoarece clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea
administrative prin caietul de sarcini, in baza prevederilor legale
b.
deoarece clauzele sunt stabilite in mod bilateral, atat de catre autoritatea
administrativa, cat si de catre cealalta parte a contractului
c.
contractele administrative nu sunt considerate ca fiind contracte de adeziune, ci doar
simple contracte civile.

51. Bunurile care apartin statului si unittilor

administrativ-teritoriale
constituie:
a.
b.

un element component al regiilor autonome de interes public local

una din principalele directii de actiune ale administratiei publice

c.
una din principalele prghii utilizate n scopul realizrii sarcinilor
generale ale sistemului organelor administratiei publice.
52. Domeniul public este alctuit din urmtoarele
categorii de bunuri:
a.

bunurile prevzute n anexa la Legea administratiei publice locale

b.

bunurile prevzute n anexa la Legea nr.213/1998;

c.
orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public si sunt dobndite de stat sau de unittile administrativ-teritoriale
prin uzucapiune.

53. Ca institutie juridic, n raport cu proprietatea public

sau n functie de sfera de cuprinde, domeniul public:
a.
b.

este o institutie public complex;

se suprapune cu notiunea de proprietate public

c.

poate cuprinde att bunuri mobile ct si bunuri imobile

54.

Bunurile care apartin domeniului public:

a.

sunt inalienabile, imprescriptibile si sesizabile

b.

sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv

c.
nu mai fac obiectul dreptului de proprietate public n cazul n care sunt
dobndite de ctre un tert prin uzucapiune, n conditiile legii

55.
a.
b.

Proprietatea public se dobndeste:

numai pe ci juridice specifice dreptului comun

numai pe ci juridice specifice dreptului public

c.
att pe ci specifice dreptului comun ct si pe ci specifice dreptului
public
56.
a.

Dreptul de proprietate public poate fi dobndit:

pe cale natural

b.
prin acte de donatie sau legate acceptate de statul romn, prin Ministerul
Finantelor Publice
c.
n orice mod prevzut de Legea privind organizarea Guvernului.

57. Serviciul public reprezint, potrivit opiniilor exprimate

n literatura de specialitate:
a.

chintesenta administratiei publice

b.
c.

vietii sociale
fundamentul dreptului privat

58. Serviciul public reprezint, potrivit opiniilor exprimate

n literatura de specialitate:
a.

chintensenta principiului securittii sociale

b.

fundamentul dreptului public modern

c.

activitatea prestat n serviciul comunittii de ctre agentii economici privati

59.

Serviciile publice au aprut ca urmare a constatrii:

a.
aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitti
b.
constatrii necesittii de multiplicare a formelor de interventie a statului n
activitatea agentilor economici

c.
aparitiei nevoilor sociale ale comunittii a cror satisfacere face
necesar interventia statului

60. n raport cu aparitia dreptul public si dreptul privat,

serviciul public:
a.

prevaleaz dreptului public

b.
c.

prevaleaz dreptului privat

este ulterior aparitiei dreptului international privat

61. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se

clasific n:
a.

b.

sarcini de interes particular

sarcini de interes local

c.
sarcini de important redus pentru a cror satisfacere nu este necesar interventia
statului

62.
Romn:

Activitatea de reprezentare diplomatic a Statului

a.

este un serviciu public

b.
c.

este de interes particular

este o sarcin de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice

63. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin

administratiei publice:
a.

b.
c.

serviciul de paz si protectie

serviciile de asistent social

serviciile de reeducare

64. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin

administratiei publice:
a.
b.

c.

reprezentarea international
alimentarea cu energie eolian

canalizarea

65. Activittile juridice si materiale ale administratiei

publice se mpart n:
a.
b.

c.

activitti cu caracter de recomandare

activitti cu caracter comercial

activitti cu caracter de dispozitie

66.
a.
b.

Prin serviciu public se ntelege:

activitate cu caracter de recomandare

restructurarea economico-administrativ

c.
organizatia de stat sau a colectivittii locale, nfiintat de autorittile
competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor
societtii, n regim de drept administrativ sau civil, n procesul de
executare a legii
67.
a.

b.
c.

Este un serviciu public:

serviciul de igienizare a spatiilor comerciale

activitatea de legiferare realizat de Parlament

serviciul de asistent sportiv

68. Potrivit Constitutiei, sunt principii de baz ale

administratiei publice locale:
a.
b.

c.

principiul independentei serviciilor publice

principiul eficientei si eficacittii n administrarea finantelor publice locale

principiul deconcentrrii serviciilor publice

69.

a.

Este serviciu public:

serviciul public de reprezentare n justitie

b.
serviciul public de solutionare de ctre instantele judectoresti a
litigiilor de drept public si de drept privat
c.

serviciul public de reconstituire

70. Pentru a ne afla n prezenta unor servicii publice sunt

necesare cel putin urmtoarele conditii:
a.
b.

existenta unei solicitri exprese adresate statului

nfiintarea serviciului s se fac prin ordin al ministrului

c.

activitatea serviciului s se desfsoare n realizarea autorittii de stat

71. Pentru a ne afla n prezenta unor servicii publice sunt

necesare cel putin urmtoarele conditii:
a.

existenta unei legi care s reglementeze nfiintarea serviciului

b.
adoptarea sau emiterea de ctre autoritatea competent a actului de
nfiintare a serviciului public
c.

activitatea serviciului s se desfsoare printr-un agent economic

72.
format:

Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este

a.
numai din regulile instituite prin actul de nfiintare, organizare si functionare a
serviciului

b.
din totalitatea normelor de drept aplicabile nfiintrii, organizrii si
prestrii serviciului public
c.

numai din norme de drept public

73.

Regimul juridic aplicabil serviciilor publice:

a.

este format din norme de drept public si de drept privat

b.

este reprezentat de normele de drept public aplicabile

c.
const n reglementrile de drept public adoptate sau emise de autorittile
competente

74. Sub aspectul denumirii si n raport cu utilitatea

public, serviciul public:
a.

mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate public

b.

se diferentiaz de serviciul de utilitate public

c.

este o specie a serviciului de utilitate public

75. Serviciul public se diferentiaz de serviciul de utilitate

public prin una din urmtoarele caracteristici care i sunt
specifice:
a.
este realizat de o structur organizatoric de drept privat, cum este cazul
societtilor comerciale care asigur serviciul public de salubrizare
b.
nu este supus tutelei administrative

c.
este supus reglementrilor si controlul statului cu privire la formarea
si utilizarea resurselor financiare
76. n raport de forma de organizare, serviciile publice se
mpart n:
a.
organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome,
societti si companii nationale de interes public
b.
c.

organe ale administratiei publice si societti comerciale

institutii publice si agenti economici

77. Sub aspectul nfiintrii si finantrii, serviciile publice

care functioneaz sub form de organe ale administratiei
publice:
a.
pot fi nfiintate prin hotrre a consiliului de stat
b.
sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele percepute
pentru serviciile prestate

c.

pot fi nfiintate de Parlament

78. Sub aspectul nfiintrii, serviciile publice care

functioneaz sub form de organe ale administratiei publice:
a.
b.

pot fi nfiintate de consiliul de stat

pot fi nfiintate prin decret-lege

c.

pot fi nfiintate prin ordin al ministrului

79. Sub aspectul activittii desfsurate, a sumelor

percepute pentru activitatea desfsurat si al periodicittii si
ritmicittii activittii, serviciile publice care functioneaz sub
form de organe ale administratiei publice:
a.
b.

si desfsoar activitatea numai n mod gratuit si din oficiu

pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate

c.
si desfsoar activitatea n mod continuu si ritmic, dup programe
aduse la cunostinta publicului
80.
publice:

Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor

a.
b.

principiul independentei
principiul proportionalittii

c.

principiul continuittii

81.
publice:

Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor

a.
b.

principiul inamovibilittii
principiul independentei

c.

principiul eficientei si eficacittii

82.
a.
b.

Sunt servicii publice:

serviciul de alimentare cu energie eolian

serviciul de transport n regim de taxi

c.
serviciul de administrare a domeniului privat al unittilor
administrativteritoriale
83.
a.

b.
c.

Sunt servicii publice:

producerea energiei eoliene n sistem centralizat

furnizarea energiei termice n sistem centralizat

reducerea zgomotului

84.

Sunt servicii publice:

a.
b.

serviciile comunitare de utilizri publice

canalizarea si epurarea apelor riverane

c.

distributia de energie termic n sistem centralizat

85.

Sunt servicii publice:

a.

salubrizarea incintelor

c.

transportul local n regim de taxi

b.
administrarea domeniului public si privat al unittilor administrativteritoriale
86.

Sunt servicii publice:

a.

serviciul public de lectur

b.
c.

eliberarea biletelor de tratament medical

nmatricularea bicicletelor

87.
a.

Trsturile actului administrativ sunt:

este forma juridic principal de activitate a administratiei publice;

b.
reprezint o manifestare de voint expres, bilateral si supus unui regim de
putere public;
c.
nu produce efecte juridice, adic nu d nastere, modific sau stinge raporturi
juridice de drept administrativ

88.
a.

Sunt caracteristici ale actului administrativ:

actul administrativ este, n principiu, irevocabil

b.
actul administrativ este adoptat/emis de ctre o autoritate public n
vederea organizrii executrii legii si executrii n concret a acesteia
c.

actul administrativ trebuie nvestit cu formul executorie

89. Principiul legalittii actului administrativ presupune

urmtoarele:
a.
actul administrativ s respecte doar conditiile de oportunitate existente n
momentul emiterii/adoptrii acestuia;
b.
actul administrativ s fie emis/adoptat n limitele competentei legale a autorittii
publice ierarhic superioare;

c.
calitatea actului administrativ de a corespunde Constitutiei si legii n
baza si n executarea creia a fost emis.
90. Principiile care stau la baza procedurii administrativjurisdictionale sunt:
a.
principiul contradictorialittii si principiul asigurrii dreptului la
aprare
b.
c.

principiul subordonrii activittii administrativ-jurisdictionale celei judiciare

principiul disponibilittii.

91. Reclamantul poate introduce actiunea n contencios

administrativ la:
a.

instanta de la sediul autorittii publice prte

b.
la alegere ntre instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea
de la sediul autorittii publice
c.
mai nti la instanta de la sediul autorittii publice prte si ulterior la
domiciliul reclamantului

92. Sistemul dualist de jurisdictie n materia

contenciosului administrativ este reglementat n:
a.

Franta, Belgia, Italia, Germania;

b.
c.

Romnia si Spania
Finlanda si Anglia.

93.

Temeiul constitutional al contenciosului administrativ

este:
a.
b.

c.

numai art. 52 din Constitutie, republicata;

numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicata

art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata.

94.

Contenciosul administrativ se refer la:

a.
totalitatea litigiilor dintre autorittile publice si particulari, solutionate
de instante judectoresti specializate
b.
c.

activitatea de control exercitata asupra autorittilor executive;

ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic

95. Ministerul Public particip n litigiile de contencios

administrativ n urmtoarele situatii:
a.
sesizeaz instanta de contencios administrativ competent, cnd
apreciaz c prin emiterea unui act administrativ normativ se vatm un
interes legitim public
b.
n orice faz a procesului la solutionarea cererilor n contencios administrativ,
avnd ca obiect anularea unui act administrativ individual;
c.
cnd instanta de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea n
cauz a Ministerului Public, pentru aprarea unor drepturi si interese legitime private.

96. In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a

Functionarilor Publici procedura prealabil este:
a.

facultativa

b.
c.

obligatorie;
poate fi urmat concomitent cu actiunea n contencios administrativ

97. Pot fi persoane vtmate, n sensul legii

contenciosului administrativ si:
a.
un grup de persoane fizice, cu personalitate juridic, titular al unor drepturi si
interese publice

b.
organisme sociale care invoc o vtmare, printr-un act
administrativ, a unui interes legitim public

c.
un grup de persoane fizice, fr personalitate juridic, titular al unor drepturi si
interese legitime publice

98. Notiunea de autoritate public, reprezint potrivit

dispozitiilor legii contenciosului administrativ:
a.
orice organ de stat sau al unittilor-administrativ teritoriale care
actioneaz, n regim de putere public, pentru satisfacerea interesului
public general
b.
orice formatiune politic reprezentat n Parlamentul Romniei
c.
persoane fizice, care au statut de utilitate public sau presteaz un serviciu
public, n regim de putere public.

99.
pentru:

Forma scris a actului administrativ este necesar

a.

publicarea n Monitorul Oficial al Romniei

c.

posibilitatea revocrii de ctre organul emitent sau cel ierarhic superior.

b.
executarea si respectarea ntocmai de ctre cei crora li se
adreseaz

100. Dreptul de tutela administrativ se exercit prin:

a.

Prefect

b.
c.

Guvern
Agentia National de Administrare Fiscal

101. Prefectul poate ataca n contencios administrativ:

a.

hotrrile de guvern;

c.

actele autorittilor publice centrale

b.
actele pe care le consider nelegale, emise de autorittile publice
locale;
102. Agentia National a Functionarilor Publici poate ataca
n contencios administrativ:
a.

actele autorittilor publice centrale n conditiile Codului Muncii

b.
actele autorittilor publice centrale si locale prin care se ncalc
legislatia privind functia public
c.
actele autorittilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere
interesului public.

103. Conditiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu

exceptia de nelegalitate sunt, potrivit art. 4 din legea
contenciosului administrativ:
a.
obiectul exceptiei de nelegalitate s vizeze un act administrativ
unilateral;
b.
s nu existe pe rolul instantelor judectoresti un alt proces n legtur cu acelasi
act administrativ
c.
solutionarea litigiului pe fond s nu depind de actul administrativ a crui
nelegalitate se invoc.

104. Caracteristicile procedurii de solutionare a exceptiei

de nelegalitate sunt:
a.
competenta de solutionare apartine instantei nvestit cu judecarea fondului
litigiului;

b.
exceptia de nelegalitate se judec de urgent, cu citarea prtilor si a
emitentului actului administrativ
c.
recursul mpotriva solutiei primei instante se declar n termenul de 15 zile
prevzut de Codul de procedur civil

105. Nu pot fi atacate n contenciosul administrativ:

a.
actele administrative care privesc raporturile dintre instantele judectoresti si
Parlament;
b.
ordinul prefectului de numire n functii publice

c.

actele de comandament cu caracter militar

106. Sunt exceptate de la controlul judectoresc al

instantei de contencios:
a.

actele administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative speciale

b.
actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea crora se
prevede, prin lege organic, o alt procedur judiciar;
c.
actele administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea strii de
asediu.

107. Jurisdictiile administrative speciale au urmtoarele

caracteristici:
a.
b.

sunt obligatorii
sunt guvernate de principiul celerittii

c.

facultative.

108. Situatiile care pot genera conflictele solutionate pe

calea contenciosului administrativ sunt urmtoarele:
a.

emiterea unui act administrativ considerat vtmtor

b.
refuzul nejustificat al unei autoritti publice de a aproba proiectul unei hotrri
de guvern;
c.
ncheierea unui contract ntre o autoritate public si un membru al Guvernului

109. Plngerea prealabil poate fi formulat, potrivit art. 7

din legea contenciosului administrativ, de:
a.
persoana vtmat ntr-un drept sau interes legitim printr-un act
administrative unilateral
b.
persoana vtmat care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictional
prevzut prin lege special;
c.
persoana care se consider vtmat printr-un act administrativ normativ
adresat altui subiect de drept

110. Plngerea prealabil are caracter:

a.

b.
c.

facultativ;

obligatoriu
de sesizare a instantei de contencios administrativ

111. Termenul de formulare a plngerii prealabile este,

potrivit dispozitiilor legii contenciosului administrativ:
a.
b.

c.

30 de zile de la emiterea actului administrativ individual

oricnd pentru actul administrativ unilateral

30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual

112. n cazul contractelor administrative, plngerea

prealabil semnific:
a.

ncetarea efectelor contractului

c.

ori desfiintarea de drept a contractului administrativ

b.
ncercarea unei concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedur
civil referitoare la litigiile comerciale;
113. Termenul de 6 luni pentru formularea plngerii
prealabile n cazul contractelor administrative ncepe s curg:
a.
de la data ncheierii contractului, n cazul litigiilor legate de
ncheierea lui;
b.
de la data ncetrii obligatiilor contractuale, n cazul litigiilor legate de
executarea lui
c.
de la data producerii efectelor juridice ale contractului

114. Natura juridic a termenului de 6 luni de la emiterea

actului, prevzut de
art. 7 alin. 7 din legea contenciosului administrativ este:
a.

de decdere

b.

de prescriptie;

c.

de recomandare.

115. Conditiile de fond ale exercitrii actiunii n contencios

administrativ sunt:
a.
actul atacat s fie act administrativ normativ, n form tipic sau asimilat
b.
actul atacat s emane de la un organism social care apr valori de interes
general;

c.
actul atacat s vatme un drept recunoscut de lege sau un interes
legitim privat sau public.

116. Sunt conditii de form si procedurale ale exercitrii

actiunii n contencios administrativ:
a.
ndeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios
si/sau a recursului administrativ ierarhic
b.
sesizarea cu actiune direct a instantei de contencios administrativ competente
c.
persoana vtmat s se adreseze ntr-un termen rezonabil instantei de
contencios administrativ

117. Sunt conditii de exercitare ale actiunii n contencios

administrativ:
a.
introducerea actiunii ntr-un termen de 30 de zile de la comunicarea rspunsului
la plngerea prealabil sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea

b.
actul administrativ atacat s nu fie din cele exceptate de la controlul
instantei de contencios administrativ
c.

actiunea s aib ca obiect anularea unui act administrativ individual.

118. Persoana vtmat poate solicita instantei de

contencios administrativ:
a.

anularea n tot sau n parte a actului administrativ;

b.
c.

revocarea actului administrativ

reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vtmtor.

119. Persoana vtmat mai poate solicita instantei de

contencios administrativ si:
a.

b.
c.

declararea ca neconstitutional a unei ordonante de guvern

reparatii pentru daune morale

obligarea autorittii prte la retragerea actului administrativ vtmtor.

120. Instanta de contencios administrativ poate pronunta

urmtoarele solutii:
a.

s rspund reclamantului n sensul rezolvrii favorabile a cererii;

c.

s respecte legea n executarea creia a fost emis actul administrative.

b.
s acorde daune materiale si/sau morale n cazul anulrii actului
administrativ;

121. Litigiile privind contractele administrative, pe care

instanta de contencios administrativ le poate solutiona sunt:
a.
b.

exclusiv cele legate de ncheierea si executarea contractelor administrative;

cele privind durata executrii contractului administrativ;

c.
cele legate de faza premergtoare ncheierii contractului, precum si
cele n legtur cu ncheierea, modificarea, interpretarea, executarea si
ncetarea contractului administrativ.
122. Principiul dup care se solutioneaz litigiile avnd ca
obiect contractul administrativ este:
a.

principiul securittii raporturilor juridice

b.
regula subordonrii principiului liberttii contractuale fat de
principiul priorittii interesului public
c.

principiul liberttii contractuale

123. Conditiile de exercitare a actiunii n contencios

administrativ de ctre persoana vtmat prin ordonante sau
dispozitii din ordonante sunt:
a.

invocarea pe cale principal a exceptiei de neconstitutionalitate

b.
introducerea unei actiuni principale, nsotit de exceptia de
neconstitutionalitate;
c.
obiectul principal al actiunii s fie constatarea neconstitutionalittii ordonantei
sau a dispozitiei din ordonant.

124. Persoana vtmat prin ordonante sau dispozitii din

ordonante poate
solicita instantei de contencios administrativ si:
a.

anularea actelor administrative emise n baza ordonantei;

b.
pronuntarea unei hotrri judectoresti care s nlocuiasc ordonanta declarat
neconstitutional;
c.
anularea ordonantei si amendarea emitentului actului

125. Competenta material de solutionare n fond a litigiilor

privind actele
administrative emise sau ncheiate de autorittile publice locale
revine:
a.

tribunalelor administrativ-fiscale;

b.
sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, n
cazul litigiilor privind taxe si impozite si accesorii ale acestora n valoare de
pn la 500.000 lei;
c.

instantei judectoresti care exercit un control de plin jurisdictie

126. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale

Curtilor de Apel au competenta s judece:
a.
n prim instant, litigiile privind actele administrative emise de autoritti
publice locale;
b.
ca instant de recurs, recursurile declarate mpotriva sentintelor pronuntate de
sectiile civile si comerciale ale tribunalelor

c.
litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si
accesorii ale acestora n valoare mai mare de 500.000 lei.
127. Litigiile de contencios administrativ se solutioneaz:
a.

n sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs);

b.

n sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs);

c.
n prim si ultim instant, n cazul Sectiei de contencios administrativ si fiscal
a naltei Curti de Casatie si Justitie.

128. Competenta teritorial n materia contenciosului

administrativ este:
a.

exclusiv;

b.

alternativ;

c.

obligatorie

129. Prin plngerea prealabil, persoana vtmat poate

solicita:
a.
b.

anularea actului administrativ;

emiterea unui alt act administrativ;

c.
reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau
individual
130. Natura juridic a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an
prevzute de art. 11 alin. (1) si (2) din legea contenciosului
administrativ este:
a.
b.

ambele termene sunt de prescriptie;

ambele termene sunt de recomandare

c.
termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de
decdere.

131. Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni

prevzut de art. 11 alin. (1) din legea contenciosului
administrativ:
a.

actiunile privind actele administrative cu caracter normativ;

b.
actiunile introduse mpotriva actelor administrativ-jurisdictionale
c.
actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Agentia
National a Functionarilor Publici.

132. La primirea actiunii, instanta de contencios

administrativ este obligat:
a.
fie s cear autorittii al crei act este atacat s-i comunice de
urgent acel act;
b.
s dispun citarea prtilor;
c.
s amendeze conductorul autorittii publice dac autoritatea nu trimite, n
termenul stabilit, lucrrile solicitate de instant

133. Suspendarea executrii actului administrativ n

temeiul art. 14 din legea contenciosului administrativ se poate
dispune:
a.
cnd se face dovada sesizrii instantei judectoresti cu actiune n anularea
actului administrativ;

b.
cnd sunt ntrunite cumulativ conditia existentei cazului bine
justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente
c.

la solicitarea Ministerului Public

134. Suspendarea de drept a executrii actului

administrativ intervine:
a.
b.

cnd se emite un nou act administrativ n conformitate cu dispozitiile legale

cnd s-a admis de instanta de fond actiunea n anularea actului administrativ

c.
cnd se atac de ctre Prefect sau Agentia National a Functionarilor
Publici un act emis de autorittile administratiei publice centrale sau locale,
n virtutea dreptului de tutel administrativ.
135. Instanta de contencios administrativ poate pronunta
urmtoarele solutii:
a.
s anuleze n tot sau n parte actul administrativ individual sau
normativ;
b.
c.

s oblige autoritatea public s si revoce actul administrativ vtmtor;

s amendeze persoana fizic sau juridic, destinatar a actului administrativ

136. n cazul litigiilor avnd ca obiect contracte

administrative, instanta poate pronunta urmtoarele solutii:
a.

b.
c.

oblig autoritatea public s desfiinteze contractul

suplineste consimtmntul unei prti cnd interesul public o cere;

stabileste un termen de ncetare a contractului

137. Conditiile de exercitare a actiunii pentru despgubiri,

pe cale separat sunt:
a.
actiunea s fie introdus n termen de 1 an de la data la care
persoana vtmat a cunoscut sau trebuia s cunoasc ntinderea pagube
b.
instanta de fond s fi omis s se pronunte cu privire la cererea accesorie privind
despgubirile;
c.
cnd cererea de acordare a despgubirilor a fost respins ca nentemeiat de
ctre instanta nvestit cu solutionarea actiunii n anularea actului administrative.

138. Instanta de contencios administrativ nvestit cu

judecarea unui recurs declarat mpotriva unei hotrri
pronuntate n prim instant, poate adopta una dintre
urmtoarele solutii:
a.

b.
c.

s resping recursul ca inadmisibil;

s modifice sau s caseze hotrrea atacat

s trimit cauza spre solutionare la autoritatea public emitent a actului

administrativ atacat

139. Instanta de recurs va pronunta o solutie de casare cu

trimitere spre rejudecare n urmtoarele situatii:
a.
cnd instanta de fond a solutionat cauza n temeiul unei exceptii de
ordine public;
b.
c.

cnd prima instant a solutionat, n mod nelegal, fondul cauzei;

ntotdeauna cnd va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate.

140. Este motiv de revizuire a solutiilor pronuntate de

instantele de contencios administrativ:
a.

judecarea pricinii n lipsa unei prti care nu a fost legal citat;

b.
cnd s-a nclcat principiul priorittii dreptului comunitar,
reglementat de art.148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia
Romniei
c.

cnd solutionarea cauzei depinde de un nscris nou.

141. Obligatia publicrii n Monitorul Oficial al Romniei

exist pentru urmtoarele hotrri judectoresti pronuntate n
materia contenciosului administrativ:
a.
b.

hotrrile prin care se anuleaz un act administrativ unilateral

hotrrile de lmurire a dispozitivului unei sentinte judectoresti

c.
hotrrile judectoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat n
tot sau n parte un act administrativ cu caracter normativ
142. Hotrrea judectoreasc irevocabil privind
admiterea unei actiuni n contenciosul administrativ trebuie
executat:
a.
b.

c.

la cerere
n termenul de 6 luni prevzut la art. 11 din Legea contenciosului administrativ

n 30 de zile de la data rmnerii irevocabile a hotrrii

143. Neexecutarea hotrrii judectoresti irevocabile de

ctre autoritatea public poate atrage:
a.
sanctionarea conductorului autorittii publice sau a persoanei
obligate cu amend
b.
c.

obligarea autorittii publice la plata dobnzii de referint B.N.R

rspunderea contraventional a celui obligat prin hotrre judectoreasc

144. Semnificatia notiunii de exces de putere este

potrivit legii contenciosului administrativ:
a.
exercitarea dreptului de apreciere al autorittilor publice, n limita competentelor atribuite
prin lege;

b.
exercitarea dreptului de apreciere al autorittilor publice cu
nclcarea drepturilor si liberttilor cettenilor
c.
exercitarea dreptului de apreciere al autorittilor publice, cu nclcarea
ordinelor emise de organul ierarhic superior

145. Institutia Curtii Federale Administrative, ca instant

de jurisdictie administrativ, exist n:
a.

b.
c.

Franta

Germania
Italia.

146. Sistemul de jurisdictie administrativ avnd cele mai

multe similitudini cu cel din Romnia este:
a.

cel al Spaniei

b.
c.

cel al Frantei
cel al Italiei.

147. Prima reglementare proprie de organizare si

functionare a contenciosului administrativ romn s-a realizat n
perioada:
a.

b.
c.

1866-1905, dup adoptarea primei Constitutii

dup adoptarea Constitutiei din 1923;

prin Legea nr. 1/1967 a contenciosului administrativ

148. Consiliul de Stat care a functionat n perioada 18641866, dup Unirea Principatelor, avea urmtoarele atributii:
a.

judectoresti

b.
de solutionare a litigiilor dintre administratia public si particulari cu
privire la acte administrative
c.

singurul organ cu puteri executive al trii

149. Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23

decembrie 1925, erau exceptate de la controlul judectoresc:
a.

actele de guvernmnt

b.
c.

decretele regale
actele primului-ministru

150. n cazul n care autoritatea emitent a actului

constat c acesta este nelegal are urmtoarele posibilitti:
a.
b.

s solicite organului ierarhic superior revocarea actului

s revoce el nsusi actul administrativ, dup ce acesta a intrat n circuitul civil

c.
s solicite instantei de contencios administrativ anularea propriului
act, dac acesta a produs efecte juridice.
151. Pot avea calitate procesual pasiv n litigiile de
contencios administrativ:
a.
functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere
referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim;
b.
o persoan tert fat de actul administrativ individual, cnd autoritatea public
emitent, solicit anularea propriului act
c.
ori doar persoanele crora li se adreseaz, n mod direct, actul administrativ
considerat vtmtor.

152. Criteriile de stabilire a competentei materiale a

instantei de contencios administrativ sunt:
a.

criteriul naturii juridice a actului administrativ atacat,

c.

criteriul modului de adoptare/emitere a actului administrativ

b.
criteriul valoric n cazul actelor administrative care au ca obiect taxe
si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora
153. Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru si a
timbrului judiciar,potrivit legii contenciosului administrativ:
a.

b.
c.

toate actiunile formulate n contencios administrativ;

actiunile introduse de Prefect

actiunile formulate de functionari publici, n temeiul Legii nr. 188/1999.

154. Efectele exceptiei de nelegalitate sunt:

a.
instanta va putea dispune att anularea actului, ct si s constate nelegalitatea lui;
b.
hotrrea judectoreasc prin care a fost solutionat exceptia de nelegalitate produce
efecte erga omnes;

c.
solutia pronuntat asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte
doar ntre prtile litigiului.
155. Principiile recomandate de Comitetul Ministrilor
guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei n ceea ce
priveste garantia mpotriva eventualelor efecte duntoare ale
executrii actului administrativ sunt:
a.
posibilitatea acordat reclamantului de a solicita autorittii
jurisdictionale,nainte ca aceasta s se pronunte, de a cere msuri de
protectie provizorie mpotriva actului administrativ;
b.
msurile de protectie provizorie pot consta n retragerea actului administrativ;
c.
procedura urmat n fata autorittii jurisdictionale s fie parcurs ntr-un termen
rezonabil.

156. Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere reprezint:

a.
exprimarea explicit, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva
cererea;
b.
c.

refuzul exprimat verbal de un functionar n privinta rezolvrii unei cereri

ori refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii

157. Plngerea prealabil poate fi formulat, potrivit art. 7

din legea contenciosului administrativ, de:
a.
persoana vtmat ntr-un drept sau interes legitim printr-un act
administrative unilateral;
b.
persoana vtmat care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictional
prevzut prin lege special
c.
persoana care se consider vtmat printr-un act administrativ normativ adresat
altui subiect de drept.

158. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului

administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul
de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:
a.

de la data emiterii actului administrativ

b.
de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca
intinderea pagubei;
c.
de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a
devenit irevocabila

159. Instanta de executare a unei hotrri de contencios

administrativ este:
a.

instanta care a pronuntat hotararea de fond

b.
c.

instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzei

instanta a crei hotrre a rmas definitiv si irevocabil

160. Un decret prezidential prin care se declar stare de

asediu:
a.
b.

poate fi atacat la instanta de contencios administrativ

nu poate fi atacat la instanta de contencios administrativ

c.
poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru
exces de putere.
161. n urma deliberrii cauzei, instanta poate da
urmtoarele solutii:
a.

s anuleze, n tot sau n parte, actul administrativ

b.
c.

s pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativ

sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat

162. Exceptia de nelegalitate poate fi ridicat:

a.
b.

numai la instanta de fond;

numai la instanta de recurs;

c.

att n prim instant ct si n faza cilor de atac

163. Prin sintagma pagub iminent se ntelege, potrivit

art. 2 alin. (1) lit. n) din legea contenciosului administrativ:
a.

prejudiciul material viitor si previzibil;

b.
perturbarea grav, existent la momentul emiterii actului administrativ, a
functionrii unei autoritti publice
c.
prejudiciul nscut, cert si actual.

164. Institutia contenciosului administrativ reprezint unul

din domeniile pe care legiuitorul le-a rezervat:
a.
b.

c.

reglementrii legii ordinare;

reglementrii prin hotrri ale guvernului

reglementrii legii organice.

165. Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii

554/2004 urmtoarele contracte ncheiate de autorittile publice:
a.

b.
c.

contractele de vnzare cumprare

contractele de achizitii publice

contractele de locatiune

166. Termenul de sesizare a instantei n cazul actiunilor

care au ca obiect contracte administrative curge:
a.
de la data ncheierii procesului verbal de finalizare a procedurii
concilierii
b.
c.

de la data ncheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui;

de la data stabilita prin contract, cu acordul partilor

167. Introducerea recursului:

a.

suspend executarea

b.
c.

nu suspend executarea
suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului cauzei.

168. Recursul n contencios administrativ se introduce n

termen de:
a.

15 zile de la comunicare ;

b.
c.

30 de zile de la pronuntare sau comunicare

10 zile de la pronuntare sau comunicare

169. Recursul ierarhic se exercit la:

a.

aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului

b.
organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs
vtmarea
c.

organul de control administrativ de specialitate

170. Instanta de executare n materia contenciosului

administrativ este:
a.

judectoria, ca instant de drept comun;

c.

sectia de contencios administrativ a tribunalului

b.
instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios
administrativ;
171. mpotriva unui act administrativ individual adresat
unui subiect de drept poate introduce actiune:
a.

numai persoana creia i se adreseaz;

c.

Avocatul Poporului, din oficiu

b.
si alt persoan dac prin emiterea actului i se vatam vreun drept
subiectiv sau vreun interes legitim
172. Executarea hotrrii la care se refera art.22 din Legea
contenciosului administrativ, se face n termenul;
a.

prevzut de lege

b.

dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comun

c.
n cel mult 30de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii dac nu se prevede
alt termen

173. Pot fi atacate in contencios administrativ:

a.
b.

c.

numai actele normative

numai actele individuale

atat actele normative cat si actele individuale

174. Plangerea prealabila are urmtoarele caracteristici:

a.

ca regula generala, are un caracter obligatoriu

b.
se poate realiza concomitent cu promovarea actinunii in contencios
administrativ
c.
este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios
administrativ.

175. Avocatul Poporului poate introduce o actiune in

contencios administrative dac:
a.
ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza
atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie;
b.
c.

n orice situatie in care constata ca este necesar

apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim.

176. In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere,

termenul de sesizare a instantei incepe sa curga de la data:
a.

depunerii cererii

b.

comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii

c.

nu exista nici un termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand.

177. Ordonantele de urgenta ale guvernului, precum si cele

adoptate in baza unei legi de abilitare pot fi atacate:
a.
la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de
exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu
este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din
ordonanta;
b.
c.

nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ

pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala

178. Actele administrative cu caracter normativ pot fi

atacate la instanta de
contencios administrativ n termenul :
a.

de 6 luni prevazut de lege

b.

oricand;

c.

de un an prevazut de lege.

179. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale

Curtilor de apel vor judeca, in prima instanta:
a.
litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe,
contributii, datorii vamale mai mari de 500.000 lei
b.
c.

litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice locale

litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect.

180.Actiunea in contencios administrativ va fi introdusa la:

a.
b.

obligatoriu la domiciliul paratului;

obligatoriu la domiciliul reclamantului

c.

la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului.

181. Regula care trebuie respectat, potrivit Legii

contenciosului administrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la
contractele administrative este :
a.

primeaza principiul libertatii contractuale;

b.
principiul libertatii contractuale este subordonat principiului
prioritatii interesului public
c.

primeaza principiul prioritatii interesului general

182. Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il

constituie un contract administrativ, instanta poate dispune:
a.

anularea acestuia in tot sau in parte

b.
c.

se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept comercial

va putea suplini consimtamantul oricareia dintre parti

183. Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a

instantei de contencios administrativ atrage:
a.
aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie
pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune
hotararea
b.
aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea
c.
aplicarea unei amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

184. Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o

hotarare de Consiliu local se publica:
a.

n Monitorul Oficial;

b.

n Monitorul judetului

c.

nu exista obligativitatea publicarii

185. Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a

nu executa o hotarare definitiva si irevocabila a unei instante de
contencios administrativ:
a.

poate constitui infractiune

b.
c.

constituie contraventie;
constituie abatere disciplinara

186. Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a

unei instante de contencios administrativ are drept consecinte:
a.
b.

c.

se sanctioneaza numai cu amenda

se sanctioneaza contraventional

se poate pedepsi cu inchisoare

187. Exceptia de nelegalitate se poate invoca:

a.

numai de reclamant

b.

de oricare dintre parti

c.

numai de instanta

188. Exceptia de nelegalitate se poate invoca:

a.

n fata oricarei instante

b.
c.

numai in fata instantei de drept comun ;

numai in caile extraordinare de atac.

189. Prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate

invoca:
a.
b.

c.

numai nelegalitatea unui act administrativ normativ;

numai nelegalitatea unui act administrativ individual

ori nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual

190. Solutia instantei competente sa judece exceptia de

nelegalitate poate fi atacat:
a.

cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare;

b.
c.

este definitiv si irevocabila

cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare

191. Impotriva hotararilor date de instantele de contencios

administrativ:
a.

exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atac

b.
c.

se poate folosi numai contestatia in anulare;

nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului.

192. Ministerul public poate sesiza instanta de contencios

administrativ:
a.
cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor
legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative
unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere;
b.
c.

la cererea partii interesate

cand partea vatamata este un minor

193. Prin persoana vtmat se ntelege, potrivit art. 2

alin. (1) lit. a din Legea contenciosului administrativ:
a.
b.

orice persoan fizic sau juridic, titular a unui drept ori a unui interes legitim
persoan vtmat de o persoan juridic de drept privat;

c.
vtmarea dreptului sau a interesului legitim s fie produs printr-un
act administrativ sau prin nesolutionarea n termenul legal a unui cereri.
194. Functionarul public care a elaborat, a emis sau a
incheiat actul administrativ, sau dupa caz se face vinovat de
refuzul de a a rezolva o cerere are urmtoarele posibilitti:
a.
l poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a
primit ordinul ;
b.
c.

va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat ;

nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere

195. Taxa de timbru cerut pentru cererile formulate in

baza Legii contenciosului administrative este:
a.
cea prevazut de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele
neevaluabile in bani;
b.
nu se plateste taxa de timbru ;
c.
taxa de timbru se stabileste de instanta de contencios administrativ, in functie de
obiectul cererii

196. Contenciosul obiectiv se refera la:

a.
posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului
administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea
b.
posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a
suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiective
c.
posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului
administrativ

197. Contenciosul subiectiv se refera la:

a.
posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului
administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea

b.
posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate
existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este
reclamantul
c.
posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a
dispune anularea sau modificarea actului administrativ

198. Contenciosul administrativ de anulare este:

a.
este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze
conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea
b.
este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui
sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este
reclamantul;

c.
este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa
pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi
nelegal
199. In Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat
pentru prima data printr-o lege din 1790:
a.
unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul
administratiei publice, avand in frunte Consiliul de Stat;
b.
c.

instantelor de drept comun

Curtilor Administrative de Apel

200. Prin organisme sociale interesate se intelege:

a.

totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala ;

b.
structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele
asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor
categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice
administrative;
c.
totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a
serviciilor publice administrative

201. Notiunea de plangere prealabila desemneaza:

a.
cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ
b.
cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de
despagubiri;

c.
cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei
ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu
caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii
acestuia

202. In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de

Agentia Nationala a Functionarilor Publici, actul administrativ
atacat este suspendat:
a.

ope legis

b.
suspendarea acestuia este lasata la aprecierea instantei
c.
doar la cererea partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea nr.554/2004,
cu modificarile si completarile ulterioare

203. Actele administrative ale autoritatilor publice care

privesc raporturile acestora cu Parlamentul pot fi atacate:
a.

la instanta de contencios administrative, dar numai pentru exces de putere

b.

nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativ

c.

la instanta de drept comun, pe calea exceptiei de nelegalitate

204. Jurisdictiile administrative speciale sunt :

a.
b.

obligatorii
sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute de Lg.146/1997,

c.

sunt facultative si gratuite

205. Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura

prealabila este:
a.
b.

un termen de decadere
un termen de recomandare

c.

un termen de prescriptie.

206. Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat

pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui
interes legitim public n urmtoarele modalitti:
a.
b.

pe calea actiunii principale

pe cale de exceptie

c.
numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim
public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului
legitim privat
207. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege
sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral
poate solicita:
a.
b.

c.

daune cominatorii
daune interese

reparatii pentru daune morale

208. Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra

neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta,
instanta de contencios administrative procedeaz astfel:
a.
b.

se pronunt pe fondul cauzei in Camera de Consiliu

repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtii Constitutionale

c.

repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor.

209. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la

domiciliul paratului se poate invoca exceptia necompetentei
teritoriale:
a.

b.
c.

numai pana la primul termen de judecata

nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale

pana la terminarea dezbaterilor

210. Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se

considera a fi neconstitutionale, precum si actele administrative
cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi
atacate:
a.

b.
c.

n termen de 6 luni de la luarea la cunostinta

oricnd
n termenul general de prescriptie de 3 ani.

211. Hotararile pronuntate de instantele de contencios

administrativ se redacteaza si se motiveaza n termen de:
a.
b.

c.

cel mult 15 zile de la pronuntare

cel mult 60 de zile de la pronuntare

cel mult 30 de zile de la pronuntare

212. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului

administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul
de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:
a.

de la data emiterii actului administrativ

b.
de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca
intinderea pagubei
c.
de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ
devenit irevocabila

213. In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor

administrativfiscale, litigiile de contencios administrativ se
solutioneaza de ctre :
a.

instantele de drept comun

b.

sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor

c.

Curtile de Apel

214. Din punct de vedere ale competentei materiale a

organului administratiei publice care le adopt sau emite, actele
administrative sunt:
a.
acte administrative care produc efecte pe ntreg teritoriul trii, precum hotrrile
adoptate de Guvern;

b.

acte administrative cu caracter general

c.
acte administrative de specialitate, care vizeaz unul sau mai multe domenii de
activitate.

215. Actul administrativ jurisdictional reprezint:

a.
actul administrativ emis de ctre o autoritate administrativ cu atributii jurisdictionale;
b.
actul administrativ emis dup o procedur bazat pe respectarea dreptului la
aprare si pe contradictorialitate

c.
actul administrativ care este emis de o autoritate administrativ
nvestit, prin lege organic, cu atributii de jurisdictie administrativ
special
216. Actul administrativ cu caracter individual va intra n
vigoare:
a.

la data nmnrii sau comunicrii actului ctre persoana vizat

b.
c.

la o dat prevzut n act, anterioar datei la care a fost comunicat sau nmnat
n termen de 30 de zile de la data adoptrii sau emiterii actului

217. Un act administrativ poate fi revocat de ctre:

a.
organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data
cnd a constatat nelegalitatea actului;

b.
pn n momentul cnd actul produs efecte juridice, intrnd n
circuitul civil, de ctre organul emitent
c.

n termen de 6 luni de la data intrrii actului n vigoare

218. Constituie forme de control ale activittii organelor

administratiei publice:
a.

controlul legislativ exercitat de presedintii celor dou Camere ale Parlamentului;

b.
controlul executiv-administrativ executat de ctre Guvernul
Romniei si Presedintele Romniei, ca sefi ai puterii executive
c.
controlul judectoresc exercitat de ctre instantele judectoresti asupra
oportunitatii actelor administrative

219. Controlul ierarhic este exercitat de ctre organe

supraordonate autorittii controlate si poate avea un caracter:
a.

general, cuprinznd toate aspectele activittii autorittii controlate

b.
c.

personal, viznd persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegal

specializat, fiind exercitat de organe speciale.

220. Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative

este o form de control care vizeaz legalitatea unor categorii de
acte administrative, fiind exercitat de:
a.

organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi

b.
autorittile nvestite cu atributii de jurisdictie administrativ special
aflate n cadrul sistemului administratiei publice;
c.

instantele jurisdictionale din sistemul autorittii judectoresti

221. Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizeaz:

a.
activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui Romniei,
Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ
b.
activitatea deputatilor, senatorilor, judectorilor naltei Curti de Casatie si
Justitie si ai Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vtmat drepturile si interesele
cettenilor;

c.
activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor
publice, a institutiilor de interes public care, prin actele lor au adus atingere
drepturilor si liberttilor cettenilor.
222. Sunt caracteristici generale ale controlului
judectoresc:
a.
controlul judectoresc se exercit asupra tuturor autorittilor
administrative, n ceea ce priveste legalitatea actelor administrative
adoptate sau emise;
b.
controlul judectoresc vizeaz legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si
eficacitatea actelor administrative;
c.
controlul judectoresc este exercitat din oficiu de ctre instantele de contencios
administrativ.

223. Contenciosul obiectiv este:

a.

contenciosul n cadrul cruia judectorul nvestit trebuie s fie obiectiv si impartial;

b.
contenciosul n cadrul cruia judectorul este competent s
cerceteze exclusive conformitatea actului administrativ cu legea, fr a
cerceta vtmarea unor drepturi si
interese legitime;
c.
exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii, n baza unei
sesizri a unei persoane fizice

224. Contenciosul administrativ de anulare este

contenciosul administrativ n cadrul cruia:
a.
judectorul nvestit este competent s se pronunte asupra existentei si ntinderii
pagubelor, indiferent dac acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ
atacat;

b.
judectorul nvestit este competent s pronunte anularea sau
modificarea actului administrativ constatat nelegal, fr a cerceta existenta
sau ntinderea pagubei;
c.
judectorul nvestit este competent s se pronunte asupra existentei si ntinderii
pagubelor, numai dac acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care l
anuleaz sau l modific

225. Prima lege a contenciosului administrativ a fost

adoptat:
a.

dup adoptarea Constitutiei din 1866;

b.

dup intrarea n vigoare a Constitutiei din 1923

c.

nainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991

226. n Franta, n momentul de fat, contenciosul

administrativ este realizat prin intermediul:
a.

organelor administratiei publice

b.

Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare

c.
instantelor de contencios administrativ, care au n frunte Curtea Administrativ
Suprem a Frantei.

227. n sistemul juridic anglo-american, litigiile de

contencios administrative sunt n competenta:
a.
instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate
ale administratiei publice
b.
Curtilor administrative

c.

instantelor de drept comun

228. Sistemul contenciosului administrativ n Romnia,

care functioneaz n baza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de
sistemul corespunztor existent n:
a.
b.

Uniunea European;
Franta

c.

Spania

229. Potrivit sistemului actual, functioneaz ca instante

specializate de contencios administrativ n Romnia:
a.
sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul naltei Curti de Casatie
si Justitie;

b.
c.

sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel

tribunalele administrative

230.Se poate adresa instantei de contencios administrativ si:

a.
persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi
neconstitutionale ale unor legi

b.
persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim prin
ordonante sau prevederi din ordonante ale Guvernului declarate
neconstitutionale;
c.
persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim printr-un act
administrativ revocat de autoritatea competent sau abrogat

231. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios

administrativ, n cadrul litigiului de contencios administrativ:
a.
Avocatul Poporului, cnd apreciaz c poate interveni n favoarea persoanei
vtmate;
b.
Prefectul care, n urma controlului de autoritate tutelar, poate ataca n fata
instantei de contencios administrativ actele nelegale ale autorittilor administratiei
publice locale;

c.
Agentia National a Functionarilor Publici poate ataca actele
administrative ale autorittilor administratiei publice centrale si locale prin
care se ncalc legislatia privind functia public si functionarii publici
232. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi:
a.

contractele administrative ncheiate ntre particulari

b.
actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la
instanta de contencios administrativ n termen de 15 zile de la comunicare
c.
ordonantele si ordonantele de urgent adoptate de Guvern potrivit art.115 din
Constitutie, republicat

233. Sunt conditii de form si procedurale ale exercitrii

actiunii de contencios administrativ:
a.
conditia ca subiectele de sesizare s ndeplineasc procedura prealabil a
recursului gratios;

b.
conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ s se fac
n termen de 6 luni de la data primirii solutiei la plngerea prealabil
c.
conditia ca persoana vtmat s se adreseze cu actiune presedintelui instantei
de contencios administrativ

234. Sunt competente s judece n fond n materia

contenciosului administrativ:
a.
sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care
privesc actele administrative date de autorittile publice centrale;

b.
sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru
litigii care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii
ale acestora, de pn la 500.000 lei;
c.
sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile
care au ca obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de
pn la 500.000 lei.

235. Reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza:

a.
b.

c.

instanta de la sediul autorittii publice

instanta de la domiciliul su

oricare dintre cele dou instante, la alegere

236. Suspendarea executrii actului administrativ intervine

de drept, cnd actul administrativ este atacat de:
a.

b.
c.

persoana vtmat

Prefect
Avocatul Poporului

237. Cnd temeiul cererii de suspendare l formeaz

prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanta va putea
dispune suspendarea actului administrative pn la:
a.
b.

solutionarea recursului gratios;

pn la sesizarea instantei de contencios administrativ

c.
pn la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind
anularea actului administrativ.

238. Cnd temeiul cererii de suspendare l formeaz

prevederile art.15 din Legea nr.554/2004, instanta poate dispune
suspendarea actului administrativ atacat pn la:
a.

solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat

b.
pn la solutionarea definitiv si irevocabil a cererii viznd anularea
actului administrativ
c.

pn la sesizarea instantei de recurs

239. Contraventia reprezinta:

a.
b.

c.

O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal

O fapta ilicita de natura civila

O forma a ilicitului administrativ

240. Executarea sanctiunilor contraventionale se poate

face:
a.
b.

exclusiv prin executare silita;

exclusiv n mod voluntar de catre contravenient

c.
att n mod voluntar ct si prin executare silita daca contravenientul
refuza executarea
241. In cazul savarsirii unei contraventii, confiscarea
bunurilor se poate face:
a.
De agentul constatator sau de organul competent sa aplice
sanctiunea
b.
c.

ntotdeauna de ctre agentul constatator

De organul desemnat

242. Confiscarea bunurilor reprezinta o sanctiune:

a.

Principala

b.

Complementara

c.

accesorie

243. Contraventia reprezinta:

a.
b.

c.

O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal

O fapta ilicita de natura civila

O forma a ilicitului administrativ

244. Pericolul social al contraventiei

a.

Este inferior celui al infractiunilor

b.
c.

Este identic cu cel al infractiunilor

Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale

245. Nu pot fi reglementate contraventii prin:

a.

Dispozitii ale Primarului

b.
c.

Hotrari ale Guvernului

Hotrari ale consiliului judetean

246. Raspunderea in dreptul administrativ:

a.

b.
c.

Intervine si in absenta comiterii unei fapte ilicite

Intervine in prezenta ilicitului administrativ

intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni

247. Masurilede constrangere administrativa:

a.
b.

Au ntotdeauna un caracter sanctionator

Nu au niciodata caracter sanctionator

c.

Pot avea caracter sanctionator

248. Raspunderea administrativ-disciplinara a

functionarilor publici:
a.

Este o raspundere subiectiva

b.
c.

Este o raspundere obiectiva

Intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu intentie

249. Pericolul social al contraventiei:

a.

Este inferior celui al infractiunilor

b.
c.

Este identic cu cel al infractiunilor

Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale

250. Procesul verbal contraventional

a.

nu poate fi contestat

b.
poate fi contestat prin plangere inregistrata la organul din care face
parte agentul constatator
c.
poate fi contestat numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul
ierarhic superior

251. n perioada 1866-1905, contenciosul administrativ a evoluat

n sensul c:
a.
b.

c.

litigiile de contencios administrativ au fost date unor instante specializate;

au fost lasate in competenta Consiliului de Stat;

au fost trecute in competenta instantelor de drept comun.

252. n perioada 1905-1925, cu exceptia anilor 1910-1912,

asupra legalittii actelor administrative s-a pronuntat:
a.
b.

s-au pronuntat instantele de drept comun, dupa regulile dreptului comun;

s-au pronuntat tribunalele administrative specializate;

c.
s-a pronuntat Sectia a III-a a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care
putea fi sesizata pe calea actiunii directe.
253. Perioada 1925-1948, dup intrarea n vigoare a Legii din
anul 1925,contenciosul administrativ s-a caracterizat prin aceea
ca:
a.
litigiile dintre administratie si particulari au fost date in competenta unor tribunale
specializate din sistemul administratiei publice, pe modelul tribunalelor administrative franceze;

b.
instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta
deplina asupra legalitatii actelor administrative;
c.
instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina asupra litigiilor
de contencios administrativ, pe modelul englez.

254. Raspund contraventional:

a.
persoana juridica in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se
stabilesc si se sanctioneaza contraventii

b.

persoana fizica majora, exclusiv;

c.

minorul cu varsta intre 14 si 18 ani, in conditiile legii.

255.

Confiscarea bunurilor reprezinta o sanctiune:

a.

Principala

b.

Complementara

c.

accesorie