Psihologia asociaionist i cea raionalist divizau psihicul n funcii sau faculti izolate

unele de altele. Viaa psihic a individului era conceput ca o asociere sau concomitent a
unor capaciti, procese sau funcii psihice, cum ar fi atenia, memoria, afectivitatea,
inteligena, voina, gndirea etc. Predomin, aadar, viziunea de tip mozaic asupra vieii
psihice a individului, pierzndu-se din vedere organizarea sa intern. O asemenea viziune
atomist, bazat pe decupajul artificial al funciilor psihice i, mai ales, pe amalgamarea
lor, nu putea s nu-i manifeste slbiciunile teoretice i mai ales impli-cabilitatea n
anumite domenii aplicate ale psihologiei, cum ar fi ndeo-sebi psihologia medical. Aa
nct, n locul unei psihologii plane sau orizontale asupra vieii psihice, se propune una
vertical, piramidal, al crei obiect l constituie studiul organizrii ierarhizate a
persoanei umane. Intuirea organizrii verticale a psihicului uman o ntlnim nc te
Leibniz, care vorbea de existena unor "percepii mici", deci a unor percepii
noncontientizate. Fechner (1860), referindu-se la stimulii ubliminali care produc
"senzaii subpragale", surprinde existena ace-luiasi plan necontientizat al vieii psihice.
Ideea organizrii nivelare a sihicului prinde contur la Pierre Janet, care, ntr-o serie din
lucrrile sale ([101], L'etat mental des hysteriques, 1894, Nevrosses et idees fixess 1898)
desprinde existena nivelului contient i subcontient al sihicului. Contiina este
conceput de Janet ca o sintez activ a ^^elementelor psihice, ce sunt grupate ntr-o
individualitete, ea srangnd ntr-un mnunchi bine nchegat toat pluralitatea fenomenelor psihice. Uneori, ns, aceast activitate unificatoare i restrnge