FIZIOPATOLOGIE GENERALA

1. Stresul oxidativ in patologie

- repr. statusul O2 reactiv/radicalilor de O2 intr-un sist. biologic

- radicalii liberi sunt specii chimice cu un singur electron nepereche pe un orbital
extern; sunt f. reactivi/instabili si intra in r. cu substraturi anorganice si organice,
cu molec. cheie de pe membr. si ac. nucleici; initiaza r. autocatalitice intrucat
molec. cu care intra in r. vor fi transformate in ROS (specii reactive de O2) care
propaga lantul r.; din ROS fac parte: anionul superoxid O2, peroxidul de hidrogen
H2O2, radicalul hidroxil OH, radicalul hidroperoxil HO2, oxigenul singlet O2, anion
peroxinitrat ONOO
- antioxidantii act. prin inlaturarea din circ. a speciilor reactive/reducerea form.
lor/legarea unor ioni utili r. de form. a speciilor reactive/repararea lez. si inloc. cel.
distruse cu altele noi
- monoxidul de azot e o tinta pt. anionul superoxid, dar si pt. alti ROS; interact.
dintre NO si ROS are ef. dif.: NO poate fi un antioxidant care dezactiv. O2 si duce
la compusi stabili nitritii si nitratii, NO poate fi un potential oxidant, NO cu O
poate genera peroxinitrit cu rol in peroxidarea lipidica
- intre ROS si antioxidani exista un echilibru; alterarea ac. prin cresterea speciilor
reactive realiz. stresul oxidativ, responsabil de alterari celulare prin lezarea
AND/prot./peroxidare lipidica; e unul din mec. implicate in inflam./b. de
iradiere/senescenta/cancerogeneza; produsii finali ai actiunii ROS, aldehidele,
inhiba activ. unor enzime membranare si reactioneaza selectiv cu proteinele si
enzimele ce contin gruparea SH; in final produc distructii tisulare
- sunt 5 tipuri de stres oxidativ, prin: consum exagerat de O2 in stari
hipermetabolice, hiperreactivit. granulocitelor si macrofagelor in inflam., actiunea
fact. de mediu, dezechilibru nutritional, patol. ereditara
- e unanim recunoscuta implic. ROS in patol. CV, b. inflamatorie cronica,
senescenta si apoptoza
- dupa niv. la care au loc modif. initiale ale unui proc. morbid au fost descrise:
Mec. primar celular molecular: veriga patogenetica e la niv. uneia din
componentele celulare, determ. fie boli prin mec. molecular ereditar, fie dobandit
Mec. primare neuroendocrine umorale: modalit. de prod. a tulb. cu debut pe
format. cu rol de integrare si adaptare a fct. organismului; se pot grupa in boli
prin tulb ale: neuroH (diabet insipid central, acromegalie, b. Cushing, insuf.
gonadica de tip central), neurotransmitatorilor (schizofrenie, Alzheimer, Coreea

Hutington, b. Parkinson), neuromodulatorilor ce induc cibernozele (anorexia

psihogena, bulimie)
Mec. primare imunitare: tulb. ale rasp. imun; sunt de 3 tipuri: imunodeficiente,
stari de hipersensib. imuna, boli autoimune

2. Etapa de declansare a procesului inflamator

- inflam. e o r. complexa, nespecifica de aparare a organismului, aparuta in urma

patrunderii unor agenti patogeni intr-un tes. sanatos, care au o intensit. suficient
de mare pt. a prod. leziuni tisulare
- se face prin: stimularea term. nerv. senz. care produc cresterea calibrului
vaselor mici + capilare sau prin alterari initiale ale tes. interstitial/vase
mici/colagen/prot. necolagenice/cel. parenchim.; alterarile activeaza/elibereaza
mediatori si enzime ce repr. mecan. de declans. a inflam.
- apoi au loc modif. vasculare/celulare/umorale ce repr. subetape ale proc. inflam

3. Rolul macrofagelor in inflamatie

- (3-5%); apartin fagocitelor mononucleare, deriva din monocite ce au parasit sg.

perif. (in 5 ore aj. in circ.); din ele fac parte: m. alveolare/pleurale/peritoneale, cel.
Kupffer din ficat, cel. mezangiale din rinichi, m. fixe si mobile din ggl.
limfatici/splina/mad. osoasa
- fct.: fagocitoza, imunitate, repararea tes. dupa inflam.; sunt f. active in stadii
sec. ale inflam. acute si in cele cronice
- initiaza rasp. imun si activeaza LT; m. prelucreaza componenta antigenica din
int. vacuolei, prezinta Ag prelucrat celular Th impreuna cu CMH (complex major
de histocompatibilitate); m. elib. IL-1 care stim. eliberarea de IL-2 din LTh pt.
activarea LT; LT activate produc mobilizare si activeaza m. care vor ataca si
distruge microorg.

- prin elib. enzimelor extracelulare, m. activate prelungesc proc. inflam.

amplificand rasp. imun; m. activeaza si LB prin IL-1
- elib. si: CSF (fact. de stim. a coloniilor), TNF (fact. de necroza tumorala),
interferon alfa (impiedica replicarea virusurilor), precursori ai PG (impr. cu IL-1
induc febra si leucocitoza)
- part. la proc. de reparare si vindecare a plagilor prin indepartarea resturilor si
prin elib. fact. de proliferare a fibroblastelor

4. Rolul limfocitelor in inflamatie

- diferentierea lor se face in timus si maduva osoasa, apoi migreaza la splina/nod.

limf./amigdale/placi Peyer/apendice
- LT: 70%; prod. si elib. limfokine, atrag macrofage si bazofile in proc. inflam.,
prod. liza cel. tinta (LT citotoxice), initiaza r. de hipersensibilitate intarziata (LT
sensibilizate)
- LB: 25%; au supraf. rugoasa dat. Ig dispuse pe membr; sub act. Ag se pot
transf. in plasmocite producatoare de Ac; neutralizeaza toxinele bact., opsonizare,
bacterioliza in prez. complementului!
- cel. nule: 5%; limfocite toxice fara Ag de suprafata
- sunt de 3 tipuri: cel. NK (natural killer) implicate in rejetul de transplant, sunt
linia intai in apararea antivirala si antitumorala; cel. K (killer) cu R pt. Fc a IgG,
prezinta citotoxicitate anticorpodependenta (lizeaza cel. ce au pe supraf. Ag
specific); cel. LAK (killer activate de limfocite) ce devin citotoxice sub infl. IL-2
- la contactul cu agentul patogen se activ. ap. locomotor celular din citoplasma
perif, de sub membr. si determ. cresterea numerica si a activitatii biologice a cel.
din tes. afectat in scopul neutralizarii/vindecarii/limitarii consecintelor agentilor
etiologici
- macrofagele tisulare si monocitele sang. activate elib. citokine de alarma (IL1/2, TNF) ce vor actiona la distanta; local au loc modif. ale colagenului si a prot.
necolagenice de catre proteaze si hidrolaze eliberate ce determ. elib. unui alt val
de citokine; unele (prin prot. denaturate si resturi peptidice) au actiune
chemotactica controland migrarea cel. la tes. afectat; dupa migrare, leuc.
sintetizeaza si elibereaza citokine proprii (al treilea val); trasatura histologica a
inflam. e infiltratul leucocitar.
- leuc. parcurc urm. etape: extravazare din lumenul vasc. in sp. extravascular prin
marginatie si rulare, aderare, diapedeza si migrare in interstitiu, chemotaxie si
activare, fagocitoza si degranulare, urmate de modificari tisulare induse de
leucocit

5. Aderarea si diapedeza in inflamatie

- sunt mediate de molec. de adeziune sit. pe leucocite (integrine adera la

liganzii coresp. doar cand leuc. sunt stim. de agenti chemotactici sau alti stimuli)
si endoteliu vascular (ICAM-1, VCAM-1, ELAM-1)
- intervin: fact. chemotactici, staza din microcirculatie cu cresterea permeab.,
electronegativitatea membr. cel., ionii de Ca
- leuc. adera la endoteliul vascular, apoi patrund intre cel. endoteliale, trec prin
MB (diapedeza) si aj. in sp. extravascular;

6. Aminele biogene si rolul lor in inflamatie

Histamina: mediator chimic ce prov. din decarboxilarea histidinei, se gas. in

granul. mastocitelor/bazofilelor/placutelor sang
- e elib. sub act.: MCF (fact. de degranulare a mastocitelor din polinuclearele
exudatului inflamator), complexului Ag-Ac, plasmine, hipoxie, acidoza,
hiperlactacidemie, endotoxinele bacililor gram -, fact. fizici/chimici, SRS-A din
mastocite, sist. complement seric (C3a, C5b), citokine (IL-1, IL-8)
- din lizozomii activati se elib. enzime proteolitice care transf. plasminogenul in
plasmina prin interm. fact. coag.; plasminele activ. C1-C5 care genereaza produsi
ce se fix. pe membr. mastocitelor si le degranuleaza, eliberand histamina sub
controlul cAMP.
- ef: vasodilatatie, creste permeabil. venelor mici si venulelor, hipotensiune (soc
anafilactic), contractia endoteliului vascular, largeste jonct. intercelulare
endoteliale, aritmogena, bronhoconstrictie, hipersecretie de mucus, edem al
mucoasei bronsice

- e inactivata prin metilare (histaminmetiltransferaza) si dezaminare oxidativa

(histaminaza)
Serotonina (5-hidroxitriptamina): mediator sec., provine din decarboxilarea
triptofanului, e stocata in cel. cromafine din tractul intestinal/cel. serotoninergice
din SNC; se gaseste in plachetele sang., mastocite, creier, cel. enterocromafine
ale intestinului; elib. ei e dependenta de Ca si e inactivata prin MAO
- ef.: vasodil. venulelor, creste permeabil. capilara, durere, r. febrila, stim.
marginatia leucocitara, activeaza proc. de cicatrizare.
Catecolamine: elib. din terminatiile simpatice perivasculare; det. vasoconstrictie
initiala

7. Participarea kininelor plasmatice in inflamatie

- mediatori vasoactivi; sunt peptide (kinine) cu 9-11 AA

- se elib. sub infl. fact. fizici/chimici (variatii de pH), metabolici, enzimatici,
imunologici, toxine bact.
- mai frecv. sunt: Kalidina I (bradikinina), Kalidina II (lizil-bradikinina), Kalidina III
(metionil lizil-bradikinina); bradikinina rez. din hidroliza partiala a
bradikininogenului (o alfa2glob. plasmatica)
- activatorul cel mai important e FXII; direct prin activarea kalicreinogenului in
kalicreina sau indirect prin declans. cascadei coagularii/stim. fibrinolizei/elib. de
plasmina/activ. sist. complement
- in inflam. excesul nu poate fi total degradat; ef. e de scurta durata si-l succede
pe cel al histaminei; sunt descompuse de kininaze
- ef: staza venoasa (prin venoconstrictie, vasodilatatie, creste permeab. capilara,
extravazare plasmatica si fuga aminelor/proteinelor/glicoproteinelor in vecinat.),
durere (prin stim. term. nerv.), favoriz. procesului de aderare a leuc. la per.
vaselor/diapedeza/fagocitoza, ef. cardioprotector si diuretic, sunt raspunz. de
princip. simpt. ale inflam. (roseata prin vasodilat. si staza capilara, caldura prin
hipervascularizare, durere prin ischemie si edem prin cresterea permeab.
capilare)

8. Metabolitii acidului arahidonic in inflamatie

- e un AG polinesaturat, e elib. din membr. cel. sub infl. unor fact.

inflamatori/mediatori chimici ca C5a, prin activarea fosfolipazelor; fosfolipaza A2
e stimulata de cresterea Ca in citopl. cel. din focarul inflamator; sunt doua cai de
metabolizare
Calea ciclooxigenazei: se form un endoperoxid ciclic PGG2 care sub act. unei
peroxidaze trece in forma PGH2 (instabila, trece in produsii finali PGE2, PGD2,
PGF2,a, PGI2, TXA2); TXA2(tromboxan) se form. sub act. tromboxan-sintetaza din
plachetele sang. din PGH2, are ef. vasoconstr., favoriz. agregarea plachetara,
trece rapid in forma inactiva TXB2; PGI2 (prostaciclina) se form. in endoteliul
vasc. sub act. prostaciclin-sintetaza, are ef. vasodilat., inhiba agregarea
plachetara; PGD2 se form. in mastocite, are ef. vasodilat., intensifica form.
edemului; aspirina si antiinflam. nesteroide inhiba ciclooxigenaza/sinteza PG
Calea lipooxigenazei: se form leucotriene LTA4, LTB4, LTD4, LTC4; LTB4 e
chemotactic (neutrofile, monocite, macrofage), determina agregare plachetara;
celelalte leucotriene produc vasoconstr., bronhospasm, cresterea permeab.
vasculare (de 1000 ori mai mult ca histamina)
- glucocorticoizii sintetizeaza o proteina cu ef. inhibitor pe fosfolipaza A2, blocand
sinteza ac. arahidonic/PG/leucotrienelor
- SRS-A produsa in r. de hipersensibilitate tip I e un amestec de leucotriene; orice
faza a inflam. poate fi mediata de PG/leucotriene

9. Ce sunt citokinele si care sunt efectele lor

-produse de limfocite si macrofage activate; cele mai importante sunt IL-1, TNF,
IL-8; secretia e stim. de endotoxine, CI, exotoxine, inflamatie; au actiune de tip
autocrin, paracrin, endocrin, sistemic; ef. major e la niv. fibroblastelor si cel.
endoteliale unde prod. activare endoteliala (sinteza molec. de adeziune, creste
ef. trombogen al endoteliului); de act. lor depinde aparitia febrei in faza acuta a
inflam; TNF induce agregarea si activarea neutrofilelor, elib. enzimelor
proteolitice, sinteza oxidului nitric cu ef. hipotensor in socul septic, scade
contractilitatea mioc. si relaxeaza musc. neteda vasculara
- din cadrul lor fac parte si limfokinele, subst. biologic active prod. si elib. de LT in
cursul r. imune: fact. chemotactici pt. macrofage (MCF), neutrofile (NCF),
eozinofile (ECF), bazofile, fact. inhibitor al migrarii (MIF), fact. activator al
macrogagelor (MAF), IL-2
- IL-1 si TNF ef.: febra, somnolenta, cresc proteinele de faza acuta, ef.
hemodinamice, cresc adezivitatea leucocitara, scad anticoagulantii, cresc sinteza
de PGI/activitatea procoagulanta, cresc IL-1/8/6 si PDGF, cresc proliferarea
fibroblastelor/sinteza de colagen/colagenaza/proteazele/sinteza de PGE, cresc
secretia de citokine (IL-6/1) pe leucocite

10. Participarea vasculara in inflamatie

Calibrul vascular
- initial spasm (vasoconstr.) de scurta durata, apoi vasodil. arteriolo-capilara;
creste viteza de circ. si debitul sang. de 10 ori; local hiperemie; dupa cateva ore
circ. locala incetineste; in zona de hiperemie creste temp., apare eritem si
pulsatie; creste pres. hidrostatica intracapilara ducand la cresterea pres. de
filtrare cu extravazarea fluidului in tes. (transudat) si aparitia edemului; dupa
cateva ore circ. locala incetineste; fluxul limfatic in zona e crescut;
Permeabilitatea vasculara
- creste dat. elib. unor mediatori chimici (histamina) ce determ. trecerea plasmei
in sp. interstitial prin cresterea jonct. intercel. in endoteliul vasc.; pierderea de
proteine din capilare duce la scaderea pres. coloidosm. si imposibilitatea
readucerii apei in vas si apare edemul; lichidul extravazat e un exudat dat.
continutului mare in proteine si leuc.; e form. din apa, saruri, proteine, leuc., cel.
distruse
- intracapilar, prin fuga unei parti din plasma, creste vascozit. sang., se prod.
staza ce favoriz. sedimentarea hematiilor/adeziunea/agregarea
plachetara/marginatia leucocitara/diapedeza;

- in tes. invecinate se acum. amine, proteine, glicoproteine

- exudatul dilueaza subst. toxice, neutraliz. toxine/microbi/Ac; e antibacterian;
participa la form. barierei fibrino-imuno-leucocitare ce rezulta din depunerea de
mase fibrinoide din fibrinogenul extravazat la perif. focarului inflamator si limit.
trecerea subst. toxice si a microbilor din zona inflamata in circ. generala
Modificari ale vitezei de circulatie a sangelui
- dupa faza de vasodil. activa cand debitul e mult crescut, urmeaza o faza de
scadere a vitezei sang., dat. vasodil. paralitice, ca urmare a acum. unor produsi
locali de catabolism ce scad tonusul vascular si a ingreunarii circ. sang. dat.
comprimarii venulelor de catre exudat, tumefierea endoteliului dat. acidozei
locale si cresterea vascozitatii sang. prin agregarea trombocitelor si hematiilor.
- staza sanguina: favoriz. CIVD, contribuie la form. exudatului inflamator, favoriz.
marginatia leuc., hipoxie cu acum. unor produsi de catabolism, blocarea
microcirc. si leziuni ale endoteliului, care vor creste permeabil. vasculara ? calor
(temp. crescuta), tumor (tumefiere), dolor (durere), functio laesa (pierderea
functiei)

11. Modificari sistemice in inflamatie

Ficatul
- principala tinta a mediatorilor inflamatiei; furnizeaza fact. de aparare prin
sinteza prot. de faza acuta
- asupra lui act.: IL-6/11/1/1a/1b, TNF-a/b, LIF (fact. inhibitor leucemic),
oncostatina M (OSM), CNTF (fact. neutrofic ciliar), glucocorticoizii si fact. de
crestere
- in faza acuta a inflam. apare anemia feripriva dat. scaderii elib. Fe din hepatocit
sub infl. citokinelor;
- biologic: creste VSH, cresc gamaglob., scad Fe/Zn, leucocitoza cu neutrofilie,
balanta negativa de azot ca urmare a inapetentei si scaderii in greutate
Sistemul nervos: in faza acuta apare febra; IL-1/6 stim. prod. de ACTH si
cortizol ce scad permeab. capilara, inhiba proc. de marginatie/diapedeza, intarzie
proc. de epitelizare a plagilor.
Modificari endocrine: e stim. secr. de ACTH si cortizol; creste elib. de
insulina/glucagon/vasopresina si STH, care asigura suportul energetic si material
necesar r. inflamatorii; catabolismul proteinelor musc. striate e sursa de AA pt.
proteinele de faza acuta, de aceea avem scadere ponderala in inflam. de durata;
AA sunt utilizati pt. prod. de glucoza/energie, sinteza de
limfokine/Ig/fibroblasti/colagen

Modificari hematologice: CSF (fact. stimulator al coloniilor) regleaza

hematopoeza, e sintetizat de macrofage/limfocite sensibilizate/cel. endoteliale;
stim. proliferarea cel. seriei mieloide ducand la leucocitoza

12. Patogenia procesului inflamator cronic

- inflam. cronica e autointretinuta, poate dura sapt/ani, are caracter patologic

- apare in vindecari incomplete cand stimulii nocivi persista sau sunt implicate in
proces reactiile imune; implica monocite, macrofage, limfocite, plasmocite; e
prezent tes. de granulatie format prin inmugurirea capilarelor, proliferarea de
fibroblasti si form. de colagen; cauze frecv: corpi straini(talc, azbest, materiale de
sutura), virusuri, bacterii, etc.; evol. spre vindecarea procesului si form. de
cicatrice.
- mec. sunt putin cunoscute, se presupune o participare imunologica;
agresivitatea fagocitelor asupra tes. implica mai multa energie, sunt activate
subst. de coagulare; ATP-ul e insuficient dat. deficitului de O2 ce determ.
scaderea pH-ului prin acum. de ac. lactic
- agentii oxidanti eliberati + enzimele lizozomale produc necroza tisulara
- inflam. cronica din bronsita cronica/afect. hepatice alcoolice presupune acum.
de macrofage si limfocite la locul agresiunii
- macrofagele provin din 3 surse: din monocitele sanguine, prin proliferare locala
si supravietuirea macrofagelor sechestrate in focar; fibroblastii prolifereaza si
formeaza cicatrici ce vor inlocui tes. conj. de sustinere/tes. parenchimatos
functional al structurii implicate; in ciroza hep., in inflam. cronica a intestinului si
in glomerulonefr. cronica
- mentinerea in evol. a unui proc. inflam., paralel cu un proc. de cicatrizare, duce
la ap. unei inflam. cronice (bronsita cronica, ficat alcoolic)
- inflam. cronica poate fi: nespecifica (in care sunt limfocite si macrofage ce stim.
prolif. fibroblastilor si form. de tes. cicatricial ciroza hep.) sau granulomatoasa
(exista granuloame/agregate de cel. epiteloide/limfocite/cel. gigante
multinucleate/cazeum), in TBC, sifilis, lepra.

13. Vindecarea procesului inflamator

1. prin regenerarea cel.: doar in tes. cu capacitate de diviziune pastrata; poate fi

cu: cel. labile (cu capacit. de regenerare constanta cel.limfoide/din epit. tract.
intest./resp./urinar/genital/piele), cel. stabile (nu se divid decat pt. inloc. tes.

distrus ficat/pancreas/vase sang./rinichi/glande), cel. permanente (nu se

multiplica cel. nervoase, muschi cardiac)
2. prin formarea tes. de granulatie: poate fi per primam sau per secundam care
include aparitia capilarelor de neoformatie, proliferarea fibroblastilor (dupa 36h
de la injurie), form. tes. de granulatie (dupa 100h)
- in cursul proc. de reparatie se form. glucozaminoglicani ce se depun pe fibrele
de colagen de pe marg. leziunii cu scopul realizarii unui tes. identic cu cel initial
- daca n-a fost inlaturata cauza, continua proc. de fagocitoza; activarea sist. de
coagulare va obstrua vasele din vecinatate, consum mare de ATP, se creeaza
cond. locale de acidoza cu elib. in cant. mare de enzime lizozomale/liza
celulara/necroza
- daca sinteza de colagen e deficitara prin tratamente cu corticoizi sau in caz de
deficit de vit. C, se form. tes. cicatricial ce poate genera tulb. functionale sau
probleme cosmetice; uneori tes. cicatricial se poate hipertrofia formand keloide;
- at. cand inflam. nu poate fi localizata se poate propaga pe cale limfatica
generand stari septicemice
- fact. ce infl. vindecarea: varsta, stare de nutritie, sist. imun, boli asociate (DZ,
neoplazii), medicam., prezenta inf. supraadaugate, +/- complicatii locale (fistule,
perforatii de organ)

14. Fiziopatologia febrei

= cresterea temp. corpului in cond. de repaus prin cresterea niv. functional al

centrului termoreglarii din HyT; dupa ce inceteaza, niv. functional al centrului
revine la val. anterioara; la sugari mecan. de reglare nu sunt bine dezv. si de
aceea cresterea temp. poate indica o boala grava; la varstnici indica o boala
severa
- e o r. nespecifica a organismului determ. de: infectii
virale/bacteriene/parazitare, boli imune/autoimune, neoplazii maligne, b.
endocrino-metabolice (guta, criza de feocrocitom, tireotoxica), b. neurologice

(hemoragii/tumori), distrugeri de tes. (infarct, traumatisme, rabdomioliza),

sarcoidoza, febra de lunga dur.
Pirogenii exogeni: sunt microorg./produsii lor: endo/exotoxine, fragmente
rezultate din degradarea bacteriilor, virusi, medicamente, subst. chimice;
- cel mai cunoscut e endotoxina, un lipopolizaharid compus din lipidul A si un
miez polizaharidic legate de un lant lateral de polizaharid O compus din unitati
repetitive de zaharuri ce variaza cu fiecare tip de microorg gram -;
- exista exo si enterotoxine produse de streptococi si stafilococi care se leaga de
R specifici de pe LT, activeaza multe cel., elib. mediatori si leziuni celulare (soc
toxic);
- in gen., actioneaza prin stim. producerii de pirogeni endogeni
Pirogenii endogeni: produsi ca rasp. la diverse procese; sunt polipeptide
reglatoare produse de diverse cel. nucleate; sunt incluse in termenul de citokine;
cele mai frecv. sunt IL-1alfa/beta, TNF alfa, IFN beta/alfa2/gama, IL-6/2/8/11
- citokinele pirogene sunt prod. de macrofage/neutrofile/LB/fibroblasti/cel. musc.
netede/cel. Kupffer/gliale/keratinocite
- exista situatii de febra fara elib. de citokine pirogene in cazul endotoxinei bact.
gram ce act. direct pe cel. endoteliale din vasele SNC; in abcesele sterile,
injectarea de caolin/dinitrofenol/ac. lisergic se prod. febra prin stim. directa a
oxidarii celulare; unele subst. endogene nu produc direct febra ci stim. eliberarea
de citokine pirogene: complexe Ag-Ac, componente de complement, metaboliti
de h. steroizi, ac. biliari, saruri biliare.
- citokinele pirogene rezultate din activarea macrofagului/fibroblastului act. pe
cale sang. asupra centrului termoreglator din HyT, dar stim. si sinteza prot. de
faza acuta din ficat si induc casexia prin TNFalfa
- citokinele act. asupra zonei preoptice din HyT ant. si elib. produsi de
metabolism ai ac. arahidonic; pirogenii exogeni pot act. si direct pe cel. Kupffer
de unde se transmit semnale la ncl. solitar si se elib. adrenalina care va declansa
producerea de PG si febra; metabolitii ac. arahidonic (PGE2) difuzeaza in zona
preoptica a HyT ant. si declans. febra, dar pot prod. febra si prin interm. cAMP
- la o val. de termostat mai ridicata, de la centrii termoreglarii pleaca semnale la
nn. vaselor sanguine periferice care initiaza vasoconstr. in scopul conservarii Q; in
acelasi timp, HyT tr. semnale cortexului care initiaza modif. comportam.; aceasta
combinatie intre producerea si conservarea de Q continua pana cand noua temp.
a sang. care iriga HyT coincide cu noul prag de reglaj, moment de la care HyT
ment. temp. febrila; pragul de reglaj HyT incepe sa coboare cand dispar
citokinele generatoare de febra/se adm. subst. cu ef. inhibitorii pe productia
locala de PG (aspirina);

- exista stari patologice neinfectioase care produc febra prin cel. lezate/anormale
care stim. productia de IL-1-pirogen endogen (infarct mioc, embolie pulm.,
neoplasme)
- distructia traumatica de tes. si interv. operatorii induc febra timp de 3 zile
- in TCC, hemoragii intracraniene, se prod. febra neurogena caract. prin:
rezistenta la antipiretice, ascensiuni termice f. mari, nu e insotita de transpiratie.

15. Etiopatologia si forme de manifestare a hipertermiei

= cresterea temp. corpului prin neafectarea centrului HyT de reglare, ci doar a

mec. de control a temp. corpului, urmare a expunerii la temp. ambientala
ridicata/efort fizic intens; mec. de deperditie calorica sunt eficiente
Sincopa termicaheat syncopa: episod brusc de pierdere a constientei; se dat.
vasodil. cutanate ce determ. hipotens.; apare la ef. fizic prelungit; se manifesta
prin: puls slab, tens.scazuta, piele umeda si rece
Crampele termiceheat creams: contractii musc. aparute la niv. mm.
scheletici ca rezultat al depletiei de saruri cu pierderea lor prin transpiratie
abundenta; se manifesta prin: piele umeda, temp. crescuta.
Epuizarea termicaheat exhantion: dupa ef. fizic intens intr-un mediu cu temp.
ridicata; manifestari clinice: sete, senz. de oboseala, greata, vertij, delir, temp.
centrala > 37.8, oligurie, tahicardie; hiperventilatia + stare de epuizare duce la
alcaloza respir., crampe termice si tetanie; poate aparea sincopa
Insolatiaheat stroke: tulburare severa a termoreglarii in care temp. centrala
> 40, transpiratia lipseste si starea de constienta e abolita; in mediu cu temp.
ridicata, mec. de termoliza e evaporarea; intreruperea ac. mec. duce la cresterea
temp. si insolatie; are rata de mortalitate mare, apare frecvent la batrani;
manifestari clinice: oboseala, greata, varsaturi, ameteli, delir, convulsii, tulb. de
vedere, coma, piele fierbinte si uscata, hTA cu colaps vascular, modif. EKG, tulb.
de coagulare, hipoNa, hipoK, semne de suferinta hepatica, leziuni tisulare cand
temp. centrala > 43.

16. Etiopatogenia sindromului neuroleptic malign

- febra medicamentoasa repr. 1% din cauze de febra; e insotita de eozinofilie si

rash maculo-papulos; cedeaza la 48-72 ore/zile/sapt.; medic. induc febra prin:
interferare cu pierdere de Q/tulb. de reglare a centrului HyT/act. ca pirogeni
directi/pot leza tes. si pot induce rasp. imun
- medic. antihipnotice pot determ. instalarea S. neuroleptic malign: debut
exploziv, hipertermie, rigiditate musculara, tulb. de constienta, tahicardie,
disritmii cardiace, tens. oscilanta, dispnee cu tahipnee; uneori pot aparea lez. ale
creierului cu mortalitate pana la 30%, se asociaza cu adm. de neuroleptice
(clorpromazina, tiotixen); act. pe R dopaminergici din ggl. bazali si HyT
- mec.: tulb. functionala a centrului de termoreglare din HyT prin scaderea niv. de
dopamina/inducerea de contractii musc. involuntare ca in hipertermia lamigna; r.
de hipersensibil. sunt cauza cea mai frecv. de febra medicam.; febra e tipica cu
varfuri, apar artralgii, urticarie, mialgii, eruptii, tulb. gastro-intestinale

17. Patogenia hipertermiei maligne

- boala metabolica, autosomal dominanta, caract. prin contr. necontrolata a

musc. scheletice ce duce la hipertermie grava, urmare a afectarii genetice a
transp. de Ca la niv. sarcoplasmic
- apare la pers. tinere cu masa musc. mare
- se caract. prin elib. anormala de Ca intracelular din mitocondrii si RE (e afectat
sist. de transport); exista un R RYR(ryanodine receptor) cu rol functional si
structural in cuplarea excitatiei cu contractia a carui gena de codare e alterata in
hipertemia maligna
- e declansata de stres/agenti anestezici
generali(halotan)/succinilcolina(miorelaxant)
- fact. precipitanti: traumatismul, efortul, Q din mediu, infectia
- temp. creste la 43 (1 gr. la 5 min.), apare rigiditate musc. (sub anestezie),
aritmii cardiace, stari de hipermetabolism; in diagnostic trebuie insistat pe antec.
heredo-colat.
- caract. prin: hiperK/P, hipoCa, creste CK, mioglobinurie ce poate induce IRA,
acidoza, mortalitate pana la 70%
- apare la pac. cu miopatie Evans, S. King-Denborough, S. picioarelor obosite, S.
Sturge-Weber, S. neuroleptic malign, parintii copiilor decedati prin moarte subita
1. Principalele functii ale proteinelor

- structurala: intra in struct. h. peptidici si a fact. coagularii si fibrinolizei

- de transf. a energiei chimice in contr. musc. prin proteinele contractile
- transp. prin proteinele plasm.; nespecifice prin albumina / specifice prin
haptoglobina, transferina, transcobalamina, transcortina; de transp. a lipidelor,
vitamine, h. liposolubili, medic. (penicilina, sulfamide); a subst. insolubile in
plasma: AG, bilirubina indirecta
- imunitara: intra in struct. componentelor cu rol in apararea nespecifica umorala
(complement, prot. C reactiva) si specifica umorala (Ig, interleukine, interferon,
limfokine)
- enzimatica: prin alfa1 antichimotripsina, antitripsina III, ceruloplasmina, alfa2
macroglobulina, alfa1 antitripsina (AT)
- participa la echilibrul acido-bazic prin sist. tampon proteina scida/proteinat bazic
- mentine pres. coloid-osm. prin propr. coloidale ale proteinelor 1 g de albumina
poate retine 18 cc. apa
- asigura ment. TA prin propr. hidrofile ale proteinelor si prin particip.
hipertensinogenului, o alfa2glob.
- rol in gluconeogeneza si lipidosinteza
- nutritiva

2. Rolul fiziologic si modificarile patologice ale alfa1 antitripsinei

- 190-350mg/dl; inhiba activitatea proteolitica a:

tripsinei/kimotripsinei/elastazei/kalicreinei/colagenazei/ plasminei/trombinei/fact.
X si XI ai coagularii/reninei/elastazei leucocitare;
- 40% e in plasma, restul in secretii si lichide biologice
(pleural/amniotic/sinovial/LCR/bila), trombocite, macrofage alveolare, neutrofile,
limfocite, mastocite; sinteza are loc in ficat/macrofage; specificatia de inhibitie
depinde de AA din centrul activ, inlocuirea centrului activ metionina cu arginina ii
schimba fct. devenint inhibitor al trombinei si AT III
- 2% din cazurile cu emfizem pulm. sunt asociate cu deficit homozigot de alfa1AT,
ce permite actiunea elastazei granulocitare asupra peretilor alveolari
- la 4,5% din cei cu deficit de alfa1AT apar fiv. afectiuni dermatologice/renale
- in traum. mari, insuf. resp. cronica, hemodializa cronica, gamapatii
monoclonale, CID poate aparea un deficit de alfa1 circulante

- socul septic prin activarea masiva a neutrofilelor determ. elib. de cant. mari de
elastaza ce inactiv. proteazele (serpinele) plasmatice
- creste in inflamatii acute (proteine de faza acuta), inf. virale/bacteriene, IMA,
HVA
- are si rol imunomodulator asupra LT Helper/supresor

3. Proteinele de faza acuta in inflamatie generalitati

- termenul a fost introdus in 1930; se izoleaza prin imunoprecipitare; creste in ser

in cazul unor distructii tisulare asociate cu inflam. acute/cronice; viteza de
sinteza(hepatica) si secretia e sub infl. unor citokine/PG/fract. de complement si
specii reactive de O2.
Clasificare:
- prot. de faza acuta care cresc in inflamatie (30): alfa1glicoproteina
(orosomucoid), alfa1 proteaza inhibitor (alfa1AT), alfa1antikimotripsina,
ceruloplasmina, haptoglobina, prot. C reactiva, fibrinogen, proteina amiloida A,
complementul;
- prot. negative de faza acuta care scad in inflamatie: albumina, prealbumina,
transferina, apo A, retinol Binding proteine, corticosteroid Binding globuline
- ac. prot. form. complexe proteine-liganzi ce sunt indepartate de catre cel. RE,
inactiveaza proteazele si neutralizeaza toxicele; sunt reglate de IL-6

4. Rolul si modificarile patologice ale proteinei C reactive

- < 6mg/dl; in prezenta Ca precipita cu polizaharidul C al pneumococului; se

leaga de prot. din peretele bact./fungilor/protozoarelor unde interactioneaza cu
lecitina si sfingomielina din membr. celulare; dupa legarea pe membr. activeaza
sist. complement pe calea clasica cu elib. unor peptide active si liza cel. prin
alterarea membr.; are rol de opsonina si ag. citologic
- fct.: contribuie la CL-ul proteinelor si al unor subst. cu rol toxic (fragm.
bacteriene/produsi de dereglare tisulara); interactioneaza cu R Fc din monocite si
limfocite; inhiba agregarea plachetara si elib. de mediatori; induc proliferarea de
LT supresoare care bloch. sinteza de Ac.
- creste rapid in inflamatii, in 12-24 h, si sinteza e rapid blocata dupa inactivarea
stimulului inflamator; e un marker de monitorizare

- sit. in care determ. ei e f utila: post operator (cresterea in primele 14 zile poate
presupune o infectie post op.), la nou nascut (pt. urmarirea recidivelor
infectioase), la cei cu tratam. imunosupresor si la leucemici (pt. identif. celor cu
infectii), la cei cu lupus eritematos discoid (cresterea indica o infectie
intercurenta), semn de activitate in RAA, PR, b. Crohn, artrita cronica juvenila, SA,
S. Reiter, vasculite sistemice, cutanate si rectocolita hemoragice.

5. Modificari patologice ale fibrinogenului si ceruloplasminei

Fibrinogenul (200-400 mg/dl)

- e sintetizat ca glicoproteina (fact. I al coagularii) in ficat si megacariocitul
tromocitar; creste in inflamatii peste 600-700 mg/dl
- hiperfibrinogenemia in: afect. cardiace (coronarite, infarct), afect. reumatismale,
boli de colagen, afect. hepatice prin hiperreactivitate mezenchimala si stari de
hipercoagulabilitate
- hipofibrinogenemia in: hepatopatii acute, intox., defect genetic
(afibrinogenemia ereditara) si consum exagerat in CID
Ceruloplasmina (25-43mg/dl)
- cupruproteina ce inactiveaza CA si transporta Cu; migreaza electroforetic cu
alfa2globulinele
- b. Wilson e o boala ereditara grava, se manifesta la homozigoti, se transm.
autosomal recesiv, are gena localiz. pe cromozomul 3.
- mec. patogenetic: insuf. transportului hepatic cu elim. redusa prin bila,
cresterea abs. intestinale a Cu; depozite de Cu in ficat/creier/cornee/rinichi,
excretie urinara crescuta
- clinic: hepatita cronica cu splenomegalie si hipersplenism pana la ciroza cu
ascita si edeme; tremuraturi, misc. coreoatetozice, rigiditate musculara, dizartrie,
tulb. de personalitate; anemie hemolitica prin depunere de Cu in eritrocite;
leziuni tubulare ale rinichiului
- semn patagnomonic: inelul Kayser Fleisher prin depunere de Cu in membr.
Descemet; se evident. la perif. corneei ca un inel brun verzui; diagn. se pune prin
triada: ciroza, semne neurologice, inel K-F
- paraclinic: scade cupremia < 70 microg/dl, scade ceruloplasmina < 15mg/dl;
ceruloplasmina mai scade si in tratam. cu L-asparaginaza la leucemici

6. Evolutii patologice ale orosomucoidului si ale transferinei

Orosomucoidul = alfa1 glicoproteina acida (44-140mg/dl)

- sintetizat in ficat, se deceleaza in ser/plasma/urina/LCR/pleura/lichid sinovial
- fct.: participa la transp. corticosteroizilor si progesteronului, alaturi de
transcobalamina leaga si transporta B12; e imunoreglator al maturarii
limfocitelor; are mare specificitate pt. procesul inflamator.
- creste la 3-5 zile de la debutul procesului si se normalizeaza in doua-trei sapt.;
- e utila in monitoriz.: unui proc. inflamator, al terapiei unui proces cronic
degenerativ, pneumopatii cronice, glomerulon. cronica, boala de iradiere, infarct
miocardic, hemodializa cronica, tum. maligne
- scade in malnutritie, hep. cronice, ciroze si S. nefrotic
Transferina = siderofilina (200-400mg/dl)
- sintetizata in ficat, greut. 90000D, repr. 50% din betaglobulinele plasmatice
- fct.: transp. Fe din intestin la ficat, splina, mm, maduva (sinteza Hb,
mioglobina); leaga Fe liber din circulatie; ef. bacteriostatic
- in atransferinemia congenitala se produce anemie hipocroma microcitara (040mg/dl)
- e utila in diagn. diferential al anemiilor hipocrome microcitare astfel: in anemia
feripriva sideremia e scazuta si transferina normala; in anemiile sideroacrestice
din proc. cronice infectioase/afect. maligne/TBC/inflam. cronice scad ambele; in
anemiile hemolitice din talasemie si anemia falciforma, sideremia creste si
tranferinemia scade
- in S. nefrotic scade prin pierderi glom.; e scazuta in LCR al bolnavilor cu
leuconevraxita, paralizii progresive, meningita TBC si tum. cerebrale; creste in
epilepsie.

7. Tulburari mostenite ale AA generalitati

- tulb. de metabolism ale AA sunt primare si sec.; cele primare sunt mostenite si
privesc doua aspecte: tulb. metabolismului si tulb. transp. transmembr.
- ac. tulb. se definesc n fct. de componentele care se acumuleaza n cea mai
mare conc. n snge (emii) sau urina (urii).

8. Hiperfenilalaninemiile in patologie

- sunt 5 forme, rezulta din alterarea conversiei fenilalaninei la tirozina

- cea mai frecv. e fenilcetonuria caracteriz. prin conc. mari de fenilalanina n sg +
produsi secundari (fenilpiruvatul, fenilacetatul, fenillactatul, fenilacetilglutamina)
n urina si retardari mentale severe
- b. ereditara rez. dintr-o activitate redusa a fenilalaninhidroxilazei, apare cu o
incidenta de 1:10000 nasteri, mai frecvent la albi si orientali; conc. plasmatice de
fenilalanina pot depasi 20 mg/dl
- scade conc. plasmatica a altor AA prin inhibitia abs. gastrointestinale/alterarea
reabs. tubulare renale dat. excesului de fenilalanina
- deteriorarea creierului e urmarea acum. fenilalaninei prin inhibitia transp. altor
AA necesari sintezei prot., scaderea form. poliribozomilor, sinteza redusa de
mielina, form. neadecvata de norepinefrina si serotonina
- hipopigm. pielii si a parului se dat. faptului ca fenilalanina inhiba competitiv
tirozinaza, enzima cheie n sinteza melaninei si exista o disponibilitate redusa a
precursorului melaninei-tirozina; la nastere au aspect normal; se dezvolta incet si
in timp prezinta: retardare mentala, hiperreactivitate, crize comitiale (oligofrenia
fenilpiruvica), anomalii EEg, miros de soarece al pielii, parului si urinii
(fenilacetatului) hipopigm. si eczeme
- paraclinic: conc. mari de fenilalanina apar dupa ziua a 4-a de la nastere
- tratam. cu dieta clasica (combinatie de AA artificiali si fenilalanina redusa)
trebuie nceput n prima luna de viata si sa dureze cel putin 8 ani. oana1105
9. Homocistinuriile tipuri si principalele forme

- sunt 7 tulb. distincte biochimice si chimice, caract. prin conc. crescuta de sulf si
prezenta de homocisteine n sg. si urina; se datoreaza activ. reduse a cistation sintetaza, enzima a transsulfurarii prin care metionina se transf. in cisteina si
conversiei diminuata a hormocisteinei n metionina

I. Deficienta de cistation sintetaza: creste conc. de metionina si

homocisteina; scaderea conc. de cisteina si cistina; retardare mentala,
osteoporoza, tulburari vasculare trombotice;
- b. cu transm. autosomal recesiva, frecventa n Irlanda (1:400000); gena pentru
ac. enzima e la regiunea q a cromozomului 21; atomul sulf al AA esential,
metionina, se transfera n cisteina prin transsulfurare;
- patogenetic e blocata transf. homocisteinei(din metionina) n cistationa din care
provine cisteina.
- homocisteina interfereaza cu leg. ncrucisata a colagenului avnd rol important
n complic. oculare/ scheletice/vasculare putnd duce la dislocari ale cristalinului
si osteoporoza; interferenta cu metabolismul normal al subst. de baza din per.
vasculari poate predispune la diateze trombotice/arteriale/venoase;
- acum. de homocisteina poate duce la cresterea adezivitatii plachetare cu boala
trombotica ocluziva; AVC rezultate pot duce la retardare mentala
- clinic: 80% din homozigoti prez. dislocari ale cristalinului cu glaucom,
osteoporoza 2/3 din pac., retardare mentala la , ocluzii de aa.
cerebrale/renale/coronariene, complic. vascularep (princip. cauza de mortalitate)
- diagn. se pune cu testul cu cianid-nitroprusiat care dem. excretia crescuta a
compusilor cu sulf; tratam. curent cu piridoxina orala.
II. Deficienta de 5,10 - metilentetrahidrofolat-reductaza duce la sinteza redusa
de 5 metiltetrahidrofolat, un cofactor n form. enzimatica a metioninei din
homocisteina.
- b. cu caracter autosomal recesiv, n care apar conc. crescute de homocisteina si
conc. normale/scazute de metionina; retardare mentala si atrofie corticala;
suplimentarea cu folati amelioreaza defectul
III. Deficienta sintezei enzimei cobalaminei (vit B.12) e un deficit cu caracter
autonomal recisiv caract. prin deficienta n sinteza metilcobalaminei, o coenzima
a cobalaminei necesara metil-transferazei, afectnd remetilarea homocisteinei;
- caracteristici: dezvoltare lenta, dementa, spasticitate, anemie megaloblastica,
pancitopenie;
- adm. de vit.B12 (1-2 mg/zi) duce la scaderea excretiei de homocisteina si
metilmalonat.

10. Tulburarile transportului transmembranar al AA

- cistinuria: reabs. tubulara dimin. si secretie urinara excesiva de AA dibazici

(lizina, cistina); cistina e cea mai putin solubila si predispune la form. calculilor

renali/ureterali/biliari; are caract. autosomal recesiv, rez. din defectele proteinei

transportoare membranare
- dibazicaminoaciduria: defect de reabs. tubulara renala a lizinei, argininei si
ornitinei (fara cisteina), defect de transport la niv. intestinal si pierderi renale
exagerate, intox. amoniacala
- b. Hartnup: defect ereditar de abs. intestinala si reabs. tubulara a AA: alanina,
serina, treonina, valina, fenilalanina, tirozina; se elim. cant. de 5-10 ori mai mari;
manif. clinice dat. deficientei nutritive a triptofanului; metabolismul triptofanului
duce la ac. nicotinic si nicotinamida (PP); avem deficienta de niacid; e mostenita,
caract. autosomal recisiv, apar leziuni de piele tip pelagra, manif. neurologice si
AA-uria; adm. de PP amelioreaza boala.
- iminogliciduria: excr. urin. de glicina/prolina/hidroxiprolina prin deficit in sist.
tubular de transp.; benigna
- dicarboxilicaminoaciduria: pierderi urinare de ac. aspartic si glutamic
- tulb. ale substraturilor specifice in transp. AA, sunt transm. autosomal recesiv:
hipercistinuria (excretie urinara de cistina, abs. intestinala normala), lizinuria,
histidinuria, malabs. metioninei (deficit de transp. intestinal; excretie urinara de
ac. a - hidroxibutiric ca produs de degradare intestinala a metioninei
neabsorbite), malabs. triptofanului (degradarea chimica a triptofanului neabsorbit
duce la elim. de indoli prin urina si scaun)

11. Tulburari secundare ale metabolizarii AA

- hiperaminoacidemiile: prin aport alim. crescut si sinteza de novo din produsii

de degradare ai lipidelor si proteinelor, prin perturbarea mec. de sinteza proteica,
dupa radioterapie, proc. inflamatorii sau necrotice, mobilizare excesiva de AA in
S. Cushing; retentie de AA prin tulb. proteinsintetazei prin deficit de insulina
- hiperaminoaciduriile: dat. filtrarii exagerate in situatii cu AA in cant. crescuta ce
depaseste capacit. de reabs. tubulara, prin suprasaturatie; tulb. transp. activ
tubular renal; competitie de transp.; leziuni tubulare ce duc la colorarea pragului
renal intox. cu metale grele (Pb, Hg); leziuni ale membr. glom.; b. Wilson

12. Fiziopatologia gutei

- g. implica o succesiune de artrita gutoasa, hiperuricemia asimptom., g.

intercritica si g. cronica (tofaceica)

- g. acuta e declans. de depunerea cristalelor de urat la sinoviala articulara, urm.

de interact. cu leucocitele PMN; e activat complementul/FXII/coagularea de
contact cu elib. de bradikeina, kalicreina si plasmina;
- interact. urati-neutrofile duce la elib. de enzime lizozomale, radicali liberi de O2,
leucotriene, colagenaze si proteaze; fagocitoza cristalelor de neutrofile elib.
factor chemotactic indus de cristale, leucotriene si C5a ce determ. elib. de PGE2,
enzime lizozomale, IL1/6/8;
- cel. sinovialei det. elib. de mediatori inflamatori; potentialul inflamator e afectat
de prezenta prot. abs.
- tofii gutosi sunt agregate de cristale de urat inconjurati de o cel. giganta
mononucleara de corp strain a r. inflamatorii; ei determ. deformarile si
distrugerile tesuturilor moi si dure
- afectare renala: nefrolitiaza, nefropatia uratica, depozite de urati in medulara si
piramida ? IRC
- tratam.: allopurinol (xantina) inhiba xantinoxidaza, oprind transf. hipoxantinei in
xantina si form. ac. uric

13. Hipoproteinemiile <6mg/dl

- sunt relative (in hiperhidratari) si absolute (prin deficit alimentar, abs., sinteza si
pierdere de proteine)
1. prin deficit de aport/abs.: in inanitie, regimuri sarace in proteine; echilibrul
intre prot. plasmatice si tisulare se mentine prin consumul a 30g prot. tisulara pt
1g de prot. plasmatice pierdute; aport normal 1g proteina/kgcorp/zi
- manifestari ale carentei proteice: edem de foame prin hipoalbuminemie si
scaderea pres. coloidosm., scaderea troficitatii tegum. si fanerelor, incetinirea
form. tes. de granulatie, scade rezist. la infectii, anemie hipocroma prin deficit de
Fe si proteine, osteoporoza
2. prin deficit de sinteza: in hepatopatii acute/cronice, afect. diencefalice/ale
HyT
3. prin pierderi excesive: in dispepsii cronice, enterite recidivante/acute,
enterocolite cronice, arsuri, TBC, hipertiroidism, b. Cushing;
- in carenta proteica se apeleaza la rezervele glucidice din ficat; apoi sunt
mobilizate grasimile neutre din rezervoare; in final, se apeleaza la prot. tisulare
din ficat/mm/rinichi;
- denutritia proteica la copii duce la tulb. de crestere, scaderea capacit. de
aparare, atrofia gl. pancreatice acinoase.

- clinic: scaderea G sub 15% din G ideala, astenie, fatigabilitate, aspect palid,
buze subtiate, globi infundati, fanere fara luciu, foame dureroasa, scad secretiile
digestive, hipoclorhidrie, cord dilatat, DC scazut, hTA, bradicardie, polakiurie,
nicturie, dureri osoase, amenoree, impotenta genitala; edemul e moale, alb,
pufos, deplasabil cu pozitia, acc. de efort, se instaleaza dupa scaderea in G/efort.
- Kwashiorkor: apar leziuni tegum,, edeme masive, ascita, atrofii musc., temp.,
tens. si puls scazut, hepatomegalie
- Marasm: denutritie mixta predominant calorica cu crestere intarziata si atrofii
musculare

14. Disproteinemiile din inflamatia acuta

- rasp. de faza acuta: cresc mai mult alfa2glob. (vn 7-9%) si mai putin alfa1glob.
(vn 3-5%); cresc cel putin 30 proteine de faza acuta, printre care: ceruloplasmina
(vn 23-44 mg/dl), alfa1acidglicoproteina (vn 44-140 mg/dl), alfa1antitripsina,
fibrinogenul, PCR, amiloidul A din ser;
- stim. sintezei hepatice e facuta de citokine (IL-1/6) prod. de macrofagul activat
si fibroblasti
- scad: albumina, prealbumina, tranferina, alfa1/betalipoproteinele
- diagn. diferent.: in meningite purulente cresc alfa1/alfa2, in cele virale cresc
putin; in pneumopatii bacteriene cresc, in cele virale sunt normale; in
bronhopneumopatii grave cresc alfa2 si fibrinogenul, dar VSH poate fi normal;

15. Disproteinemiile din inflamatia cronica

- cresc gamaproteinele (vn 16-20%), in endocardita bacteriana subacuta,

limfogranulomatoza maligna, TBC
- gamaglob. cresc pana la 35-38%; >40% indica leziune hep. grava
- teste de labilitate coloidala a serului pozitive; cresc fibrinogenul si VSH coloidala
a serului; in puseele acute ale unui proc. cronic cresc alfa2 globulinele si
fibrinogenul.

16. Disproteinemii prin pierdere renala si enterala de

proteine

- in S. nefrotic scad albuminele si alfa1glob., cresc alfa2glob./fibrinogenul/IgM; se

pierd zilnic pana la 50 g proteine;
- in ser: hipoproteine si hipoalbumine, cresc alfa2/beta glob., scad gamaglob.,
creste fibrinogenul, colesterolul si lipidele; lipidele cresc prin efortul ficatului de a
sintetiza proteine
- pierdere enterala: in enteropatie exsudativa, fistule intest.; proteinele totale
scad; pierdere in stomac sau in port. sup. a intestinului; prot. sunt degradate in
AA ? hiperaminoacidemie si urie; lipidele sunt normale;

17. Fiziopatologia mielomului multiplu

= proliferare maligna a plasmocitelor in mad. osoasa si mai rar in tes.

moi/ggl/splina/ficat/amigdale;
- se mai cheama plasmocitom medular, boala lanturilor usoare
- plasmocite anormale, cu multiplicare in maduva osoasa, dispunere focala in
cuiburi, agresivitate asupra tes. osos, sinteza de paraproteine Bence-Jones;
- se prod. modif. maduvei hematopoietice cu anemie normocroma si normocitara,
granulocitopenie si trombocitopenie;
- in tes. osos apare semnul clasic al bolii: osteoporoza difuza, osteoliza, afect.
vertebrelor/coastelor/ pelvisului si dureri osoase; sec. apar tulb. circulatorii
(hipervascozitate), amiloidoza (depunere de paraproteine in tes., infectii)
- lab.: VSH crescut, hiperproteinemie > 10g/dl, hipergamaglob. monoclonala

1. Care sunt lipidele plasmatice generalitati

1. Acizii grasi (8-25 mg/dl): 2% din tot. lipemiei; prin oxidare constituie o sursa
importanta de energie acoperind 50-90% din necesarul energetic al organismului;
- lipacidemia = excesul de AG >25 mg/dl; in stres, alcoolism cronic, frig,
hipertiroidism.
2. Trigliceridele (50-150 mg/dl): >90% din lipidele tes. adipos; sunt grasimi
neutre, esteri ai glicerolului; rol de a stoca energia si de a o elibera la nevoie pt.
procesul de oxidare in tes.
3. Fosfolipidele (180-250 mg/dl): contin una/mai multe molec. de AG, glicerol,
un radical de ac. fosforic si o baza azotata; rol de interfata lipidica in struct.
invelisului lipoproteic; rol in structura membr. biologice, solubilizarea
colesterolului din bila, mentinerea in suspensie a lipidelor din plasma.
4. Colesterolul (150-220 mg/dl): se gas. in forma libera in special in tes. si sub
forma esterificata mai ales in lipoproteinele plasmatice; rol in struct. membr.
cel./lipoproteinelor serice, in sinteza ac. biliari/h. adrenali, depozitarea lui in
stratul cornos al pielii (creste rezistenta ei la subst. solubile in apa); sursa:
exogena prin aport alimentar de 0,6g/zi sau endogena de 1g/zi repr. de
colesterolul sintetizat in microzomii hepatocitelor/cel. pielii si
intestinului/CSR/testicul/ovare/artere/tes. adipos.

2. Apoproteinele si rolul lor in organism

- sunt mai multe tipuri: AI, AII, AIV, B48, B100, CI-III, E2-3-4
- influent. struct. si fct. lipoproteinelor plasmatice; sunt implicate in: stabilizarea
invelisului lipoprot., interact. cu R celulari specifici care preiau lipoprot. din circ.,
control. catabolismul vascular al lipoprot. prin enzimele lipolitice
Rol: AI cofactor lecitin-colesterol-aciltransferaza (LCAT); B48 sintetizata in
intestin cu rol in form. chilomicronilor; B100 sintetizata in ficat cu rol in form. si
transp. VLDL marker pt. R celulari ce determ. legarea LDL; CI cofactor LCAT; CII
cofactor LPL (lipoproteinlipaza); CIII inhibitor LPL; D cu rol in esterificarea colest.
si tranferul esterilor de colest.; E3 cofactor pt. lipaza hepatica si marker pt.
legarea lipoprot. ce contin ApoB-apoE.

3. Clasificarea lipoproteinelor

1. Chilomicronii: dens. 0,98g/ml; sursa: intestin; contin apoB48, AI, C, E;

compon.: proteine 2%, lipide totale 98% (TG 86%, colest.+esteri 4%); origine
exogena din lipide alimentare.
2. Prebetalipoproteinele (very-low-density) VLDL: dens. 1,006g/ml; contin
apoB100, E, C; sursa: sinteza hepatica; comp.: proteine 10%, lipide totale 90%
(TG 60%, colest.+esteri 19%, FL 21%); transp. cca.
10-15% din lipidele
plasm.; dau caracter lactescent serului.
3. Betalipoproteinele (low density) LDL (52-59%): densit. 1019-1063; sursa:
sinteza hepatica si intestinala prin catabolizarea IDL; contin ApoB100; compon.:
proteine 20%, LT 80%, TG 10%, colest.+esteri 60%, FL 30%).
4. Lipoproteina (a) Lpa: subclasa de LDL form. din LDL legat de o glicoproteina
similara plasminogenului
5. Alfalipoproteinele (high density) HDL: dens. 1,63-1,21; sursa: sinteza hepatica
si intestinala; cont. apoAI, AII, CII, CIII, E; subfractiuni: HDL 1/2/3; transp. cca. 2035% din lipidele plasm.; rol in metabolizarea colest.

4. Rolul enzimelor implicate in metabolismul lipoproteinelor

1. Lipoproteinlipaza (LPL) e sintetiz. in tes. adipos si musc., de unde e transp.

de-a lungul cel. endoteliale si legata de proteoglicanii de pe membr. cel. ale
patului capilar adiacent; mediaza hidroliza TG din chilomicroni si VLDL generand
glicerol si AG ce vor fi arsi pt. prod. de energie / vor fi stocati in rezerve; insulina
stim. secr. de LPL, scaderea activ. ei in DZ duce la cresterea TG; la homozigotii cu
mutatii ce afect. LPL, se prod. o hiperTG severa (tip I), la heterozigoti se prod. o
hiperTG matinala si dupa un pranz sever; e exprimata si in macrofagele din ASC
incarcate cu colest. si cel. spumoase
2. Triglicerid lipaza hepatica (HTGL) e sintetiz. in ficat si interactioneaza cu
lipoprot. in sinusoidele hep.; are rol de a indeparta TG de pe resturile VLDL,
promovand conversia VLDL la LDL
3. Lecitin colesterol acil transferala (LCAT) e sintetiz. in ficat si secretata in
plasma unde se leaga mai ales de HDL; mediaza transferul linoleatului de pe
lecitina pe colesterolul liber de pe supraf. HDL cu form. esterilor de colest., ce vor
fi transf. pe VLDL si pe LDL

4. Proteina de transfer a esterilor de colesterol (CETP) e sintetiz. in ficat si

circula in asociere cu HDL; mediaza schimbul de esteri de colest. de pe HDL cu
TG de pe chilomicroni/VLDL, fapt dem. de mutatiile in gena CETP la homozigoti
care duc la cresteru ake HDL si ApoAI

5. Metabolismul lipoproteinelor plasmatice

- parcurge mai multe etape:

-sinteza si excretia lipoprot. native: chilomicroni in intestin, VLDL in ficat, HDL
in intestin si ficat
- form. lipoprot. mature/finale in urma schimburilor de apoprot. si lipide intre
lipoprot. din circ.; se deosebesc de cele native prin variatii fine ale continutului
lipidic si apoproteine
- catabolismul in cascada enzimatica a chilomicronilor si VLDL mature, sub.
act. LPL, enzima ce hidrolizeaza TG rezultand AG ce vor fi introdusi in tes.
consumatoare
- o parte din IDL se tranf. in LDL, cealalta parte fiind preluata de aa.,mm.,ficat si
catabolizata
- o parte din LDL bogate in colest. esterificat, patrund in tes. extrahep. unde
cedeaza esteri de colest.; colest. liber care paraseste tes. e acceptat pe HDL
unde e esterificat prin LCAT
- metab. lipoprot., se caract. printr-un mare dinamism, ele asig. o repartitie
armonioasa dupa necesitati a capitalului lipidic, fie spre ficat/cel. consumatoare.

6. Etiopatogenia hiperchilomicronemiei primare

- determ. de un defect genetic cu transm. autosomal recesiva de LPL, activit. LPL

poate fi scazut cu 20-50%
- scade catabolismul chilom. si se acum. in plasma la peste 12 ore de la un pranz
bogat in lipide
- clinic (din copilarie) se manifesta prin: crize repetate de pancreatita acuta
(chilom., sub act. lipazei pancr., sunt degradati incomplet, a.i. TG si FL elib. AG si
lizolecitina ce pot incita autodigestia pancreas.), hepatosplenomegalie, xantoame
+ xantelasme (acum. de chilom. in histiocie) la TG >1000mg/dl, lipemia retinalis
(aspect palid al vaselor retiniene prin aspect cremos al sg. cand TG >2000mg/dl)

- simptom. e ameliorata de restrictia lipidica; consumul de estrogeni si sint.

crescuta de TG endogene, poate duce la aparitia tipului V mixt in care cresc VLDL
si chilom.
- paraclinic: la 4 grade ser lactescent, la ultracentrifugare cresc chilom., TG
crescute, colest. normal, adm. de heparina (activator al lipoproteinlipazei) nu
creste PLP plasm., EFZ apoprot. apoCII scazut.

7. Etiopatogenia hiperlipoproteinemiei familiala-combinata

- caract. de cresterea LDL/VLDL/ambele; transm. genetic dupa model

semidominant; prez. risc aterogen dat de nr. mare de VLDL si conversiei lui in IDL
si LDL
- defectul de baza nu e cunoscut, dar mutatii/polimorfisme in genele LPL, apoAI,
apoCIII, AIV pot contribui la aparitia bolii in unele fam.; la multi se asociaza
rezistenta la insulina
- la cei care au deficit de catabolizare a VLDL pot fi prezente niv. scazute de LDL,
iar cei care sintetiz. cant. normale de TG genereaza niv. crescute de LDL; e cea
mai frecv. dislipidemie prezenta la cei care au supravietuit dupa un infarct;
- paraclinic: nu prez. xantoame si xantelasme; ser clar in general; TG si colest.
crescut; VLDL, LDL; EFZ: benzi beta si prebeta distincte distincte si intense

8. Etiopatogenia hipertrigliceridemiei

9. Hipercolesterolemia familiala

- b. genetica cu transm. autosomal dom., realizand fenotipul HLP IIa; deficit pe R

celulari pt. IDL si LDL + mutatie in molec. de apoB100, astfel ca particulele de ILD
sau HDL contin apoB100mutanta si nu mai sunt recunoscute si captate de R
normali; e genetic heterogena, sunt aprox. 150 mutatii alelice; apare la 1/500
pers.

- consecinte: bloc. catabolismului LDL si cresterea sintezei endogene de colest.

prin anularea mec. de feedback neg. a.i. colesterolemia poate aj. la 600-800
mg/dl
- clinic: xantoame (dat. acum. colest in histiocite din tendoane/Ahile/extensoare
ale degetelor/coate/fese), xantelasme la pleoape, arc cornean (colest. in cornee)
- paraclinic: ser clar, colest. crescut, TG normale; EFZ: fenotip II cu intensificare B;
evident. nr. redus de R pt LDL de pe fibroblaste cutanate/limfocite in cultura;
evident. defectul genetic prin r. de polimeriz. in lant;

10. Hiperlipoproteinemia din DZ (tip I,IV,V)

- deficienta de insulina/rezistenta la insulina duc la cresterea VLDL prin:

- cresterea sintezei hep. de VLDL prin inhibarea lipazei hormono-sensibila prin
defosforilare ce duce la mobilizarea AG din tes. adipos
- scaderea catabolism. VLDL prin stim. sintezei/transp. extracel./ancorarea pe
lant. de heparansulfat a LPL
- hiperTG se manif. prin hiperlipemie diabetica (tip I/V) cu xantoame,
hepatomegalie, cetoza, lipemia retinalis; hiperTG cu cetoacidoza in care deficitul
de insulina genereaza deficit de LPL si cresterea VLDL; hiperTG familiala la
diabetici obezi (deficit genetic) cand se impune si scaderea in greut.
- glic. normala terapeutic cu TG crescute suspicioneaza un defect genetic in
metabolismul lipoprot.

11. Hiperlipoproteinemia din alcoolism (tip I si IV)

- metabolizarea alcoolului implica 2 sist. enzimatice: alcooldehidrogenaza

gastrica si dehidrogenaze hep. (alcooldehidrogenaza si acetaldehiddehidrogenaza) cu acum. de metaboliti reducatori si cresterea rap. NADH1/NAD
cu urm. consecinte:
- acum. de ac. piruvic ? acidoza lactica si scaderea gluconeogenezei hep.
- cresterea rap. malat/oxalacetat cu scaderea activ. ciclului Krebs
- scaderea beta oxidarii AG prin acum. de acetat; excesul de AG genereaza TG
endogene ce pot fi incorporate in VLDL

- in alcoolismul cronic e si un deficit de colina si FL; scade sinteza hep. a apoprot.,

scade incorporarea TG in VLDL, se acum. in ficat si se form. steatoza hep.;
- ingestia moderata de alcool duce la sinteza de apoAI cu cresterea sint. hep. de
HDL ? ef. anti ASC

12. Hiperlipoproteinemia din stres si sindrom nefrotic

Stresul determ. cresterea glucagonului/cortizolului/CA/insulinei/rezist. perif. la

insulina (prin cresterea h. antiinsulinici)
- CA stim. sinteza de cAMP in adipocit prin activarea proteinkinazei; cAMP activ.
lipaza h.-dependenta prin fosforilare;
- cortizolul stim. sinteza unei lipaze independ. de cAMP
- insulina scade transp. intracel. al glucozei (scade alfaglicerofosfatul)
- ac. favorizeaza degradarea TG cu cresterea AGL care in ficat duce la TG
endogene; hiperlipoprot. din stres e favoriz. de asocierea cu
sedentarismul/excesul alim./alcool/tutun/cafea
S. nefrotic e caract. de cresterea permeab. membr. glom. + proteinurie +
hipoalbuminemie
- scade pres. coloidosm. cu stim. sintezei hep. de apoprot./LPL/colest. mult
crescut/LDL/VLDL crescute
- AG liberi fara suport albuminic inhiba LPL si scad degradarea TG
- hiperlipoprot. se coreleaza cu gradul hipoproteinemiei
- in insuf. renala cresc TG si scad HDL.

13. Procesele specifice initierii aterosclerozei

Acum. si modif. LP bogate in TG si Col prin legarea de constituentii matricei

extracel.; partic. leg. de macromolec. matricei sufera modif. chimice: oxidare si
glicozilare neenzimatica ce duc la form. de hidroxiperoxizi/fosfolipide/prod.
aldehidici de degradare a AG; molec. de apoprot. pot suporta rupturi ale lantului
principal al peptidei + cuplarea unor reziduuri de AA; ac. modif. sunt favoriz. de
prelungirea timpului de stationare in per. arterial dat. legarii de matricea extracel.
arteriala

Recrutarea leucocitelor si form. cel. spumoase: in timpul form. ateromului se

acum. monocite/limfocite prin interm. molec. de adeziune si a R de pe supraf. cel.
endotel.: ale cel. vasculare 1 VCAM-1; intercelul. ICAM-1 (Ig) si P-selectina ce
apartin R celulari; lisofosfatildilcolina (produs al oxidarii LDL) creste exprimarea
VCAM1; in cond. normale, de curgere laminara, maj. regiunilor arteriale suprima
exprim. molec. de adeziune VCAM-1 si cresc productia de NO (vasodilatator ce
impiedica adeziunea leuc.); curgerea turbionara in anum. zone afect. mec.
vasculare de protectie si explica distrib. focala a lez. ASC;
- dupa aderarea la endoteliu prin R VCAM-1, monocitele si limfoc. penetreaza
endot. si aj. in intima; la LP modificate se adauga si citokine (IL-1 si TNF alfa) ce
cresc exprimarea VCAM-1 si ICAM-1; in acelasi timp LP modif. pot induce elib. de
citokine din cel. per. vasc. care promov. chemotactismul leuc. cu elib. de citokine
chemotactice ca MCP-1 (prot. chemotact. pt. macrofage); fagocitele
mononucleare se diferent. in macrofage care vor deveni cel. spumoase incarcate
cu lipide
- LDL oxidate nu mai sunt recunoscute de R apoB100 ci de R scavenger de pe
macrofage; prin acum. de lipide macrof. se transf. in cel. spumoase
- moartea fagocitelor produce in int. lez. un miez necrotic bogat in lipide
- macrofagele pot prod. fact. de crestere/citokine care stim. proliferarea cel.
musc. netede + prod. de matrice extracel.; interferonul gama din LT activate
poate inhiba prolif. si sinteza de colagen

14. Rolul endoteliului vascular si al HTA in formarea ateromului

Endot. vasc.: primul factor incriminant e o microlez. endotel. care ii creste

permeabilit. si permite trecerea LP din sg. in sp. subendotel.; AG sunt f. iritanti si
au ef. citotoxice pe endot.; cel. musc. netede contribuie la ingrosarea placii
ateromatoase si ingustarea lumenului
HTA act. prin: rupturi ale cel. endot. prin modif. de hemodinamica; prolif.
microfilamentelor contractile din media vaselor la cel. endotel.; deschiderea
jonct. dintre cel. endot. prin aparitia microedemelor endotel.; aderarea plachetara
ca urmare a perturbarilor de reodinamica

15. Rolul lipidelor si al glucidelor in formarea ateromului

Lipidele: pot deveni agresive in conc. mari; corpii cetonici maresc aterogeneza
prin dezintegrarea endoteliala a aa. si prin microtraumatismele prod. asupra lor;

- caracteristicile dislipidemiei in ASC sunt: cresterea dif. compon. lipidice ale

plasmei; modif. rap. fiziol.; variabilitatea spectrului lipidic in fct. de varsta, sex,
alim., profesie, stil de viata
- Col. e constant crescut, e n relatie directa cu h. sexuali; un rol important l au LP
- intre ASC arterelor coronare si nivelul plasmatic al HDL e o relatie de inversa
proportionalitate, explicata prin implicarea HDL n transportul centripet al
colesterolului; HDL are efect antiaterogen, antioxidant si de inhibare a agregarii
LP aterogene.

Glucidele: bolnavii prezinta modif. ale metabolismului glucidic.

- alimentatia bogata n HC creste Col. si TG; e frecv. la obezi si diabetici.
- s-a constatat cresterea fibrinogenului si a inhibitorului activarii plasminogenuluiPAI-1; niv. crescute de homocisteina; prin deficit de metilen tetrahidrofolat
reductaza creste riscul de ASC (o crestere de 5mol/l echivaleaza cu o crestere a
colesterolului de 20mg/dl).

AC anhidraza carbonica
AG acizi grasi
ACTH hormon stimulator al corticosuprarenalei
AGE produsi de glicozilare avansata
BPOC bronhopneumopatie cronica obstructiva
CHM complex major de histocompatibilitate
CRP proteina C reactiva
CEPT colesterol ester transfer proteina
CI cardiopatie ischemica
CID coagulare intravasculara diseminata
CSR corticosuprarenala
DC debit cardiac
EGF factor de crestere a endoteliului
EDRF factor de relaxare endotelial
EV endoteliu vascular
FNA factor natriuretic

GLUT transportori pentru glucoza

GN glomerulonefrita
GTP guanozit trifosfat
HLA antigene leucocitare umane
HMWK kininogen cu greutate moleculara mare
HTI hipertensiune intracraniana
IC insuficienta cardiaca
IH insuficienta hepatica
IR insuficienta renala
IRA insuficienta renala acuta
IRC insuficienta renala cronica
ISR insuficienta suprarenala
IFN interferon
IL interleukina
IMA infarct miocardic acut
LES lupus eritematos sistemic
LPL lipoprotein lipaza
LCAT lecitin colesterol acil transferaza
MCF factor chemotactic pentru macrofag
M- CSF factor stimulator al coloniilor de macrofage
MODY maturity onset diabetes of the young
MPO mieloperoxidaza
NO oxid nitric
OVTL organul vascular al lamei terminale
PAF factor activator plachetar
PAI 1 inhibitorul activatorului plasminogenului
PDGF factor de crestere derivat din plachete
PG prostaglandine

PNC pielonefrita cronica

PR poliartrita reumatoida
ROS specii reactive de oxigen
RPV rezistenta vasculara periferica
SOD superoxid dismutaza
SR suprarenala
SN sindrom nefrotic
TNF factor de necroza tumoral
TSH hormon stimulator al tiroidei
TX tromboxan
VCAM-1 vascular cell adhesion molecule-1