Sunteți pe pagina 1din 29

CAPITOLUL

DESTA$URAREA EXPERIfrIENTULUI

Unul dintre obiectivele majore ale experimentului gtiinfific

lccla al verificf,rii empirice a ipotezelor

deduse

din teorii

este

qtiinlifice.

lpotezele sunt explicaiii provizorii ale unor &nomene obser-vate satr


raspunsuri date cu anticipafie la problenre gensrate pe cale deductivi de
tcoriile psihok:gice existente.

Verificarea ipotezei constituie f,ondul experimentdrii care

se

dcs{iqoari ca rrn proces plurifazic implic6nd o seric de paqi. Existi inici


rlcosebiri in rnodul

in carc difenf autori prezrntl

aceste etape. Deosebirile

fin rrrai degrabS de accentuarea unei etape sau a alteia sau de nuanf5ri care

sunt expresia unor preferinge sau experienfe personale

in

domeniul

corcetirii qtiinlifice. Este posibil ca firnciie de o serie de factori cum sunt


complexitatea problemei de cercetat, experienta cercetdtorului, mijloacele

disponibile, etc., unele dintre aceste etape s5 ocupe spafii inegale in


r;conomia generali

cercctirii, iar unele subetape

intregime.

230

231

si fie omise in

Am putca ?nglcba toate fazsle pe care le poate


parcurge un
cxpcriment in trei mari etape: ctapa pregdtitoare,
etapa derulSrii
experimentului gi etapa de lalorificare
a rezuitateior.

tft: altf'el ?n orice form6 do creativitate,


sunl implicafi at6t factori cosnitivi

cit

qi factori energetico dinarnici,


cmolionari qi motivationali.

Etapa de derurare a experirncnturui


ccnstd in principar in controlul
variabilelor' in efectuarea observafiilor qi
in c*nsomnarsa

6.1.1 Aciivarea optimd

datelor.

Deoarece probrernelcr comprexe


ale controrurui le-am dedicat un

intreg capitol- pentru a ev"ita unclc repetdn


supirdtoare pcntru crtitor- arn
evitat reluarea acestei teme ?n contextul
capitolului gase.

6.1 Alegerea problemei de cercetaf

Este un punct cre vedere rarg acceptat


de oarnenii de qtiinfS cr
punerea corecti a probremei insearun5
mai rnurt de jumatate

qtiinfific necesar sotufionirii


implicate

in

aceasti

ei.

din efortur
Descifrarea mscanismeror psihice

ftzi prezinti un interes rnajor pentru psihologii

interesafi de intensif;carea creativitifii


$tiinfifice. pentru a ?nferege
procesualitatea psihici impricaf5
in aceasti fazi au fost emise ipoteze
dintre cele mai diverse, unere accentu&nd
impartanfa efbrturui, a travariului
ralional, artere pun6'nd mare pref pe
meca:rismere preconqtiente, pe factorii
de hazard, etc.

Nu este scopul acestei rucriri si se

ocupe de probremere
creativitdlii. Ne?ndoielnic insd este fapt'l
c5, ?n creativitarea qfirnfif;c; qi

Doar cine nu a fast ?* situa{ia de ?*cepe


un studiu sau o cercetaro

rru qtie cdtr emolie, citd i'cordare s*nt


implicate in alegerea temei, in
lbnr-rularea ipotezeror, in aregerea metodoragiei
potrivite. ulterior, niverul
dc activare neuropsihicd se autoregleazd in raport
eu dificurtatca
problemelor. Prin un'ars anxietatea qi
fnrsirarea ps care studentii
o

in alegerea temeror pc care urmeazi sr re trateze


in refbratere ror
somestriale sau ?n rucririle de ricenfi
nu este striind nici cercefitorilor
incearcS

cxperimentafi.

ASa cum remarcd Vadum

qi

Rantrin (lg9S) tratatele

de

metodologia cercetini sau de firosofia gtiinlei


se preoc,pi de urtimere
otape ale cercetdrii gtiintifice privi'd rerificarea
ipotezeror gi rareori se
apleacd asupra travaliului implicat ?n identificarea
problemelor de cercetat

qi in elatrorarea ipotezelor. Faeele incipiente


ale cercetirii sunt de obicei
cxplicate prin apelur la o serie de procese
irafionare (i'spirafie creativd,
roroc) care de fapt joacd un ror rninor in
crcativitatsa qtiin{ificd. Mai
dcgrabi procesele rogice qi rafionare, impricate
in viafa de zi cu zi, sunt
ccle care de fapt concuri ra rezolvarea prcblerneror

qtii*lifice. una di'

caracteristicile de bazd are camenilor


de qtiinti este curiozitatea rntensd
latd de protrlemele specifice dcmeniului
lor de specializare. Ea susfine

232
zJ -,

desfrqurarea unei munci de durate, c:lre cere efort, ddruire


mai ales c6nd rezultatele aqteptate intirzie

;i

perseverenp

Restrdngerea graduald

a problematicii

problema care urmeazd a


2 Sesiarea faptu

lui gtiinffic

Existi o serie de instrumente

o
Abordarea corecti,

aduce

in

incl din faza initiald, a unei probleme

de

actualitate preg[tirea teoreticl anterioard consolidati pe

qcolaritifii qi alimentati ccntinuu de educafia permanenti.


probleme care merit5

lectura, la ?nceput generald, despre teorii gi metode de

si apar[.

cercetars, consacrate domeniului

6. 1.

la

abordate de

Sesizarea

si fie cercetati este posibild pe un teren

de solid[

de

interes, citre

fi abordati experimental.

de informare selectivi

in

legiturS cu

anumiti tematicfl. Unul dintre acestea este Psycological Abstracts

(Rezumate ale articolelor de psihologie),


care Apare

dn

1927. Alte

pc suport electronic, pot

revisti lunard editxi de APA

doui instrumente, PsychINFO gi FsychLIT apar

fi

accesate pe intemet

qi permit identificarea

grticolelor ap[rute in revistele de limba englezi, articole care trateazi o

cunoagtere a domeniului respectiv. De fapt sesizarea unui fenomen a

anumiti problematici. Referinte mult nrai arnple despre aceste surse

sI sporeasci nivelul cunoagterii este posibilf, pe un fond larg


qi bine structurat de cunoqtinle. A observa nu inseamn[ doar a detecta un
fenomen ci qi a-l recunoa;te qi interpreta prin operapile de clasificare gi

gisesc in D. H. Mc Burney (1983), Vadum qi Rankin (1998).

cercetare poate

cercetat. Receptivitatea cercetitorului fafn de aspecte care scapi de obicei

Documentarea qtiinFfice reprezinti calea deductivd de

elaborare

categoializare, posibile tocmai gralie unor informalii solide ?n domeniul

se

ideilor gtiinfifice, respectiv

ipotezelor

cercetlrii.

Efectuarea propriilor observafii ptiinfifice. Aceastd


modalitate, mai ales pentru incepdtori, urmeazd

observatorului comun este una enculturatd" educati $i antrenatS.

in

mod

logic etapei de documentare. Ea reprezinti in gtiinp calea


inductivi de cunoaqtere.

6.1.3 Informarec gi documentarea

Abilitatea de

sesiza fapte care

de obicei

scapi

observafiei obiqnuite este posibile daci observatorul


Vadum qi RanJkin, (op. cit.) consideri cd atrilitatea de sesiza corect o
probleml de cercetat poats

fi stimulati

de o serie de condi{ii:

Cercetarea literaturii de specialitate.


234

se

detaqeazi de unele prejudeclli, cligee care pot masca


aspectele semnificative. Experimentele

lui Carl Dunker

(1945) privind condifile care faciliteazh ghsirea solu{iei la


235

diferite sarcini experimentale care


antrenau fixitatea
obiectuali (Subiectul nu intrezirea
o noud utilitate a
obiectului care ar fi condus la
soluflonarea problemei.
datoritj' unei utiritili consacrate
de expenenfa trecutd) au
arStat importanfa inducerii de
cStre exper*nentator a unui
montai, contrar celui provocat
de utilitatea ,,consacrati,,_
El le spunea subiectilor c6nd nu intrezireau
solufa
problemei, ,,Nu fif orb!).
Vadum gi Rankin (I99S) propun
studenfilor care debuteazd in
ercstarea psihologicd
autoinducerea unui astfel de montaj"

Luarea

in

ccnsiderare

a uilor ipoteze alternative in

explicarea datelor de observafie.

Abordarea unor aspecte obi$nuite,


familiare dintr_o
perspectivi nefamiliard, asemenea

copilului care

o
o
o

se

minuneazl de crice. Multe fupte


comune ascund aspecte
esenfiale pentru ?nfelegerea
unui anumit fenomen .
Abordarea unor fapte neobiqnuite
prin rapoi:farea la ceea
ce ne este familiar cunoscut"
Deschiderea la serendipitate.

utirizarea teoriiror ?n generarea


ideiror noi. o teorie
gtiintificl este euristici dacd porrnrts
derir,area prin
deducfie a unor noi ipoteze.

Explorarea analogiilor gi metaforelor.


",i\{etaforele sunt
figuri de stil bazate pe analogii
care se aplicd obiectelor si

la care , in mod obiqnuit nu se aplica...


(Vadum qi Rankin, op.cit., p.Z7g. in sjiinp ele
scrvcsc
e'v.enirnentelor

proceselor de modelare. Modelele reprezinti o modalitato

eficienti de transfer a ceea ce cunoaqtem ?ntr+n domcniu


asupra unor fenomens pe {are uffneaz6 si le investisfurr.
Ele faciliteazd emitcrea de noi ipoteze.

Focalizarea atenliei

pe fapte neobiqnaite.

Anomaliilc

comportamentale, de exemplu, pot facilita inpelegerea


unor
fenomene, prin faptul ci ilustreazi ile o manieri radicali

regularitSli dificil de sesizat in condilii obignuite.

Ciuiarea golurilor

in

cunoaptere. Teoriile qtiinfifice,

rapoartele de cercetare conltn unele imperfrctiuni


care pot

fi

datcrate limitelor cunoagterii

in domeniul

respectiv.

Sesizarea lor poate conduce la emiterea unor noi ipoteze gi

la elaborarea unor noj teorii qtiinfifice.

Adoptarea unei atitudini sceptice

in legituri cu unele

descoperiri, metode sau interpretiri. Calea rafioirald in


qtiinln a fost inaugurati de R Descartes, filosof francez,
care

in

cartaa sa celebrl ,,Discurs despre metoda de a ne

conduce bine raliunea

apiruti

?n

de a ciuta adevirul in gtiinte,,,

i637 (in romAnegts, 1990, Ed. Acad.), propune

aqa-zisa ?ndoiald metodici, atrtudine cognitivi,

spulbere dogmele

gi s5 nu ia ca ader.Arate

meniti

decAt faptele

dovedite pe cale deductivl. O atitudine sceptici_

z-10

237

s6

plini

de

discernimdn! care supune verificdrii qtiinlifice


metodele
rczultatere predecesoriror este

gi

o bund cale de elaborare a

noi ipoteze Etiinfifice.

imbunitigirea aparatelor, tehnicilor


de mdsurare
procedurilor poate conduce la deschiderea

unor

orizonturi

in

tlc o viafi, are loc aleator prin observarea intA^mplltoare a unui fapt
sr;nrnificativ sau prin sesizarea unor implicafii sau lacune ale unei
lucrdri

qi

Stiintifice.

noi

carcetaro. Este elocvent cazul imageriei

corticale bazate pe rezonanfa magneticd


prin care poate

studiat' specificitatea funcfionSrii corticare

in

6.

l.3.I

Conswliares sur.selor teorefice

fi

anumite

tipuri de sarcini experimentale.

uneori alegerea problemei, care poate ulterior s5 angajeze munca

De mare folos in intocmirea unui pla:r de leciuri sunt:

Focalizarea pe probleme practice.

in

generar sursa de inspirafie pentru


noile idei ?n qtiinfa sunt fie
problemele puse de societate fie probrernere
personare. vadum qi Rankin
(op'cit ), citand o serie de autcri,
considerd ci noud din zece (cercetitori
nn) sunt social sau personal irnpricali
in temere pe
care re studiaza.

un alt autor, D

schurtz {lgg0} considerS ci dezvoltarea


unei
anumite teorii a personaritifii este rnotivatd
de anumite evenimente din
biografi a teoreticianului respectiv.
Identificarea unui domeniu de interes
?n cercetare este urmat de
?ngustarea acesfuia prin focalizarea
pe o intrebare

care este testabili

privitor la relafa care ar putea exista


intre variabilele luats in considerare.
cu alte cuvinte este necesar ca ipoteza sa fie c6t
mai precis formulata gi sI
vizeze o relafie cat mai specificd intre
variabile, aceasta fiind o garanfe ci

planul experimental va

fi

indeajuns de simplu pentru a permite


o vedficare

nguroasi a ipotezei de lucru.

'

consultarea bibliografiei prezentati

ta finatul unor cirli

gr

manuale care acoperl o vastd arie problematici,

'

consultarea. unor instrumente de documentare- psychological

Abstracts (Rezumate de psihologie, buretin editat de A.p.A.


(Asociafia Americani de psihologie) congine rezumate

ale

articolelor din prestigioase reviste de psihologie, rezumate


clasificate pe tematici. "confne referinte despre articole qi

cirfi,

precum 6i sursele bibliografice care le_au citat.

acesta este posibil ca alegdnd un subiect

in

felul

sr refacem..istoria,,

unei idei, modul cum aceasta a evoluat. Se poate tncepe cu


oricare articol qi se poate vedea daci acsta este citat apoi de
cdtre altcineva, gi daci articolul care l-a citat este ulteri.r
comentat de algi autori pi tot aga mai departe;
Social science citation Index (Indexul

citirilor din qtiinlele

sociale)" Acest instrurnent suplineqte o carenfi a psychological


238
239

Abstracts. anume ne di posibilitatea sd urmirim modul in care


comunitatea

;tiinlifici

a tratat o

anumiti temi, fi.ri si ritdcim

6.2 Alegerea metodei gi a procedurilor

prin articole care nu prezinti relel'an1i pentru terna care ne


intcreseazA.

in
mdsurare

in

citirea unui articol trebuie mai intdi

si

ne focalizdrn

pe

alegerea eqantionului,

variabilei dependentq

literatura privitoare

la

McBurney (op. cit.) recomandi

teoretice, problemele contrcversate gi ce solufli au fost propuse.

standard prezentate

concluziile articolului, urm*nd ca apoi

si intrim in detaliile

cercetdrii

propriu-zise. Este important ca inainte de a aplofunda articolul sa avem o


imagine de ansamblu asupra problemei pe cars acesta se focalizeaz6 qi de
asernenea asupra modului

asupra modului

?n

in care aceasti problemi a fost solufionati

care autorul a incercaf

sau

si o soiulioneze.

Parcurgerea confinntului articolului

ne ajutr

si

imperfecliuni legate de metod5 sau omiterea unor impodante aspecte. Este


important

si procedim la o preluare critici, plini

de discernamant a ideilor

qi concluziilar articclului pentru a ne contura, astfel, un punct de vedere


original.

valorilor variabilei

dependentc,

oferi suficiente informafii.


ca ?ncepf,torii sI urYnezs procedurilc
s[ aibi

un

si

fic

ghidate de ideea c5 cea mai buni opgiune trebuie sI conduci la o testare

cit

in

aceste surse, abaterile de la ele urmind

motiv bine justificat.

Acela5i autor consideit c6 t*ate aceste alegeri trebuie

mai riguroasi a ipotezei qi la obfinerea unor date e:.perimentale care sd


poati fi abordate statistic.
Procedura ests un tennen cu o sfer* de cuprindere mai

rnetoda.

Ea se referi la pagii intreprinqi de

transpune

sesizim unele

fema cercetat5

rezumatul introductiv {Abstact) pentru a afla care sunt principalele pozifii

De asenlenea, este irnportant sd gtim care probleme sunt


nerezolvate pentru ci acestea pot constitui aria ?n care si ne desfrqurdm
propriile experimente. [n continuare ne interesdm de rezultatele qi

a instrumentelor de inregistrare qi dc

in practici modelul experimental.

logic la unul real care se desffiqoarl

unui protocol. adicd

rnici

decdt

experimentator pentru a

Se trece de la un plan mintal,

in laborator.

Procedura are aspectul

a rmei liste in caro sunt ?nqiruite etapele

cxperimentului.

Sunt uiilizate diferite tipuri de evaluare, de tip creion h6rtie, a


dispoziliei, atitudinilor, abilitllilor, intoreselor, etc. Sursele de procurare a
acestor instrurnente sunt:

o
z+\]

ftrmele specialir,ate tn difa4area testelor psihotogice;


241

reviste gtiintifice. unele articole


congin instrumentele caro
au fost ut'izate in cercetare. Ere sunt
date de autor
cu

scopul repricdrii de c'tre arfi autori

a rezultateror

rcspectiv mai multe varori are unghiurui sub care


mana este
rrnui punct fix pe care se sprijini cotul brafuiui.

sub

denumirea de ., teste nepublicate,, (unpublished


tests).

propria in,*entivitate a cercetdtorului.

Pentru experimentele

in care

in sua

p ri

existd Institutur Buros-infiinfat

Buros- institut care se ocupf,

in 1939 de cdtre oscar


cu fumizarea de nforrnatii despre

instrumentele de misurare gi
evaluare psihorogici. Er editeazd
?ncr de ra
infiinfarea sa ,.Anuarur instrumenteror
de masurarc mentali,,

(The Mental

Mesurements yearbook),

ciruia ulterior i s*a addugat un supliment


,,The
suppliment of the Mintar Mesurements yearbook
cu aparilie bianuari.

Adresa pe Internet a acestui institui


este (ww\&r.irnr.edu/buros).

ostc

in care subiec{ii trec prin

{op cit.}

formuleaed urmdtoarorc

ncipii privind alegerea valori lor stimulilor:

'

Ba'da valorilor stimurilor si fie rezonabil de rargr, pentru


a
cuprinde taate zonele reprezentative ale relagiei matematicc
dintre valorile variabilei indepenclente qi ale celei clepe'dentc.
valorile stimururui trebuie s6 fie pe cit posibil cursive.
adici
una dupd alta pentru a nu fi pasibili omiterea nici'nei
condilii
semnificative.

constifuie

6.3

variabila independe'td

rrrodificatd de-a lungul a mai multor valori gi


toate condifiile experimentale McBurney

rotiti in iu.rl

un

cu alte

cuvinte varorile arese trebuie si


eqa'tion repreze*tativ al tuturor varorilor

posibile are variabilei independente. probrema


care se punc
este aceea a naturii intervalelor dintre valori, anume
daci sunt

Definirra conditiitor experirnentale

egale sau dupi. ce reguld

ccndifia experimentatd se refer' ra


situalia cu caracter strmulant,
creatd artificial prin modificarea
intr-un mod definit

va'ab'ei

independente. cea mai sirnpld


condi$ie e:rperimentald este aceea
absen-tei
sau prezentei unei variabile cum
este ?ntdrirea arirnentart in expenmentele

pe animale mici' Altele, c*ffi este caeul


experimentirii senzafiiior
kinestezice, necesiti mai multe
valori ale variabilei independente.

si fie constituite.

interval. egal sau baeat pe o

logaritrnici trebuie

rati

Aregerea

tipului dc

de cregtere, propor,tionari sau

si

conduci la sesizarea tufuror rerafiilor


dintre variabila independenti qi cea dependentd. Altfel,
inferenfele efectuate pe baza unor aspecte racunare
a reraiiilor

dint'c variabile vor fi eranate. Bineinteles, este vorba de


acele
relatii a ciror formi graficd este alta decfft o linie dreaptd.

1/a
z+L

243

Pentnr a nu putea

fi refinufi, stimulii

ar trebui prezentafi. dacd


nu tofi odati ?ntr-o sesiune, atunci cel pulin qapte"
aceasta fiind
limita recunoscuti a vahlmului memoriei
de

6.5 Selec{iasubiecfilor

scurti durat6.

Subiecgii trebuie sd participe voluntar la


experilnente.

Dupd proiectarea planului experirnental urmitorul


pas

6.4

rccruiarea subiecfilor care

Alegerea subiec{ilor

Alegerea subiecfilor este dictatd de

daui

considerente de bazi.

si se apeleze ra alte fbruri de


'u
subiecf, decat cei care au fost utitizafi
in experimente care constituie
puncte de referinfi in domeniu. De
asemene&, chiar ?n caztl
este bine

ridici

serioase probleme

este regat de costurile pe

care le imptici prata subiecpilor umani, rnotir,.care


explicd de ce sturdenfii

de la psihologie sunt cel mai adesea preferafi


ca subiecfi.
studentii din anur al doilea (sophomores)
primesc

in s.u.e.

credite suprimentare

daca participd la experinrentc psihologice.

vor participa la experiment. Aceasta sc

prin douf procedee crasice: egantionare aleatoare


qi eqantionaro
pri' co'simfimdnt. Eqantionarea i'tarnplitoaie sste preferat6

experimenteror pe animare schimbarea


speciei
legate de intretinerea lor. Ar doilea
considerent

constitLric

rcalizeazd'

Primul frne de faptul ci unere experimente


dicteazi ere ?nsele ca
procedurile s5 nu pcatS fi aplicate dec6t
pe animale. De asemenea pentfu
face rezultatere comparabile

il

?n cercetdrirc

a caror rezurtate se i'tenfioneaz'. a

cAre

a fost

fi

extraporate ra intreaga populalie din

admiqi subiecfii. Recrutarea subieclilor

pe bazit do

consimfi'm0nt este de obicei efectuati pentm


cercetrrile laborator. Din
picate rezultatele nu pot fi aplicate. ?n mocr
rigurcs" deci pe baza estimirii
crorii, la intreaga populafie.
Recrutarea subieclilor trebuie efectuatd pe
criterii areatoare astfbl
incit toli indivizii din popurafia
finti sE aibi ganse egale de a 6

alegi. Estc

ldel'irat cr uneori sub caracterul ?nt6mpl6tor ar recnrtdrii


unor subiecli sc
ascund o serie de variabile care pot
afecta in mod serios rezurtaterc
ccrceiSrii.

Existi i' riteratura de speciaritate o rntreagf, disputd


daci
voluntarialul este ?ntr-adev6r un criteriu
areatoriu cre constifuire a
cqantionului experime*tal. voluntariatur poate
constringeri in virnrtea cdrora unele persoane

si

mascheze serie do

participi la experiment (la

str-rdenfi nevoia de a-gi ameliora situafia

ciqtig, etc.).

244
245

gcolari, la arte pers'ane nevora de

6.6
o

rrrr cqantion

Simension*rea optimE a egantionului

in

psihologia expedmentarl pe haza cdrora putem

decide mdrimea eqanticn*lui

Exist6

un

pr-incipiu potrivit cbruia

su c6t

eroarea standard a mediei ai- fi egald cu

0,5 ar trebui sd cregtem eqantionul cu

i0 de subiec{i, adicd Tn total 40. tJn epntion de lfO de


rrrlicd de patru

subiecli,

ori mai mare, ar aduce un spor de precizie de nurnai

tt 25 iar dincalo de aceastE mSrime scf,derea erorii standard a rnediei

micb. Frin urmare cunosc0nd eroarea standard a rnediei


,lrtinutd pe un eqantion pilot, funcfe de gradul de precizie dorit"
trsle foarte

eqantionul

experimental este niai mare, su atst sunt mai mari qansele ca toate

categoriile de subiecfi existente in populafia linth s6 se regf,seasc6 ?n


eqantionui utilizat ?n experimeni. Aceasta, aiSturi de altele, constituie

o condilie important* in oblinere& unor date experimentale de un


anumit grad de precizie. Totuqi, experirnentatarul trebuie si
gdseascr un echilibru intre nivelul de precieie

l0 subiec{i

rrrru, pentru a atinge un prag de

altb problemb este aceea a mbrimii eqantionului. ce reguli

func{ioneazd

de

a experimentului

putem dimensiona mirimea eqantionului

o. :

o"

dupi ficrmula:

/./N

unde: o* este Lzhaieres stsndard s mediei.

gi

ccsturile pe care desfbqurarea acestuia !e presupun, casturile fiind


determinate, al[turi de alte condilii, de mfirirnea egantionului.

Mdrimea eqanticnului este lccr-rl de intersecfie al preciziei

McBurney (op. cit") reoomandi utilizarsa

a l{} subiecti pentru

liocarc condilie, daci modclul cxpcrinrental cuprinde mai multe conditii.

celei mai inalte obfinr"rt6 cu ccsturile cele mai mici.

Precizia datelar experimentale se exprimd

prin

eroarea

6.6.1 Mdrirnea eEanlionaluifuncfe

de

paterea testalui ststistit:

standard a mediei care aratd cat de mult rnedia acestora se abate de


la vaioarea lcr adevdrat5. Nfedia adev[rat6 este o medie teoreticd pe

Jersey Nevnt*n qi ligon Pearscstr (cita,ti de Vadum qi Rarrkin. l99g)

care am putea sd o oblinem dac6 am introduce ?n experiment toatd


populaiia care ne intereseazb. p.elalia dintre eroarea standard a

rru introdus notiunea de putere a testultri statistic prin care au in-teles

mediei qi m6.rimea e;antionului are a fomn6logaritmiod. Dac* pentru

l)utcrca unui plan experirncntal depinde simultan de numirul subiectilor

z+o

prob;rbilitatca unui plan experimental de a conduce

247

la

canctruzii corecte.

incluqi ?n grupul experimental gi ?n cel de control- de mdrimea efectelor

cste factorui cel mai

produse de variabila independenti asupra variabilelor comportamentale- de

puterea testului statistic.

abaterea staidard a efectelor. efc.

m5rimea eqantionului poate

i"

analiza unui plan experimental se

lne seama de dou[

un experiment s6

detecteze

efectele variabilei independente dac{ acestea intr*ader.dr exist5.

Puterea este caracteristica unui test statistic de a respinge ipoteza

in

tip II despre care am spus- in $ 5.4.5, cd inseamnr incapacitatea


respinge ipoteza de nul atunci cind aceasta este fals6. Aceasta

de

inseamn[
procente

ci puterea este inversul erorii de tip II. Ea este notati fie in


fie ca num*r zecimal. Aceasti relafie poate fi exprimati

matematic astfel;

in acelaqi timp,

fi

controla

aga cum vom vedea nnai departc,

stabiliti plecAnd de la anumite exigenlc

general se opteazi pcntru o putere a testului statistic de pestc

ttO%. intr-un plan experimental riguros realizat, sensibil, pot

ccle mai mici efecte ale variabilei independeffie care

fi

sesizate

?r"r condilii

crperimentale mai putin riguroase ar putea rimdne neobservate.

de nul atunci c6nd acesta este intr*adevdr fals6. Ea se defineqte in relalie cu


eroarea de

?ndem6na experirnentatorului pentru

privind puterca testul u i statistic.

caracteristici: sensibilitatea experimentului gi puterea testului statistic.

Sensibilitatea sernnificr probabilitatea ca

la

in proiectarea unui experiment ar trebui si plecdm de la o anumiti


cstimare

a m5rimii efectelor produse de variabila independentd

asupra

variabilei dependente. Acest lucru este positril consult6nd datele publicate

dcspre experimente sf$ctuate

in

domeniul care

cfcctr"iind un studiu pilot" Ambele procedee ns

ne intereseazi

ofsri doi parametri

sau

de care

avem absolut[ nevoie, diferenla medie qi abaterea standard. Mirimea


ofectului, respectiv magnitudinea diferenlei intre grrrpul experimen-*il qi cel

Puterea testului statistic

- I -, eroarea de tin II

Planurile cu mdsur*tori repetate sunt mai sensibile qi permit teste


statistice mai puternice decet phnurile cu gmpnri independente, deoarece

clc control" notatd

,ttandardizrtd

trei facton carc

interacfioneazr intre ei: nivelul sernnificafiei statisticc, mirimea efectelor

variabilei independente qi m6rimea eqantionului. M*rimsa eqantionului


248

ct

Md

* As, unde:

diferenyelor sau metoda Cohen.

Shaugnessey et"
lrutere

Puterea unui test statistic este condilionati de

Md este media diferenfelor observ-ate iar As este abaterea standard


(Vadum pi Rankin. 1998). Aceasti rnetodd poarti nurnele de media

au erori de variafie mai mici (variafiile intraindir,id sunt mai rnici dec6t
deosebirile ?ntre indivizi).

cu d, se poatc calcula cu formula d

al. (op. cit.) consideri c5

apa-zisa analizd. de

a unui experiment trebuie efesfual$ inc6 din tbza de prorectare a

lrlanului. in acest scop autorii propun unn6toml algoritrn eu doi paqi.

Estimarea

mirirnii

efectelor variabilei independente pe

baza consultirii rezultatelor unor experimente in care a

fbst implementati variabila car ne intereseazi. Este vorba

de a anticipa dacd efecte variabilei manipulate


experimental vor fi greu sesizabile (efecte mici), mediu
sau usor detectabile (efecte de mirime mare).

Alegerea din tabele de putere

a mirirnii

Efectele cele mai mici sunt sesizate de testele statistice cele mai
putcrnice (Shaughnessey, et. al", op. cit")

intre puterea testului statistic gi num5rul de subiecli existi o rela[io


logaritmicS.

eganticnului

necesar[ detectSrii efectelor estimate.

Pentru

anumii5 magnitudine

a efectelor qi peniru o anumiti

putere a testului statistic rezulti un numlr optim de subiecfi. Aceste relafii


matematice sunt de obicei prezentate in formf, graficd.

6. 6.

2 Mdrirnee eqantirsn w lu i fu ncgie cle mdrimes efeaelor

Nofiunea de mirime a eftctelor a fost teoretizati de .1. Cohen


(1988). ca pe un raport intre varianta intergrup qi varianga
intragrup.
Aceasti temi este tratati pe larg

?n g 6.9.1 4

cohen a prezentat mirimea eqantionului ca pe o funclie a mirimii


efectelor, parametru pe care l-a impirfit in trei niveruri: efecte de mdrime
redus[, efecte medii qi e&cte de mirime mare. pentnl un experirnent
av$nd

100
90
80
1A

60
50
40
30
20

i0
0

implementati o variabild independendentd cu trei niveluri este nevoie


de
un eqantion

50

100

1_50

Figura 18. Mdrirnea eqantionului flrncfie de


puterea gi de magnitudinea efectului

'
.
.

de 30 de subiecti pentru a surprinde efecte mari;


de 76 de subiecfi pentru efecte medii:

Astfel, pentru un efect de mirime medie qi pentru o forf6 a testului

de 464 de subiecfi pntru a detecta cele mai mici

statistic de 80% rezulti un numir de 65 de subiecfi per grup. Pe o aceeaqi

efecte.

curb5, corespunzitoare unui anumit efect estimat, cu cAt alegem un control

mai puternic cu atAt este necesar un numdr mai rnare de subiecli. Dc


asemenea. putem obline

un plan mai pr"rternic cu un numdr mai mic

25A

251

de

subiecti por grup cu cat sfcctul estimat este mai mare, respectiv cu c6t
r

aliditatea interni este mai mare.

o funcfe logarinnici. Potrivit acestei relafii, o *roare standard a mediei


cgal6 cu unitatea poate

fi

atinsd de un egantion de aproximativ

l0 subiecfi.

6.6.3 Mdrimea e$ilntionului


funcqie de eraaret standard a rnediei

Mctsurney (op. cit.) trateazd" problema stabilirii numdrului de


subiecfi care

si fie

cuprinqi in experiment in relalie cu eroarea standard a

mdsuritorii. in formula urmdtoare o'" este eroarea standard a mediei. iar


este abaterea standard a

()
a)

mdsuritorilor variabilei dependente.


q
d)
tr

ox

rrl

Ji/
Se observi cd pentru

reduce eroarsa standard

a mediei

la

jumdtate ar trebui si dublSm ridicina pdtratd a numrrului de subiecti ceea


ce ecirivaleazi, de

fapt, cu

Pornind de

abaterii standard

miri

de patru

160

xt..-xi\urlrdr ^..L:^r:
Juur(,L!|

Figura 19. Relalia dintre precizia experirnentului gi mdrimea


E^--.:^-..1..:

LDdrilrurlurur.

A l^-r^-^

^udpldrr

i,.-X
f,t^D-,*^.,
/^^:r\
lvrLDurrlEJ \r4J.Ll1,l
uupd

ori numirul de subiecti.

la diferite valori ipotetice ale abaterii standard qi ale

reprezentiri grafice

l0 40

infinitate de curtre ca

Pentru a reduce eroarea la jumitate ar trebui rndrit de patru ori

de mai sus. Pentru o colecfie

nurnirul de subiecfi, adici ar trebui un eqantion de 40 de subiecli. Graficul

mediei se poate obline

ale formulei matematice

de valori ale variabilei dependente av8nd abaterea standard de 3.16,

se

poate obline, pentru relafia eroarea standard a mediei -, numdr de subiecti.

care descrie aceasti funcfie el'olueazi aproaps asimptctic cu abscisa


1lcntru eqantioane mai mari

de 160 de subiecfi, cesa ce inseamni cl

dincolo de aceastS dimensiune sporurile ?n precizia experimentelor sunt


ncscmnificative chiar dacl dublSm num*rul de subiecti. Bineinteles- relatia
252

253

precizie-numir de subiecli este valabili numai pentru colecfii de date cu

3.

abaterea standard egal5 sau apropiati de valoarea

Dimpotrivi" rispunsuri ca cele care urrneaz[, construite pe criteriui

3 . 1 6.

Nu ?nri amintesc s5 fi arut situalii dificile, etc.

fiecven.tei ne oferS posibilitatca de a el'alua sirnptonratologia arrxioasi.

f. intotdeauna
6.7 Construirea

propriului chestionar tu instramext

de tercetare

a rr--^^i
Z. tJIIEUII

3. Rareori

in

construcfia chestionarului, ca instrument de cercerare- estc

esen{iali alegerea de

la

inceput a tipului de ?ntrebiri.

vor fi

acestea cu

rispuns deschis sau cu rispuns inchis, la alegere?

dintre alte citeva rispunsuri care sunt date" in acelagi numir" pentru fiecare

in cazul

acestor intreb5ri. cercetdtoml trebuie sd construiasci o

schemi de rispuns cu toate variantele

ca.rs au relevanli pentru variabila

ci un astfel de demers presupune o


in legituri cu anxietatea qi cu eventualele

dependentd mdsurati. Este evident

documentare serioasi

operationalizin ale acestei nogiuni care au fos{ infreprinse in alte cercetdri.

si fie nivelul
La intrebarea,

De exemplu" variabila dependenti misuratd ar putea

arxiet5lii induse ds dificultatea sarcinii

experfunentale.

,,Avefi suficiente rezele de energie pentru a face

prea multe variante de rispurs, fie ca un stadiu incipient al constmirii unei


scheme de rispuns, cdnd se inventsriazi repertoriul rispunsurilcr posibile

intrebirile cu rdspuns deschis solicitd subiecfilor si construiasci


propriul rrspuns. cele cu r*sprms inchis presupua alegerea rispunsului
intrebare.

intrebhrile cu rispuns deschis sunt utile fie atunci cend existi mult

fali situaliilor dificile?"

la o anumiti categorie de subiecfi.

intrebirile cu rispuns deschis prezinti avantajul oblineni unor


infonnafii foarte variate dar gi dezavantajul c6 implic5 serioase dificultSli
dc cuantificare in vederea evidcnfierii anunritor modele comportamentale
sau atitudinale la subiec!ii investigati.

in
chestionar

general forma rlspunzurilor inchise poate sd vaneze de

la altul. Funclie de

obiectivele" urmirite

in

un

cercetare fonnatul

rispunsurilor poate cuprinde rdspunsuri exhaustive de tipul ,,DA


.,Acord-Dezacord" etc. Creqterea preciziei

la

Nu",

rnisuritorii poate fi realizati

daci se utllrzeazd diferite sciri de el'aluare. Acestea pot varia funcfie de

cnteriul general

de

evaluare care poate

fi criteriul frecventei

existl mai multe rispunsuri posibile" dar unele, ca cele care urmeazi, nu ar

comportamentului (vezi mai sus), criteriul impcrtanlei (foarte mici" medie,

avea relevan!5 pentru scopul ccrcetirii:

rnare, foarte mare), criteriul probabilitdlii (foarte limitat5, limitati,

1.
2.

Nu am reflectat niciodatS suficient asupra accstui fapt.

rrroderaii, rnare, foarte mare, etc). Scirile de evaluare pot

Nu-mi dau seama.

privinta num5rului de gradagii care pot


254

255

fi

fr diferite in

de trei, cinci, qapte, nou[. Sunt

prcferate numerelo impare deoarece pennit

reprezentare mai

exacti

miilocului scirii unde se situeazi valorile medii. in cazul chestionarelor


mai elaborate, gradagiilor de pe scari
care permit

li

se ataqeazi descriplii sau ancorc

o evaluare mai finf, de citre

persoanele IErd antrenarnent in

utilizarea acestor instrumenle de evaluare.

irrvestegte

mai mult tinrp in aceasti faz6 cu atit creqte

cxperimentului pentru cd trebuie precizat, calea principali de

ru

cxactitatea datelor obfinute

precizia

creqte

depinde doar de mdrirnea egantionului ci in

primul rind de organizarea judicioasi qi de derularea riguroasd a


procedurii.

Dintre intrebirile cu rispuns inchis se detaqeazi cele cu alegerc


fortaitit. Acestea controleazi foarte eficace tendinlele subiecfilor

de

falsifi care a rispunsurilor"

6.9 Valorificarea

gi interpretarea datelor experimentale

in multe situalii, c6nd sunt cerctate aspecte delicate cum sunt cele
privind consurnul de droguri sau comporiarnentele antisociale, obfinerea

cooperirii subiectului implica misuri speciale pentru asigurarea de

pentru subiect, a confidenfialitftii rispunsurilor la


",vizibil5"
chestionar. un tip de chestionar care are astGl de facilitS,ti a fost realizat
rnanierd,

de Stanley Warner

in

1955 (Vadum gi Rankin" l99S)" El este prevlzut cu

un sistem de rlspuns care permite pdstrarea secretului dat de

fiecare

subiect dar permite calculul procentului de subiecli dintr-un lot care au dat
un anumit tip de r5spuns.

El'aluarea consecinplor nnui experinrent se bazeazd pe descnerea


rczultatelor

sale. Aceste rezultate sunt de cbicsi oblinute pe egantioane

care au fosi extrase din populafia genercld. Ele fac obiectnl inferenfelor
statistice prin carc efectele observate la nivelul variabilei dependente sunt
atribuite manipulirilor efectuate

?n

variabila independenti.

intrucit cercetibrii nu opereazi de obicei cu intreaga populalie,


so pune problema: Cit de consistente sunt rezultatele obfinufe? Amintrm
ci populafia cuprinde toate datele care intereseazi cercetitorul, in timp ce
cEantioanele reprezint6 doar

partifii ale
Pe de altl parte experienla
"tcestora.

arati ci existd diferenle intre eqantioanele extrase din

5.8

Pretestarea

aceeaqi populatie.

Cea mai bun6 cale de a rispunde la ?ntrebarea de mai sus este, aqa

cum am vieut in, sf, repetim experimentul pe alli subiecli, alte situalii qi cu
Este un experiment la scari redusd cu rclul de a incerca ptanul pi

procedurile. Odati cu el se intrevid unele dificultS"ti $i se elimind o serie dc

imperfrcfluni la niv$lul planului experimental qi al procedurii. Cu c6t


256

alli

experimentatori,

ca o nrodalitate de a'i verifica, in

lidclitatea (consistenfa) gi validitatea externi"

sc

25',7

acelaqi timp,

Totuqi, replicdrile nu sunt totdeauna posibile, motiv pentru


care
cercetitorii incearci si emiti concluzii pe baza datelar
oblinute, verificdnd
generalizabilitatea lor dincolo de cadrele
eqantionului utilizat. in acest scop
ei utilizeazi inferenla statisticd.

6.9.

descriptive nu ne dau prin ele i'sele posibilitatea


de a trecide daci
modificirile observate ?n comportarnentul subiecfilor
de experiment sunt
sau nu sunt rezultatul ma'ipulirii variabilei independente.
Aceasti

aplatiza acoste diferenle. in

Datoriti erorii de varialie este posibir ca diferenfe existente intre


rnediile grupurilor experirnentale sd nu se datoreze variabilei independente

ci diferentelor dintre indivizi in cadrul fiecirui grup {i mai ales intre


grupuri.

6"9.t.1

peste efectele variabilei

independente se poate suprapune acfiunea

unor variabile care .trn de


diferenlele existente intre subiec;i. Este adevirat
cE randomr zatea, ea
metodr de repartizare a subiecfilor la grupuri gi grupurilor
a
la condiliile
experimentale, egalizmzd, in bund parte aceste diferen{e,
dar efecful ei este
focalizat mai ales pe deosebirile dintre grupuri,
cu scopul de

a re face

comparabile.

validitatea interni a experirnentului, aqa cum am v'zut


anterior
(4.1.1), este condifionati de eliminarea surselcr
rle variafie strdine qi
a

explica!iilor alternative- care re surt asociar.e.

varialie.

asn* metoda cea mai larg utilizati pentru a evalua


rezurtatelc
expenmenfelor al csror plan cuprinde gnrpuri independente,
alocate prin
randomizare Ia diferitele niveluri ale variabilei
independente. Statisticile

ci

avut loc prin randomizare tocmai pentru

interiorul grupurilor riman destule diferenle ?ntre subiecli care produc aqa
zisele variafii nesisternatico, subsumate denumirii genericr dt eroare de

Inferen(* stutistlcd

imposibilitate esfe detenninatd de faptur

rofbri aici la diferenfels care se mai mengin intre gnrpurile experimentalo


comparate in pofida fuptului ci repartipia subiectilor la aceste grupuri a

cu privire ra

faptere

experimentale observate. cauzele altemative (sursele


strdine de l.anatiei se

Testttl ipotezei de nul

cea mai utllizata metcdi de inferenfi a unor concruzii plecind de


la eqantioane de date este aceea a ipotezei de nul.

Testul ipotezei de

nut

ne ajut5

si

decidem

dacr

efectele

observate intr-un experiment se datoreazi variabilei independente sau

crorii de variafie. Acest test statistic pr$supune ca subiecpii celor doud


grupuri comparate au fost extraqi prin randomizare dintr-o pcpulalie mult
nrai numeroasi. Totuqi, Fisher. referindu-se la aceasti metodi, consideri

ci

testul

t aproxirneaz[

foarte bine testul de randomizarc chiar atunci c6nd

grupurile comparate nu sunt extrase dintr-o populaiie foarfe largi


{vadum
qi F*enkin, 1998).

Testul ipotezei de nul presupune urmitarii paqi:

258

259

l.

Rezumarea dateror obfi*ute

prin statistici descriptive.

95 de cazuri qi ne vom ?nqela in cinci dintre ele dacd. vorn afirma afirmfun
rnedia.

deviagia standard, abaterea standard a mediei,


etc:

2.

Avansarea ipotezei de nur potrivit cdreia r.ariabiia


independenti
nu a avut nici un efect asupra variabilei dependente;

'

cu ajutorui teoriei probab'itilii, mai


probabilitilii ca datele obfinute in expenment

sd se datoreze intdmplrrii, fapt afinnat ?n ipoteza


de nur, notafd cu

H0. Dacd aceasti probabilitate este mic4 ipote z-a de nur


se
respinge qi se ccnchide cd elbctere obsenate
in variabila
dependentd

au fost cauzate de variabila independenti, deci ci

ipoteza qtiinfificd, notati Hs, este adevi"rati.

Testul ipotezei de nul nu fumizeazi certitudini


ci doar probabilitili
care ?nclini' fie

nul' sunt

in sprijinur ipotezei gtiin{ifice, fie ?n sprijinur rpotezei de

ca fiind semnificative statistic acere rezultate


care intnnesc o probabilitate de minim 9-59{
de a fi cauzate

considerafe

experimentale

de variabila independenti, sau o probabilitate


de 5% ca ipoteza de nul

s[

fie adevirati" Niverur de probabititate ares de


cercet5tor la care ipoteza de
nul poate fi respinsd se nunegte nivel sau prag
de semnificalie. Din motive
iesne de inleles nivelur de semniflcafie trebuie
fixat inainte de ?nceperea

cercetirii (Shaug'essey, 1999). Altfer, apare tentafia


de alege acest nivel
astfel incAt ipoteza qtiinfificI si fie confirmati
cu arice pref.

in mod curent pragur de semnificafre de 5% este interpretat


astfel:
Dintr-o sutd de repliciri ale experirnenturui nostru. yom
avea rJreptate in
260

schimbdrile

in

variabila dependentd sunt cauzate de variabila

independenti.

Totuqi, aceastf, metodd de inferenfi statistici testeazd adevdrul sau

aul qi nu a ipotezei qtiinlifice care este testatd de


cxperimentul insuqi. De aceea ar fi mai nimsrit, asa cum vom vedea mai
fa.lsitatea ipotezei de

Testarea ipotezei de nur,


precis detenninarea

ci

dcparte, ca interpretarea fesfului sd fie efsctuatd in termsnii ipotezei de nul,

dupi cum urmeazi: dintr-o 100 de testiri ale ipotezei de nul, in cinci
dintre ele este posibil sE se producd faptele experimentale agteptate, chiar

daci

ipoteza de nul ar

fi

adevdratd.

intr-o formi plastici am putea spune c[ fiecare efect aqteptat care


se produce este

o palmi pe obrazul ipotezei de nul. Ea nu poate suporta

lbri si fie ccmpromisi mai mult de cinci palme, sesa ce ecLivaleazi

cu

pragul de semnificalie.

Este posibil

si

greqim uneori

fap de biata ipctezd

de nul gi

si

pilmuim deqi spune adevirul, anume cd efectele observate nu sunt cauzate

de variabila

independent5..

Deci pragul de semnificatie exprimi

probabilitatea de a comite o eroare de tip

I,

adici de a respinge ipoteza

nul in condifiile ?n care aceasta este adevxratd. (Reamintim

tip I apare atnnci cdnd ipoteza de nul

ci

de

eroarea de

este respinsr deqi aceasta este

adevdratb. Ea este contrclati prin testul ipotezei de nul.)

Am putea si

reducem

tipul

de eroare alegdnd un prag

de

semnificafie cu mult rnai mic, de exemplu, acceptind cd. difir-o mie de


teste ale ipotezei de nul doar

in unul dintre ele variabila independentl ar


at1 I

L\t

produce efectele scontate chiar dacd ipoteza de nul ssfe adel.irati. Totuqi,

o restrdngere atit de mare a pragului de scmnifica$ie poate cregte riscul ca


cercetdtorul sd comiti eroarea de tip II. {Reami*tim ci eroarea de tip II

consti

in

admiterea ipotczei de

nul c6nd

falsi. Ea estc
controlati printr-un plan experirnental care asigurd controlul sel,er al
variabilelor gi replicarea experimenhrlui, fapt care faciliteazd depistarea
efectelor reale ale variabilei independente.

scmnificafle, (comunitatea qtiinlificd accepti un

-i'lo) de a avea lcc sau ca o probabilitate .,q" de a nu se produce" unde: p

experimentul este mai

Astfel, putern afirma cd un efect este posibil in 100-q % dn cazrri


qi/sau nu este posibil5 ?n

qansele de producere ale celeilalte.

Aceastd stare de aparent relativism. proprie gtiintei moderne, nu


certitudinile in qtiinld stint statistice

iar

psihoiogia nu

face excepfie de la aceasti reguli. Aga cum,.iurlicios constatd shaugnessey

et.al (op. cit. p. 248i" acesta este nrativul unei amrmite prudenle specifici
concluziilor uncr cercetlri bazate pe inferenla statistici.

Astfel, cercefitorii
",rareori utilizeazi cuvdnful dovedesc cdnd
descriu rezultatele unui experiment care a implicat statisticile inferenfiale.
In schimb ei descriu rezultatele ca fiind consistente cu ipotezele.
confi rmdnd

sa:n

suport dnrl ipo

t e ze I e

.-

cd
'izut testei semnificafiei ipotezei de m-rl (nurnit qi testul
,,t") estc susceptibil de doui abordiri difcrite" Elc sunt posibile rleoarece

unui el'enirnent poate fi estimatd in tennenii

teoriei

probabiliti,tii din doui perspective: ca o probabilitate


,.p"" numiti nivel de
262

aceleagi

coirdilii).

ipoteza de nul afirmd ca remltatele experimentutui (de exernplu di&renfa

intre mediile grupurilor comparate) sunt nessrnnificatir.e, accstea


datorandu*se intinrpldrii sau erorilor de egantionare. iestul ..1"
conducdndu-ne la adevSrul sau falsitatca ipotezei de nul. prin respingerca

acesteia confirmim ipoteza qtiinfificx

obselate

?n

in

care se afirmi cd

efectele

variabila dependenti sunt cauzate de variabila independenti.

J. cohen {1995). J. shaugnessey et. al {op, cit.) avanseazi o perspectivi


oarccum diferiti a testului ipotezei de nul, dezvoltind consecintele logicc
ale definiliei de pe celilalt versanf al interpretdrii. Autorii citapi anterior
considerd c6, intruc"it testul ipotezei de nul pleaci de la premisa

ci

ipoteza

de nul este adevdrati (variabila. independentd nu produce nici un efect


asupra variabilei dependenlc) logic este

Am

producerea

% din caarri (cazurile se referi la situaliilc

Am putea vorbi de o interprctare de trp elasic, potrivit circia

se poate ctrserr.a cd existd un adevdrat csrc !.icios prir,,itor la cele


doui tipuri de erori. Restr6ngerea prolrabilitrtii uneia dintre ele creqte

ci

l00p

in care testul ipctezei de nul ar fi repetat de 100 de ori, ln

corect proiectat cu atAt fo4a concluziilor salc va fi mai mare.

inscamni dec6t

=,

100% - q.

aceasta este

cu cit

p rnai mic sau egal cu

si

considerim

c[ el determini

probabilitatea ca diferenlele inregistrate cu privire !a variabila clependenti

fie semnificative, dacr ipoteza de nul este adeyrratd. Daci aceasti


protrabilitate este mici ipcteaa de nul este respinsi qi se conchide ci
sd

cfectul variabilei independenk estc unul semnifictzfiv ststistic. ..Cheia


1.a

?nlelegeni testului ipotezei de nul

p- zaQ

este inlelegerea faptului

sutrliniaz{ J. shagnessey et" al {op. cit..

ci utilizim

intre preferinfele bdrbaflor {media

legile probabilitdtii pentru a

,, ...

ci frctorii intimplatori

care au cnprins 1000 de femei gi, respectiv 1000 de

constituie singura cauzd a acelui rez*ltat

se

frri

produce dacf, ipoteza de nul este adevdrati".

urmitorul exemplu va face mai intuitivr deosebirea dimre


doui puncte de vedere. s5 presupunem

ci in urma derulirii

valoare practic6, deci frrd sd ne poate conduce la o concluzic

aceste

dobdndegte valoare interpretativd din punct de vedere psihologic

unui anumit

daci are o anumit[ magnitudine, care poate fi evaluatd prin metoda

estimirii mdrirnii efectelor, care va

de p :

.02. Potrivit interpretirii clasicc existi gs % sanse ca ipoteza


qtiinfificd s5 fie confirmatd de rezultatul obfinut qi z % sanse ca ipoteza

si fie adevirati.

fi

discutati in subcapitolul

consacrat analizei de varianl'6.


z.

Concluzionarea nejustificatd

ci un experiment are validitate

interni numai pentm cd a produs rezultate semnificative din punct

Potrivit interpretirii propuse de J. Shaugnessey et. al (op. cit.)


existi doar 2 o/o qanse sd existe un efect semnificativ statistic al variabilei

de vedere statistic. Autorii atrag atenlia

in forma rezultatului obfinut, in condiliile in care, de fapt,


ipoteza nul6 fiind adevSratS, nu existi nici un efect real al variabilei

prin confuzia dintre

independente asupra variabilei dependente.

rezultate nu pot

independente,

Din

aceastd perspectivi autorii

ide*tifici patru posibile erori

?n

interpretarea testului ipotezei de nul:

1.

ci

existA nenumirate

cazuri c6nd experimente cu a slabd validitate interni, caracterizate

efctele variabilei independente

qi

ale

variabilelor str6ine, au dat rezultate semnificative statistic. Aceste

care

fi

interpretate ?n lipsa calitaiii validitSfii interne

eliminl riscul confuzici qi al explicaliilor alternative.

inlelegerea eronati a testului ipotezei de nul ca o modalitate de a

confuzia dintre semnificafia statisticr

a,

unui rezultat qi valoarea sa

practicd qi interpretativd. Un rezuitat experimental poate

semnificativ statistic f5,rd

poatc

pertinenti. Un fapt experimental care este semnificativ statistic,

experiment gi a statisticilor aferente, un amnnit rezultat are o probabilitate

nul5

birbaf|

sd fie semnificativd statistic la un nivel de semnificafie de "01, dar

.,IJfl rezultat statistic semnificativ este acela c&re are doar o mici

probabilitate de a

,5.5) gi ale ferneilor (media

=5.6), observati ?ntr-un experinrent cu douS grupuri randomizatc,

estima probabilitatea unui rezultat numai ahrnci cand plecdm de la


supozilia

s[ aibr

neapirat

si

fie

semnificafie

psihologicS. Acest fapt este posibil deoarece semnificafia statistici

ca ipoteza de nul sI fie adevdratd,,


?n concluzii de acest tip:" Probabilitatea de

determina probabilitatea
confuzie confinutE

obfin*re a acestor rezultate doar ca unnare a intimplnrii este mai

mici dec6t .05"" (J. Shaugnessey

este dependenti. de mirimea egantionului. De exemplu o diferenfi

265

et" al op. cit", p. 250).

Formularea oste eronati- argumenteazB autcrii citali, deoarece

testul ipotezei nul

nu

estimeazd probabilitatea ipotezei de

adevirati. intrusit intreaga procedurS

nul de a fi

se bizuie pe presupunerea

ci

ipoteza

de nul cste adevirata

analiza datelor exprimate grafic. analiza interv*alelor


cstimarea

mirimii efectelar cauzate de variabila independenti

in cauzi estimeazh

c6t de probabil

este

Cohen (1995, p. 1$02) dupi o criticE pertinenti a lirnitelor testului

semnificafiei ipotezei

probabilitate este mai micd de .05 atunci ipoteza de nul este respinsi. De

incurajatoare:

citali, fomrularea corecti a concluziei ar putea fi

urmdtoarea: ,.Rezultatele se vor produce cu o probabilitate rnai

ci

mici de .05

ipoteza de nul este adevrrati" J. shaugnessey et. al op.

probabilitifii unui rczultat experimental

ca

o expresie a repetabilititii efective a acelui rezultat daci experimenful va

replicat. Revenind la exemplul anterior, probabilitatea cle p

ci

fapt*l experimental va

experimentul va

ci

,, ... Dispunem de un anasamblu

sI

de telxrici stafistice, care,

u$ursze eforturile noastre.

Daf dat fiind

dificultalile inductiei statistice, tre'truie sd ne Llizutm in cele din ui-nii, aqa


cum au procedat cercetitorii din trecut, pe repetarea experimentelor".

De asemenea, calea esenfald r6nr6ne pcrftcfionarea sau stipinirea

Interpretarea eronati a

siguri

de nui" formuleazi unnitoarea concluzie

utilizate inteligent, pot

cit., p. 250).

un indiciu

asupra

variabilei dependente, prin care se poate 4rt-tge la un ni"-el acceptabil do

rezultatul experimentului daci ipoteza de nul este adevir-ata. Dacd aceasti

presupunind

incredcrc.

incredere in rezultatelc experimentale obtinute"

Dimpotriv5, testul

aceea, conchid autorii

de

fi

repetat de 100 de

un rezultat va

fi

fi

oblinut

fi

.02 nu este

atit

a teoriilor care explicfr faptele gtiin$fice abordate experimental, c6.t qi a

tehnicilor de misurare" fapt care pennito formularea unor ipcteze c6t mai
testabile qi cregterea validitdtii inteme a experimentelor.

in 99 de cazuri daci

cri. Dimpotrivd. singura cale de a fi

repetat este aceea de

a replica

6.9.1.2 fu{etoda i*ferusleloy de fncredere

experirnentul

insuqi.

confruntali cu atatea posibile capcalle ale metodei inferenlei


statistice studentii qi tineni cercetitori ar putea incerca un anumit
sentiment deconcerlant. lfotuqi
cdnd vor

si

ei au suficiente rnofile si fie increzitori

generalizeze rezultatele experimentelor pe care le ?ntreprind.

Tcstul semnificatiei ipotezei de nul


tcsting) poate

fi

e{Hsr * null hlpothesis significance

completat cu o serie de tehnici de analizd, ca de eremplu

Metoda ipotezei de nul, care testeazi dac[ diferenfele inregisirate

in variabila

indepeirdent6, are

pot

fi

atribuite variafiilor provocate in variabila

serie de inconr,"eniente care a.u fost sernnalate de o

serie dc autori (Cohen, 199-5, Loftus, tr996, Radu, 1992).

Nu este de mirale

ci

cercetitorii iqi orientea;d alenlia qi spre alte

rnetods de a efectua infcren{c riguroase pomind dc la colectii de date


ol-r

266

dependentd

finute prin eqantionare.


267

Intervalele de ?ncredere sunt utilizate pentru compararea grupurilor


implicate in expenment.

situa media populaliei pe baza mediei eqantionului, a erorii standard a

qi a

pragului de probabilitate acceptat de

(Shaugbnessey et. al., op.

stabiti marginile de eroare ale unei misurltori echivaleazi cu

indicarea limitelor in care- cu o probabilitate de aroare de cel rnult 57o, ar

Un interval ds ?ncredere este c estimare a limitelor in care se va

mediei

totalitate.

cit)

putea sd se situeze valoarea adevdrat[


populaliei.

Iati un exemplu: Si

experimentator

presupunem cd cercetarea preftrintelor pentru

bluturi rlcoritoare, efectuat[ pe un

intelesul no,tiunii de intental de tncredere este corelat cu acela al


ternrenului dernargine de eroare.

Marginea de eroare reprezintd estimarea diferenJei dintre o

a unei anumite caracteristici a

e$antion reprezentativ din populalia

elevilor de liceu constati

c[ o anurniti

persoanele intervievate,

cu un prag de probabilitate de 5 To.

marcd este preferati de 55 % dintre


Aceasta

misurltoare obfinut6 pe un eqantion qi valoarea adevdrati care este propne

cI procentajul adevirat, care ar t:-ntlta daci studiu ar fi efectuat


pe ?ntreaga populafie tinti, s-ar situa tntre 55 plusiminus 5, adici ?ntre 50 6i

populaliei din care eqantionul a fost extras prin tehnica studiilor de sondaj.

6A %.

inseanmi

Marginea de eroare arati cflt de biue aproximeazl rezultatele unui sondaj

caracteristicile adevirate ale unei populagii.

Ea sste determinati

O estimare mai riguroasd a limitelor probabile in care se situeazi

de

rnirimea unei caracteristici a populafiei ginti se realizart prin metoda

mdrimea eqantionului gi de nivclul de incredere furagul de probabilitate

intervalelor de incredere, deoarece, pe lAngi pragul de probabilitate se ia in

acceptat de cStre cercetitor). Cu cdt egantionul oste rnai mare, deci cu cAt

calcul qi eroarea standard a mediei.

qansele ca

tot mai multe

eqantion sunt mai mari-

caracberistici ale populaliei

si

se regiseascl in

ci

se

determini cu f,ormula:

cu atdt rnarginile de eroare sunt mai apropiate.

Amintim ci nivelul minim acceptat de comunitatea qtiinfifici este de 95 o


ceea ce tnseamni

Intervalul de incredere

se admite cd

eronate. Este un fapt curent

ci

tntotdeauna

existi diftrenfe intre valorile

adevirate care s*ar obline daci o misur[toare ar irza ?ntreaga populafie

gi

rezultatele care decurg din consultarea unui anumit egantion. Diferentele


sunt determinate de o serie de facton
eqantionare. pe care randomizarea

cr:x+

din 100 de estimdri 5 dintre ele si fie

ii

intimplltori, curn este cazul erorii de


poate limita dar nu

268

ii

pcate elimina in

[,F)

n-,,

Unde:

CI- interval de ?ncredere (confidence interval)

.Y media
MScrror - eroarea slandard a mediei

269

I crit

val^area lui t penfru utl {rnz,mrt prctg ifu prttb*bilit*te


ft,tivel
fncretlere.) Ei pentru tm anumit numdr de grttt{e di: li{ssrtate
df

cle

{degree

of

.freedom)

standard

pe care l-au adoptat rnajaritatea programelor statlstlcc

pL)

computer. (Vezi tabelels cars unneazd. S qi lCI.)

Este ade'irat

nu au ca

Rezultatele acestili rnetode statistjce sunt prezentatc hrtr-un tabcl

ci

multc dintre cercetdrire cu caraster experimental

prsocupare principali estimarea unor valori ale


variabilelor

dependente

la nivclur unei

anumite pcpuratii. Totugi .,importul.,


problematicii marginilor de sroare gi al intervalelor
de incredere din
domeniul sondajelor sociologice este bencf;c pentru psrhologia
experimentald

daci

il

transferilm

in estimarea

difbrentelor cauzate la

nivelul variabilsi dependente de c6tre varialiile va.riabilei


independente. ca
o alternativi la metoda testirii ipofezei de nul.

6.9.

I.

experimental. {a} cu

grup'ri

cie

varianli fiincfic de tipur de model

independnente qi {b} cu rnSsuritori reperate.

I AN{}YA pe?itru gn&plrri inclependente

6.9. 1.3.

Valorificarea completl

datelor gcnerate de

fbctorial se realizeazd prin analiza de r..arianti.

coloana intitulati sursa- suni irccuie surseie de vanalic. Aici


sunt trecute ofectele principale ale var-iabilelor. interacfiunile dintre elc gi,

sutr denumirea de eroar, un factor care semnificd. amploarea efectelor


produse de cStre variabilele nscantrolate.

A doua colcanb prezintd pentru fiecare dintre sursele me'tionatc


gradele de iibertatc. Pentr-u fiecare variabili. gradeie de libertatc
sc
calculeazd scizind unitatea din numirul nivelclor, co'diliilor sau
nrodaiitifiie facton:lui respectiv. Gradele de liberf;ate a ilteracliunii diptrc
doui variabile se determini prin prociusul gradelor de liberate ale fiecirci
variabile. Gradele de libertate pentru factoru! eroare rezulta prin scidcrca
din numdrul de subiecti padcipanti a nurn.indui de condilii experimentalo

Ansliztt tfe vsrianld ANt)rA

vom trata separat analiza

in

un

experiment

sau tratarmente. Acest num5r, a$a cum am ar5tat, *ste egal cu produsul
modalitdlilor sau niveielor factorilor (variabilelor independente).

intt-un plan experimental cu grupuri indepe*dente (randomizate)


existi trei mari surse dt: variafie. prin sursi de varia,tic inlelegem variabilc.
factori sau condilii care influcn{eazi rezultatelc experimentului, respcctiv,
care produc efecte asupra variabilei depcndente.

Degi alocarea subiecfilor la gnrpurile uiiui plim experimental qi a

la condi$ilc experimentale are ioc prin randomizarc.


individr"ralc, atat ?ntre subiecfi la nir.elul grupului cat
Ei

grupurilor inse;i
di&:reniele

diferenfele dintre grupuri, nu poi

fi

complet estompate. Aceste diforente sc

270
271

constituie

in

doud dintre cele trei surse de variagie gi anume vanafia

intragrup, pe de o parte $i varialia intergrupuri, pe de alti parte.

A treia sursi de variagie o consdtuie acfiunea cauzativi a vanabilei


independente. Modificarea ei, de-a ruog,rl unor niveluri.
este de agteptat

si

in mirimea variabilei dependente Deci


variabila independenti constituie o sursi de variafie sistematici,
spre
determine

varialii sistematice

deosebire de primele

dour, subsumate termenului de eroaffi de variagie,


care se datoreazl diferitelor tipuri de diferente individuate dintre
subiectideci unor factori int6mptdtori

cercetitorul este interesat

si

ze vaf,afia sistematicd
intergrupuri determinatd de variabila independenti gi si minimi
zeze cele
doud tipuri de varia,tie tntfimprdtoare qi anume variafiile intragrup qi
maximize

cfectul datorat lariabilei independente este mai mare decit acela care c
aqteptat ca unnare a

erorii

de variafie (Shaugnessey, et.al., op.cit.). Testul

F este un raport ?ntre varia:rfa intergrupuri gi larianfa intragrupuri. Trebuie

inci o dati precizat ci varialia existenti intre grupuri insurneazi vaia[ia


datoratd, ercrii de egantionare, pe de o parte qi variafia sistematici,
introdusd de variabila independentf,, pe de

un plan experimental ar putea

fi

alti parte. Ar fi

ideal dacd, intr-

separat efectul variabilei independente de

eroarea de variafie. cum acest lueru nu este posibil, Fisher a imaginat un

raport matematic in care eroarea de varia[ie apare qi la numi.ritor gi la


numitoq acest fapt facilitand decelarea contribufiei vanabilei independente
la vananla totald intergrupuri.

intergrup.

semnificafia statisticE

grupuri poate

li

a diferen{ei intre mediile a

fiecare doud

diferite de subiecli. este nevoie

mai multe grupuri pentru

t, dar atunci c6nd variabila


cirora li s-au repartizat grupuri

si

se

ia

este analiza de varianfi.

ANOVA.

Analiza de varianfd este un test de inferenti statistici, numit


testul
numele celui care l-a conceput, statistician*l Ronald Fisher)
test

focalizat pe sursele de variafie intr-un cxperiment pentru


a evalua daci

*ruiiotio

sistematic{r

eroereu de var iatie

variabilei dependente. in astfel de situafii tehnica de inferen{d


statisticd cea

F (de la

Yariatia intre grupuri


Variatia int ragrup

eronred de variotie

?n ccnsiderare diferenlele dintre

putea conchide daci varia"tia variabilei


independente de-a lungur nivelelor sale a av*t we-un
efect asupra

potriviti

controlati prin testul

independenti are mai murte niveluri,

mai

Potrivit ipotezei de nul nu existi nici c rariafie sistematici intre


grupuri, respectiv variabila independenti. nu produce nici un efect.
consecinfa logici este acoea cd, daci ipoteza de nul este
valoarea

lui F va fi

egalS cu unitatea"

ader,'d.ratd

iar dacd este fals[ raportul va fi

supraunitar- Egalitatea num6r6torului cu aceea a numitorului. pentru cazul


cand ipoteza nulS este adevdratS, este doar una ipotetici, deoarece, cel mai

272
273

u
:l
.::

adesea. estimefea erorii de variafie iufre grupuri este mai mare decet aceea

intragrupuri, acest fapt datorindu-se factorilor intAmplitori. Valoarea lui F


trebuie s5 fie suficient ds mars astfei incdt. potrivit logicii exprimdrii lui
Shaughrmesey {Shaughnnessy, et.

al. op cit.), dac6 ipoteza de nul

este

adeviratS, probabilifatea lui F s[ fie mai micS de .05.. ceea ce echiraleazi

cu afirmalia: Valoarea lui F trebuie

si

f,re suficient de mare astfel incat,

Surse de variatie

Varia{ia

OI

intre

MS

SS

198.98

sruouri
Variatia intragrup

().

77.13

Varianta totati

69

I',t6.rl

Tabelul

nivelul de probabilitate la care efectul variabilei independente este real si

33.

r6

27.2

P
.0001

1,22

8. Rezumatul analizei de.,.arian{i pe datele experimenului


lui Asch. (Sursa: Shaughnessey, e1.al.. op.cit., p.252)

fie de peste 95 yo. in aceste situalii ipoteza ds n$l este consideratd falsi qi
se admite ipoteza

qtiinlific5, anume cd r,ariafia variabilei independente de-a

lungul conditiilor experimentale a determinat o rnodificare semnificativi


din punct dc vedere statistic asupra variabilei dependente, deci a ar,ut un

Participanfii la experiment frebuiau sd identifics, dintr-un grupaj


dc trei linii, pe aceea care era egal5 cu iinia eialon. Fiecare subiect a
cfectuat 18 teste de acest gen. I-a frecare test- aldturi de participarit, la

anumit cfect.

Amintim cd pragurile de probabilitate sunt l*aie din


Fishcr-Student. pe baza gradelor de libertate

ryi

tabelele

a valorii lui F. Atunci cind

testele de inforen{i statistic* suni elbchrate

ps computer,

programul

matematic furnizeazl un tabel rezumativ, care, printre altele, prezrnti


pragul de probabilitate la carc I'alcarea calculatd a

lui F

este statistic

latb. in continuare, un tabel in care sunt rezumate rezultatele unui


experiment intreprins

dc Asch in dfrce$iui 6ase al secolului trecut in

domeniul presiunii spre conforrnitatea de grup"

Asch a fost interesat de doui aspecte ale acestui fenomen: mai

reali ccnformitatsa de grup iar

?n

aceasti conftnnitate crs$to odatd cu mlrimea grupului.


274

al doilea r6nd daci

numir variabil de complici care dddeau

rispunsuri gregite. Nurnirul de complici a fost r,'ariabila independentd care

a al'ut

Eapte niveluri:

con,plici...

VIII:7

numdr egal (c6te

I : 0 complici, II :

un complice,

III :

doi

conrplici. Subieclii au fost repartizali aleatoriu, in

l0) la

independente, realizate

semnificativS.

?nt6i daca este

aceeaqi mas5, mai era prezent un

aceste

'niveluri, formdnd
$apte

grupuri

prin randomizar*, Fiecare Variabila dependenti

lbst reprezentati de numirul de rispunsuri greqite date de suhiecii, care

a
se

lrsau influenlali de rdspunsudle intcnlionat grcqite ale conrplicilor in ciuda


rclaliilor evidente intre linia stimul gi linia ctalon.
Arraliza de varian!5 cupnndc doud etape:

(l)

Analiza generali" de tip omnibuz, care rispunde la intrebarea

daci variabila

independentE

produs vreun efect asupra variabilei

275

dcpendente; aceasti

fae[ cuprinde o serie de pagi pentru efectuarea


testului

statistic F:

(2\

Efectuarea

descriptive, pentru

de comparafii

d'iz3nd statistici
de varialie in cadrul

analitice,

evidenfia sursere specifice

experimentului_

(1) Analiza omnibuz. primur pas in efectuarea


testului F il
constituie formularea problemei Ia care cercetdtorur
doresfe si afle un
rispuns ?n urmdtorii termeni generali:
,,A avut variabila independenti un
efect general asupra'ariab'ei dependente
?" (shaughnnesey, et. al. op.
cit., p. 252). inaceasti etap6 testur F nu se
deosebeqte de testur t dec6t prin
numdntl mai mare de grupuri
{cel pufin trei) a cdror varianfd o evalueazd,
altfel focalizarea pe un efect general ar variabilei
independente este
comunS arnbelor tehnici. cu arte cuvintg
?n aceasti etap6 cercetStorur
doregte si afle daci s-a intsmprat ceva
ca urmare a manipuririi variabilei
independente. De aceea aceasti arnrizdincipienti
a varianpei itergrupun se
numeqte ,,Tesful F de tip omnibuz". Daci
ipoteza nuri este adevirati
atunci mediile performanlelcr grupurilor
ar trebui si fie egale.

urmitorur pas ?n analiza de vananfi

il

constituie efectuarea

calculelor pentru detenninarea lui F.

Tabelul rezumativ prezentat anterior confine


rezultatele acestor
calcule. Se poate observa cd. F ars o valoare
de 27.2 cafe este semnificativd
pentru un prag de probabilitate de .0001.

Prln

urrnIre

se poate conchide c6 manipularea vanabilei

independente de-a lungul celor


ryapte nivere

a produs un efect

statistic

senrurrcairv. ceea ce echivaleazi cu respingerea ipotezei


de nul potrivit
cdreia nu a existat nici un efect in afard de acela datorat
int6mpl6rii.

Degi programul pe computer efectueazi toate

statisticilc
descriptive qi inferenfiale, este instructiv, pentru oricine
se intereseazi de
aceste probleme,

si parcurgem succint pagii rogici ai efectuirii testului F.


a) Determinarea namdrdtorurui raporturui F" Er este varianfa

cxistenti ?ntre grupuri. Aceastd varialie cuprinde indistinct


at6t eroarea dc
variafie datoratL diferenfelor dintre subiecli" diferenle care nu
au putut fi
oliminate in totalitate prin randomi *,re ci doar egalizate
plus variayra
sistematici produsi de manipurarea variabilei independente.

in

tabelul

rezumativ r,'aloarea lui MS ds 33.16 exprimd la un loc


aceste dou6 tipuri de

vaian1i,.

se observi c6 acest numdr este trecut pe rinia

varianfei

intergrupuri. El a fost obfinut impdr,tind valoarea rui ss,


de pe aceeaqi
linie, la num[ru] corespunzdtor al gradelor de libertate (degree
of freedom
- d0. in principiu, numdrur gradelor de libertate este
dat de dimrnuarea
cu

o unitate a numdrului indivizilor sau condiliilor luate in considera.e.


in
acest caz df : numdrul grupurilor I : T-1 :6.
-

b)

Determinsreu numitoratuL El este reprezentat de valoarea


lui
MS din tabel, care, pe li'ia corespunzitoare varialiei intragrup
este de
1.22.ln adevdr cea mai semnificativi sursi de vaia{ie,alta
decat variafia
sistematici a variabilei independente care este aqteptati
de experimentator,
cste aceea dati de deosebirile dintre subiecfii aceruiaqi grup.

in

experiment creqterea

validitipi interne conduce !a

variabilitilii intragrup

qi la

orice

minimizarea

maximizarea variabilitifii inlergrupun.


277

valoarea rui MS dc r.22 a fbst


ob[inuti impirlind valoarca rui SS
de 77,r3
la numdrul graderor de ribertate,
adicd ra 63. Gradere de ribertato
sunt, in
acest caz, rezurtatur tnmullirii
num'rurui de grupuri cu numdrur gradclor
de libertate din fiecare grup. intr_un
: _
u'up firnd i0 subiecfi,

df

Deci,7x9:63.

l0

I = 9.

in cazul plan-urilor cu grupuri independente.

apela la un experiment descris de Shaughnessey


et. al (op. cit.).

comparalii mai sistematice.

cinci subiecli au fost implicafr intr-un experiment cu


misuritori
pril'ind percepfia timpului. Ipoteza ava*satd
de autori a fost aceea
cd subiecfii pot discrimina intervalere de timp de lungimi
diferite.
variabila independenti {rungime* intervareror
de rimp}
repetate

Pagii care trebuie ?ntrepringi sunt


similari celor din
omnibus' Experimentatorul trebuie
si rdspundi al doui intrebiri:
a) ExistI diferenfe privrnd numirul de
erori

in

analiz,a

situalia

care subiectul este singur qi situafa


cind subiectul

b) Are loc o creqtere a numirului


de erori pe misurl ce creste

mlrimea grupului?.

fi

efecfuate comparafii intre rnedi'e


performanfelor pe
diferite combinatii ale nivelurilor
variabilei independente, astfer: I (II
l +
III + tv + v + vI + ylq sau I + II / +
m Iv + v + vI + WD sau I + +

II

III/IV+V+VII.

avutpatru valori

qi anume, 12,

rczolvd, sarcina experimenlald


?n grup?;

Pentru aceasta vor

pe bazaaceloraqi proceduri utilizatc

vom

{2) Analiza detaliatl a surselor sistematice de


variafie
Dacd" analiza de tip omnibus
confirmS c5 existe*fa unui efect
al
variabilei independentg in contiauare
ss justificd efectuarea unor

in

generale, se desfigoard

prezenta algoritmul analizei de Larianli,


in cazul
experimentelor care au impremenlat un plan
cu misur[tori repetate,

1.22

experimentald

in linii
Pentru

c) Calculul raportului gi interpretarea


tui F.

Deci p: 33'i6 *)j

6'9'1'3.2 ANO,A pentru rresignuri cu mdsardtort


reperar(!

24,36, 4g secunde. Fiecare subiect a estimat fiecare


interval
de tirnp de qase ori, deci a primit in total
24 de stimuri. pentru a contracara
efectele datorate exercifiului, adrni'istrarea
stimulilor pentru fiecare
subiect s-a realizat ptbazaunui program
cu randornizare in blocuri.
Amintim

ci

m[rimea unui broc este egari cu numdrul de


niveruri
ale variabilei independente, iar numdrur de
blocuri din componenfa unui
program de randornizare este egal c'produsul
dintre mirimea unui bloc gi
numdrul de aplicdri are fiecarei condipii per
participant. in experimentul
realizat de Shaughnessey et. al. au existat
24 de brocuri care au fbst
r ep afti zate subiecfilor prin randomizare.
Primul pas ?n efecfuarea anartzei de varia:rfi
a rezultateror acestui
expenment este rezumarea performanfelor
individuale ?ntr-un tablou
ca cel

imediat urmdtor.
278
279

Subiecti

I2

Interr,'ale de timp (secunde)


.tA
48
36

N. R.

l-)

2l

30

G- P,

l0

15

38

38
35

A.G

23

31

)L

F. D"

t2
t2

l5

22

L.

16

-Jt)

12.6

22.0

69
38.0

32
60
39.4

C.

Media
Tabeiul

atit
Programc spccialc. roilli/'otc po computcr' cfoctucazi
in analiza de
statisticilc dcscriptivc cet $i cclc infcrcnliale implicate
tn forma unor
varianld, qi lc fac vizibilo pc monitor sau la imprimantd
presupune cunoa;terea de
tabele rezumative. lnterpretarea acestor date

9. Datelor rezultate din experimentul privind

o serie de
citre psiholog a algaritnului ?n virtutsa cdrora au fost oblinute.
prezinta pe larg aceste
tratate de metodologie qi statistici rnaternatici
rnetode. (Radu-

l.-

oP.cit.)

percepfia

timpului. (Adaptare dupi Schaughnessey, et.al.,


Surse devariaPe

oP.cit." P.292)

Grade
de

Suma

Media

pAtratelor

pitratelor

F'

libertate
Subiecti

Performan.tele individuale

la fiecare stimul au fost exprimate prin

mediana celor qase scoruri. Pentm un numdr rnic

pe un singur subiect media"

fiind

de misuritori. efectuate

neconcludenti deoarece este influenfati

de eventualele sconrri extreme, este ?nlocuitf, cu mediana,

aceasta

reprezentAnd o modalitate mai adecvatf de a reztlma statistic performanfa

fiecimi

lntervalle de timP
Eroarea de varia[ie

1553.5

-t

2515.6

838.5

646.9
4716.0

53.9

(Residual)

1''
IL

Total

l9

15.6

.0004

et' a1''
Tabelul 10. Rezurnativ analizei de varian{6 (sursa: shaughnesse'v,

op.cit., P.292)

subiect.

Urmitorul pas consti in a condensa performanlele individuale sub


forma mediilor, pe fiecare condilie erperimentali, deoarece verificarea

cd sutriecfii pot diferen,tia intervalele de timp considerate,


presupune controlul statistic al scmnifica{iei diferenfelor intre mediile
ipotezei,

calculate

la nivelul fiecirui interval de timp. Aceste rnedii sunt date ?n

tabelul anterior.

Altreileapasalanaliziriirezultateloracestuiexperiment?l
de o anaiizi mai
constituie realizatea analizei omnibw' Este vorba
grosiera.pentruasgvedea&cSmanipulareavariatlileiindependentea
produsvreovariatiesistematiciasupravariabileidependente.Cualte
dac6 perfonnanlele
cuvinte ne ?ntreb5m, potrivit ipotezei experimentului,
de c6t cele care
in discriminarea diferitelor intervale de tirnp sunt mai rnari

280

281

s-ar datora doa.r ?nt6rnplrrii. Daci analiza de tip


omnibus este sfatistic
semnificativi- atunci este.iustificatS o analizi mai de
cietaliu a surselor de
variafie. respectiv a diferenleror intre peformanlele
subieciilcr oblinute pc
diferitele niveluri {tratamente} ale variabilei independente.

Potrivit ipotezei nure a anarizei omnibus, nu ilxistr nici


o diferenfi
intre mediile calc'rate pe cere patru intervare cre timpadicr elentuarelc

cazui misuriiorilor repetate aceste difbrenfe, fearstic au fost


eliminatc.
fiecare subiect fiind comparat cu ei insupi.

Aga cum am menlionat mai ?nainte existi programe statisticc


specializate care prezinti rezultatsle znalizei de varianf[,
efectuati
automat. ?ntr-un fannat asemSnitor tabclului rilzumariv anrerior.
Datelc

prezentate

ciiferente se ciatoreazd. qansei.

erourea de uar tatie _ var iatia sis/ernafica


sr{}$re{z t{n ,u, iotin.-=_-_.-

s'biectii

gi

variabila independenti, adici lungimea intervalclor


dc timp.

lui F

pentru variabila

fiecare interval de timp gi meclia pe celelalte intenale pentru


a vedea daci
creqterea lungirnii inte*'alelar de tirnp are loc

o mai

buni estimare a acastora.

vcrianra

iorcird

{variafia stthiecti

in tabelul rezumativ ar anarizei de rarianti slcarea de


va*a{ie estc
trecuti in prirna coloand c* denumirea de residual,'
,,
{e*gr.: rarnaqiti).
Trebuie observat ci- spre deosebire de pr*:ru!
cu mdsnritori repetatc.

varialie'u

detenninarea

Penultirn'l pas, ccl mai complex, cuprinde comparalii mult mai


detaiiate. decat analiza de tip omnibuz, intre msdia pcrforrnanielcr
pe

iu adevir odati cu

varicqi o vq ricrbi lei inL{ependente t

calculul erorii de

la

de esti-tnare a intervalelor de tirnp au fost determi*ate mai desrabi


dc
lungimea intervalelor decit de qansd.

Eroarea de variaiic se carcureazd. scazdnd ciin


varialfa totard
vananfa produsd de celerarte doud surse de'arialie,
respectiv

Eroarect de vcriatie

servssc

independenti. valoarea lui F de 15.6 are c prabatrilitate


sub ipoteza de nul
de .0004, cu mult mai micfr. decit pragur de ssmnificafie de .05.
ca urrnarc
tpoteza de nul poate fi respinsi gi admitem ci in mod
sistematic diferenfelo

Pentrr aceasta se determini. varoarea iui F co'form


formurci:

tn tabel

mai bazeazi\pe l,ariatia intragrup. adici pc


difcrcnfe dintre subiecfii alocafi rmei candigii rxperimentaie,
deoarece. rn

ultirrrul pas nu are o legd,tur5 directd cu anariza de variarfd dar o


completeazfl in mod eficace. Este vorba de estimarea *iirirnii
efectelor
variabilei independente. Ea se calculcazi dup6. fornula:

'i

se

tJnde:

'

5',t'.
-

q? -

SJ'.,, + 5l!,,.",

proportia din varianfa totaii care este atribuitd variabilei


independente:

282
283

u
SS"

i -

suma pdtratelor pentnr variabila independenti (vezi tabelul

testul

rezumatrvl:

dependenti de rnirirnea cgantionuiur.

t (testul ipotezei de nul) sau de testrd F (analiza de varianfi). csto

ee
n;irrar^l^J^..,-^ri^
- o,.mo
^^-.^, u vr vcr v4 uv
JJeror
JUrrrq yqtr
@tvrvr HLrrtr
! qr rgtrL.

Se pune problema de
aauzat

t'l-:
'

2515 6
(2-s 15

6 r 646 eJ

a sstima ccrect mbrimea reald unui efect

in variabila depcndentd de manipularea variabiiei

independent de mirim'^a egantionului. Un astfel de *idicator care

.i{i)

al. 199&, p.

424)'.

Pe baza valorii oblinute se poate conchide cd principala sursd dc


variafie in variabila dependenti, respectiv in estimarea duratei intervalelor

dc timp- lungimea intcn'aleior stimuli deline proccntul ccl nrai mare in

VV

d Cohen =

comparafie cu celelate surse de varia{ie.

,1 1 -'1

unde:

l.-l Lltlermifioretr mirimii t'lbctt:lor

Testul semnificafiei ipotezei de nul se confiunti cu

linritiri

analizate de

A.

o serie dc

pare_-

confuzia semnificafiei

statistice a unui rezultat experimental cu senuificalia psihologici" practici

a acelui rezuliat. De eremplu, difcrcnla rlintre mediile a doui grupuri,


fernei qi b[rba{i, ambele cu N:1000, poate s5 fie semnificativi statistic la

un p<0.5. degi aceastd diferen!5 $ste da doar .fi6 (-5.6-5.5:.06). Acesl


rezultat nu are

{i--

VAi

Cohen {1985} qi detaliate de Shaughnessey et. al.

(1998i. Dintre acestea. cea mai grav5. este. sc

semnificalie psihologica

firisoari

mirimea unui astf,el de efect (cffect size) este cosficientul d al lui Cohcn
(Sliaughnesseir et.

6.9.

dependentc.

qi nici o valoare

deoarece este neinterprctabil. Semnificalia staiistica,

practic.l

fie cd este vorba

dc

rrt- rrlenn-iea grupului

n2- marimea grupului 2


51 - r'arianfa

gmpului I

52- varian{a grupului 2

|.{:

n1

n2

Se qtie c5, ?n orice conparalie stafisticd mirimea efectului este cn

atit mai mare

cu cdt varianla intragrup eslc mai mica iar varianla rntergrup

este mai mare.

verificarea sau in cnns{rucfia unei teorii qtiinfifice" Semnificafia dobinditi

Semnificafa psihologic-experimentali
urmdtoarea. Cu

a m5rimii grupurilar cornparate. il poaie face statistic


semnificativ, frrd ?nsi a reprezenta un fapt ptiinfific real gi util in
simpla creqtere

cit

acestui

fapt

este

eroarea de varialie" datorati dif'erenfelor individuale

astfel rdmtne doar rezultatul jocului int6mplSrii.

Din perspectiva acestei n*i proceduri apare clar cit de amigitoare

dintre subiecli, este mai mic6, cu at6t omogenitatea grupurilor este mai

cste inferenfa statisticl, dacb serrurificatia statistici

mare. Randomizarea, prin alocarea subiecfilor la grupurile comparate, qi a

(difereni5 intre medii, corelafie, gruparc de factori, etc) nu este verificati

grupurilor la condiliile experimentale, este utilizatd in acest scop

frri

ca

si elimine complet eroarea de varialie. Misura aceste varialii


rntragrup o constituie dispersia. Pe de alti parte efectele cauzate de
aceasta

prin alte tehnici cum sunt cele deja trecute in revisti in


coeficientul lui Cohsn- etc.

cu c6t grupurile alocate nivelurilor variabilei experimentale contrasteazi

in privinia tratamenielor aplicate qi sunt foarte aseminitoare in

toate celelalte privinte (eroare de variafie rnicd). Misura contrastului dintre

grupurile comparate o constifuie sbaterea standard.

Acum, se vede clar in firrmula coeficienfului d cd, pentru o aceeaqi


diferenld ?ntre medii (numdritcrul), cu cfrt rariabilitatea intragrup este mai

micd (numitorul) cu atat mirirnea efectului variabilei independente

este

mai mare.

Cohen (op.

cit.) a clasificat coeficienttl d

?n

trei categorii: mic

(-20), mediu (ega"l cu .5i)) qi mare i"80) ceea ce echivaleazi cu trei niveruri
ale magnitudinii efectului variabilei independente.

Acest coeficient completeazd


statistice,

in

serie irxuflcienfe ale infbrenfei

special aceea cauzati de faptul


160

c{

subcapitolul

precedent: analiza graficelar, marginea de ercare, inter"'alels de ?ncredere,

variabila independenti asupra variabilei dependente sunt cu atst mai mari


puternic

a unui rezultat

pentru un efect slab, doar


287