Sunteți pe pagina 1din 47

CUPRINS

CAPITOLUL.1. BILANTUL CONTABIL SI EVOLUTIA SA


1.1.Definirea conceptului de bilant
1.2.Dezvoltarea gandirii economice cu privire la bilantul contabil
1.3.Reglementarile contabile in Romania privind situatia financiar
1.4. Rolul si importanta situatiilor financiare
1.5. Teorii ale bilantului
CAPITOLUL 2.CADRUL CONCEPTUAL AL SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
2.1. Normalizarea contabila
2.2 Uilizatorii situatiilor financiare anuale
2.3. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare
2.4.Principiile contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare
CAPITOLUL 3.INTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE
3.1.Situatiile financiare anuale , definitii
3.2. Bilantul contabil
3.3.Contul de profit si pierdere
3.4.Situatia modificarii capitalurilor proprii
3.5 Situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie
3.6.Notele explicative
CAPITOLUL 4.S.C HELIOS S.A
4. 1. Prezentarea unitii patrimoniale
4.2. MANAGEMENT I PERSONAL
4.3.PRODUSELE I SERVICIILE
4.4. AMPLASAMENTUL NTREPRINDERII

CAPITOLUL 1. BILANTUL CONTABIL SI EVOLUTIA SA


1.1.Definirea conceptului de bilant
Bilantul contabil este foarte important in practicarea contabilitatii.Bilantul contabil a fost
intocmit de Luca Paciolo,meseria sa fiind matematician ,fiind inregistrat de dubla reprezentare.In
1673 bilantul a primit caracter documentar si informative de catre Jaques Savory.
Simon Stevin a fost primul care a discutat necesitatea bilantului , urmand apoi functile
si teoriile bilantului .In 1919 au aparut prima data teorii ale bilantului.
Din aceste teorii reiese o deosebita importanta in practica contabila evidentiind functii
multiple si roluri diferite ale bilantului.
Bilantul are cam aproximativ 35 de definitii date de Spiridon Iacobescu si Al.
Sorescu.In opinia lor bilantul are doua opinii,cea generala si cea contabila.In opinia generala
,bilantul are situatia patrimoniala definitiva reprezentand A si P unei persoane, iar

in cea

contabila bilantul este un cont de A si P reesind din soldurile situatiei finale.


Din punctul de vedere al profesorului C.G. Demetrescu care ne arata in lucrarile sale
cam 20 de definitii elaborate de mai multi autori.Bilantul avand numeroase definitii,are si
explicatii prin care unii privesc bilantul in doua moduri,alti din punct de vedere juridic,altii din
punct de vedere contabil,fiind privit ca forma,ca functie si scop.C.G.Demetrescu spune ca
,,Bilantul este o situatie intocmita sub forma contabila,dupa un anumit plan,cuprinzand activul si
pasivulunei intreprinderi,precum si rezultatele obtinute pana la o anumita data1
Cele mai importante teorii ale contabilitatii sunt confruntari cu trei probleme pe baza
bilantului si anume :egalitatea Activului si Pasivului ,elemente de activ si pasiv si nu in ultimul
rand raporturile acestor elemente.
Egalitatea activului si pasivului este data de contabilitatea dubla care reprezinta impartial
raporturi economice juridice,iar contabilitatea arata forma de Debit =Credit.
In cadrul elementelor de activ intra o forma nemateriala sau materiala a intreprinderii,iar
in pasiv creditori si capital.
Raportul elementelor de active si pasiv ne arata o putere juridica a patrimoniului.

1 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.321.

Unii dintre adeptii acestei teorii ne arata ca activ =pasiv si averea=capitalul aceste
notiuni ar fi indentice.Profesorul Evian ne spune ,,egalitatea de bilant poate fi explicata mai usor
daca activul il inlocuim cu averea si pasivul cu capitalul.2
Egalitatea din bilant este data de capital care este considerate sursa a inzestrarii si un
obiect al socoteli alaturi de alte forme concrete.
,,Egalitatea de bilant se mai poate explica privind capitalul in primul rand ca totalitate a
mijloacelor financiare cu care este inzestrata intreprinderea si numai in al doilea rand ca izvor de
provenienta a acestor mijloace:iar averea ca mod concret de a intrebuinta aceste mijloace in
vederea realizarii scopului urmarit de intreprindere.3
Unii autori vor sa inlature neajunsurile acestor teorii punandu-le intr-o lumina clara
D.Voinea spune ca bilantul ar fi inventarul sub forma unui cont.
Profesorul D.Rusu, vede bilantul ca fiind:,,un calcul de sinteza care indica starea de fapt a
activitatii intreprinderii si care permite sesizarea dintr-o singura privire a situatiei economicojuridice si financiare a intreprinderii, aratand amanuntit caracterul mijloacelor ei de
actiune,resursele proprii si straine,inclusiv rezultatul final.4
Bilantul este constituit dintr-un sistem de corelatie intre mijloace economice si resurse
de formare ,o relatie dintre activ si pasiv ,profit sau pierdere.
Bilantul in contabilitate are functie financiar-contabila, care inchide si deschide conturi si
care la sfarsitul exercitiului prezinta rezultatele obtinute a intreprinderii din activitatea
desfasurata.
In analiza bilantului el are atributii economice si financiare .Bilantul este cel mai
important control de gestiune.
Intocmirea bilantului anual care reprezinta starea firmei este practicata in toate tarile lumi.

1.2.Dezvoltarea gandirii economice cu privire la bilantul contabil


2 I.N.Evian ,Contabilitate dubla, Bucuresti, 1945,p.15.
3 Tr.Tamasan,Bazele stiintifice ale contabilitatii,Editura Stiintifica,Bucuresti,1973,p 100
4

D.Rusu,Bazele contabilitatii,Editura Didactica si pedagogica,Bucuresti,1980,p.244

Contabilitatea a luat fiinta din necesitati practice a unei productii materiale dezvoltanduse in acelasi timp .Bernard Colasse ne spune fara nicio urma de indoiala contabilitatea este una
dintre cele mai vechi stiinte ale gestiunii.
In piesa in trei acte a lui Bernard Colasse ,,Cele trei varste ale contabilitatii descopera
fara vreo urma de indoiala contabilitatea este cea mai veche stiinta de gestiune.Contabilitatea este
ea insasi istorie : cartile contabile au vocatia de a pastra urma unui anumit numar de evenimente
cu consecinte economice, viata organizatiilor si , in special , a intreprinderilor constituie un
material de alegere , din pacate putin exploatat pentru a face istorie; aceasta face din istoria
contabilitatii istoria unei istorii si ii confera o arma proprie pentru a seduce cercetatorul .5
In istoria contabilitatii se analizeaza primele aparitii contabile si dezvoltarea
acestora.Inca de la inceputul contabilitatii , ea se confunda cu activitatii economice din primele
colectivitati.Tot atunci aparut si evidenta registrelor , a conturilor fiind la fel de vechi ca primele
activitati de productie si schimb.
In Egipt, au fost gasite documente care constau in contabilitatea publica si nu foarte
mult in contabilitatea particulara.In continutul documentelor erau reflectate conturile sintetice
periodice ,care mai apoi alcatuiau bilantul anual.
,,La romani,prima sursa de venituri era pamantul,proprietatea statului (Ager publicus).In
afara de acesta,anumite venituri proveneau din taxe si impozite puse pe cap de locuitor,pe vite,pe
mosteniri,pe lucrurile cumparate si vandute,etc.6
,,In ce priveste bilantul,romanii,desi cunoasteau si aplicau notiunea de sold,nu utilizau
notiunea de bilant,ca situatie contabila a averii si datoriilor la un moment dat.7
In antichitate la greci administrarea finantelor era facuta dupa niste norme precise si
foarte riguroase si foloseau numeroase register pentru a putea tine contabilitatea.In fiecare luna
era publicat bugetul casei sacre din Atena care era scris pe tablite fiind apoi expus in pietele
publice si putea sa fie examinat de catre cetateni.Aristotel a indicat in unele opera de ale sale de
exemplu,,Retorica ,,Politica cum ar putea fi intocmit acest buget sau bugetul de venit si
cheltuieli.
5 Nicolae Feleaga, Controverse contabile , Editura Economica, Bucuresti , 1996, p.11.
6 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.41
7

C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.51

Romanii nu cunosteau bilantul sub aceasta forma ,dar il foloseau sub alta denumire
,,Breviarum avand aceeasi forma.
In acea vreme mai exista bilantul preventiv sau consumativ reprezentand patrimonial
public , care semana cu bilantul intocmit pe atunci de administratiile private .
In feudalism se foloseau cambiile si nu bilantul.
Italia patrie a contabilitatii a ridicat probleme legate de bilant , ,,in registrele din 1408 ale
Bancii Sfantului Gheorghe din Genova se regaseste intregistrarea<<Bilantium creditorium debet
nobis in billantio debitorium in CXIII >>, iar Desimoni precizeaza faptul ca in Cartea Mare a
comunei Genova, la 1340 , se folosea denumirea de billantium pentru contul Bilant .8
Lui Pacioli nu ii era cunoscuta denumirea de bilant, neintelegand bilantul final.Notiunea
bilantului a fost preluata mai tarziu de Cotrugli.In 1636 Ludovic Flori ne arata ca nu poate fi
balanta de verificare.
In perioada feudala in Tarile de Jos , erau lucrari contabile care semanau foarte mult cu
cele ale italienilor . Jean Ympyn era recunoscut unul dintre autorii , care dupa Luca Pacioli a avut
o influenta mare in ceea ce priveste literatura contabila .Pana sa apara el nu era cunoscuta
previziunea si bilantul fiind incomplet, pentru ca continea ceva sigur nebazandu-se pe evaluare.
Bilantul in Tarile de Jos a fost infiintat de Cloes Pietersz de Deventer si Simon Stevin.
Imbunatatirea lucrarilor de inchidere a conturilor si balanta apropiindu-se de bilantul de
inchidere l-au facut remarcat pe Claes Pietersz de Deventer.
In 1608, Simon Stevin era primul autor care punea problema unui bilant anual.
In 1567 , in Franta ,autorul Pierre Savonne publica o modalitate de a intocmi bilantul
din date preluate din Cartea Mare .
In 1678, Claude Irsan a publicat o contributie asupra conturilor de rezultate ,folosind
termenul de bilant si inlocuind balanta de inchidere .Irsan spunea ca bilantul poate sa impiedice
falsificarea unor inregistrari anterioare .
In 1685 , Mathieu de La Parte a dat contabilitatii forma clasica a bilantului care este
cunoscuta si astazi . Mathieu a fost cel care a stability continutul bilantului si care a indicat ce
trebuie scris in partea stanga (active) si in partea dreapta (pasiv).
In perioada capitalista in franta,,,In legatura cu bilntul,Guilbault arata ca aceasta este
expresia unei ecuatii destinate sa faca cunoascut rezultatele unei operatii industriale sau
8 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.56

comerciale, adica a profitului sau a pierderii,stabilita zilnic,lunar sau anual si care influenteaza
asupra capitalului angajat.9
Practicarea intocmirii bilantului contabil se face abia din secolul al XIX-lea.In acest
secol toate intreprinderile isi masoara patrimoniul ajutat de bilant si profitul ajutat de contul de
profit si pierdere.
In 1898 , in lucrarea sa ,,Compatibilite personelle L. Barrachin facea prezentarea
bilantului ca fiind ,, darea de seama prezentata proprietarului de catre girantul commercial , care
personofica casa sa , dar nu este decat un functionar care isi da timpul si inteligenta sa si care se
bucura de o salarizare ce se imputa cheltuielilor generale.10
,,Bilantul este considerat,din aceasta cauza,ca fiind un buletin de sanatate al
intreprinderii,deoarece din datele bilanturilor precedente,comparate cu acelea ale bilantului
actual,se poate stabili situatia economica actuala a intreprinderii,pcum si posibilitatile ei de
viitor.11
In 1927 , alt autor francez profesorul Ed.Folleit publica in lucrarea sa ,, Le bilan dans les
societies ananyumes au point de vul juridique et comptable face precizarea ca bilantul este cel
mai raspandit document si care este putin inteles de cei care sunt interesati de el.
Ed.Folliet ,,Dupa ce demonstreaza necesitatea intocmirii bilantului,autorul arata ca
partile sale componente formeaza egalitatea A=P+C+pp,cu alte cuvinte,el adopta teoria dupa care
capitalul nu face parte din pasiv,ci reprezinta diferenta dintre activ si pasiv,adica A-P=C.Pasivul
reprezinta astfel numai datoriile catre terti,si nu si fata de actionarii societatii.12
Bilantul este unul dintre cele mai elastic documente .
O data cu dezvoltarea capitalismului a aparut si o noua scoala contabila .Principalele
contributii referitoare la bilant aceasta scoala au fost aduse de catre H.Nicklish,
W.Osbahr,E.Schmalenbach.
,,In preocuparile lui Nicklisch au fost incluse si problemele privitoare la bilantul de
deschidere si de inchidere,bilantul dinamic al carui scop principal este determinarea rezultatului
9 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.169
10 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.173-174
11 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 ,p.181
12 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.211

final,bilantul organic,in care pentru a inlatura pierderile,recomanda ca evaluarea sa fie facuta la


valoarea curenta a zilei.13
,,Osbahr constata existenta a diferite feluri de bilanturi,cu denumiri,continut si scopuri
diferite,grupate in doua categorii distincte:bilanturi principale si bilanturi secundare.
In toate aceste bilanturi,egalitatea bilantiera se stabilea cu ajutorul diferentelor in plus
sau minus,trecute in bilant in partea in care totalul sumelor este mai mic.14
Autorul german E.Schmalenbach, arata prima data problemele de contabilitate apoi cele
ale bilantului .
,,Schmalenbach analizeaza conceptia subiectivista asupra bilantului,adoptata de unii
autori,dupa care bilantul,nascindu-se din necesitatile intreprinderii,ar trebui sa fie privit din acest
punct de vedere.
Cand bilantul indeplineste si functia bilantului static si aceea a bilantului dinamic,autorul
numeste acesta dualism bilantier si considera ca are un caracter nestiintific,deoarece in bilant
trebuie sa apara ca dominant un singur scop.15
In Romania a aparut doar lucrari contabile ,bazate la inceput pe traduceri din franceza si
germane ,dar mai tarziu apar si ideile autorilor romani.Prima lucrare care a continut reguli de
contabilitate a fost ,, Didascalia care a aparut in anul 1817 la Iasi si este tradusa din limba
germana in limba greaca.
Bilantul contabil a fost prezentat pentru prima data de Emanoil Ion Nechifor in ,, Pavila
Comertiala in 1937 de unde reiese ca autorul a cunoscut intocmirea bilantului . Nechifor a
recomandat intocmirea bilantului o data pe an ,, pentru a cunoaste starea averii si capitalului ,
mersul activitatii economice si rezultatul financiar .16
In Romania, Theodor Stefanescu este denumit intemeietor al contabilitatii.
Theodor Stefanescu defineste bilantul ca ,, o oglinda fidela a trecutului lui si in acelasi
timp si o calauza singura a operatiunilor viitoare , un tablou general dar rezumat al
inventarului , adica a situatiei active si pasive a unei intreprinderi si operatiunea prin care un
13 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.225
14 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.226
15 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.229
16 Dumitru Rusu ,s.a,in studiul ,Inceputurile gandirii contabile romanesti , din lucrarea : Luca

Paciolo Tratat de contabilitate in partida dubla ,Edit Junimea , 1981, p.54.

comerciant pune fata in fata activul si pasivul sau , urmarind cu punctualitatea precisa de
contabilitate rezultatul obtinut in cursul anului .17
C.G.Demetrescu a publicat cam 150 de lucrari si studii de contabilitate.Demetrescu face
o mentiune:,,bilantul ca situatie sub forma contabila a patrimoniului,contine sintetic, aceea ce este
descris in mod analitic in inventar,cu deosebire insa ca in inventar, in afara de valoare,avem
specificata si cantitatea elementelor patrimoniale.18
Dumitru Voinea defineste bilantul:,,bilantul cuprinde situatia economica si juridica a
intreprinderii la un moment dat ,indicand elemetele existente de activ si pasiv in mod rezumativ
sub forma de cont,precum si interimar.19
1.3.Reglementarile contabile in Romania privind situatia financiara
Principalele reglementari contabile sunt:Legea contabilitatii nr.82/1991,Ordinul Nr.3055
din 29 octombrie 2009 , IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare,Directiva a IV-a a Consiliului
European.
Toate societatile comerciale ,companii nationale si celelalte persoane juridice care au
scop lucrativ sunt obligate sa faca contabilitatea in partida dubla si sa faca intocmirea situatiilor
financiare anuale.
Organizatiile de patronat si sindicat sau toate organizatiile care nu au in scop
patrimoniul si nu are activitati economice ,Ministeru Finantelor Publice elibereaza un sistem mai
simplificat a raportarii financiare.
Toate operatiile economice si financiare sunt consemnate la momentul efectuarii printrun document bazat pe inregistrarile contabile luand calitate a documentului justificativ.
Documentele justificative sunt baza inregistrarilor contabile si se bazeaza pe raspunderea
persoanelor care le-a vizat, aprobat ,intocmit si a persoanelor care au facut ingregistrarea.
Exercitiul financiar este reprezentat de perioada in care trebuiesc intocmite situatiile
financiare anuale,acesta ar fi egal cu anul calendaristic,exercitiul financiar are o durata de 12 luni.
17 Th.Stefanescu ,Curs de contabilitate inpartida dubla , Bucuresti , p. 372
18 C.G.Demetrescu , Studiul organizarii si conducerii contabilitatii intreprinderii ,vol III,

Bucuresti ,p.329 .
19 D.Voina,Contabilitate generala , Edit Academica , 1947,p.293.

Potrivit legii, exercitiul financiar al unei entitati nou-infiintate va incepe la data


infiintarii.
Pentru persoanele juridice care se afla in lichidare exercitiul financiar va incepe la data
incheierii exercitiului anterioe si se va redeschide in ziua precedent datei lichidari.Indiferent de
durata sa , perioada de lichidare este un exercitiu financiar.
Pentru institutiile publice ,anul bugetar este considerat exercitiu financiar.
Persoanele juridice sunt obligate sa intocmeasca situatiile financiare anuale inclusive in
conditii de fuziune ,divizari sau daca activitatea inceteaza in conditiile legii.
Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare
si in alta perioada decat annual, dar in cadrul exercitiului financiar.
Situatiile financiare anuale se compun din bilant ,cont de profit si pierdere, situatia
modificarilor capitalului propriu , situatia fluxurilor de trezorerie ,politica contabile si note
explicative.
Persoanele juridice care nu au scop patrimonial situatiile financiare anuale se compu
din bilant ,contul rezultatului exercitiului ,note explicative si politice contabile .
Conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice ,institutiile publice
intocmesc situatiile financiare trimestrial si anual.
In cazul situatiilor financiare consolidate,acestea cuprind bilantul anual consolidate
,contul de profit si pierdere consolidate inclusiv si celelalte component.
Persoanele juridice care tin contabilitatea dubla sunt obligate sa publice situatiile
financiare anual.
Termenul de intocmire a situatiilor financiare pentru societatile camerciale , companiile
nationale , regii autoname este de 150 de zile de la inchiderea exercitiului financiar .
Termenul de depunere a situatiilor financiare anuale la Ministerul Finantelor Publice
este de 150 de zile pentru societatile comerciale , companiile nationale , regiile autonome si 120
de zile de la inchiderea exercitiului financiar pentru celelalte persoane .
Toate situatiile anuale sunt pastrate vreme de 50 de ani .
Conform prevederilor legale ,in cazul in care se inceteaza activitatea persoanelor
juridice ,situatiile financiare si celelalte documente sut predate arhivei statului.

Institutiile publice si persoanele juridice care au conducatori cu calitate de ordonator de


credite ,vor depune cate un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale laorganul
ierarhic superior la anumite termene stabilite de acesta.
Ministerele,organele specializate ale administratiei publice ,autoritati publice ,care au
calitate de ordonator principal de credite ,vor depune la Ministerul Finantelor Publice cate un
exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale ,anumitor norme si termene stabilite.
Ordinul 3055/2009 pevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua
dintre cele trei criterii de marime:
-total active :3.650.000 Euro
-cifra de afaceri neta :7.300.000 Euro
-numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar:50
vor intocmi situatii financiare anuale care cuprind:
-bilant
-cont de profit si pierdere
-situatia fluxurilor de trezorerie
-situatia modificari capitalului propriu
-note explicative la situatiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilantuluinu despaesc limitele a doua dintre criteriile de
marime vor intocmi situatiile financiare anuale simplificate care cuprind :bilantul prescurtat,
contul de profit si pierdere note explicative toate simplificate.

1.4. Rolul si importanta situatiilor financiare


Situatiile financiare sunt reprezentate de pozitia financiara a unei intreprinderi si a
tranzactiilor facute de aceasta.
Situatiile financiare mai prezinta rezultatele gestiunii resurselor incredintate
intreprinderii. Pentru a atinge obiectivul , situatiile financiare ofera informatii despre :
- activele controlate de intreprindere
-datoriile intreprinderii

- capitalurile proprii
- veniturile si cheltuielile
- fluxurile de trezorerie .
Aceste informatii ajuta la o estimare a fluxurilor de numerar a intreprinderii.
Situatiile financiare trebuie sa contina informati utile pentru a putea lua decizii
economice corecte. ,, Utilizatorii situatiilor financiare iau decizii economice pentru :
- a hotara cand sa cumpere , sa pastreze sau sa vand parti din capital ;
- a evalua raspunderea sau gestionarea echipei manageriale;
-a evalua capacitatea intreprinderii de a plati salariatii sai si celelalte datorii;
-a evalua garantiile pentru credetele acordate intreprinderii;
- a determina politica politica de impozitare;
- a determina profitul si dividendele ce se pot distribui ;
-a elabora si a utiliza date statistice la nivel national;
- a reglementa activitatea intrepeinderii.20
1.5. Teorii ale bilantului
In secolul al XX-lea , in literatura germane a fost elaborata teorii ale bilantului.
Teoriile bilantului nu isi propun sa explice :,, ci ele urmaresc sa arate scopul bilantului ,
iar in functie de aceasta sa fundamenteze continutul lui si modul de evaluare a acestei continut ,
astfel incat acesta sa devina principalul sistem de informatii si date in munca de analiza si
conducere a entitatii economic sociale reflectate in el.21
Teoriile bilantului se deosebesc pe baza unor criteria care stau la baza elaborari lor .
A.Clasificarea teoriilor bilantului
1.Dupa scopul atribuit
Pe baza acestui criteriu , teoriile pot sa fie moniste sau teorii multiple .Teoriile moniste
reprezintaaverea si capitalul , avand mai multe teorii cum ar fi :

20 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p .108


21 R.Petris , Contabilitate generala , vol II, Iasi , 1988, p.383.

Teoria static care a fost elaborate de catre Nicklisch , in care spune ca bilantul se
limiteaza la prezentarea patrimoniului unei intreprinderi care au aspectul mijloacelor si al
resurselor , pentru a compara situatia cu bilantul anterior cu ajutorul contului de ,,Profit si
pierdere.Aceasta teorie se gaseste in Franta , Belgia si Germania .
Teoria intreprinderii il are ca autor pe Osbahr in anul 1918.W.Osbahr ,, considera
bilantul ca facand parte din contabilitatea curenta , avand rolul de a prezenta conducerii
intreprinderii informatii reale in legatura cu elementele patrimoniale din bilant , drepturile si
obligatiile acesteia fata de terti , constituim deci principalul instrument de realizare a scopurilor
economice ale intreprinderii.22
In 1928, Wilhem Rieger a elaborate teoria realista in care ,, considera ca bilantul real nu
poate fi decat acela care reprezinta situatia intreprinderii in ipoteza lichidarii ei , cand se poate
vorbi de o decontare totala celelalte biilanturi anuale constituind doar decontari
intermediare.23
Teoria previzionala a fost elaborata de catre K.Kafer in 1962 , aici el,, considera bilantul
drept o calculatie de perspective menita sa furnizeze informatiile necesare luarii deciziilor pentru
activitatea viitoare a intreprinderii.Desi Kafer porneste de la conceptia teoriei realiste
( nominaliste) a lui Rieger,teoria lui ramane totusi o dezvoltare a bilantului static in care :
Averea= totalul perspective de intrari viitoare de valori si servicii.
Capital=totalul perspective iesirilor viitoare de bunuri si servicii.24
Profesorul E.Schmalenbach a elaborate in anul 1916 teoria dinamica in care spunea ca
bilantul este un instrument de analiza ,care poate permite stabilirea rezultatelor activitatii
desfasurate si cauzele acesteia .
Teoria eudinamica elaborata de catre H.Sammerfeld in 1936 la Berlin si ,,constituie un
compromise intre teoria dinamica sic ea organic , considerand rezultatele reale ale intreprinderii
numai pe cale efectiv realizate , dupa transformarea produselor in numerar.25
22 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p .115.


23 Idem
24 Ibidem
25 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 ,p 116

Teoria pagatorica, elaborate E.Kosiol in 1956 ,, se bazeaza pe bilantul dinamic al lui


Schmalenbach sip e teoria bilantului financiar economic al lui E.Walb .Bilantul , potrivit acestei
teorii , trebuie sa stabileasca rezultatele financiare indeosebi pe baza operatiilor financiare
( incasari si plati in numerar ) beneficiul fiind considerat soldul disponibitatilor banesti .26
Teoria bilantului de aur a fost elaborata tot de profesorul Eschmalenbach in 1922 , ,,
care luand in considerare influentele determinate de factorii valutari pe plan mondial , precum si
fenomenele inflationiste, preconizeaza incheierea bilanturilor cu doua valori , respective atat in
moneda hartie cat si in moneda aur , fapt ce le face comparabile cu cele incheiate in perioadele
anterioare.27
Teoriile care atribuie bilantului mai multe scopuri se numesc teorii multiple , dintre care
mentionam :
Teoria organic a fost elaborate de Fritz Schmidt in anul 1921 ,, pune in prim plan
mentinerea in functiune a intreprinderii considerate ca un organism viu , care face parte in mod
organic din economia nationala .Ca urmare payrimoniul intreprinderii sufera modificari nu numai
ca effect al activitatii proprii ci si datorita modificarilor conjuncturale .28
In anul 1956 , Walter le Coutre elaboreaza teoria unitara , integral sau totala unde el
considera ca bilantul ar fi un calcul integral unde permite o cunoastere aprofundata si va elabora
decizii de optimizare a activitatii intreprinderii.
Wolfrom Engels in lucrarea sa ,, Teoria valorificarii economice in lumina teoriei luarii
deciziilor din 1962 elaboreaza teoria bilantului de perspective , unde are ca

obiectiv

determinarea perspective intreprinderii.


Gino ZAPPA si Theo Limperg au sustinut teoria economica a bilantului , dandu-i
acesteia functii dualiste .
Teoria bilantului financiar economic a fost elaborate de catre Ernst Walb , in anul
1966 , spunand ca are mai multe functii sic ea mai importanta ar fi cea de instrument de control
si pentru a elabora decizii .
Teoria calculului rentabilitatii elaborate de M.R.Lehmann unde ,, considera teoriile
bilantului static si a celui dinamic ca teorii formale ,opunand acestora teori sa pe care o considera
26 Idem
27 Ibidem
28 Ibidem

teoria materialista si care preia de la Schmalenbach ( bilantul dinamic ) comparabilitatea datelor ,


de la Schmidt (bilantul organic ) evaluarea la pretul zilei iar de la E.Walb ( bilantul financiar
economic ) evaluarea capitalului cu valoarea de procurare luand in considerare si oscilatiile
monetare .
,,Dupa Lehmann functiile bilantului sunt :
- de a face dovadaaverii si capitalului ;
- de a determina calculatia bruta a cheltuielilor si veniturilor ,respectiva beneficiilor si
pierderilor ;
- de a determina calculatia intrarilor si iesirilor ( incasari si plati ) urmarind comparatia
modificarlor de bilant fata de cel premergator.29
In 1965, Horst Albach in Conferinta ,, Bazele teoriei unui bilant sintetic a tratat teoria
bilantului sintetic unde spune ca rolul bilantului ar fi de instrument de decontare si calcul de
sinteza , un instrument care conduce si controleaza activitatiile viitoare .
Teoria functiei analitice a bilantului , elaborate in 1967 de Wolfgang Stutzel , acesta
neaga conceptia traditional si propune ,, teoria masurii.
Teoria scopurilor multiple intregite , a fost elaborate de E. Heinen in 1869 , unde : ,,
preconizeaza construirea unui model de baza a bilantului , care sa corespunda mai multor
scopuri , principalul scop fiind acela de asigurare a unor decizii optime de conducere. 30
2 .Dupa continutul economic si ordonarea datelor din bilant .
Prin aceasta metoda se reflecta stadia a dezvoltarii unor epoci contemporane, in functie
de cerintele stadiilor.
In prima parte a capitalismului , ordonarea elementelor de pasiv si active din bilant era
facut dupa natural or, avand scopul calculatiei averii.
Activ

Pasiv

Patrimoniu imibilizat

Capital propriu

Patrimoniu de exploatare

Capital strain

Posturi rectificative

Posturi rectificative

29 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007, p 117


30 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p .118

In perioada capitalismului industrial ,i se aduce bilantului un rol de determinare a


rezultatelor intreprinderii , unde va calcula beneficiile sau pierderile .
Capitalismul se dezvolta in continuare , apare si o daminatie a capitalului financiar ,
care vor determina in functie de gradul de lichiditate a elementelor din active si gradul de
exigibilitate a elementelor din pasiv .
3.Clasificarea teoriei bilantului in functie de metoda de evaluare .
Prin aparitia bilantului ca fiind un instrument contabil , apare pentru teoriticienii
bilantului o problema de rezolvat si anume evaluarea .
1. Teorii cu un singur prt de evaluare
a) Metoda pretului de procurare ( achizitie ), aceasta metoda este evaluate la pretul zilei in
momentul procurarii unui bun.
b) Metoda valorii de inlocuire sau a pretului zilei din momentul incheierii bilantului , se
refera la evaluarea la preturi care tin seama de diferente conjunctuale .
c) Metoda de evaluare la pretul cel mai mic posibil , aceasta metoda considera ca evaluarea
la cel mai mic prt ajuta la mentinerea existentei unei intreprinderi.
d) Metoda pretului de lichidare , aici se considera un bilant real atunci cand intreprinderea
este in faza de lichidare .
2. Teorii cu mai multe preturi de evaluare
a)Teoria dinamica , aici bilantul reprezinta un instrument de analiza , fiind determinat de
rezultatele intreprinderii.
b)Teoria bilantului aur , care se refera la inchiderea bilantului , avand doua valoricea de
moneda si cea de aur .
c)Teoria economica , aici se evalueaza elementele de active la un pret de vanzare .
d)Teoria bilantului financiar contabil , aici bilantul este considerat un instrument de
supraveghere .

CAPITOLUL 2.CADRUL CONCEPTUAL AL SITUATIILOR FINANCIARE


ANUALE
2.1. Normalizarea contabila
,,Primele incercari teoretice privind normalizarea contabilitatii au avut loc in SUA, la
sfarsitul secolului al XIX-lea , in cadrul marilor trusturi si cancerne americane . In Europa , in
anul 1919, profesorul doctor E.Schalenbach elaboreaza primul cadrul unitar de conturi in
Germania , luand ca baza sistemul zecimal Dewey utilizat in SUA.31

31 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.25

,,Dupa cel de-al doilea razboi mondial au aparut preocupari pentru normalizarea
contabilitatii in Franta , Suedia , Austria , Anglia , Italia ,Romania ,Ungaria, Iugoslavia, Polonia ,
etc .
In tara noastra primele incercari de planuri de conturi au fost folosite de catre societatile
industrial, comerciale si de banci . Primul plan de conturi il constituie cel al Uniunii Fabricantilor
de Masini din anul 1930 .In anul 1941 profesorul Ion Evian , luand ca baza cadrul general de
conturi al profesorului Schmalenbach , elaboreaza primul cadru unic de conturi pentru
intreprinderile industrial si comerciale , bazat pe sistemul zecimal de simbolizare .32
,,Normalizarea contabilitatii are ca obiect definirea de principii , reguli si norme
generale bazate pe o terminologie precisa si identical pentru toti utilizatorii asigurand intelegerea
informatiilor contabile si controlul acestora , aplicarea lor in practica in vederea comparabilitatii
informatiilor contabile si controlul acestora , aplicarea lor in definirea legaturilor precise intre
nevoile de gestiune specific fiecarei intreprinderi , legislatie si contabilitate nationala .33
,,Normalizarea contabila este impusa de nevoia de armonizare si uniformitate in
contabilitate.Pe aceasta cale se formalizeaza si materializeaza elementele edificiului conceptual al
contabilitatii adica obiectivele, principiile , metodele , regulile si procedurile privind productia si
utilizarea informatiei contabile.34
,,Normalizarea contabilitatii pe plan mondial necesita luarea in considerare a unui
system de adaptari a regulilor international de organizare a contabilitatii la specificul fiecaarei tari
si respectiv a unitatilor economice component . Un asemenea sistem are in vedere : - nevoile de
informatii ale unitatilor ce compun economia fiecarei tari ; - specificul diferitelor sectoare de
activitate ; evolutiile doctrinal ale teoriei contabile pe plan national si international . 35
,, Normalizarea contabila are drept obiectiv realizarea de norme contabile comparabile
la nivel national sau international sau la nivel de piata de capital , urmarind crearea de practice
contabile uniforme . In general , normalizarea (standardizarea ) contabila inseamna impunerea
unui set de reguli contabile limitate ( sau chiar un singur standard ) aplicabile in situatii similar .
Daca armonizarea este un process flexibil prin care se urmareste atenuarea diferentelor majore
32 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.23
33 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.24
34 Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA MATER,Bacau,2000,p.11
35 Victoria Barbacioru,Contabilitate financiara,Editura CERTI,Craiova,1994,p.13

dintre reglementarile contabile nationale , normalizarea contabila nu se pliaza pe particularitatile


nationale , ceea ce o face mai dificil de agreat . 36
,,In Romania normalizarea contabila este de factura publica .Ea este infaptuita de catre
Ministerul Finantelor prin Directia Generala a Legislatiei Contabile asistata de Colegiul
cansulatativ al Contabilitatii , acesta din urma fiind constituit din reprezentanti ai MInisterului
Finantelor si ai altor ministere interesate in reforma contabilitatii , ai bancilor si ai Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati ( CECCAR) , ai AGER ului , ai universitatilor
economice si cercetarii contabile .37
,,In anul 1973 s-a creat la nivel international o asociatie particulara de normalizare a
contabilitatii , denumita Comitetul de Norme Contabile Internationale .La inceput din aceasta
asociatie faceau parte 15 tari , iar acum este reprezentat de peste 70 tari .Pna in anul 1987 s-au
elaborate si difuzat prin grija comitetului , tarilor component , un numar de 30 norme contabile
international .Eleau fost difuzate tarilor component cu titlu de recomandari , fiecare tar avand
obligatia sa recomande aceste norme agentilor economici din tara respective .In anul 1990
Comitetul de Norme Contabile elaboreaza un program simplificat de norme contabile cunoscut
sub notatia E 32.Acest program simplifica normele contabile pentru a reduce solutiile posibile de
aplicare . 38
,,Normalizarea contabila , avand loc pe fondul nevoii de universal in contabilitate ,
impune si complementul sau armonizare internationala .Aceasta nu inseamna unificarea
contabilitatii la nivel mondial ci ea presupune universal in doctrina contabila , nu in tehnica
contabila ca sistem de carelare a semnelor ce se exercita intr-un cadru conventional de dinainte
codificat ce nu poate fi valabil peste toto in orice moment .39
,,Nucleul normalizarii il reprezinta elaborarea de norme contabile , norme care se pot fi
clasificate astfel :
-

norme pentru productia informatiei contabile ;

36 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.50


37 . Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA

MATER,Bacau,2000,p.12
38 Victoria Barbacioru,Contabilitate financiara,Editura CERTI,Craiova,1994,p.13
39 Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA MATER,Bacau,2000,p.12

norme pentru validarea sociala ( ratificarea ) a situatiilor financiare .40


,,Normalizarea reglementat este proprie , in special , tarilor Europei

continentale.Politicile contabile de intreprindere in acest tari sunt elaborate intr-un cadru definit
prin dreptul contabil si , totodata , in ceea ce priveste situatiile financiare ( denumite conturi
anuale ) , prin reguli fiscal . Informatia financiara publicata este supusa controlului legal al
auditorilor / comisarilor de conturi .Optiunile contabile aferente intocmiri si publicarii situatiilor
financiare sunt lasate la latitudinea managementului , dar exista totodata limite impuse de dreptul
contabil . 41
,,Normalizarea contabila nu poate fi axata decat pe situatiile financiare anuale ; dar ea
poate fi inteleasa si plasata in amantul acestor situatii cu ajutorul unui plan contabil care
fixeaza intitularea , clasificarea , codificarea conturilor utilizate , cat si regulile lor de
functionare.42

2.2 Uilizatorii situatiilor financiare anuale


,, In intreaga lume , intreprinderile intocmesc situatii financiare anuale ( bilantul , contul
de profit si pierderi , modificari ale capitalului propriu , situatia fluxurilor de trezorerie si note la
situatiile financiare ) pentru a fi prezentate utilizatorilor . 43
,, Utilizatorii de situatii financiare include investitorii prezenti si potentiali , personalul
angajat , creditori , furnizorii si alti creditori comerciali , client , guvernul si institutiile
acestuuia.44

40 Vasile Patrut,Contabilitate financiara a intreprinderii,Editura ALMA

MATER,Bacau,2003,p.19
41 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.60


42 Claude PEROCHON,Louis DUBRULEE,Contabilitate financiara,Editura

Economica,Bucuresti,2002,p.94
43 . Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura

Economica,Bucuresti,2004,p.35

,,a) Investitorii . Ofertantii de capital purtator de risc si consultantii lor sunt preocupati
de riscul inerent tranzactiilor si de rentabilitatea investitiilor lor .Ei au nevoie de informatii pentru
a decide daca ar trebui sa cumpere , sa pastreze sau sa vanda instrumente de capital . Actionarii
sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati dividende.
,,b) Angajatii . Personalul angajat si grupurile sale representative sunt interesati de
informatii privind stabilitatea si profitabilitatea angajatorilor lor .Acestia sunt interesati si de
informatii care le permite sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii , pensii si alte
beneficii de pensionare, precum si oportunitati profesionale .45
,,c) Creditorii sunt persoane care detin creante asupra intreprinderii: Dintre acestia cei
mai important sunt creditorii bancari . Acestia sunt interesati de informatii ce privesc
solvabilitatea , lichiditatea , gradul de indatorare si rentabilitatea intreprinderilor, prin analiza
bilantului si a contului de profit si pierderi pe ultimii trei ani , pentru a cunoaste in ce masura pot
recupera sumele investite si dobanzile cuvenite.46
,,d) Furnizorii si alti creditori .Furnizorii si alti creditori sunt interesati de informatii
care le permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta .47
,,e) Clientii , in general , sunt interesati de capacitatea intreprinderii de a supravietui si ,
in consecinta , de posibilitatea continuarii furnizarii de bunuri , lucrari sau servicii.48
,,f)Institutiile statului si alte autoritati .Institutiile statului si alte autoritati sunt
interesate de alocarea resurselor si implicit de activitatea entitatilor .
,,g)Publicul .Entitatile pot afecta publicul in diferite moduri .De exemplu , entitatile pot
avea o contributie substantial la economia locala in multe moduri , mai ales prin numarul de
angajati si colaborarea cu furnizorii locali.49
44 . Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura

Economica,Bucuresti,2004,p.36
45 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf
46 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p.111


47 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf
48 Victoria Bogdan, Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.142
49 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf

,,In literature Americana de specialitate , utilizatorii informatiei contabile sunt


structurati in trei categorii: 50
1.Utilizatori din cadrul managementului firmei :
- proprietari ;
- parteneri ;
- consiliul de administratie ;
- manager , sefi de departamente etc.
2.Utilizatori care au un interes financiar direct :
- investitori actuali sau potentiali;
- creditori actuali sau potentiali .
3.Utilizatori care au un interes financiar indirect:
- organe fiscal;
- organe de control;
- organe de planificare;
- grupuri diverse .51

2.3. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare


,, Conform Standardelor Internationale de Contabilitate , atributele calitative ale
informatiilor contabile trebuie sa fie : relevant , credibilitatea, comparabilitatea si
inteligibilitatea .52
,, Relevanta informatiilor contabile se refera la capacitatea acestora a fi utile
beneficiarilor in luarea de decizii , ajutandu-I pe acestia sa evalueze evenimentele prezente ,

50 E.Needles s.a,Principiile de baza ale contabilitatii,Editura ARC,Chisinau,2000,p.6-7


51 Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura

Economica,Bucuresti,2004,p.36
52 Victoria Bogdan,Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.31

trecute sau viitoare sis a corecteze eventualele greseli din trecut.53


,, Credibilitatea presupune ca informatia contabila sa nu contina nici o eroare sau
elemente de subiectivism sis a ofere o imagine fidela a fenomenelor sau proceselor reflectate.54
,, Comparabilitatea presupune necesitate ca utilizatorii sa poata compara informatiile
prezentate in situatiile financiare in timp , pentu aceeasi intreprindere, dar si pentru diferite
intreprinderi sis a extraga tendinte privind pozitia financiara si performantele intreprinderilor .55
,, Inteligibilitatea . O calitate esentiala a informatiilor furnizate de situatiile financiare
este aceea ca ele trebuie sa fie usor intelese de utilizatori.In acest scop , se presupune ca
utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si activitatilor
economice, de notiuni de contabilitate si au dorinta de a studia informatiilr prezentate,cu atentia
cu venita.56
,, Caracteristicile calitative ale informatiilor financiare sunt insotite si de limitele
prezentarii informatiei contabile , limite ce vizeaza o prezentare oportuna ( care sa nu duca la
pierderea relevantei informatiilor prin intarzierea prezentarii lor , dar nici la pierderea
credibilitatii , printr-o prezentare prea rapida ), un raport cost-beneficiu rentabil si gasirea unui
echilibru intre caracteristicile calitative .57
2.4.Principiile contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare
Conform Ordinului 3055 din 10 noiembrie 2009 ,, elementele prezentate in situatiile financiare
anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale si respectand regulile unei
contabilitati de angajamente .Potrivit contabilitatii de angajamente efectele tranzactiilor si a altor
evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc ( si nu pe masura
53 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.59


54 Victoria Bogdan,Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.31
55 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.59


56 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf
57 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.59

ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit ) si sunt inregistrate in contabilitate si
raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente.58
Principiile fundamnetale sunt :,, principiul prudentei , permanentei metodelor ,independentei
exercitiilor , continuitatii, activitatii, intagibilitatii bilantului de deschidere, necompensarii,
costurilor istorice,etc.59
,,Principiul prudentei consta in aprecierea reala a faptelor astfel incat sa se evite riscul de transfer
asupra viitorului , a incertitudinilor prezente, susceptibile sa greveze patrimonial si rezultatele
intreprinderii.
Principiul este legat de evaluarea patrimoniului , in intelegerea modului de operare
solicita prezentarea regulilor de evaluare aplicabile elementelor patrimoniale .
In evaluarea elementelor patrimoniale se disting patru moment , prevazute in mod
concret in legislatia contabila in vigoare si anume :
a)evaluarea la data intrarii in patrimoniu ;
b)evaluarea la data inventarierii elementelor patrimoniale;
c)evaluarea la inchiderea exercitiului ;
d)evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la dareain consum.
Primele doua momente creeaza premisele aplicarii prudentei , iar cel de-al treilea
realizeaza efectiv aplicarea acestuia.60
,,Principiul permanentei metodelor , conform acestui principiu metodele de evaluare si politicile
contabile , in general , trebuie aplicate in mod consecvente de la un exercitiu financiar la altul .
Daca antitatea are dificultati in a face distinctie intre o modificare de politica contabila
si o modificare de estimare, aceasta se trateaza ca o modificare a estimarii .61
,, Principiul independentei exercitiilor, presupune calcularea cheltuielilor si veniturilor pe masura
obtinerii sau angajarii lor ( si nu cu ocazia incasarii sau platiilor)si repartizarea lor in perioada
respective.

58 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.13


59 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.15
60 Idem,p.15
61 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.14-15

Independenta exercitiilor presupune deliltarea in timp a veniturilor si cheltuielilor


aferente activitatii intreprinderii pe masura angajarii activitatii lor si trecerii lor in rezultatul
exercitiului la care se refera.62
,,Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii.Conform acestui
principiu,componentele elementelor de activ si de datorii trebuie evaluate separat. 63
,,Principiul continuitatii activitatii , presupune ca entitatea isi continua in mod normal
functionarea , fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii .O entitate
nu va intocmi situatiile financiare anuale pe baza continuitatii activitatii daca organelle de
conducere stabilesc dupa data bilantului fie ca intentioneaza sa lichideze entitatea sau sa inceteze
activitatea acesteia , fie ca nu exista nicio alta varianta realista in afara acestora .64
,,Principiul intagibilitatii bilantului de deschidere.
Bilantul de deschidere a unui nou exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de incheiere
a exercitiului precedent . Se interzice modificarea patrimoniului de la sfarsitul anului ce trebuie
raportat la inceputul anului viitor.Acest lucru este dovada integritatii patrimoniale si a informarii
corecte a utilizatorilor externi.65
,,Principiul necompensarii.Orice compensare intre elementele de active si datorii sau intre
elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate
distinct in contabilitatea, pe baza de documente

justificative.Eventualele compensari intre

creante si datorii fata de aceeasi entitate effectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi
inregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare.
In cazul schimbului de active , in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de
vanzare/ scoatere din evidenta sic ea de cumparare / intrare in evidenta , pe baza documentelor
justificative , cu inregidtrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor .
Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor reciproce de servicii.66

62 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.18


63 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf
64 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.13
65 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.19
66 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.20

,,Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.Prezentarea valorilor din cadrul


elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seamna de fondul economic al
tranzactiei sau al operatiunii raportate,si nu numai de forma juridica a acestora.67
,,Principiul costurilor istorice, consta in a conserva in structurile bilantiere ale valorilor de intrare
care sunt valori de referinta, cu character istoric , corectarea acestora facandu-se numai in seama
amartismentelor si provizioanelor
Avantajele aplicarii acestui principiu consta in simplitatea calculelor, asigurarea
comparabilitatii in timp si spatiu a datelor contabile, posibilitati suplimentare de control . Se
apreciaza ca o contabilitate legata de costurile istorice este:permanenta , deoarece permite
masurarea calitatii deciziilor trecute , obiectiva deoarece se bazeaza pe tranzactii reale constatate
cu documente de intrare in patrimoniu , usor de stabilit si de inteles , utilizabila pentru calculul
performantelor , confirmat in foarte multe tari de catre practica secular. 68
,,Principiul pragului de semnificatie.Valoarea elementelor din bilant si de cont de profit si
pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinata daca:
a)acestea reprezinta o suma nesemnificativa,();
b) o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate,cu conditia ca
elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative.69

67 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf
68 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.19
69 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf

CAPITOLUL 3.INTOCMIREA SI PREZENTAREA

SITUATIILOR

FINANCIARE
3.1.Situatiile financiare anuale , definitii
In contabilitatea americana , Financial accouting Standards Board ( FAS B) 70, defineste ,,
situatiile financiare reprezinta elementrul central al raportarii financiare , reprezantand principalul
scop al comunicarii informatiei contabile catre cei din exteriorul intreprinderii.71

70 Financial Accouting Standards Board Statement of Financial Accouting Concepts N0.1:

Objectives of Financial Reporting by Business Enterprises, noiembrie 1978.

In contabilitatea franceza , situatiile financiare se mai numesc ,, documente contabile de sinteza


72 in care sunt prezentate rezultatele financiare ale intreprinderii.
Situatiile financiare reprezinta o pozitie financiara a intreprinderii , care ofera informatii legate de
pozitia financiara si performantele intreprinderii in game diversificate.
Situatiile financiare generale sunt menite sa satisfaca nevoia utilizatorilor care nu cer
rapoarte de adaptare specifice informatiei .
Situatiile financiare consolidate sunt reprezentate de o societate mama, care are mai
multe filial pe care le controleaza fiind o intreprindere unica .
Situatiile financiare combinate sunt situatii de ansamblu a intreprinderii , dar fara
legatura la capital , existand doar o legatura de coeziune .
Situatiile financiare intocmite de institutiile publice , se fac anual sau trimestrial ,
conform unor norme date de Ministerul Economiei si Finantelor .
Situatiile financiare cuprind bilantul , contul de profit si pierdere , situatia modificarii
capitalului propriu , situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie , note explicative.

3.2. Bilantul contabil


Bilantul este considerat cel mai important document prin care situatiile financiare
informeaza utilizatori.
Bilantul este un document de sinteza in care sunt prezentate elemente de active , capital
propriu si datoriile entitatilor .
Bilantul trebuie intocmit obligatoriu in fiecare an . Bilantul indepluneste si cateva
functii:
a)Functia de generalizare , aceasta functie grupeaza date din contabilitatea curenta avand in
vedere criteriistabilite si ofera o imagine a situatiei economice financiare a intreprinderii.

71 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p 31.


72 Definitie regasita in Guide du responsabile comtable et financier , Edition Lamy , 1999.

b)Functia de analiza a mersului activitatii economice financiare , prin aceasta functie se


realizeaza o analiza periodica a indicatorilor si rezultatelor si se iau masuri pentru
perfectionarea activitatii economice .
c)Functia previzionala , prin aceasta functie bilantul ofera unitati patrimoniale , orietari
privind activitatea in functie de rezultatul activitatii curente .
Bilantul este cunoscut sub 2 forme :
-

in forma de tablou care are in component doua parti , in partea stanga activul , iar in
partea dreapta pasivul .

in forma bilantul vertical .


Bilantul de tip tablou arata o egalitate intre resursele si utilizarile intreprinderii, iar

bilantul vertical pune in ordine structura patrimoniala.


Activul bilantier este reprezentat de destinatia si lichiditatea unor bunuri economice.
Pasivul bilantier este constituit din surse de finantare a unor bunuri economice .
Activele sunt rezultatele evenimentelor din trecut si care vor transmite evenimente
economice viitoare. Activul va fi recunoscut in bilant doar daca este probabilitatea ca va genera
un beneficiu in viitor .
,,Datoriile reprezinta o obligatie actuala a intreprinderi ce decurge din evenimentele
trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza
beneficii economice .73
Capitalul propriu este reprezentat de un interes residual al unor proprietari de active dup ace isi
vor deduce toate datoriile.
Formatul cerut entitatilor economice pentru bilant este urmatorul :
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete , licente, marci , drepturi si

valori similar si alte

imobilizari necorporale
4. Fondul commercial
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
73 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p. 191

II.Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
III. Imobilizari financiare
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Imprumuturi acordate entitatilor efiliate
3. Interese de participare
4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea
intereselor de participare.
5. Investitii detinute ca imobilizari
6. Alte imprumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si material consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
II. Creante
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate
3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea
intereselor de participare
4. Alte creante
5. Capital subscris si nevarsat
III. Investitii pe tremens scurt
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Alte investitii pe termen scurt
IV.Casa si conturi la banci

C. Cheltuieli.in avans
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni , prezentandu-se separate
imprumuturile din emisiune de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusive datorii fiscal si datorii pentru asigurarile sociale
E. Active circulante nete, respective datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni , prezentandu-se separat
imprumuturile din emisiune de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incaste in contul comenzilor
4. Datorii comerciale furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusive datorii fiscal si datorii pentru asigurarile sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve

I. Capital subscris (prezentandu-se separate capitalul varsat si cel nevarsat)


II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV.

Rezerve din reevaluare


1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru actiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractual
4. Alte reserve

V. Rezultatul reportat
VI.Rezultatul exercitiului financiar.
3.3.Contul de profit si pierdere
Contul de profit si pierdere arata performantele activitatii de a satisface nevoia cat mai
multor consumatori.
Contul de profit si pierdereprin informatiile sale arata o capacitate a unitati care va
genera fluxuri de numerar pe viitor prin utilizare de resurse de la agentul economic .
,,Contul de profit si pierdere are 2 forme :
-

Sub forma de cont , cu prezentarea cheltuielilor si pierderilor in partea stanga si a


veniturilor si profiturilor in partea dreapta ;

Sub forma de lista , prin deducerea cheltuielilor din venituri pentru a arata modul de
formare a rezultatului.74

Contul de profit si pierdere contine:cifra de afaceri , venituri , cheltuieli , profit sau pierdere di
rezultatul reportat.
Veniturile reprezinta cresterea beneficiului economic din perioada contabila prin intrari
de active si sunt recunoscute in contul de profit si pierdere dupa gradul de certitudine .
Cheltuielile reprezinta scaderea valori activelor prin deducerea de capital propriu.
,,Formatul cerut entitatilor economice pentru contul de profit si pierdere este urmatorul :
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie
74 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , pag 362

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale si capitalizata


Alte venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE
4. a)Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
b)Alte cheltuieli externe
c)Cheltuieli privind marfurile
5. Cheltuieli cu personalul
a)Salarii si indemnizatii
b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
7. a)Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale
b)Ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
TOTAL CHELUIELI DE EXPLOATARE
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele
imobilizate
11. Venituri din dobanzi

TOTAL VENITURI FINANCIARE


12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ce
active circulante
13. Cheltuieli privind dobanzile
TOTAL CHELUIELI FINANCIARE
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A)
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A)
15.Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A)

18. Impozitul pe profit


19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET (A)EXERCITIULUI FINANCIAR
3.4.Situatia modificarii capitalurilor proprii
Capitalul propriu este un element foarte important pentru intreprindere si care afecteaza
fondurile proprii si vor fi przentate in situatii financiare distincte.
Situatiile modificarilor capitatlului propriu sunt prezentate in component separate ale
situatiilor financiare .
,,Situatia modificarilor capitalurilor proprii are ca obiective:
-sa calculeze castigurile si pierderile totale rezultate din activitatile intreprinderiiin cursul
perioadei ;
- sa analizeze elementele acestor modificari pentru a putea evalua performanta
intreprinderii si capacitatea sa de a genera fluxuri de numerar.75
Situatia modificari capitalului propriu este pentru situatiile financiare o componenta separate
.Aceasta componenta prezinta toate variantele suferite de capitalul propriu in exercitiul financiar .
In urma acestor informatii se poate arata mentinerea capitalului si profit sau pierdere pentru
societate.
Situatia modificari capitalului propriu arata :
-profit net sau pierdere neta
-venit si cheltuiala
-modificarea politicilor contabile si corectarea unor erori considerate fundamentale .
,,Situatia modificarilor capitalurilor proprii este prezentat sub forma unei matrici in care
pe deoparte este reflectata o cauza a modificarii capitalurilor proprii(modificarea politicilor
contabile , distribuire de dividende, emisiune de capital de capital, reevaluare, diferente de
conversie , etc), iar pe de alta parte sunt prezentate elemente component ale capitalului propriu.
In acest fel este analizat impactul acestor cause asupra elementelor de capitalul propriu.76
75 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , pag 375-376


76 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p. 198.

,,In Romania , in prezent , Situatia modificarilor capitalului propriu este obligatory potrivit
Reglementarilor contabile conform cu Directivele europene doar pentru societatile care depasesc
doua dintre criteriile de marime precizate in Ordinul 3.055/2009

77

si reflecta toate variatiile

capitalului propriu , inclusiv tranzactiile cu proprietarii. Se adopta ca format de prezentare in


situatiile financiare un model asemanator modelului Situatia castigurilor si a pierderilor
recunoscute pe care il complecteaza cu celelalte informatii privind capitalurile.78

3.5 Situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie


,,Trezoreria este considerate un indicator principal pentru analiza financiara , deoarece ofera
informatii privind variatia valorilor elementelor de trezorerie intre inceputul si sfarsitul unei
perioade , dar si strructura acestei variatii generate de specificul tranzactiilor desfasurate de
intreprindere . O intreprindere care genereaza in mod constant o trezorerie semnificativa este in
acelasi timp solvabila, rentabila si apta sa-si asigure dezvoltarea . Din acest motiv ,obiectivul unei
situatii a variatiei trezoreriei este de a furniza informatii despre capacitatea intreprinderii de a
genera lichiditati, si despre utilizarea pe care intreprinderea le-a dat-o acestora in cursul
exercitiului incheiat.79
77 Criteriile de marime prezentale in Ordinul 3.055/2009 (art1,par.1)sunt:

active : 3.650.000 Euro ;


- cifra de afaceri neta :7.300.000 euro ;
- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50.

78 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.377


79 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.385

- total

Situatia fluxurilor de numerar reprezinta fluxuri de numerar ale societatii fiind clasificate ca
activitati de exploatare , investitie si finantare.
,, Tabloul fluxurilor de numerar se intocmeste analizand cifrele din bilant , conform
diferitelor sectiuni standard ale situatiei fluxurilor de numerar , potrivit unuia dintre modelele
prevazute in Standardul International de contabilitate nr.7 Conform acestei norme internationale ,
prezentarea informatiilor se poate face prin doua metode:
-metoda directa, prin intermediul careia se detaliaza principalele clase de incasari si
plati brute in numerar;
-metoda indirect, care presupune ajustarea pierderii brute sau profitului inainte de
impozitare cu efectele tranzactiilor care nu au natura de numerar , cu angajamentele
de incasari si plati din exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si
cheltuieli associate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.80
,,Fluxul de numerar din exploatare , care reprezinta in principal diferenta dintre incasarile de la
client si platile fata de furnizori si salariati , furnizeaza investitorilor o informative
complementara rezultatului furnizat de contabilitatea de angajamente , fiind un bun indicator
pentru masurarea performantei intreprinderii.81
3.6.Notele explicative
,,Notele explicative contin informatii suplimentare , relevante pentru necesitatile utilizatorilor in
ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute . Notele explicative trebuie prezentate
intr-o maniera sistemica . Fiecare element semnificativ al bilantului , contului de profit sipierdere,
situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatie modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit
de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element semnificativ 82

80 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p .201


81 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.389


82 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p.202-203

,,Notele la situatiile financiare reprezinta o component a situatiilor financiare ceruta de orice


referential contabil .IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare contine referinte detaliate privind
continutul Notelor si modalitatile de prezentare .Scopul intocmirii si prezentarii Notelor rezida in
dezvoltarea si complectarea informatiilor prezentate in celelalte component ale situatiilor
financiare .83
,,Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesa ,
pentru buna lor intelegere:
-numele intreprinderii care face raportarea;
-faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii si nu grupului ;
-data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare ;
-moneda in care sunt intocmite situatiile financiare;
-exprimarea cifrelor incluse in raportare ( de exemplu , mii lei ).84
In elementele mentionate in note vor fi prezentate sumele corespunzatoare anului precedent la
care se face referite . In cazul in care suma nu este comparabila va trebui ajustat, facandu-se apoi
rezultatlu ajustarii, modul si motivele efectuarii acesteia.
,,In cadrul situatiilor financiare anuale se vor prezenta urmatoarele note explicative :
Nota 1 Active imobilizate
Nota 2 Provizioane.
Provizioanele prezentate in bilant la Alte provizioane trebuie descries in notele
explicative , daca acestea sunt semnificative .
Nota 3 Repartizarea profitului
Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare
Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor
In cazul datoriilor , in nota explicativa vor fi mentionate informatii cu privire la :
-clauze legate de achitarea datoriilor ;
-ratele dobanzii aferente imprumuturilor ;

83 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.389


84 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p. 203

-datoriile pentru care au fost depuse garatii sau au fost constituie ipoteci
(mentionandu-se valoarea datoriei si valoarea si natura garantiei sau ipotecii);
-valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit provizioane ;
-valoarea obligatiilor privind plata pensiilor .
Nota 6 Principii. Politici si metode contabile
Nota 7 Participantii sisurse de finantare
Nota 8 Informantii privind salariatii si membrii organelor de administratie , conducere si
de supraveghere.
Nota 9 Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economic-financiari.
Nota 10 Alte informati.85

CAPITOLUL 4. S.C HELIOS S.A

4. 1. Prezentarea unitii patrimoniale


Societatea comerciala S.C HELIOS S.A Atileu infiinat in 1885 sub denumirea de
HEPHAISTOS , avnd ca obiect de activitate fabricarea varului si a iglelor , unitatea este
naionalizat in 1948, transformandu-se in Intreprinderea de Produse Refractare Atileu.Se
schimb obiectul de activitate, devenind un mare productor de crmizi refractare silico
aluminoase.Prin legea 31/1990 , se transforma in societate pe aciuni , sub denumirea de
S.C.HELIOS.S.A ; datorit mutaiilor din economia naional , a reducerii drastic a produciei de
oel , unitatea este obligat s se reprofileze in funcie de pia i de dotrile existente , astfel nc
sunt asimilate in fabricaie material de construcii (crmizi de construcii , blocuri ceramic cu
goluri vertical si crmizile special pentru couri de fum ) , precum i gresia refractar antiacid ,
produs pentru care unitatea este unic productoare din tar .
Prosusele fabricate de societate sunt conform standardelor naionale ; in anul 2003
societatea a obinut certificarea pentru Sistemul de Management al calitii conform SR EN ISO
9001: 2001 ;

85 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice

Timisoara , 2007 , p. 203-218

n anul 2008 s-a mplementat de ctre organismul de certificare TUV RHEINLAND


INTERCERT Sistemul de Management integrat de mediu conform ISO 14001: 2004 i este in
curs de mplementare Sistemul de Management in securitate ocupaional n munc , respective
conformitatea produselor este certificat de ctre QUALITY CERT BUCURETI Certificat de
Acreditare SR EN 45011:2001.
Societatea deine Autorizaie Integrat de Mediu emis de Agenia Regional pentru
Protecia Mediului Cluj Napoca,
S.C. HELIOS S.A are sediul n localitatea Atileu nr. 236 , judeul Bihor , inmatriculat
la Registrul Comerului, sub nr.J05/216.1991.

4.2. MANAGEMENT I PERSONAL

Grupul este condus de dl. ec. Vasile DAN , proprietar i administrator unic al DAN Steel
Negreti Oas.
La S.C HELIOS S. Consiliul de administrae este format din :
- Dorel COBARZAN preedinte
- Daniel Vasile DAN membru
- Calin CARDOS- membru
Conducerea executive a societi este asigurat de:
1.
2.
3.
4.
5.

Ing .Dorel COBARZAN Director General


Ing.Constantin STANCOI Director Tehnic
Ing.Aurel CAZAN Director Comercial
Ec.Adina BOHUS-Director Economic
Ing.Maria LAZA-Director Cercetare-Calitat

Acionarii societii i participaia la capitalul social sunt:


Denumire

Participaia la capitalul social Participaia la capitalul social


(%)
n RON
SC DAN STEEL GROUP 79,43
2.873.813
NEGRETI OAS
PERSOANE FIZICE
13,22
474.799
SIF MUNTENIA
7,35
269.553

4.3.PRODUSELE I SERVICIILE

Obiectul de activitate a societi este de producerea i comercializarea a urmtoarelor


produse :
- crmizi refractare
- blocuri ceramic
- crmizi pentru construcii
- gresie refractar antiacida
- sisteme de couri de fum
- mortare i betoane refractare
Produsele realizate de S.C HELIOS S.A. sunt destinate cu preponderena pieei interne,
dar i celei externe.
Produsele fabricate cu perponderen sunt crmizile refractare , crmizi pentru construcii ,
couri de fum , gresie refractar antiacida, mortare i betoane refractare.
Produsele finite din nomenclatorul de producie al societii cuprind peste 4000 de sortotipo-dimensiuni. Gama dimensional fiind foarte variat, iar procesul de producie intindandu-se
pe un termen mediu de 20-60 zile.
Crmizile refractare i crmizile pentru construcii au aspect diverse.Asfel:
-

crmizile refractare standardizate sunt ambulate pe palei tip euro care sunt
infoliai i etichetai , aproximativ 1 tona pe palet.
crmizile refractare nestandardizate se ambaleaza in boxe metalice , carton
ondulat intre rnduri , cu tonaj difereniat in funcie de comanda.
crmizile roii pline pentru construcii sunt ambulate pe palet i infoliate,
aproximativ 1,1 tone pe palet .
crmizi pentru co sunt ambulate pe palet aproximativ 1 tona pe palet i
dublu infoliate.
mortarele i betoanele refractare sunt ambalate in saci de hrtie, 25 kg .

4.4. AMPLASAMENTUL NTREPRINDERII

S.C HELIOS S.A produce crmizi refractare i material de construcii ntr-un spaiu
unitar i compact adecvat activitii n loc Atileu , jud.Bihor .Amplasamentul uniti este lang
drumul naional, aproape la 6 km de soseaua DN.Dispune de faciliti mari de transportincrcare-descrcare auto i CFR, prin dotare cu rampe adecvate auto i linii CFR uziale. De
asemenea intreprinderea este dotat cu uzina de apa , staie de epurare i tratare a apei reziduale.
Totodat dispune i de terenuri i construcii care vor putea face obiectul unor dezvoltri
ulterioare a unor noi capaciti de producie .
Alte avantaje:
- dotare cu poduri rulante pentru manipulri rapide;
- spaii suficiente pentru birouri i vestiare;
- spaii mari pentru depozitare;
- conexiune prin CFR;
- Distana de 40km fa de cel mai apropiat aeroport ;
- Infrastructura moderna de comunicaii internet-fax-telefon

4.5. Situaiile financiare ntocmite la S.C.HELIOS S.A i principalii indicatori economicfinanciari de analiz a activitii agentului economic.
Cadrul conceptual al Standardelor Internaionale de Contabilitate prevede ca situaiile
financiare s-i realizeze obiectivul prin intremediul urmtoarelor documente :
a)
b)
c)
d)
e)

bilanul
Contul de profit i pierdere
Situaia modificii capitalurilor proprii
Situaia fluxurilor denumerar
Politicile conabile i notele explicative

Obiectivul situaiilor financiare este acela de a prezenta fidel informaii despre poziia
financiar, performanele i modificrilor poziiei financiare a ntreprinderii, utile pentru luarea
deciziilor economice.
Poziia financiar (capacitatea de a se adapta schimbrilor mediului) a unei ntreprinderi
este reflectat prin bilan, cu ajutorul resurselor economice controlate(activele), structurii de
finanare (datorii i capitaluri proprii), precum, i cu ajutorul unor indicatori economic-financiari

importani precum lichiditate i solvabilitate.Bilanul ofer informaii eseniale despre capacitatea


ntreprinderiii de a degaja fluxuri viitoare de numerar i echivalente de numerar, despre
necesitile de creditare viitoare i capacitatea de onorare a acestora, despre repartizrile viitoare
ctre creditori, acionari sau alte categorii.
Performana-contul de profit i pierdere Performanele ( capacitatea de a genera profit )
ntreprinderilor reflect capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar(venituri realizate) prin
utilizarea resurselor existent(cheltuieli ale perioadei), precum i gradul de eficien n utilizarea
de noi resurse.
Situaia fulxurilor de numerar se refer la modificarea poziiei financiare a
ntreprinderii, pentru a fi evaluat capacitatea de generare a fluxurilor viitoare de numerar, in
cadrul principalelor grupe de activiti.n acest sens a fost elaborat situaia fluxurilor de numerar
din activitatea de exploatare, din activitatea de finanare i din activitatea investiional i
influenele acestora asupra numerarului i echivalentelor de numerar.
Situaia modificri capitalurilor proprii detaliaz variaiile fiecrui element al activului
net( capitaluri prroprii) in cursul perioadei este prezentat distinct profitul net sau pierderea net a
perioadei sau precum i elementele de venit sau cheltuial, ctig sau pierdere care sunt
recunoscute direct n capitalurile proprii(surplusul din reevaluare sau anumite diferene de curs
valutar).

Principalii indicatori economic- financiari calculai la S.C.HELIOS S.A. sunt:


1.Indicatori de lichiditate
a)indicatorul lichiditii curente

ofer garania acoperirii datoriilor curente din activele curente . Se recomand valoare
acceptabil-n jurul valorii de 2.
b)-indicatorul

lichiditii

acest indicator se mai numete indicatorul test acid.


2.Indicatori de risc

imediate:

a)

gradul

de

ndatorare:

3.Indicatori de activitate
a) viteza de rotaie a stocurilor :

aproximeaz de cte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciiului financiar.
b)

viteza

de

rotaie

debitelor

clieni

exprim numrul de zile pn la data la care debitoruu i achit


datoriile ctre ntreprindere.
c) viteza de rotaie a creditelor furnizori:

Aproximeaz numrul de zile de creditare pe care ntreprinderea l obine de la furnizorii si.


d)viteza de rotaie a activelor imobilizate:

evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de


afaceri generate de o anumit cantitate de active imobilozate.
e)viteza de rotaie a activelor totale:

Organizarea contabiliti la S.C.HELIOS S.A.

Contabilitatea este organizat pe jurnale. Orice operaiune patrimonial se consemneaz


n momentul efecturii ei ntr-un nscris ce st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind
calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza nregistrrilor contabile se pstreaz timp de
10 ani n arhiva unitii, cu excepia statelor de salarii, care se pstreaz 50 ani.
Registrele de contabilitate precum i documentele justificative se pstreaz n arhiv , n
forma lor original, grupate funcie de natura operaiunilor i n ordine cronologic n cadrul
exerciiului financiar la care se refer.
Evaluarea posturilor cuprinse n balana i situaiile financiare ale ntreprinderii se
efectueaz cu respectarea principiilor contabile i anume:
6. principiul continuitii activitii- ntreprinderea i continu n mod
normal funcionarea ntr-un viitor previzibil.
7. principiul permanenei metodelor presupune continuitatea aplicri
acelorai reguli i norme privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate
i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultateor, asigurnd
comparabilitatea n timp a informaiilor contabile.
8. principiul prudenei - valoarea oricrui element trebuie determinat pe
baza principiului prudenei.Se au in vedere urmtoarele aspect :
a) se iau n considerare numai profiturile recunoscute pn la data
ncheierii exerciiului.
b) se ine seama de toate obligaiile previzibile i de pierderile poteniale
care au luat natere n cursul exerciiului financiar.
c) se ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor, chiar
dac rezultatul exerciiului financiar este profit sau pierdere.
- principiul independenei exerciiului se iau n considerarea toate veniturile i
cheltuielile corespunztoare exerciiului fianciar pentru care se face raportarea , fra a se ine
seama de data ncasrii sumelor sau a efecturii pltilor .
- principiul evalurii separate a elementelor de active i de pasiv.Pentru
stabilizarea valorii totale corespunztoare unei poziii din bilan se va determina separate valoarea
aferent fiecrui element individual de active sau de pasiv.
- principiul intangibilitii bilanul de deschidere al unui exerciiu trebuie s
corespund cu bilanul de nchidere a execiiului precedent.

- principiu necompensrii valorile elementelor ce reprezint active nu pot fi


compensate cu valorile elementelor ce reprezint passive.
- principiul prevalenei economicului asupra juridicului informaiile prezentate
n situaiile financiare trebuie s reflecte realitatea economic a evenimentelor i tranzaciilor nu
numai forma lor juridic.
- principiul pragului de semnificaie- orice element care are o valoare
semnificativ trebuie prezentat distinct n cadrul situaiilor financiare.
Registrele de contabilitate care se conduc la ntreprinderea sunt ;
9. registru jurnal
10. registru inventor
11. cartea mare
Pentru verificarea nregistrrii corecte n contabilitate a operaiunilor efectuate, lunar
ntreprinderea ntocmete balana de verificare .
Operaiuni de ncasri i pli n numerar
Pentru contabilizarea fluxurilor de decontri n numerar, se utilizeaz conturile din
grupa 53 Casa, a crei structur este : 531 Casa
5311 Casa n lei
5314 Casa n valut
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale i potale
5322 Bilete de tratament i odihn
5323 Tichete i bilete de cltorie
5328 Alte valori
Cu ajutorul contului 531Casa se ine evidena numerarului aflat n casieria unitii,
precum i a micrii acestuia.
Cu ajutorul contului 532 Alte valori se ine evidena bonurilor valorice , timbrelor
fiscale i potale , biletelor de tratament i odihn,
tichetelor i biletelor de cltorie , tichetelor de mas.
Fluxurile contabile ale decontrilor n numerar pot fi sistematizate astfel :

ncasri n numerar reprezentnd:

stingeri de creane monetare ;


transferuri bneti dinspre celelalte conturi de trezorerie spre casieria
unitii ;
venituri i ctiguri din tranzacii cu character comercial derulate n
numerar (cash

Plati in numerar reprezentand:

stingeri de datorii monetare ;


transferuri bneti;
cheltuieli i pierderi din tranzacii cu character comercial derulate n
numerar (cash).

Documentul justificativ care st la baza nregistrrii n contabilitate a ncasrilor i


plilor prin casierie este ,,dispoziia de plat-ncasare ctre casierie , care ndeplinete
urmtoarele funcii:
a)dispoziie pentru casierie , n vederea achitri n numerar a unor sume , potrivit
dispoziiilor legale , inclusive a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare , precum i a
diferenei de ncasat de ctre titurul de avans n cazul justificrii unor sume mai mari dect
avansul primit, procurare de material etc .
b)dispoziie pentru casierie n vedeerea ncasrii n numerar a unor sume , potrivit
dispoziiilor legale.
Este formular tipizat , n dou versiuni de baz, la Helios folosindu-se dispoziia de
plat-ncasare individual.
Dispoziia de plat/ntocmete ntr-o exemplar de compartimentulfinanciar contabil.
Circul la:
- persoana autorizat s exercite controlul financiar preventive (eful biroului
financiar)
-

persoanele autorizate s aprobe plata sumelor respective (director economic


i director general )
casierie, pentru efectuarea operaiei de ncasare sau plat, dup caz;se
semneaz de ctre casier; n cazul pltilor se semneaz i de persoana care a
primit suma.

Pentru ncasri casierul emite i chitan.


-

Compartimentul financiar contabil ca anex la registrul de cas, pentru


efectuarea nregistrrilor n contabilitatea sintetic i analitic.

Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil, anex la registrul de cas.


Chitana este un formular cu regim special de tiprire, nseriere i numerotare .Se emite
de casier pentru sumele ncasate n dou exemplare pentru fiecare sum , se semneaz de ctre
acesta.
Circula la : - depuntor , exemplarul 1
-

exemplarul 2 rmne n carnet,fiind document de verificare a operaiunilor


effectuate nb registrul de cas.

Se arhiveaz la compartimentul financiar contabil dup utilizarea complete a


carnetului.
Registrul de cas:-se ntocmete zilnic, n dou exemplare de ctre casierul unitii, pe
baza catelor jusificative de ncasri i pli.n cazul n care o sum pltit se referla dou sau trei
conturi corespondente,n registrul de cas se trece distinct fiecare operaie n parte.Se semneaz
de casier i de persoana din compartimentul financiar-contabil desemnat pentru primirea
exemplarului 2 i a actelor justificative anexate.
Se completeaz n ordinea efecturii operaiilor , fr a se lsa spaii
libere.Rndurileneutilizate se bareaz.Soldul de cas al zilei precedente se reporteaz pe primul
rnd al registrului de cas pentru ziua in curs.
Se nregistreaz toate ncasrile, dup care aceastea se totalizeaz inclusive soldul
reportat , se nregistreaz apoi toate plile , iar totalul acestora se scade din sumele rezultate prin
nsumarea ncasrilor, pentru a stabili soldul zilei .

nregistrarea ncasrilor n numerar:


5311 Casa n lei = %
4111 Clieni
461 Debitori diveri
581 Viramente interne
nregistrarea plilor n numerar:
% = 5311 Casa n lei
401 Furnizori
462 Creditori diveri
581 Viramente interne

Contul 5328 Alte valori se utilizeaz la unitate pentru reflectarea contabilizrii tichetelor
de mas:

achiziionarea tichetelor de mas de la unitile emitente


% = 401 Furnizori
5328 Alte valori
628 Alte chelt.cu serv.exec.de teri
4426 TVA deductibil

decontarea contravalorii tichetelor de mas ctre unitile emitente


401 Furnizori = 5121 Conturi la bnci n lei