Sunteți pe pagina 1din 1

copilul lui Nietzsche este auroral, vine de-a dreptul din copilria omenirii.

el reactualizeaz valoarea
artistic intrinsec a povetii i mitului, nvemntnd realul cu reprezentri simbolice, fantastice.
Grecii sunt, evident, nite copii, cci tiu a travesti i transfigura realitatea cu poveti.elanurile
dionisiace ale artei se pun sub semnul excedentului, astfel nct Apollo trebuie s intervin spre a le
potoli.
Din unghiul sociologiei recepiei se spune, cu ndreptire, c opera este ceea ce devine.
Legile jocului literar, strategiile de contact, oglinzile epocii, jubilaia critic, primenirea
criteriilor, oboseala recepiei i ineria clieistic ntrein numeroase conexiuni (fluctuante) i i
asigur, inevitabil, o existen mediat. Sociologic vorbind, cauza final a oricrei literaturi nu
este scriitura ci destinaia, ecoul social; comunicarea, altfel spus, ct vreme fenomenul cultural se
consum n doi timpi: creaia, respectiv receptarea (consumul). fie i neleas ca produs
derivat, critica nu poate fi taxat ca o ndeletnicire parazitar, ca o umbr incolor a
literaturii. ea este spuneam cu un alt prilej spectacol de idei, nu vegetaie metaforic opera
este svrit (nchis) doar privind spre autor. altminteri, ea rmne o structur incitativ, o
platform de virtualiti invitnd la adecvare. fiindc orice critic (ca cititor esenializat) se vrea
un excitator mentis nelegnd c ipotezele vin din interiorul operei. chiar dac lectura critic este
una apsat personal deviind (uneori) ntr-o parad personalist. adevrat, critica e mai bogat
dect opera (iradiind axiologic) dar libertatea interpretativ (multivoc) e totui limitat de
obiectualitatea operei, stopnd n pofida infidelitilor lecturale vagabondajul imaginativ.
S reconstituim scenariul:

mitul creaiei prin Logos, prin cuvntul-gnd divin este un mit al miturilor ce exprim modul
mitic de a concepe rolul creator al cuvntului. astfel, mitul miturilor este mitul Limbii
Originare prezentat n cele mai diverse variante de Umberto Eco n Pe urmele limbii perfecte n
cultura european. autorul observ legtura dintre mitul Genezei i al Limbii originare n prima
carte a Vechiului Testament, unde arat c Dumnezeu l-a condus pe adam n faa animalelor, iar
acesta le-a dat nume .