TEMA:META-ANALIZA I

EVALUAREA CRITIC A
VALIDITII,RELEVANEI
CERCETRII PUBLICATE

TUDOR GREJDIANU- dr.hab.n

med.,
profesor universitar

METAANALIZA
1.ACTUALITATEA METAANALIZEI
2.Tipurile de(sintez) sau reviu
3.Tipuri de resurse informationale
4.Tipuri de baze de date medicale

5.Ce este metanaliza ?

6. Care sunt noiunile cu care opereaz ?
7. Care sunt obiectivele metanalizaei ?
8. Care sunt etapele demersului metanalitic ?
9. Care sunt metodele, mijloacele utilizate ?
10. Concluzii asupra metanalizei

ACTUALITATEA -METAANALIZEI
SE JUSTIFIC PRIN:

Explozia publicaiilor medicale n

ultimele decenii (n jur de 20.000 de
reviste, cu peste 2 milioane de
articole anual) face imposibil
meninerea la zi a cunotinelor
medicale.

Sintezele (REVIURILE)au fost ntotdeauna

parte a literaturii medicale. Ele erau
efectuate de lideri de opinie cunoscui n
domeniul respectiv, care cutau s adune
cunotinele existente n privina eficienei
unei anumite metode-A METANALIZEI

Tipurile de(sintez) sau

reviu

Narativ (descriptiv);
Sistematic;
Meta-analiza.

Reviu narativ
(descriptiv)

Reviu
sistematic

Meta-analiza

Reviurile narative
(descriptive) reprezint
categoria cea mai mare.
Majoritatea reviurilor
narative sunt nesistematice,
deoarece autorul nu a luat
in consideraie toate
dovezile.

Avantajele sintezelor(reviurilor)
narative
sunt relativ usor de realizat
nu trebuie respectate anumite reguli fixe
pot fi realizate integral de o singura persoana
sunt foarte utile cand subiectul este putin cunoscut
pot furniza o privire de ansamblu cu privire la un
anumit subiect

SINTEZA(REVIURILE) SISTEMATICE:

demers stiintific pentru a localiza, a evalua critic si a sintetiza subectul

nu sunt simple comentarii

utilizeaza metode explicite si riguroase pentru a identifica, evalua critic

si sintetiza studiile publicate
cauta si evalueaza atat studiile publicate cat si cele nepublicate

Avantajele reviurilor sistematice

Limiteaz greeala;
Sumeaz dovezile;
Reduce timpul dintre cercetare
i implementare;
Crete precizia rezultatelor;
Identific diferenele dintre
studii i subgrupuri.

Tipuri de resurse informationale

Resurse primare

Resurse secundare

Resursele primare

sunt resursele informationale in care sunt

publicate studii originale
Resursele secundare
sunt resursele informationale care se refera
la studiile originale sau care ofera informatii
bibliografice cu privire la studiile originale

Resurse informationale primare

reviste medicale primare
registre ale studiilor
buletine informative
rapoarte publicate
literatura cenusie
documente ale conferintelor
baze de date non-bibliografice

Resurse informationale secundare

Reviste secundare
Baze de date bibliografice
Baze de date nonbibliografice
Cataloage de biblioteca

Internetul
Permite accesul atat la resurse informationale
primare cat si la resurse informationale
secundare.

TIPURI DE BAZE DE DATE MEDICALE (I)

Baze de date generale

Baze de date pe discipline
Baze de date cu privire la aspectele sociale ale
ingrijirilor de sanatate
Baze de date cu privire la aspectele economice
Baze de date pentru sinteze ale literaturii

TIPURI DE BAZE DE DATE MEDICALE (II)

Baze de date pentru literatura

cenusie
Baze de date cu privire la ghiduri de
practica
Baze de date cu privire la politici de
sanatate & management
Baze de date cu privire la documentele
de la conferinte medicale
Baze de date cu privire la rapoarte

CE INFORMAII REINEI DIN FIECARE STUDIU?

exemplu
Care este efectul psihoterapiei in ameliorarea tulburarilor psihice ?
Am retinut urmatoarele informaii:

autori, data publicrii, tipul publicaiei, proveniena

(modul de obinere al subiectilor cercetrii provin din
mediul clinic sau nu)
validitatea intern, expectana i preferinele
experimentatorului pentru anumite rezultate
instrumentele de msurare a rezultatelor obinute prin
psihoterapie
diagnosticul pacienilor

CE INFORMAII REINEI DIN FIECARE

STUDIU? Exemplu
(Continuare)

durata eventualei spitalizri

nivelul inteligenei pacientilor
modul de desfurare al psihoterapiei (individuale sau
de grup)
Locul de desfurare al psihoterapiei
durata psihoterapiei
experiena anterioar a psihoterapeutului
tipul de psihoterapie
mrimea efectului valoarea testului de .
Pragul de semnificatie

Ce este metanaliza ?
meta (DEX) = element de compunere care are sensul de dupa;
semnifica transformare sau schimbare
MET-ANALIZA

Se deosebete de sinteza sistemic a literaturii

medicale prin utilizarea metodelor statistice
care rezum rezultatele mai multor studii ntrunul singur.
Termenul de meta-analiza a fost introdus n
limbajul tiinific n anul 1976 de ctre
cercettorul american Gene V.Glass.

MET-ANALIZA

DIFINIIEA MET-ANALIZEI

1976 (G.Glass) analiza a analizelor

-

analiza statistica a unor rezultate ale unor

studii
individuale cu scopul de ale integra

1997 (Greenhalgh) analiza statistica a rezultatelor

numerice
aceeasi

ale unor studii clinice care au cercetat toate

problema

Care sunt noiunile cu care opereaz ?

METAANALIZA vine n ntmpinarea noastr

permindu-ne s stabilim:

intensitatea relaiei dintre X si Y adic a mrimii

efectului
Preciziea mrimii efectului, estimat pentru
ntreaga populaie (stabilirea intervalului de
ncredere, adic a pragului de semnificaie)

Care sunt obiectivele metanalizaei ?

n metaanaliza urmrim dou obiective
principale:
COMPARAREA rezultatelor a dou sau mai
multe studii pentru a decide dac exist
diferene semnificative sau nu ntre acestea

dac diferenele dintre mrimile efectului sunt

semnificative sau se datoreaz ntmplrii
dac pragurile de semnificaie difer semnificativ

COMBINAREA rezultatelor a dou sau mai

multe studii pentru a stabilii

mrimea medie a efectului

pragul de semnificaie global

Etapele meta-analizei
1.
2.
3.
4.

Identificarea.
Selecia.
Extragerea.
Analiza.

1. Identificarea

Prima etapa intr-o meta-analiz

const in identificarea tuturor
articolelor corespunztoare
subiectivul dvs. medical. Sursele
importante de informaie pentru o
meta-analiz includ:

COCHRAINE Library Register of RCT;

MEDLINE;
EMBASE;
CancerLit, AIDSLine, ToxLine;
Index Medicus;

MEDLINE
cea mai cuprinzatoare baza de date medicale (10 milioane de referinte
si documente ) ceva pentru oricine
cea mai veche baza de date medicale familiara majoritatii medicilor
e valabila gratuit prin intermediul mai multor surse :
- Us National Library Of Medicine
- BioMedNet, etc.
greu de utilizat si necesita mult efort pentru evaluarea relevantei
informatiei regasite
putem recurge la ea atunci cind nu gasim dovezile necesare

2. Selecia

Odat ce autorul unei meta-analize a colectat un numr

mare de studii, ulterior este important de a selecta
studiile corecte!
Dac studiul include informaie suficient pentru o
analiz;
Dizainul studiului (doar studii controlate randomizate);
Anul de desfurare a studiului: dac s-a modificat
tehnologia sau regimul de dozare tipic al
medicamentelor;
Doza de remediu utilizat n studiu (pentru a fi siguri
c s-a administrat o doz eficient);
Limbajul articolului dvs. i colegii dvs. trebuie s
fii capabili s-l citii!
Mrimea minim a eantionului studiile foarte mici (cu
un eantion mic) pot fi nereprezentative i/sau nu
merit exces de zel;
Vrsta pacientului (doar persoane adulte, sau doar peste
60 ani);
Circumsatnele de desfurare (serviciul de urgen,
instituii ambulatorii, spitaliceti).

3. Extragerea

Fiind identzificat grupul corespunztor

de studii, la etapa urmtoare autorul
trebuie s extrag datele relevante din
fiecare studii. Exist multe surse de
eroare potenial de extragere a
datelor:
Articolul poate fi incorect din cauza
greelilor tipografice sau de redactare;
Tabelele pot fi interpretate incorect;
Erorile pot aprea de la nceput sau pe
parcursul extragerii datelor.

O meta analiz corect va lua urmtoarle

msuri pentru a minimaliza aceste
erori:
n meta-analiz vor participa independent
2 recenzeni;
La fel poate fi inclus i un al 3-lea
recenzent sau instituia o edin n
comun pentru rezolvarea divergenelor;
Este necesar instituirea recenzenilor
prin participarea de a prelucra mai
multe articole;
Se compar rezumatul i textul pentru a
identifica careva nepotriviri;
Se utilizeaz o baz de date standard;
Se raporteaz rezultatele extragerii
datelor, inclusiv concordana procentual
sau chiar scorul statistic kappa.

4. Analiza
Sunt multe contraverse n procesul de anaiz
a datelor meta-analizei. n primul rnd, s
definim unii termeni importani:
Omogenitatea i heterogenitatea descriu gradul de
variabilitate ntre studii n cadrul
grupului de studii comparate. Probabil este
mai adecvat de a combina rezultatele din
grupul de studii omogene, precum opinia
multora contrazice combinarea rezultatelor
din studiile heterogene. Testul statistic
Q, caracterizat prin utilizarea
distribuiei ksi-ptrat, este deseori
utilizat n calitate de test de omogenitate
(pentru stabilirea omogenitii studiilor).

Evaluarea relevanei unei

meta-analize
Similar altor tipuri de studii,
exist trei etape de baz de
evaluare a meta-analizei:
1. Pot rezultatele modifica
activitatea mea practic n
cazul n care sunt valide?
2. Rezultatele sunt importante
pentru pacienii mei?
3. Sunt rezultatele valide?

Evaluarea validitii unei

1.

2.

3.
4.

5.

6.

meta-analize

Autorii au formulat corect ntrebarea

clinic?
Criteriile de includere pentru
selectarea articolelor erau adecvate?
Au fost omise careva studii relevante?
A fost apreciat validitatea studiilor
incluse (calitatea studiului)?
Evaluarea studiilor au fost
reproductibile (extragerea datelor)?
Rezultatele studiilor erau similare
(omogenitatea)?

UTILITATEA INFORMATIEI MEDICALE

Shaugnessy si Slawson: formula utilitatii informatiei medicale:

UTILITATEA = RELEVANTA X VALIDITATE
EFORT
VALIDITATE: masura in care informatia respectiva descrie adevarul
(vezi surse de informare medicala)
RELEVANTA: masoara frecventa cu care ne intalnim in practica de zi cu zi
cu dovada/ tipul de dovada respectiv
EFORTUL: cantitatea de timp, costul accesului, nevoia de deprinderi etc.

N.B. la numitor MAI NOU se poate adauga si posibilitatea de a coresponda

cu autorul !!!

Utilizarea rezultatelor unei

meta-analize
Tratament

TOTAL

Rezultat

Da

Nu

Prezent

m1

Absent

m0

TOTAL

n1

n0

Utilizarea rezultatelor unei

meta-analize
(continuare)

Proporia
Cu rezultatul
n grupul cu =
Tratament
(P1)

Proporia
Cu rezultatul
n grupul fr =
Tratament
(P0)

Nr. De subiecii cu rezultate n grupul

cu tratament
Total subiecii n grupul cu tratament

P1 = a : n1
Nr. De subiecii cu rezultate n grupul
fr tratament
Total subiecii n grupul cu tratament

P0 = b : n0

Utilizarea rezultatelor unei

meta-analize
(continuare)

(t-1) * [(a*d) - (b*c)]2

2 =
n1 * n0 * m1 * m0
H0 ipoteza nul
2calculat > 2tabelar rspingem H0
2calculat < 2tabelar acceptm H0

Evaluarea Critica
( engl. Critical Appraisal )

Validitatea interna a studiilor

Validitatea externa a studiilor

EVALUAREA CRITICA A LITERATURII

MEDICALE
de ce este publicat acest articol ?
care este principala intrebare la care vrea sa raspunda studiul ?
ce tip de studiu a fost realizat ?
este original studiul respectiv ?
a fost aleasa metodologia adecvata ?
care a fost populatia pe care s-a desfasurat studiul ?
care sunt rezultatele studiului ?
rezultatele sunt valide ?
rezultatele au relevanta / importanta pentru practica ?

METAANALIZA

CONCLUZII

1.analiza a analizelor
- analiza statistica a unor rezultate ale
unor studii
individuale cu scopul de ale integra
2. analiza statistica a rezultatelor numeric
studii clinice care au cercetat toate aceeasi

ale unor
problema

MULUMESC PENTRU ATENIE