Sunteți pe pagina 1din 4

Tema5:Gestiunea capitalului de lucru.Sub.1.Printre sarcinile de baza ale manag.

financiar se
numara:1.asig la timp si in cantitati optime a activit operat cu resurse necesare.2.efect in termenii
stabiliti a decontarilor curente.3.mentinerea lichiditatii activelor la un nivel
acceptabil.4.eficientizarea valorificarii activelor circ.Aceste sarcini pot fi realizate printr-o
gestiune financ curenta,eficienta a cap de lucru,care include:1.activele circ.2.pasivele curente
DTS. In gestiunea cap de lucru se porneste de la respectarea urmatoarelor doua
principii:1.marimea si structura activelor circ treb sa corespunda necesitatilor entitatii.2.capit
circulant treb mentinut la un nivel minimal,dar suficient ptr desf neintrerupta a activit operat.
Activele circ reprez activele ce se asteapta sa fie consumate in ciclul normal de activitate,vindute
sau primite in termen de 12 luni sau care reprezinta numerar. Ciclul normal de activitate a unei
entitati-per de timp dintre momentul achizitionarii activelor care sunt destinate procesarii sau
vinzarii si momentul transf lor in numerar.Cind ptr o entitate durata acestui ciclu nu este
clara,durata lui se considera 12 luni. Capit circ-mij investite de catre entitate in operatiunile sale
curente care se consuma in fiecare ciclu operat si se inlocuieste dupa fiecare consumare odata cu
reluarea unui nou ciclu operat. Capit de lucru in literatura de specialitate se mai intilneste sub
denum de fond de rulment.Capit de lucru(fondul de rulment brut)-reprez de fapt activele circ
constit atit din surse proprii cit si imprumutate. FRB=total capitolul 2 din bilant.Capit de lucru
net(fond de rulment net)-se calc ca dif dintre active circ si DTS. FRN=AC-DTS. FRN-reprez
acea parte a activelor circ care este constit din surse permanente(surse proprii si DTL).Capit de
lucru propriu=fond de rulment propriu-reprez acea parte a activelor circ constit numai din
surse proprii: FRP=AC-DTS-DTL. Daca intrepr nu uiliz surse imprumutate pe TL ptr finant
activelor circ atunci FRN=FRP.
Sub2.Prob cheie a manag capit de lucru este gestiunea ciclului fin care in lit de specialitate il mai
intilnim sub denum de ciclul de conversie a numerarului. Ptr determ duratei ciclului de
conversie a numeralului este necesar de calc urm indicat:1.durata medie in zile de rotatie sau
conversie a stocurilor-care este per de timp necesara ptr conversia materiilor prime in produse
finite si apoi vinzarea acestora catre clienti,acest indicat se calc: 360zile/nr.de rotatii. Durata de
rotatie a stocurilor=valoarea medie anuala a stocurilor/costul vinzarilor pe zi. Costul vinz pe
zi=costul vinz la finele anului/360(365)zile. 2.Durata per de incasare a creantelor-reprez durata
medie in zile a per necesare ptr achitarea de catre clienti a creantelor din momentul aparitiei
acestora;se calc prin raportarea valorii medii anuale a creantelor pe TS la cifra de vinzari
zilnice.Vinz zilnice=venituri din vinz obtinute/nr.de zile a per.Durata de rotatie a creantelor pe
TS=val medie anuala a creant pe TS/vinz pe zi. 3.durata ciclului operat-reprez per necesara de
timp de la achizitionarea materiei prime pina la incasarea numeralului din vinz produselor finite
obt din materia prima achizit.Durata ciclului operat se calc: prin insumarea primelor 2
indicatori. 4.durata per de intirziere a platilor-reprez durata per in zile din momentul achizitiei
stocurilor pina la momentul achitarii facturii.Acest indic se calc prin raportarea marimii medii
anuale a DTS,calculata ca o medie cronologica la chelt activit operat pe zi,inclusiv costul vinz.
Durata per de intirziere a platilor=val medie anuala a DTS/chelt operat pe zi. Chelt operat pe
zi=chelt operat/360(365)zile. Indic prezentati mai sus servesc ca reper ptr calc duratei ciclului

de conversie a numeralului. Ciclul de conversie a numer-per de timp intre achitarea stocurilor si


datoriilor fata de salariati pina la incasarea numer din vinz produs finite in decursul careia
entitatea treb sa dispuna de un cap de lucru sufucient.Acesta se calc:durata ciclului operatdurata per de intirziere a platilor.Scopul managerilor financ este reducerea la minim a
duratei acestui ciclu prin urm modalit:1.incetinirea per de rotatii a dator.2.reducerea per de
incasare a creantelor.3.accelerarea ritmurilor de productie si vinz a produs finite.
Sub.3.Orice entitate econ are creante comerc care in mod normal ar trebui sa constituie nu mai
mult de 20 % din suma totala a activelor.In general companiile prefera sa vinda cu achitarea la
momentul vinzarii dar presiunile din modul concurential determ unii intreprinzatori sa ofere
credit comercial din momentul livrarii bunurilor sau serv pina la momentul incasarii contra
valorii acestora,resursele entitatii sunt imobiliz in creante comerc.Gest creantelor presup solut
urmat sarcini:1.elabor pol de credit ptr dif categ de clienti si produse.2.elab pol de colectare a
creantelor.3.analiza si ordonarea clientilor in functie de vol achizitiilor,istoria rel de credit si a
condit de acordare a creditului comerc.4.monitorizarea incasarii creantelor.5.in special urmarirea
creantelor cu termen de incasare expirat,determ ponderii creantelor dubioase.6.identif masurilor
de accelerare a incasarilor creantelor si de diminuare a celor compromise. Politica de credit
include 4 elem:1.per de creditare-reprez intervalul de timp pe care cumparat il au la dispozitie
pina la momentul achitarii produselor,serv achizitionate.2.reducerile-oferite ptr a incuraja
cumparatorii sa plateasca cit mai curind.3.standartele creditului-se refera la minimum de cerinte
financ ce treb indeplinite de catre client ptr a i se oferi creditul comerc.4.pol de colectare a
creantelor-duritatea entitatii in tratamentul pe care il aplica celor care intirzie sa efect platile.
Solutionarea prob incas la timp a creantelor trb sa se axeze pe monitorizarea vinz care include:clasif debitorilor potrivit grupelor de risc legat de aparitia dat dubioase si debitorilor insolvabili.
In urma acestor monitorizari se exclude din lista potentialilor debitor cu achit ulterioara a
marf,serv,debitorii cu un niv inalt de risc. Pt elab acestei liste se colecteaza inform despre clientii
debitori. Clientii nesemnificativi pot fi grupati in 5 categ in f-e de niv risc la care se expune entit
in caz neachit partiale sau integrale a creantelor. Categ 1-niv pierderii posib(0)-acordarea
automata; categ 2-niv pierderii posib(5-10)-pina la nr stab;categ 3-niv pierd(10-20)-limita
cred este ft stricta;categ 4-niv pierd(20-50)-in sit exceptioanale se acorda;categ 5-niv
pierd(m,m de 50)-nu se acorda. Pt a evita creantele restante se incepe process de incasare pina
la sosirea term de achit. In acest scop pers responsab de colectare creantelor poate sa il contacteze
pe client cu citeva zile inainte de client pina la termen de plata sa ai aminteasca despre suma,data
si sa determ posib de retinere. Acest pas este exclus pt clientii care se achita la timp. In caz in
care clientii nu s-au achitat la timp se intreprind masuri pt restituirea cit mai rapida a creantei,in
acets caz se trimite clientilor somatie privind achit la termen se verifica cont acestor clienti in
vederea determ term de achit in viitorul apropiat a altor facturi. Se suspenda creditele pt noi
comenzi. Daca clientul nu rs la demersurile intrep si nu este in stare sa isi indeplineasca
obligatiunile de plata se vor intreprinde masuri si actiuni legale privind incasarea silita a creantei.

Sub4.Gestiunea stoc.-prezinta importanta de eficienta activit firmei,are de pierdut atit din cauza
insuficientei,cit si a excesului acestora. Probleme care pot aparea in caz insuficientei
stocurilor:-intreruperea process de productie,respective incalcarea ritmicitatii acestui process;pierd clientilor reali si potentiali;-pierd din cauza stationarii utilajului neutilizat spatiilor de
vinz,reducerea productivitatii muncii. Prob ce pot aparea in caz detinerii in exces a stoc:incetinirea vitezei de rotatie a stoc,respective cresterea duratei cicl operational;-sporesc cost
aferente pastrarii stoc,respective diminuarea rezultatului fin al intrep;- poate aparea necesit
suplimentara suprafetii de pastrare,care uneori necesita cost important;-apare risc perisabilitatii
precum si amortiz fizica si morala. Avind in vedere argum expuse mai sus menagerie finance sint
preocupati de stab niv optim al stoc. In practica finance se intilnesc diverse modele de stab
acestui niv.Cele mai frecvent intilnite sunt:-met ABC;-met normarii;-modelul EOQ. Fiecare din
aceste met are specificul si domeniul sau de aplicare fiind applicate chiar si in f-e de etapa
ciclului de viata al produs,al marcii,al intrep. Necatinc la diversit.modelelor este asemanarea
prin urm particularit:-evidenta niv stoc la depozite;-determ marimii stoc de siguranta;-calc cantit
optime de comandat.In teoria si practica occidental in dom in care procesul de productie sau de
vinz are un character ritmic se utilize modelul EOQ. Scopul determ comenzii optime consta in
asig cu stoc necesare mentinerii process de productie cu cost minim de pastrare si organizare a
comenzilor. Etape din determ comenzii optime cu ajutorul modelului EOQ:1.determ stoc de
lucru,care se calc ca raport intre volumul anual de vinz(S) si nr de comenzi pt o per
data(N),respectiv cantit unei comenzi va fi egala Q=S/N. Pina la primirea unei noi comenzi niv
stoc va varia inte marimea Q si zero sau marimea stoc de siguranta. De regula cind se calc
necesarul de stoc se utilize marimi medii ale acestora (A) A=Q/2=>A=(S/N)/2=>N=S/(2A). din
aceasta formula rezulta prin comenzi mai frecvente media stoc se va reduce si cu ea va scadea si
necesarul de resurse investite in stoc. 2.determ cost de detinere a stoc in decurs per CTD,aceste
cost includ:-cost aferente chiriei,spatiilor de deposit;-cost cap investit in stoc;-uzura incaperilor;cot pt asig paz,serv comunale. Aceste cost se calc ca:CTD=c*p*A=c*p*Q/2. 3.determ cost de
comanda TOC-se calc acest cost dupa rel de calcul:TOC=F*N=> TOC=F*S/Q. 4.determ cost
totale privind aprovizionarea cu stoc si pastrarea lor (TIC) TIC-CTD+TOC. Aceasta formula
serveste drept reper pt determ cantit ce treb sa fie comandata pt ca cost totale sa fie minime.
Evolutia cost in f-e de cantit de stoc comandata.(denum graficului) Conform graphic cantit
optima de comandat este un punct de interes cu curba cost de detinere si curba cost totale de
comanda. In acest punct aceste 2 tip de cost se egaleaza din aceasta egalitate savantul Wilson a
dedus modelul EOQ anume egalind CTD=TOC. C*p*Q/2=F*S/Q=>Q=radical 2FS/CP.
Sub5. Politica gestiuniii fluxului de numerar-este o component a polit.de gestiune curenta a
activelor si consta in optimizarea soldului acestora. Scopul optimizarii fluxului de numerar:-asig.
solvabilitatii si lichiditatii permanente si inacelasi timp sporirea eficientei utiliz.numerarului
Procedeie de optimizare a fluxului de numerar:*sincronizarea fluxului de numerar care are la
baza evolutia fluxurilor din perioadele precedente; *Elaborarea calendarului de plati;*Modele
formalizate care au la baza evolutia ritmica a fluxurilor de numer.; Modelul Baumol(BAT)-soldul
optim de numerar care trebuie sa se afle in conturile intrep.conform modelului dat se calc:

C=radical din (2*F*T)/K. Modelul Miller-Orr-autorii acestui model au luat in considerare


urmat.ipoteze, exista numai 2 forme de active circulante,numerar si val.mobiliare comercializate.
De asemenea in cadrul acestui model se opereaza cu not ca:niv de siguranta, limita
superioara,limita inferioara. Formule: 1.S=3*((3*F*)/4k)la puterea 1/3. 2.R=S/3 +L.
3.H=S+L. 4. SMN=4R-L /3.