Sunteți pe pagina 1din 8

AUTORITATEA NAIONAL SANITAR VETERINAR I PENTRU SIGURANA

ALIMENTELOR
DSVSA BACAU

Siguranta alimentelor in context european cerinte si responsabilitati

Sigurana alimentelor poate deveni un fapt real pe plan naional doar atunci cnd va
constitui o responsabilitate a tuturor celor implicai n domeniul alimentar, de la profesioniti i
pn la consumatori. De-a lungul procesului, sunt implementate diverse proceduri i mecanisme de
control, care se asigur c alimentele care ajung pe masa consumatorului sunt comestibile i c
riscul contaminrii este redus la minim. Totui, nu putem vorbi despre un risc zero n alimentaie
i, de aceea, trebuie s fim contieni de faptul c cea mai bun legislaie i cele mai bune sisteme
de
managerizare
a
proceselor
nu
ne
pot
proteja
ntru
totul.

Sistemul european de siguran a alimentelor: o responsabilitate a tuturor

Cele mai populare msuri, luate total sau parial la nivel european, au fost adoptarea unor planuri
de informare pentru prini, introducerea educaiei alimentare ca materie de studiu n primele clase
de coal, precum i interzicerea reclamelor la produsele duntoare copiilor.
Un rezultat pozitiv al schimbrilor n modul de preparare a mncrii i a consumrii acesteia, a fost
avansarea rapid a tehnologiei alimentare, a preparrii i ambalrii ei, pentru a oferi siguran i
calitate superioar produselor. Concluzia este: conform UE i Organizaiei Mondiale a Sntii,
calitatea i sigurana alimentelor trebuie s se bazeze pe eforturile tuturor celor implicai n
procesul complex ce ncepe cu originea lor i se termin cu momentul n care ajung pe mas.

Cadrul i reglementrile Uniunii Europene

Politica siguranei alimentelor din cadrul UE ia n considerare ntreg procesul de prelucrare a


alimentelor destinate consumului. Ea pune la dispoziie reglementri extinse i subliniaz
responsabilitatea productorilor i a furnizorilor n ceea ce privete participarea lor la asigurarea
calitii alimentelor. Pentru a face mai transparent domeniul reglementrii siguranei alimentelor, a
existat o revizuire a cadrului siguranei alimentelor n UE, ncepnd cu sfritul anilor 1990. n
anul 1997, a fost stabilit un nou sistem de consiliere tiinific pentru UE. Au fost create opt noi
Comitete tiinifice, pe lng un Comitet tiinific Central. Autoritatea European pentru
Sigurana Alimentelor (European Food Safety Authority) a fost nfiinat n anul 2002. EFSA este
o organizaie independent care lucreaz n strns colaborare cu diverse agenii tiinifice i
instituii din rile membre UE. Ea acoper toate stadiile produciei i furnizrii de alimente, de la
producerea alimentelor i pn la distribuirea lor ctre consumatori. EFSA ndeplinete, de

asemenea, evaluri ale riscului referitoare la orice problem ce are un efect direct sau indirect
asupra siguranei alimentelor.
Conform Regulamentului Parlamentului European i Consiliului (CE) nr. 178/2002,
instituia care gestioneaz n Uniunea European politica referitoare la sigurana alimentelor este
Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar. O instituie cu aceleai atribuii a fost
nfiinat i n Romnia si se numete Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor , iar decizia de nfiinare a acesteia reprezint un angajament al Romniei n
negocierile cu Uniunea European pentru capitolul Libera circulaie a mrfurilor.

Drumul de la productor la consumator

Calitatea materiilor prime, neprocesate, este crucial n sigurana i calitatea produsului finit. De
aceea, este nevoie de o abordare sistematic i controlat pe tot traseul alimentelor, pentru a evita
contaminarea lor i pentru a identifica unele riscuri posibile. De la ferm, produsul este transportat
ctre fabricile din industria alimentar. Acest pas al lanului alimentar beneficiaz de o legislaie
privind standardele de calitate:
- Legislaia UE privind igiena i sigurana alimentelor, referitoare la modul de transport i
depozitare
- Normele Organizaiei Internaionale de Standardizare (ISO) conin un capitol referitor la
depozitarea i livrarea produselor alimentare
- Codex Alimentarius, nfiinat nc din anul 1962 de Organizaia Mondial a Sntii World Health Organization (WHO) i Organizaia Mondial pentru Alimentaie i Agricultur Food and Agriculture Organization (FAO).
Industria procesrii alimentelor are datoria s fie la nlimea ateptrilor consumatorului,
i anume: produsele pe care acesta le cumpr s fie sigure i conforme cu toate cerinele impuse
de legile europene, i nu numai. Aceast industrie se bazeaz pe sisteme moderne de management
al
calitii
pentru
a
asigura
calitatea
i
sigurana
produselor.
Cele trei sisteme principale care se folosesc sunt:
- Bune Practici de Producie - Good Manufacturing Practices (GMP), impun condiiile i
procedeele de prelucrare a alimentelor. GMP s-a dovedit a asigura o calitate constant i o
siguran ridicat a alimentelor.
- Analiza riscului i Punctele Critice de Control - Hazard Analysis and Critical Control
Points (HACCP) - se concentreaz asupra identificrii riscurilor poteniale i a controlului acestora
n timpul procesului de producie.
- Standarde de Asigurare a Calitii - Quality Assurance Standards stabilite de ctre
Organizaia Internaional de Standardizare - International Standards Organization (ISO). Aceste

sisteme de management al calitii includ i procesele ce conin relaia cu furnizorii (fermieri i


vnztori en-gros de materie prim), agenii de transport, vnztorii de produse en-detail.
Regulamentul Parlamentului European i Consiliului (CE) nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002,
reprezint baza pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecie a sntii umane i a intereselor
consumatorilor n legtur cu alimentele.
Producatorii din lantul de productie integrata, pentru oua si carne, dispun de programe de
calitate si managementul calitatii, managementul sigurantei alimentelui, in baza procedurilor
HACCP
si
sunt
autorizati
pentru
comert
intracomunitar.
SIGURANTA ALIMENTARA ARE COSTURI DE 3-5% DIN COSTURILE PRODUSULUI
Supravegherea lantului de productie de la ferma la farfurie se face in baza Programului anual de
supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la
animale la om, protectia animalelor si protectia mediului si Programul de supraveghere si control
in domeniul sigurantei alimentelor. Acest program este aprobat anual prin Ordin al Presedintelui
ANSVSA. Tot pentru supravegherea lantului de productie ANSVSA a emis o serie de ordine si
regulamente ce trebuie respectate de toti operatorii economici: pentru depistarea reziduurilor de
antibiotice, dar si a altor reziduuri in carne opereaza Ordinul ANSVSA 95/2007, pentru depistarea
substantelor farmacologic active opereaza Regulamentul 37/2010. pentru depistarea pesticidelor in
carne opereaza Regulamentul 396/2007.
Pentru depistarea diferitilor contaminanti si micotoxine in carne opereaza Regulamentul
1881/2006. Costurile implementarii Programelor sunt suportate de bugetul ANSVSA, operatori
economici si partial din fonduri UE. Tarifele pentru toate operatiunile sunt stabilite tot prin actul
normativ care aproba programul strategic anual. Costurile implementarii programelor de siguranta
alimentara ajung la aproximativ 3 5% din costul produsului final expus in rafturile magazinelor.
Prin aplicarea acestor reglementari, autoritatile reusesc sa depisteze majoritatea
problemelor ce apar pe lantul alimentar si pot pune in pericol consumatorii. Exista insa un numar
mic de incidente care scapa supravegherii, iar punctele critice in care aceste incidente apar sunt
trecute in infograficul acestui articol. Le vom analiza pe fiecare, cu precizarea ca nu vor fi
analizate in ordinea mentionata in infografic.

Iata de ce:

7. FACTORUL UMAN
Este cel care poate permite voluntar (si atunci se numeste frauda) sau involuntar (din
greseala sau omisiune) interferenta in lantul alimentar a unui factor extern ce poate ridica probleme
de siguranta alimentara. Am ales sa analizam mai intai punctele critice 7 (Factorul uman) si 8
(Piata neagra) deoarece ambele se regasesc implicit si in alte puncte critice ale lantului de
productie, de la ferma la farfurie.
Orice decizie sau actiune eronata a factorului uman implicat in lantul alimentar poate
conduce la gestionarea defectuoasa a riscurilor biologice, chimice si fizice. Factorul uman a fost
cel care a stat la baza scandalului legat de carnea de curcan in care au fost gasite urme de
antibiotic.
8. PIATA NEAGRA
Piata neagra a produselor alimentare este considerata principalul factor extern ce intervine
in trasabilitatea lantului alimentar si principalul pericol la adresa sigurantei alimentare.

1. FURAJELE PENTRU ANIMALE

Problemele ridicate de calitatea furajelor pentru animale, incep inca de la calitatea


semintelor pentru cultivarea cerealelor si se regasesc pe tot lantul, pana la depozitarea in silozuri.
Tratarea semintelor pentru cerealele destinate furajelor este o solutie, daca cel care depoziteaza
aceste furaje recolteaza furaje provenind din acelasi tip de seminte.
Un alt element important sesizat de specialistii agronomi la silozurile din Statele Unite ale
Amercii ar fi faptul ca anumite bacterii se dezvolta pe arii restranse in cadrul silozului si nu pot fi
identificate pe parcursul depozitarii, ele devenind expansive intr-un interval de timp in care ar
putea ajunge in interiorul fermelor de animale, pentru a le asigura hrana.

2. FERMELE DE ANIMALE
Supuse de obicei unor controale riguroase pentru bunastarea si cresterea in conditii optime
a animalelor, fermele au inputuri care pot reprezenta pericole in lantul alimentar.
3. COLECTAREA PRODUSELOR DE LA PRODUCATORI INDIVIDUALI SAU
FERME
Acest punct critic este considerat unul dintre cele mai periculoase pentru trasabilitatea lantului
alimentar. In acest punct critic, riscurile apar atat la producatorul individual, cat si riscuri interne
ale colectorului. Aceste riscuri interne pot aparea ca urmare a intretinerii precare a vaselor de
transport (in cazul laptelui) sau ca urmare a transportului in conditii neconforme (absenta
temporara a temperaturii controlate, ca urmare a neglijentei).

4. ABATOARELE
Reprezinta zona cu risc de contaminare ridicat ca urmare a interferentei dintre producatorii
industriali, producatorii individuali si piata neagra (deghizata in producator individual). Riscurile
pe aceasta zona au ca numitor comun provenienta animalelor (sursa materiei prime) si certificatele
sanitare care insotesc animalul abatorizat.

5.

PROCESATORII

DE

CARNE

SI

LAPTE

Considerate pana recent ca fiind cele mai sigure puncte de pe lantul alimentar, in care
normele HACCP sunt respectate cu strictete, companiile de procesare si-au dovedit uneori
vulnerabilitatile in recentele scandaluri. Cheia acestor vulnerabilitati este factorul uman, cel care
poate decide eronat si poate influenta negativ tot lantul alimentar. Romania beneficiaza, in mare
masura, de capacitati de productie noi, cu tehnologii moderne ce usureaza verificarile si aplicarea
standardelor privind siguranta alimentara. Atunci cand, accidental, apar astfel de cazuri, ele sunt
cauzate in proportie covarsitoare de factorul uman.

6. RAFTURILE MAGAZINELOR
Cu exceptia hipermarketurilor, care dispun de generatoare proprii, orice magazin s-a
confruntat cel putin o data cu o intrerupere de curent pe durata mai multor ore. Ce se intampla insa
in magazinele fara personal pe timpul noptii, cand curentul se intrerupe 2-3 ore, produsele
congelate se dezgheata, dar pana dimineata la ora deschiderii sunt din nou congelate. In acest caz,
normele privind verificarea zilnica a produselor expuse in rafturi ar putea fi mai riguroase, iar
intreruprea curentului este o scuza ce poate disculpa si un comerciant rau intentionat, care cu buna
stiinta comercializeaza produse refrigerate succesiv.

Regulamentele europene sunt mult mai permisive decat ale noastre, dar mult mai stricte
In UE responsabilitatea este a producatorului, acolo nu se sta la discutii, producatorul stie
ca daca greseste dispare, i se inchide afacerea.
Sistemul de alerte rapide arata clar ca la nivelul Uniunii Europene problemele de securitate
alimentara sunt preponderent legate de produsele extracomunitare. Pe produse intracomunitare
numarul alertelor este mai mic, iar gravitatea lor minimala, ceea ce arata ca sistemul func ioneaza
corect. Pentru producatorii din Romania exista un plan de control analize fizico chimice, fizico
chimice, microbiologice, determinari de contaminanti, pesticide, aditivi, radioactivitate si OMG.
Trebuie sa ridicam standardele de calitate pe fiecare categorie de produs, si odata cu acesta
va creste si gradul de securitate alimentara.

Ce este un aliment ?

n definiia acquis-ului comunitar (Regulamentul Parlamentului European i Consiliului (CE)


nr. 178/2002), aliment (sau produs alimentar) reprezint orice produs sau substan, indiferent
dac este prelucrat, parial prelucrat sau neprelucrat, destinat sau prevzut n mod rezonabil a
fi ingerat de oameni. Alimentele includ buturile, guma de mestecat i orice substan, inclusiv
apa, ncorporat n mod intenionat n alimente n timpul producerii, preparrii sau tratrii lor.
Alimentele nu includ: hrana animalelor; animalele vii, n afara cazurilor n care ele sunt pregtite
pentru introducerea pe pia pentru consumul uman; plantele, nainte de a fi recoltate; produsele
medicinale, n sensul specificat n Directivele Consiliului 65/65/CEE i 92/73/CEE ; cosmeticele,
n sensul Directivei Consiliului 76/768/CEE ; tutunul i produsele din tutun, n sensul Directivei
Consiliului 89/622/CEE ; narcoticele sau substanele psihotrope, n sensul Conveniei Unice a
Naiunilor Unite privind Narcoticele, 1961 i al Conveniei Naiunilor Unite privind Substanele
Psihotrope, 1971; reziduurile i substanele contaminante.

Sigurana alimentelor prevederile legislaiei europene.

Conform legislaiei europene, alimentele nu sunt comercializate dac nu prezint siguran. Se


consider c alimentele nu prezint siguran dac acestea:

a. sunt duntoare sntii;

b. nu sunt adecvate consumului uman.

Atunci cnd se determin dac un aliment prezint sau nu siguran, trebuie s se aib n
vedere:

(a) condiiile normale de folosire a alimentului de ctre consumator i fiecare etap de producie,
prelucrare i distribuie;

(b) informaiile furnizate consumatorului, inclusiv informaiile de pe etichet sau la alte informaii
general disponibile pentru consumator n privina evitrii unor anumite efecte negative asupra
sntii ale unui anumit aliment sau ale unei anumite categorii de alimente.

Atunci cnd se determin dac un aliment duneaz sntii, trebuie s se aib n


vedere:

(a) nu numai efectele probabile imediate i /sau pe termen scurt sau lung ale acelui aliment asupra
sntii unei persoane care l consum, dar i asupra generaiilor urmtoare;

(b) efectele toxice cumulative probabile;

(c) sensibilitatea deosebit, din punctul de vedere al sntii, a unei categorii specifice de
consumatori, atunci cnd alimentul este destinat acelei categorii de consumatori.

n cazurile n care un aliment care nu prezint siguran face parte dintr-un transport, dintrun lot sau dintr-o partid de mrfuri alimentare din aceeai clas sau avnd aceeai descriere, se
presupune c toate alimentele din respectivul transport, lot sau partid nu prezint nici ele
siguran, n afara cazurilor n care, n urma unei evaluri detaliate, nu exist nici o dovad c
restul transportului, lotului sau partidei nu prezint siguran.

Retragerea de pe pia i controlul

Regulamentul 178/2002 arat c, dac un agent cu activitate n domeniul alimentar


consider sau are motive s cread c un aliment pe care l-a importat, produs, prelucrat, fabricat
sau distribuit nu satisface cerinele de siguran alimentar, el iniiaz imediat proceduri pentru
retragerea alimentului respectiv de pe pia, dac alimentul a ieit de sub controlul imediat al
respectivului agent iniial, i informeaz despre aceasta autoritile competente. n cazul n care
produsul ar putea s fi ajuns la consumator, operatorul informeaz n mod eficient i precis
consumatorii n legtur cu motivul retragerii acestuia i, dac este necesar, retrage de la
consumatori produsele care le-au fost deja furnizate, atunci cnd alte msuri nu sunt suficiente
pentru realizarea unui nivel ridicat de protecie a sntii. Aceleai prevederi se aplic i n ceea
ce privete hrana pentru animale, caz n care aceasta este distrus.
Operatorii cu activitate n domeniul alimentelor i hranei pentru animale iau msuri, n
toate etapele producerii, prelucrrii i distribuiei din unitatea aflat sub controlul lor, astfel nct
alimentele sau hrana pentru animale s satisfac cerinele legislaiei referitoare la alimente care
sunt relevante pentru activitile lor i verific ndeplinirea acestor cerine. De asemenea, acetia
trebuie s fie capabili s indice exact traseul produsului respectiv (persoana sau unitile care le-au
furnizat produsul respectiv) i s pun aceste informaii la dispoziia autoritii competente, la
cererea acesteia.

In acest context - Garantarea siguranei alimentare in vederea proteciei sanatii


consumatorului,, conform conceptului european - de la ferm la masa consumatorului".
Considerm c sistemul european de siguran a alimentelor reprezint o
responsabilitate a tuturor, astfel nct calitatea i sigurana alimentelor trebuie s se bazeze
pe eforturile tuturor celor implicai n procesul complex ce ncepe cu originea lor i se
termin cu momentul n care ajung pe mas.

Director executiv,
Dr Vlad Gheorghita