Curs 7

14.04.2014
Obligatiile transportatorului

1.Obligatia de a prelua bunurile ce urmeaza a fi transportate

-nu este consacrata expres, ci rezulta pe cale de interpretare
-art. 1967 C.civ. care reglementeaza obligatia expeditorului de a preda bunurile ce
urmeaza a fi transportate, predare care se realizeaza catre transportator
-prin raportare la aceasta obligatie apare ca intrinsec necesara existenta unei obligatii
corelative a transportatorului de a prelua bunurile de la expeditor in vederea realizarii
transportului
-art. 1961 alin. 2 C.civ. care prevede printre mentiunile documentului de transport pe
aceea referitoare la locul si data luarii in primire a bunurilor transportate
-obligatia presupune o prestatie principala, respectiv luarea in stapanire a bunurilor ce
urmeaza a fi transportate; rezulta, deci, ca transportatorul este un detentor precar(posesor
precar dupa Piperea pt ca detentia presupune in sine precaritatea, deci ar fi un pleonasm)
al marfurilor transportate.
2.Obligatia de a elibera recipisa de primire a bunurilor transportate
-consacrata de art. 1962 C.civ. si presupune 2 prestatii principale:

intocmirea recipisei de primire, cu respectarea continutului legal al acesteia. In

vederea determinarii cuprinsului recipisei de primire, art. 1962 C.civ. trimite la cuprinsul
legal al documentului de transport. Aceasta trimitere trebuie interpretata prin prisma
scopului intocmirii recipisei de primire, astfel, aceasta urmand sa cuprinda mentiunile
privind marfa ce urmeaza a fi transportata.

predarea recipisei de primire catre expeditor. Aceasta obligatie nu incumba

transportatorului rutier.
3.Obligatia de a transporta bunurile la care se refera contractul de transport de la
locul de plecare pana la cel de destinatie
-art. 1968 C.civ.
-obligatia presupune o prestatie principala, respectiv realizarea prestatiei de transport de
la punctul de plecare pana la cel de destinatie
-punctul de plecare si cel de destinatie sunt elemente pe care trebuie sa le cuprinda
documentul de transport
-ca regula, obligatia de a transporta este o obligatie de rezultat, dar, prin exceptie, daca
transportul este cu titlu gratuit, obligatia este una de mijloace
4.Obligatie de a conserva bunurile transportate
-aceasta rezulta indirect din art. 1984 C.civ. care reglementeaza raspunderea
transportatorului pentru prejudiciile cauzate prin pierderea, alterarea sau deteriorarea
bunurilor supuse transportului
-obligatia presupune o prestatie principala, respectiv mentinerea cantitatii si calitatii
bunurilor supuse transportului, conform paramentrilor mentonati in documentul de
transport. Aceasta prestatie trebuie realizata de la momentul luarii in primire a bunurilor
de catre transportator si pana la momentul predarii acestora catre destinatar.
5.Obligatia de a respecta termenul de transport
-este consacrata de art. 1969 C.civ. si art. 1976 C.civ. si presupune o prestatie principala,
respectiv punerea la dispozitia destinatarului a bunurilor transportate la momentul stabilit

de partile contractante, termen mentionat si in documentul de transport. In situatia in care

un astfel de termen nu a fost stabilit de catre parti, pentru determinarea lui se va tine cont
de practicile statornicite intre parti, de uzante aplicate la locul de plecare, iar in lipsa
acestora, se va determina potrivit imprejurarilor.
6.Obligatia de informare cu privire la ajungerea bunurilor transportate si la
termenul de preluare a acestora
-obligatia este consacrata in art. 1966 C.civ. si presupune o prestatie principala, respectiv
instiintarea destinatarului cu privire la sosirea bunurilor transportate si la termenul de
preluare a acestora
-obligatia nu caracterizeaza transportatorul, daca predarea bunurilor se face la domiciliul
sau sediul destinatarului
7.Obligatia de predare a bunurilor transportate
-este consacrata in art. 1976 C.civ. si presupune o prestatie principala, respectiv punerea
la dispozitia destinatarului a bunurilor ce au fost transportate
-obligatia trebuie executata la locul stabilit prin contract si mentionat in documentul de
transport. In absenta acestuia, locul predarii bunurilor este cel care rezulta din practicile
statornicite intre parti sau din uzante, iar in absenta acestora, locul de predare este
domiciliul sau sediul destinatarului
-in masura in care destinatarul accepta contractul de transport sau bunurile transportate, la
momentul la care isi va executa obligatia de preluare isi va putea exercita si dreptul de a
cere sa se constate identitatea, calitatea si starea bunurilor transportate. Constatarea
acestora se face potrivit art. 1979 C.civ.
-in masura in care din orice motiv, dar fara a exista culpa transportatorului, acesta nu
poate preda bunurile catre destinatar, devin aplicabile prevederile art. 1981 potrivit carora
trebuie facuta distinctie intre 2 situatii:

in cazul in care nu exista o urgenta legata de bunurile transportate, transportatorul

trebuie sa solicite expeditorului instructiuni. In absenta acestora, transportatorul va
proceda fie la returnarea bunurilor transportate catre expeditor, fie la vanzarea acestora.

in cazul in care exista o urgenta legata de bunurile transportate, transportatorul nu

va mai avea obligatia de a solicita instructiuni de la expeditor, putand sa procedeze direct
la returnarea bunurilor catre expeditor sau la vinderea acestora. Codul civil precizeaza
faptul ca returnarea bunurilor transportate are loc pe cheltuiala expeditorului, iar vanzarea
se realizeaza potrivit reglementarilor din materia vanzarii directe.
-art. 1977: destinatarul dobandeste dr si obligatii din contractul de transport prin
acceptarea contractului sau acceptarea bunurilor. Eu accept bunurile si daca le accept se
naste pt mine obligatia de preluarea a lor. Doar din contractul de transport nu exista
obligatii pt destinatar, el incepand sa aiba drepturi si obligatii din momentul in care isi
exprima vointa de a avea o legatura cu contractul de transport, moment care poate fi
atunci cand accepta bunurile, caz in care transportatorul il poate obliga sa preia bunurile
sau atunci cand, inainte sa ajunga bunurile la destinatie, declara ca accepta contractul de
transport, moment in care pentru el s-au nascut drepturi si obligatii, inclusiv obligatia de a
prelua bunurile. Din simplul fapt al coexistentei unui contract de vanzare cu unul de
transport nu rezulta obligatia destinatarului de a prelua bunurile.
Obligatiile destinatarului

Destinatarul dobandeste acele drepturi si obligatii special prevazute pentru sine

prin contractul de transport sau lege.
1.Obligatia de plata a pretului contractului de transport
-este consacrata de art. 1955 si 1978 C.civ. si presupune suportarea pretului contractului
de transport
-partile contractului de transport pot conveni ca intregul pret al contractului de transport
sa incumbe destinatarului. Clauza prin care partile stabilesc aceasta obligatie in sarcina
destinatarului a fost denumite la nivel doctrinar clauza de plata transmisa. Aceasta
clauza nu trebuie confundata cu situatia in care, potrivit art. 1978 C.civ., partile amana
executarea obligatiei de plata a pretului pentru momentul in care bunurile ajung la
destinatie. In acest din urma caz, titularul obligatiei de plata a pretului este expeditorul,
partile stabilind doar faptul ca executarea obligatiei revine destinatarului.
-in absenta unor prevederi speciale in contract, potrivit C.civ., destinatarul are obligatia
de a plati doar o parte a pretului contractului de transport, respectiv pretul serviciilor
accesorii si alte cheltuieli aferente perioadei in care s-a realizat deplasarea bunurilor
transportate
-indiferent ca este vorba despre obligatia de a plati pretul serviciilor accesorii si al altor
cheltuieli efectuate pe parcursul deplasarii bunurilor sau ca este vorba despre pretul
iontreg al contractului de transport, obligatia destinatarului exista in masura in care acesta
a acceptat contractul de transport sau bunurile transportate potrivit art. 1977 C.civ.
-pentru garantarea creantelor izvorate din contractul de transport, transportatorul are
drepturile unui creditor gajist. In masura in care destinatarul nu accepta contractul de
transport sau bunurile transportate, desi nu exista o prevedere expresa in C.civ. se impune
interpretarea conform careia obligatia de plata a pretului incumba expeditorului in calitate
de parte a acestuia intr-un contract cu titlu oneros.
2.Obligatia de a restitui documentele de transport emise ca titluri negociabile
-consacrata de art. 1977 C.civ. si presupune o prestatie principala, respectiv punerea la
dispozitia transportatorului a documentului de transport la ordin sau la purtator
Modificarea contractului de transport
1.Dreptul la contraordin sau dreptul de dispozitie ulterioara
-redactorii C.civ., la art. 1973 vorbesc despre dreptul de dispozitie ulterioara, iar la art.
1970 vorbesc despre dr la contraordin
-este reglementat de art. 1970, 1973 si 1974 C.civ., aceste articole mentionand o serie de
prerogative ale titularului dr la contraordin, de tipul, posibilitatea de a schimba locul de
destinatie, de a modifica destinatarul, posibilitatea de a retrage bunul ce face obiectul
transportului, inainte sa fi inceput deplasarea propriu-zisa. Abstractizand, aceste
prerogative atesta dreptul titularului de a modifica unilateral contractul de transport.
-titularul dreptului la contraordin, ca regula, este expeditorul. Prin exceptie, titularul este
reprezentat de catre destinatar.