P R U T U L

D E

J O S

DESCRIERE
1605 (7X13) Februarie 9, Suceava.
Io Premia Moghila voevod, din mila lui dumnezeu, domnl al tarii Moldovei. Am dat aceasta carte a domniei
mele, rugatorilor nostri egumenului si intregului sobor dela sfanta manastire Pobrata si ureadnicului lor din
Valeni, ca sa fie tari si puternici, cu aceasta carte a noastra, sa tie si sa opreasca dreapta lor ocina, balta care
se numeste Beleul si o garla ce se numeste Chicita. Nimeni sa n'aiba nicio treaba a prinde peste acolo.
Pentru aceasta, nimeni sa nu indrazneasca a-i tine sau opri inaintea acestei carti a noastre.
Eremia voevod <m.p.>
Domul a poruncit.
Stroici mare logofat a invatat.
Arh. St. 4-c, M-rea Pobrata, XIII/44. Orig. slav,hartie, pecete aplicata.
Cu o trad.rom. din 1796.
In Dictionarul geografic al Basarabiei" sunt numite lacurile Beleu si Robu. Lacul Beleu, care era sortit la
pieire, in ultimii ani si-a revenit aproape in hotarele lui de candva. Aducem date de arhiva din 1924:
Dupa masuratorile lui V.O.Cler, facute asupra limanurilor basarabene m iarna 1908/1909, cand nivelurile
lacurilor erau din cele mai scazute, aceste lacuri se prezinta astfel:
Lacurile dulci:
Beleu: Suprafata, hectare - 1089.
Volumul apei in metri cubi - 8392000.
Adancimea in metri: dominanta - 0,5-1,5, maxima-2.
Lungimea, km - 5.
Largimea maxima, km 2.
1/3 din suprafata rezervatiei este ocupata de apele lacului Beleu. Pe restul teritoriului cresc stufarisuri,
salcisuri (Salix alba, S.fragilis, S.viminalis, S.triandra) si ierburi caracteristice pajistilor de lunca inundabila. In
nordul si nord-estul lacului, unde zona de flux si reflux este mare, are loc acumularea depunerilor aluviale,
creand conditii favorabile pentru dezvoltarea stufului (Phragmites australis) si papurei (Typha
angustifolia).Nivelul apei in lac depinde de nivelul apei din Dunare si Prut. Se propune ca rezervatia sa fie
inclusa in rezervatia biosferei Delta Dunarii.
C.Mihailescu a apreciat, ca dupa provenienta, lacul este un relict al Dunarii, ca si lacul Brates, de pe dreapta
Prutului. Suprafata lacului cu adancimi de 1m constituie 22,5 ha. Volumul apei era 8,39 mln/m3, adancimea
medie - 0,5-1,5 m, adancimea maximala - 2 m, lungimea - 5 km, si latimea de 2 km.
Rezervatia naturala de stat "Prutul de Jos" e creata pe baza lacului Beleu, care e un relief al limanului
dunarean de apa dulce, format intr-o depresiune din lunca raului Prut, aflat la vest de satul Slobozia Mare.
Lacul Beleu prezinta un mare interes ca monument al naturii de o mare valoare stiintifica, culturala si estetica.
In prezent nivelul apei in lacul Beleu, in mare masura, depinde de nivelul apei din Dunare si, respectiv, din
raul Prut, si variaza in dependenta de inundatiile de primavara si vara.
In anul 1990 lacul Beleu a secat complet, iar in anul 1991, in rezultatul ploilor abundente de vara de la 20
iunie - 10 septembrie, cu mici intreruperi, apele au acoperit nu numai imprejurimile lacului, ci si aproape toata
lunca din cursul inferior al Prutului. Apa se afla in permanenta comunicatie cu raul Prut prin cele trei garle de

acumulare: Manolescu, Popovca si Bugaiov, iar alte doua garle de evacuare - Rotaru si Nevodului sunt
situate in partea de sud-est a lacului.
Clima aici e calduroasa, moderat-continentala, cu temperatura medie a aerului de +9 grade C. Ingheturile de
iarna continua pana la finele lui februarie, uneori in orele nocturne - si la inceputul lunii martie, iar primele
ingheturi de toamna apar in decada a treia a lui noiembrie.
Lacul Beleu are o mare insemnatate nu numai pentru republica, ci si pentru statele vecine, deoarece este un
loc de trai si de popas pentru multe pasari de apa. E destul de bogata si lumea plantelor.
Structura Rezervatiei Naturale Prutul de Jos" dupa categoriile funciare (ha):

Categoria

Suprafata, a. 1991

Suprafata, a. 1998

Pasuni

124

124

Paduri

306

306

Apa

628

628

Balti si stufaris

610

610

Fasii de stufaris

Drumuri

Alte suprafete

17

17

Si natura iar invie..."

(Recital poetic)
Grigore Saitan, profesor din Valeni
Colt de rai la colt de tara
Preafrumosul lac Beleu,
Tot in strai de sarbatoare
Esti de cand te cunosc eu.
Aer proaspat ne imbie
Printre trestiile verzi,
Sub perdeaua sinilie
Ba te vezi, ba nu te vezi,
Flori de nufar peste ape
In privire ti se scalda,
Niste lebede pe-aproape
Se baiesc de vreme calda.
Boul baltii striga tare
In rogoz il ineaca plansul,
Cucul canta-a desteptare,
Intrecandu-se cu dansul.
Rate, gaste de oriunde
O iau rar spre popanzac,
De pe mal s-arunca-n unde
Vietati de neamul oac"...
Luntrea pare nemiscata
Sub albastrul cer de vara.
Balta mea cea minunata,
Colt de rai la colt de tara.