Pe masura ce inaintam in sezonul estival, bautul a cel putin 2 litri de apa pe zi pare a fi

principalul nostru scop. Ca ne purifica organismul, ne ajuta la slabit sau dimpotriva, sa

crestem in greutate, sa combatem anumite afectiuni, sa ne pastram pielea hidratata si
stralucitoare, toate par a fi motive suficient de solide pentru a sta toata ziua cu mana pe
sticla
de
apa.
Totusi, in ce masura crezi ca te ajuta o asemenea cantitate de lichid, in special in conditiile in
care corpul tau nu ti-o cere? Pentru ca organismul nostru are nevoie de lichide in general, nu
de "2 litri de apa pe zi", iar pe acestea le poate obtine din anumite alimente. Te-ai gandit
vreodata ca ai putea sa consumi mult prea multa apa zilnic, ceea ce ti-ar putea afecta
sanatatea?
Persoanele

sanatoase

nu

au

de

ce

sa

bea

atata

apa

Corpul uman contine pana la 72% apa, adica circa 45 de litri in cazul unui barbat avand o
constitutie medie (70 kg) si ceva mai putin in cazul femeilor. Oricat de mult ar urca mercurul
termometrelor afara, aceasta cantitate de apa nu va disparea intr-o singura zi, intrucat
organismul nostru este construit de asa natura incat sa poata pastra un echilibru al apei si
mineralelor
pentru
o
anumita
perioada
de
timp.
Cu exceptia persoanelor care sufera de anumite boli de inima sau rinichi si care trebuie sa isi
asigure un aport de 2,5 - 3 litri de apa zilnic pentru a preveni deshidratarea, persoanele
sanatoase
nu
au
de
ce
sa
bea
atata
apa.
Consumul

de

apa

se

ajusteaza

la

nevoile

zilnice

Sursele noastre de lichide sunt cat se poate de variate, astfel incat nu este nevoie sa ne
chinuim sa bem cateva sticle de apa zilnic. Mancarea gatita, bauturile racoritoare, fructele,
legumele, toate contin apa care se adauga la rezerva zilnica. Pe langa acestea, chiar si corpul
nostru
produce
apa
in
timpul
metabolismului.
Academia Nationala de Stiinta din Statele Unite recomanda consumul de apa cu moderatie, in
caz contrar sanatatea noastra ar putea fi afectata. Astfel, expertii de la institutia amintita sunt
de parere ca daca bem zilnic 12 pahare de apa nu facem decat sa pierdem nutrienti esentiali
cum ar fi potasiu, magneziu, sodiu si cloruri. Cu alte cuvinte, consumul de apa ar trebui
ajustat la nevoile zilnice, la temperaturile de afara si la efortul depus.
Cand

ar

trebui

sa

maresti

consumul

de

apa?

1. Clima uscata cu temperaturi inalte - cu cat pierzi mai multa apa prin transpiratie, cu atat
mai mult creste cantitatea de lichide de care ai nevoie. Asta se intampla in perioada
caniculara, cand temperaturile pot sa depaseasca si 40 de grade Celsius. In sezonul rece insa,
nu
este
indicat
sa
consumi
2
litri
de
apa
pe
zi.
2. Efort fizic - ca si in cazul de mai sus, transpiratia este principalul motiv pentru care trebuie
sa cresti cantitatea de lichid ingerat. Desigur, vorbim despre persoanele care practica un sport
si depun eforturi sustinute. Persoanele sedentare, care isi petrec toata ziua la birou, nu au nici
un
motiv
sa
bea
cantitati
mari
de
apa.
3. Anumite boli - febra, diaree, stari de voma, guta, afectiuni ale ficatului, pietre la rinichi,

iata o lista cu bolile care impun cresterea consumului de lichide. Totusi, apa ca atare nu este
de foarte mare folos, specialistii fiind de parere ca sucurile imbogatite cu vitamina C, saruri
minerale si ceaiurile sunt mai potrivite pentru a inlocui pierderile din organism.
4. Cura de slabire - daca bei apa sau orice alt lichid sarac in calorii intre mese poti sa-ti scazi
apetitul.
Dimpotriv, consumul excesiv de ap duce la tulburri ale somnului, pentru c
oamenii sunt nevoii s mearg la toalet mai des. n plus, studiile arat c excesul de
ap n organism poate provoca leziuni renale, atrage atenia cercettoarea
menionat, avertiznd totodat c marii consumatori de ap risc s dezvolte
hiponatremie o boal foarte grav, adeseori cu deznodmnt letal, care reduce
nivelul de sodiu din organism i provoac umflarea creierului.

Mai mult de jumtate din corpul uman este alctuit din ap i deseori transmite semnale pentru ca noi s consumm mai mult ap
pentru a menine homeostazia sau echilibrul fluid intern. Gura uscat sau senzaia acut de sete ne avertizeaz c suntem
deshidratai i trebuie s bem ap pentru a reface fluidul intern. O persoan cu vrst medie necesit un minimum de 6-8 pahare cu ap
pe zi pentru a beneficia de un organism sntos. [1]
Este destul de dificil ca o persoan s bea o cantitate prea mare de ap ntruct rinichii unui individ sntos elimin destul de rapid apa
din snge. Un aport sntos de ap pentru o femeie este de 2,7 litri de ap pe zi, iar o cincime din aceast cantitate provine din
alimente. Dac bei o cantitate mai mare de ap pe tot parcursul zilei, corpul va produce mai mult urin diluat. [2]

hiponatremia sau hiperhidratarea

Un aport excesiv de ap nseamn aproximativ 8 litri de ap consuma i n mai pu in de o or, caz n care pute i s v confrunta i cu reale
probleme, printre care hiponatremia cunoscut i sub denumirea de hiperhidratare. [3]

Hiponatremia este o afeciune care apare atunci cnd nivelul de sodiu din snge este foarte sczut. Sodiul este un electrolit
care ajut la reglarea cantitii de ap care se afl n jurul i n celulele organismului.

Hiponatremia este cauzat de unul sau mai mul i factori. Poate fi cauzat de o afec iune medical sau de un consum
exagerat de ap n timpul practicrii sportului caz n care sodiul din organism devine diluat, nivelul de ap din organism cre te, iar
celulele ncep s se umfle.

Cele mai evidente simptome ale hiponatremiei includ:

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

grea
vrsturi
dureri de cap
confuzie
oboseal
lips de energie
stare de agitaie i de iritabilitate
spasme
crampe
slbiciune muscular
convulsii.
Hiponatremia poate provoca com.
Hiponatremia poate fi tratat printr-un consum corespunztor de ap, iar alte cazuri implic fluide intravenoase i
medicamente. [3]

Ce se ntmpl n organism dac bem prea mult ap?

Cele mai frecvente situaii n care oamenii mor din cauza consumului ridicat de ap au legtur cu practicarea exerci iilor
fizice sau cursele de maraton. Cnd practicm exerci ii, rinichii nu func ioneaz la fel de bine, sngele este transmis ctre inim i al i
muchi, dar nu i n zona rinichilor. Persoanele care alearg mai mult de patru ore, de obicei consum foarte mult ap i buturi
sportive ns rinichii nu elimin apa din snge. Astfel, sngele capt volum i provoac tensiune, iar ulterior apa din snge se scurge
n plmni. [2]

Inima funcioneaz datorit nivelului de electroli i, inclusiv sodiul din sare, iar btile neregulate ale inimii reprezint un
simptom de hiperhidratare. Atunci cnd echilibrul dintre sodiu i ap este tulburat, celulele organismului se umfl. De asemenea,
atunci cnd celulele creierului se umfl, suferim convulsii i ne sim im i artam ca atunci cnd am but alcool. Aceast stare poart
denumirea de intoxicaie cu ap i poate conduce la deces. [1] [2] [4]

Organismul are nevoie de o anumit cantitate de sodiu i calciu n snge pentru buna func ionare a creierului i a mu chilor.
Dac sngele este prea diluat, creierul i muchii nu mai func ioneaz, provocnd astfel atac de cord, com sau deces. Pentru a
preveni intoxicaia cu ap, putem s consumm alimente sau buturi care de in un bun echilibru electrolitic, de exemplu o banan
sau o butur precum Gatorade. [2] [5]

Intoxicaia cu ap afecteaz, n special, persoanele care practic exerci ii fizice extreme i persoanele care consum
medicamente legale ori droguri ilegale precum Ecstasy. Acest drog ofer consumatorului o stare deosebit de activ i o senza ie
acut de sete, caz n care persoana bea o cantitate exagerat de ap, ntr-un timp scurt, dar fr electroli i. [2] [3]

Un consum excesiv de ap dezechilibreaz electroli ii din snge, iar corpul nu mai poate func iona n mod corespunztor.
Acest lucru se poate ntmpla i cnd suntem dezhidrata i. Buturile electrolitice precum Gatorade, pot nlocui electroli ii pierdu i prin
transpiraie ns apa simpl but n exces dilueaz electroli ii, iar ace tia nu mai ajung la celule. [2]

Fluidele din corp dein o anumit concentraie de material dizolvat, oxigen, nutrien i, sare i foarte multe alte substan e. Cnd
bem prea puin ap, concentraia este prea ridicat, iar substan ele chimice din organism nu mai pot func iona corespunztor,
intrnd ntr-o stare de blocaj. Dac bem prea mult ap, substan ele chimice din organism nu vor reu i s gseasc ceea ce au
nevoie n tot excesul de fluid care se formeaz n corp. [2] [3]
Anumite categorii de persoane trebuie s acorde o aten ie sporit consumului de ap, iar aceste categorii includ:

Femeile aflate n perioada de premenopauz sunt cele mai predispuse la leziuni ale creierului cauzate de hiponatremie.
Acest aspect se afl n strns legtur cu efectul hormonilor sexuali feminini asupra capacit ii organismului de a echilibra nivelul de
sodiu. [3]

n cazul adulilor, rareori consumul excesiv de ap cauzeaz hiperhidratare atunci cnd sistemele organismului func ioneaz
corespunztor. Totui, persoanele care sufer de boli de inim, rinichi sau ficat sunt mai predispuse s devin hiperhidratate
deoarece rinichii lor nu sunt capabili s excrete apa n mod normal. n astfel de cazuri, trebuie s se ajusteze consumul de ap sau
s se introduc o cantitate mai mare de sare n regimul alimentar. [4]

n prima lun de via, bebeluii sunt predispui s devin hiperhidratai pentru c mecanismul de filtrare al rinichilor este
nc incapabil s elimine lichidul la fel de rapid ca n cazul copiilor cu vrst mai mare. Laptele matern sau formula special pentru
bebelui furnizeaz toate fluidele de care are nevoie un sugar. Apa trebuie acordat ncet, cu modera ie i doar n sezonul clduros.
[4]
n general, hiperhidratarea moderat poate fi ameliorat prin ajustarea aportului de lichide. n cazuri mai severe, medicul poate prescrie
medicamente diuretice pentru a crete volumul de urin, dar aceste diuretice sunt mai eficiente n tratarea volumului excesiv de snge.
Depistarea i tratarea oricrei afeciuni medicale precum boal de inim, de rinichi sau de ficat, sunt esen iale. [4]
n cazul pacienilor care prezint simptome severe, dezechilibrul de fluide trebuie imediat ajustat. n stadiul ini ial, se administreaz
diuretice puternice i fluide care restabilesc concentra ia normal de sodiu. Apoi, tratamentul continu ntr-un ritm mai moderat cu scopul
de a preveni deteriorarea cerebral care se poate produce din cauza schimbrilor bru te care au loc n chimia sngelui. [4]

STUDIUL STIINTIFIC 1

Pana acum, aproape toti doctorii si expertii in medicina ne-au sfatuit sa bem, in mod constant, cat mai multa apa, cel putin un
litru pe zi. Iata ca situatia se schimba, din cauza unui specialist, cercetatoarea scotiana Margaret McCartney.
McCartney a scris in publicatia de specialitate British Medical Journal, citata de All Headline News, ca studiile sale arata ca,
daca un om bea apa fara sa-i fie sete, pot aparea unele deficiente: puterea de concentrare scade, in loc sa creasca. De
asemenea, unele substante chimice care se folosesc in dezinfectarea apei imbuteliate sunt nocive pentru organismul uman.
McCartney a mai avertizat, de asemenea, asupra pericolului aparitiei unei afectiuni rare, dar iminenta, cauzata de consumul
ridicat de apa. Aceasta boala se numeste hiponatremie si are ca efect scaderea brusca a nivelului de saruri din corp, precum si
aparitia unei tumori la creier.
Expertii avertizeaza acum ca prea multa apa consumata poate dauna sanatatii.

Dr. Margaret McCartney spune ca a bea apa in exces poate conduce la o pierdere a somnului si implicit la o proasta odihna,
pentru ca cei care fac asta vor fi nevoiti sa se trezeasca des in timpul noptii, pentru a merge la toaleta. Cum? Serviciul
National de Sanatate, impreuna cu medici recunoscuti si nutritionisti, nu recomanda publicului sa bea cel putin 1-2 litri de apa
pe zi, pentru prevenirea afectiunilor rinichilor, pentru scaderea in greutate si cresterea nivelului de concentrare?
Oamenii au fost condusi sa creada intr-o serie de numeroase beneficii asupra sanatatii atribuite consumului unei ample doze
zilnice de apa, dar intr-un studiu publicat in British Medical Journal, dr. Margaret McCartney a spus, ca recomandarea celor
"sase-opt pahare de apa pe zi" era "nu numai o prostie, ci si un nonsens complet demascat" - relateaza publicatia Mail.
Ea a spus ca cercetarile aratand beneficiile unui consum sporit de apa au fost adesea "exagerate" de producatorii de ape
imbuteliate.
Dr. Paul McCartney a avertizat ca prea multa apa ar putea conduce la o situatie fatala numita hiponatremie, caz in care nivelul
de saruri din organism scade, ceea ce ar putea determina aparitia de umflaturi in zona creierului.
Profesorul Stanley Goldfarb, un expert in metabolism de la Universitatea din Pennsylvania din Statele Unite, a declarat:
"Datele din prezent arata ca in realitate nu exista nici o dovada..." Cel mai bun lucru de facut este sa bei numai atunci cand tie sete si sa mananci numai atunci cand ti-e foame.
Ce este hiponatremia?

Hiponatremia (hiperhidratarea) este o stare potential letala, care intervine atunci cand nivelul de sodiu din plasma atinge o
valoare mai mica de 130 milimoli pe litru. Se poate evita prin mentinerea echilibrului de electrolit.
Hiponatremia poate fi adesea confundata cu deshidratarea, datorita faptului ca multe dintre simptome sunt similare. Cele mai
distinctive simptome sunt culoarea, volumul si frecventa urinei. Sportivii care prezinta hiponatremie vor avea o urina
deschisa la culoare, cu volum mare si frecventa crescuta a urinarii. In schimb, sportivii deshidratati vor avea o urina inchisa la
culoare, cu volum mic, si rara ca frecventa a mictiunii.
Sodiul este esential pentru multe functii ale corpului, inclusiv mentinerea echilibrului fluidelor, reglerea tensiunii arteriale si
functionarea normala a sistemului nervos. Hiponatremia a fost uneori mentionata ca "Intoxicatia cu apa," mai ales atunci cand
se datoreaza consumului de apa in exces, fara suplimentarea adecvata de sodiu.

Ce se intampla in timpul intoxicatiei cu apa?

Intoxicatia cu apa produce aceleasi efecte ca si inecul. Dezechilibrul electrolitic si umflarea tesuturilor poate cauza batai
neregulate ale inimii, permitand lichidului sa intre in plamani. Umflarea tesuturilor creierului provoaca convulsii, coma si
moarte in cele din urma, cu exceptia cazului in care consumul de apa este limitat si se administreaza o solutie salina hipertona
(sare).
Intoxicatia cu apa provoaca tulburari digestive si tulburari ale constiintei. Daca tratamentul este administrat inainte de
umflarea tesutului, pacientul se poate recupera complet in termen de cateva zile.
Trebuie sa bem apa numai atunci cand ne este sete?
STUDIUL STIINTIFIC 2

Un medic roman, Dr. Dan Negoianu, aflat in Statele Unite ale Americii, a realizat o cercetare ampla in urma cu 3 ani, in urma
careia afirma ca apa nu este benefica organismului, atunci cand este consumata in exces, scrie The Telegraph.
"Prea multa apa poate afecta echilibrul de saruri in organism, ceea ce cauzeaza intoxicatie cu apa, care poate fi
fatala".

A bea multa apa potabila are un beneficiu mic asupra sanatatii Doi experti in rinichi si-au asumat faptul de a risipi o mana de
mituri cu privire la apa. Dr. Stanley Goldfarb si dr. Dan Negoianu din cadrul diviziei de studii renale, a electrolitilor si a
hipertensiunii arteriale de la Universitatea din Pennsylvania - Philadelphia au revizuit mai multe studii clinice publicate,
despre beneficiile obisnuintei de a bea o cantitate mare de apa pe zi, si au constatat ca exista prea putine dovezi care sa
sustina teoriile respective.
Sunt o multime de mituri ce graviteaza in jurul ideii despre beneficiile consumului unei cantitati insemnate de apa, iar unele
dintre aceste mituri par aproape reale din cauza popularitatii lor. Recomandarea standard in SUA de a bea 8 pahare de 8 ml de
apa pe zi este cunoscuta, dar nu prea exista dovezi pentru a demonstra beneficitatea acestui lucru. Goldfarb si Negoianu fost
de acord ca unii oameni - cum ar fi sportivii sau cei care traiesc in medii foarte uscate, cu climat cald - pot simti nevoia de a
consuma multa apa pentru a evita deshidratarea, dar pentru o persoana care traieste intr-un mediu obisnuit, nu exista absolut
nici o dovada ca bautul acestei cantitati de apa este benefica.
Studiul lor, care va fi publicat in iunie 2013 in Jurnalul Societatii Americane de Nefrologie, poate risipi multe dintre miturile
legate de apa.
Goldfarb insista asupra faptului ca sursele acestui "mit al apei" fac parte din lumea medicinei complementare si alternative,
precum si asupra faptului ca raspandirea mai departe a mitului respectiv s-a realizat prin intermediul internetului, odata cu
aparitia sa.
Specializarea in rinichi a lui Goldfarb a determinat ca el si colaboratorul sau Negoianu sa se poata ocupa de revizuirea
literaturii din domeniu - referitoare la beneficiile consumului de apa potabila - ca urmare a unei preocupari comune, aceea de
a studia modul in care rinichii se ocupa de fluidele din organismul uman.
Perechea de cercetatori a desfiintat cel putin patru mituri populare despre apa, prin studiile pe care le-au facut.
Primul mit, acela ca apa potabila reduce durerile de cap, avea la baza doar un singur studiu facut, si acesta avand niste
rezultate fara semnificatie statistica.
Un al doilea mit - cum ca aportul crescut de apa imbunatateste tonusul pielii - este, de asemenea, lipsit de dovezi. Desi exista
dovezi pentru faptul ca deshidratarea poate afecta pielea, Goldfarb a spus: "Nu exista date care sa sugereze ca hidratarea
imbunatateste cu adevarat structura dermei. "
S-a afirmat, de asemenea, ca un consum mare pe apa ajuta la suprimarea poftei de mancare. Multi sustin ca, daca bei
suficienta apa, aceasta poate ajuta in lupta impotriva obezitatii, sau cel putin contribuie la o mai usoara mentinere a greutatii
corporale. "Multi oameni beau apa inainte si in timpul mesei pentru a incerca in acest fel suprimarea poftei de mancare" a
declarat Goldfarb, dar "Nu exista dovezi coerente", cum ca apa suprima pofta de mancare. "Pentru ca apa se absoarbe foarte
repede si tranziteaza atat de repede tractul gastro-intestinal, probabil ca nu da satietatea la care oamenii se asteapta si
folosirea ei nici nu conduce la eliberarea de hormoni care suprima pofta de mancare, din cate stim"- a afirmat Goldfarb.
A patra afirmatie eronata este aceea ca prin a bea o cantitate mare de apa se elimina toxinele din organism si se imbunatatesc
functiile renale. Expertii de rinichi au fost rapizi in risipirea acestui mit.
Nu exista dovezi clinice pentru a sustine asta. Unii chiar au sustinut ca aportul ridicat de apa poate determina o mai buna
functionare a organelor interne, cu toate acestea nu exista studii care sa sustina acest tip de beneficiu.
Goldfarb a precizat clar ca nu acesta este modul in care functioneaza rinichii. "Cand bei multa apa, ajungi doar sa ai un volum
mai mare de urina, dar nu creste neaparat excretia diferitelor elemente constitutive ale urinei". Sodiul si ureea ar putea fi

eliminate astfel, dar nu este nici un studiu care sa sustina vreun beneficiu clinic al acestui lucru.
Goldfarb spune ca nu exista absolut nici o baza rationala pentru "regula 8 8" si este foarte neclar chiar si de unde a pornit
aceasta recomandare. Nu numai ca nu exista dovezi care sa sustina beneficiul unui consum suplimentar de apa, dar chiar
exista unele circumstante in care supra-consumul ei poate fi nesanatos. "In cazul alergatorilor pe distante lungi, de exemplu,
mai mult rau face bautul suplimentar de apa in timpul curselor decat bautul de prea putina apa" explica Goldfarb.
In continuare, acelasi Goldfarb si-a sustinut afirmatiile prin citarea cazului unei femei care a murit recent datorita umflarii
creierului - fenomen aparut in urma unui consum continuu si rapid de apa de baut timp de cateva minute, ca parte a unui
concurs desfasurat la radio. In ciuda lipsei de dovezi despre beneficitatea consumului ridicat de apa, Food Standards Agency
si alte organizatii isi mentin recomandarea de a fi baute 6 - 8 pahare pe zi.
Alte date rezultate in urma cercetarii Stiintifice Apa in corpul uman provine din 2 surse:

1. Din lichidele si alimentele ingerate;

2. Din oxidarea substantelor organice in procesul de dezasimilatie.
In organism, apa alcatuieste partea fundamentala a mediilor interne (plasma sangvina, lichidul tisular si limfa); are rol de
solvent al substantelor care se absorb prin sange si limfa, transporta substantele dizolvate in ea la celule, din care ia produsii
de dezasimilatie pe care ii duce la organele de excretie, (rinichi si piele); inlesneste toate reactiile chimice si oxidarile din
organism, avand rol de catalizator, si ia parte la mentinerea temperaturii constante a corpului gratie evaporarii prin piele.
Eliminarea apei din organism se face prin rinichi (urina, aproximativ 1500 ml in 24 de ore), si inca 1000 ml prin piele
(transpiratie), prin plamani odata cu aerul expirat si prin intestinul gros (fecale).