UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA: AGRICULTURA
SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL SI EXPERTIZA FONDULUI FUNCIAR
ANUL: I

REFERAT LA ECHIPAMENTE, TESTE AGROCHIMICE DE TEREN SI

LABORATOR PENTRU DIAGNOSTICUL STARII DE NUTRITIE A
PLANTELOR

INDRUMATOR:
PROF: ROXANA MADJAR

MASTERAND:
DANIEL TRIMBITAS

BUCURESTI

INTRODUCERE
Nitratii sunt componenti naturali ai solului provenind din mineralizarea substantelor
azotoase de origine vegetala si animala. Mineralizarea solului se datoreaza in primul rand
microorganismelor existente in sol. In tarile cu climat temperat, acest proces se desfasoaracu
maximum de intensitate in sezonul cald.
In mod natural, intre nitratii din sol, apa si plante se stabileste un echilibru care poate fi
insa rupt de utilizarea intensiva in agricultura a ingrasamintelor organice naturale si mai ales a
celor azotoase sintetice. Produsii lor de degradare imbogatesc solul si se pot acumula in plantele
cultivate pana la niveluri daunatoare pentru consumatori.
Azotul ajunge n organismul omului sub form de substan simpl (N2) odat cu aerul
inspirat. n afar de forma liber a azotului, celelalte substane anorganice ce-l conin sunt toxice.
Azotul ajunge n organism i prin intermediul nitrailor (NaNO3), care la rndul lor, ptrund n
corp odat cu apa, legumele, berea, petele afumat i cu produsele farmaceutice.
Nitraii nii nu sunt foarte toxici, nu se depoziteaz i sunt uor de eliminat. ns dac
acetia nimeresc n organism n cantiti mari, se produce reducerea lor parial pn la nitrii,
care sunt de 100 de ori mai toxici dect nitraii. La fel, n intestinul uman, sub influena
microflorei intestinale, nitraii se transform n nitrii.
Odat ajuni n snge, nitriii interacioneaz cu hemoglobina i i blocheaz funcia
respiratorie, transformnd o parte din ea n methemoglobin, care nu este capabil s transporte
oxigen.
30-40% din methemoglobin atac esuturile, acestea devenind srace n oxigen (O2) ,
ceea ce provoac distrugerea sistemului nervos central. Dac n snge se formeaz 15-20%
methemoglobin, omul se simte extenuat, avnd nevoie de oxigen curat, pentru ca
methemoglobina s se retransforme n hemoglobin.
n intestine, nitraii i nitriii pot forma aminonitroze care au o aciune cancerigen. De
aceea folosirea sistematic a produselor ce conin nitrai i nitrii poate provoca apariia
cancerului. Cele mai multe aminonitroze s-au depistat n carnea afumat i crnciori. Nitritul i
nitratul de sodiu se adaug n carne i produsele din carne pentru pstrarea culorii roii. Aciunea
aminonitrozelor se manifest mai ales la copiii mici. Sunt cunoscute cazuri de intoxicaii ale
copiilor n urma consumului de produse cu o concetraie mare de nitrii i nitrai.
Concentraia de nitrai n produsele alimentare (mg/kg) este:
Concentraia (mg/kg) Produse
Maxim (pn la 5000) Salata, varza, ridichi, spanac, sfecl, mrar, ceapa verde;

Medie (600-300) Dovleac, morcov, varza alba, castravei, hrean, guile;

Minim (100-80) Cartofi, rosii, ceapa, fructe, pepene galben, pepene rou.
Metodele de micorare a coninutului de nitrai din produsele alimentare la prelucrarea bucatelor
sunt:
Metode de prelucrare Gradul de micorare a coninutului de nitrai
1. Splarea intens a legumelor 10-12%
2. Tratamentul termic (fierberea) 80%
3. Nu se recomand pregtirea bucatelor n vase de aluminiu, deoarece acestea catalizeaz
transformarea nitrailor n nitrii
( substan cancerigen) 0%
4. La srare, nitraii trec n saramur, pe care nu o vom folosi. 2,1-2,3%
5. Pstrarea ndelungat a legumelor (2-3 luni) conduce la micorarea coninutului de nitrai, dar
i a cantitii de vitamine. 30-50%
6. Nu se recomand ca n fiecare zi s se consume acelai tip de legume. 7. Cartofii se vor pstra ntr-o soluie de 1% sare de buctrie sau n una de acid ascorbic timp de
24 ore, dup care soluia se va arunca. 90%
Factorii care influeneaz concentraia de nitrai n plantele alimentare sunt:
1. Timpul sdirii- ntrzierea sdirii cu 10 zile, determin creterea cantitii de nitrai cu 6,2
mg/kg;
2. Alegerea soiurilor de plante- soiurile timpurii acumuleaz nitrai n cantiti mai mari dect
cele trzii;
3. Densitatea plantelor densitatea prea mare a plantelor cauzeaz acumularea excesiv de nitrai
n ele;
4. Administrarea ngrmintelor este interzis folosirea ngrmintelor minerale pentru
legume;
5. Irigarea udarea plantelor pe timp secetos micoreaz cantitatea de nitrai din acestea;
6. Recoltarea se recomand culegerea legumelor coapte i n nici un caz tinere sau rscoapte;

7. Condiii agrotehnice plantele crescute n ser au un coninut mai mare de nitrai dect cele
crescute pe cmp deschis.
Intoxicarea alimentar cu nitrai (sau nitrii) poate fi acut sau cronic. Cazurile de
intoxicare acut au un caracter ntmpltor. Ele apar de obicei, n urma folosirii greite a srurilor
de nitrai i nitrii n locul srii de buctrie. Intoxicarea cronic este cauzat de consumul
sistematic de produse alimentare cu un coninut foarte mare de nitrai. Simptomele intoxicrii cu
nitrai (nitrii) sunt:
-dureri de cap; greuri; vom; ameeli; cianozarea buzelor, a feei; slbiciune total; n cazuri
grave pot aprea convulsii i pierderea cunotinei.
Aceste simptome pot aprea la 1-6 ore de la consumul produselor alimentare.
Descrierea culturii ( produsului vegetal) ce urmeaz a fi cercetat din punct de vedere
agrochimic.

Castravetele (Cucumis sativus)

Este o plant legumicol din familia Cucurbitaceae care include dovlecelul, dovleacul,
pepenele galben i cel verde etc., i este cultivat pe scar larg. Provine din India i este cultivat
n regiuni tropicale i temperate. Se cultiv n numeroase varieti, datorit diversitii fructelor.
Planta de castravete este o vi trtoare de 1,5 2 m lungime, care crete agndu-se pe
spaliere sau alte structuri de susinere cu ajutorul crceilor. Planta are frunze mari care acoper
fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, i poate crete pn la 60 cm, cu un
diametru de 10 cm. De obicei crete de cam de 10 cm lungime. Castraveii pot fi mncai n stare
crud sau murai (murturi).
Planta se dezvolt dintr-o smn nchis. Din punct de vedere tiinific, rezultatul
polenizrii plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legum, ca i n cazul
roiilor i a dovlecelului, de exemplu, este arbitrar i se bazeaz n principal pe folosirea acestuia
n buctrie.
Consumat ca aliment, castravetele cu coaj, n stare crud, are un aport de 20kcal la 100
grame, din care carbohidraiaproximativ 3,63g, grsimi 0,11g, proteine 0,65g, vitamina B1 0,027
mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098g, urme devitamina B6 i B9, vitamina
C 2,8mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc.
Compozitia chimica a castravetelui (la 100 g) este urmatoarea:

calorii- 14,00kcal
apa - 95,90%

carboidrati - 2,70%
proteine - 0,70%
lipide - 0,10%
saruri - 0,60%
vitamina A - 2RE
vitamina B1 - 30,00 mcg
vitamina B2 - 40,00 mcg
niacina - 0,18 mg
vitamina C - 14,00 mg

Sarurile continute de castravete (mg in 100g):

potasiu 150,00
calciu 19,00
siliciu 8,00
clor 6,00
fier 0,33
fosfor 23,00
sodium - 10,00
sulf 7,00
magneziu 12,00

Castravetele este cules cnd are culoarea verde, i poate fi consumat crud sau murat. De
asemenea, varietile fr semine sunt folosite n industria decoraiunilor alimentare. Pentru
murat se folosesc ndeosebi castraveii a cror form nu este aa de plcut ochiului, cei cu form
neregulat, prea groi sau strmbi, sau cu coaja grunzuroas. Pentru murare se folosete de
obicei saramura sau oetul, n combinaie cu diverse plante aromatice. Procedeul de murare
reduce coninutul de vitamine din legume, dar le pstreaz n nite valori crescute fa de alte
procedee de conservare (de exemplu, fierberea). n plus, le conserv pentru mai mult timp. Gustul
deosebit i multiplele ntrebuinri pe care le are n gastronomie, alturi de eliminarea prin murare
a unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din castravetele murat o pies de
rezisten a alimentaiei umane, n special alturi de produse din carne, n sezonul rece.
In industria alimentar, castravetele este foarte preferat n varianta murat, fiind unul din
cele mai consumate alimente, inclusiv n industria fast-food.
n industria cosmeticelor, este foarte ntrebuinat n diverse creme i loiuni pentru ten,
avnd un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind uor astringent. Totodat, aroma de
castravete proaspt este considerat a fi afrodisiac.

OBIECTIVE

1. Compararea metodelor de analiza a nitratilor prin determinari

efectuate la o serie de probe de material vegetal.
2. Sensibilitatea metodelor de analiza a nitratilor din produse vegetale cu
continut diferit n domeniul de valori.

Metode de determinare a nitratilor din produse vegetale

Metoda spectrofotocolorimetrica - este o metoda fizico-chimica al
carei principiu se bazeaza pe compararea intensitatii coloratiei probei de analizat cu
intensitatea coloratiei unor solutii de concentratii cunoscute si diferite.
Metodele colorimetrice masoara absorbtia din domeniul vizibil al
luminii.
L e g e a d e b a z a a spectrometriei de absorbtie este legea lui Lambert-Beer:
Daca un fascicol de lumina monocromatica de intensitate Io strabate un mediu de
absorbtie (solutia de analizat), el va avea la iesirea din mediu o intensitate I t
, mai mica decat Io, deoarece o parte din radiatii este absorbita de mediu.
Cantitatea de radiatie absorbita este in functie de concentratie cat si de grosimea startului
strabatut. Scaderea intensittii luminii are aspectul unei curbe exponentiale exprimata prin
urmatoarea ecuatie:

It = I0 10 cL
unde :
I0 = intensitatea luminii incidente
It = intensitatea luminii transmise
L = grosimea stratului absorbant
c = concentraia soluiei absorbante
= absorbtivitate molar sau coeficient de extinctie molara
Determinarea experimentala a concentratiei unei substante cu ajutorul
spectofotocolorimetriei se realizeaza prin trei procedee :
procedeul curbei de etalonare
procedeul factorului de panta
procedeul solutiei etalon
Procedeul curbei de etalonare

Se realizeaz o scala de diferite concentraii cunoscute ale componentului de dozat si se

determina pentru fiecare concentraie extincia corespunztoare. Concentraiile si
extinciile obinute se inscriu intr-un sistem de axe de coordonate si prin unirea punctelor
respective se obine o dreapta denumita curba de etalonare care indica proportionalitatea
directa (intr-un anumit domeniu) dintre extincie si concentraie.
Curba de etalonare este valabila numai pentru lungimea de unda si pentru grosimea
stratului de lichid folosite la obinerea sa.
Fie c1 c2, c3, c4 concentraii perfect cunoscute si cresctoare ale unei soluii; acestor
concentraii le corespund extinciile E1, E2, E3, E4. Se reprezina grafic E = f(c), rezultnd curba
de etalonare.

Curba da etalonare
Rezulta ca la grosimi egale ale stratului de soluie, extincia este direct proporionala cu
concentraia substanei din soluie.
Procedeul factorului de panta
Cand numrul probelor de analizat este mare se construiete o singura curba de etalonare,
creia I se determina factorul de panta. Prin inversarea relaiei (8) rezulta:
c
c1
c
2 3 ................. F
E1 E 2 E 3
F este o constanta denumita factor de panta, care se obine facand media valorilor tuturor
rapoartelor.

c
E

Cu ajutorul factorului de panta se poate determina concentraia probei de analizat dupa

relaia:

c p FE
Procedeul soluiei etalon

Se utilizeaz o soluie etalon de concentraie cunoscuta si cu valoare apropiata cu cea a

probei. Se utilizeaz formula de calcul :

c p c et

E p Em
E et E m

Metoda ionometrica - consta in imersarea in solutie extractiva a unui electrod indicator

al ionului N-NO3- si al unui electrod de referinta. Diferenta de potential se masoara in
milivolti(mv) care sunt apoi transpusi in concentratie, prin ridicarea curbei etalon.
Material si metoda
Materialul vegetal cercetat este compus din probe proaspete de castraveti.
Metodele folosite la determinare nitratilor din materialul vegetal studiat vor fi
spectrofotocolorimetria si ionometria.
Extractia nitratilor din materialul vegetal
In cazul metodei spectrofotocolorimetrice etapele obinerii extractului sunt:
- se cantaresc 5g de material vegetal maruntit, se trec in mojar, se adauga 1-2g nisip de
cuart si aproximativ 0,5 g carbune animal
- se mojareaza,
- se trece totul cantitativ prin spalari succesive cu CH 3COOH 2% intr-un balon cotat de
100ml,
- se lasa n repaus 10-15 minute, dupa care se filtreaza.
Pentru metoda ionometrica extractia consta in :
- se cantaresc in baloanele conice cu dop rodat, de capacitate 100 ml, o cantitate de 5g de
material vegetal,
- se adauga in fiecare proba cate 100 ml solutie de extractie 0,25 molar Al2(SO4) care se
masoara cu pipeta ,
- se filtreaza folosindu-se hartie de filtru de porozitate fina.
Determinarea N-NO3 se face direct in paharul in care s-a prins filtrul.

Metode de dozare a nitratilor din produsul vegetal

Pentru metoda spectrofotocolorimetrica dozarea NO3- cuprinde :
- se pipeteaza 1ml din extract intr-o capsula de portelan,
- se adauga 5-6 picaturi H2O2 pentru distrugerea substantelor organice,
- se evapora la sec,

- dup racire se adauga 1ml acid fenol 2,4 disulfonic ,

- se roteste capsula astfel incat tot reziduul sa vina in contact cu acidul, agitandu-se usor
cu o bagheta mica de sticla,
- se lasa in repaus 10 minute,
- se adauga aproximativ 10ml apa distilata si 20ml NaOH 20% pana ce coloratia galbena
nu se mai intensifica,
- continutul capsulei se trece cantitativ prin spalari succesive cu apa distilat intr-un
cilindru de 100 ml,
- se aduce cilindrul la semn cu apa distilata si se omogenizeaz,
- se citeste la spectofotocolorimetrul Spekol la lungimea de und =420nm.
Dozarea pentru metoda ionometrica :
Nr.
proba

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Extinctie
Concentratie
ppm
Nppm Nppm Netaloane
N03
NO3 iono NO3
spectofot0 -metric
iono0,0
o 0,121
1:50
metric
0,268
-colorime
0,041
0,091
-tric
0,093
1337,6600,206
268,424
265,039
0,121
0,268
453,255 88,464
87,329
0,172
1028,1200,380
207,768
198,75
0,172
0,380
1337,660 268,424
265,039
0,457
1,010
1901,460 377,699
368,273
0,345
0,763
1901,460 377,699
399,839
0,378
5052,1400,836
1008,277 987,985
0,153
3813,9800,338
747,818
740,88
4178,790 266,574
1691,420 332,296

- n 9 baloane cotate de 100 ml, se introduc mai intai

10 ml soluie 0,25 molar Al2(SO4)3.
- se introduc cate 5,7,9,10,20,25,50,70,90 ml solutie
standard continand 100 micrograme per ml N-NO3.
- se aduc baloanele cotate la semn cu apa distilata si
apoi se omogenizeaza.
Dupa ce se determina valoarea E corespunzatoare
pentru etalonul care contine 100 micrograme per ml N-NO3
se continua citirile valorii E pentru celelalte etaloane.
Trasarea curbelor de etalonare

838,147
325,535

Curba de etalonare
1
f(x) = 2.21x
R = 1

0.8
0.6

etaloane
Extinctia Concentratie
0.4

Linear (Concentratie etaloane)

0.2
0
0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

Concentratia,ppm N-NO3

0.35

0.4

0.45

ppm N-NO3 functie de metoda

5000
4500
4000
3500
3000
ppm N-NO3

2500
2000
1500
1000
500
0
1

10

Nr. probei

concentrati log c
e
10
100
119

mv
1
2
119

231
177
119

Curba de etalonare, N-NO3

250
f(x) = - 56x + 287.67
R = 1

200
150
potential electrod, mv

Linear ()

100
50
0
0.5

1.5

2.5

log concentratie ppm N-NO3

3.5

conc.

log c.
0,1
0,2
0,4
0,6
1
2,9
4,8

-1
-0,69897
-0,39794
-0,22185
0
0,462398
0,681241

mv
368
351
335
326
313
289
277

Curba de calibrare, N-NO3

400
350
300
250
200

Linear ()

potential electrod, mv

150
100
50
0
-1.2

-1

-0.8

-0.6

-0.4

-0.2

0.2

log concentratie, ppm N-NO3

0.4

0.6

0.8

Rezultate experimentale brute .Obtinerea rezultatelor finale. Prelucrarea rezultatelor

Determinare nitrai

Determinare nitrai

Determinare nitrai

Diferene

spectrofotocolorimetric

ionometric

ionometric

+D sau -D fa de

Nr.
crt.

Diluie 1:5
Planta

determinarea
colorimetric

Diluie 1:50

mV

mV

ppm

ppm

ppm

ppm

ppm

ppm

ppm

ppm

N-N03

N-N03

N03

N-N03

N03

N-N03

N-N03

N-N03

castraveti coaja

0,121 0,268

1337,655

309 1,220

268,424

188

60,23617 265,039 -1069,231 -1072,616

castraveti miez

0,041 0,091

453,255

335 0,402

88,464

215

19,84745 87,329

castraveti coaja

0,093 0,206

1028,115

315 0,944

207,768

194

47,06655 207,093 -820,347 -821,022

castraveti miez

0,121 0,268

1337,655

309 1,220

268,424

188

60,23617 265,039 -1069,231 -1072,616

castravti coaja

0,172 0,380

1901,46

301 1,717

377,699

179

87,21173 383,732 -1523,761 -1517,728

castraveti miez

0,172 0,380

1901,46

301 1,717

377,699

179

87,21173 383,732 -1523,761 -1517,728

castraveti coaja

0,457 1,010

5052,135

278 4,583

1008,277

156

224,5419 987,985 -4043,858 -4064,150

castraveti miez

0,345 0,763

3813,975

285 3,399

747,818

163

168,3817 740,880 -3066,157 -3073,095

castraveti coaja

0,378 0,836

4178,79

283 1,212

266,574

160

190,4879 838,147 -3912,216 -3340,643

10

castraveti miez

0,153 0,338

1691,415

304 1,510

332,296

182

77,09077 339,199 -1359,119 -1352,216

-364,791 -365,926

Interpretarea rezultatelor
Observam ca dupa masuratorile efectuate valorile obtinute sunt negative .
In urma acestor diferente se constata faptul ca acestea sunt mai mari cu cat creste concentratia din
solutie.