Sunteți pe pagina 1din 13

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL PEDAGOGIC ION CREANG DIN BLI


CATEDRA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI

Referat

Vrstnicii pensionari
(Asisten social a persoanelor n etate)

Elaborat: Postolachi Alina


Verificat: Buzovici Diana

Bali-2015

Cuprins:
Introducere............................................................................................................................................
1. Pensionarea..................................................................................................................
1.1.
Tipologiile pensionrii............................................................................................
1.2.
Etapele pensionrii.................................................................................................
1.3.
Crizele pensionrii..................................................................................................
2. Integrarea i reintegrarea social a vrstnicilor pensionari.................................................
3. Sfaturi pentru a diminua disconfortul creat de pensionare..............................................
Concluzie.......................................................................................................................
Webografie...................................................................................................................
Anexe..........................................................................................................................

Introducere

Btrneea nu reprezint o etap omogen de via, ci un ciclu care se manifest diferen iat
de la o persoan la alta. Aceast ultim perioad a vieii include mult mai muli ani dect oricare
dintre perioadele de dezvoltare uman. De-a lungul timpului, viaa unui om are parte de multe
evenimente importante, care-l pot marca. Astfel de evenimente sunt naterea, castoria, divorul, dar
i pensionarea. Pensionarea a fost introdus pentru prima dat n Germania n anul 1889, fiind
privit initial ca o form de asisten social (inclusiv anul 1915). Pn n 1889 oamenii munceau
pn la ultima suflare.
Pensionarea reprezint un fenomen important n via, care poate marca un punct terminus al
dinamismului social sau, din contra, un punct de nceput pentru o via rezervat relaxrii i tuturor
activitilor pentru care nu au existat timp sau fonduri anterior.
Conform datelor Casei Naionale de Asigurri Sociale, la 1 ianuarie 2015, la evidena
organelor de protecie social se aflau 669,9 mii pensionari sau cu 10,3 mii persoane mai mult
comparativ cu anul precedent. Circa 76% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de
vrst (fig.1).
n anul 2014, persoanele n vrst de 60 ani i peste dein o pondere de 88% n total
pensionari pentru limita de vrst. Femeile reprezint 70,5% n structura pensionarilor pentru limit
de vrst datorit ponderii mai mari n total vrstnici i diferenei dintre longevitatea femeilor i
brbailor. Mrimea medie a pensiei pentru limit de vrst la 01.01.2015 a constituit 1114,7 lei,
fiind n cretere fa de anul precedent cu 6,2%, iar comparativ cu anul 2010 aceasta s-a majorat cu
33%. Mrimea medie a pensiei pentru brbai constituie 1268,1 lei, comparativ cu 1050,4 lei n
cazul femeilor (fig.2). n acelai timp, valoarea medie a minimului de existen pentru pensionari n
anul 2014 a alctuit 1343,7 lei, fiind n cretere fa de anul precedent cu 1,3 puncte procentuale.
Minimul de existen pentru pensionari difer n funcie de mediul de reedin. Astfel, pentru
pensionarii din oraele mari acesta constituie 1487,4 lei, comparativ cu 1279,0 lei pentru cei din
sate i 1377,1 lei pentru cei din alte orae. Mrimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de
vrst acoper valoarea minimului de existen pentru aceast categorie de populaie n proporie de
83 la sut n anul 2014, comparativ cu 71 la sut n anul 2010. n medie, pensia brbailor acoper
valoarea minimului de existen pentru pensionari n proporie de 94 la sut, iar n cazul femeilor
78 la sut (fig.3). Din total pensionari pentru limita de vrst, circa 14% primesc pensii cu cuantum
minim. Pe de alt parte, circa 22,5% din pensionari pentru limita de vrst sunt angajai n cmpul

muncii la momentul stabilirii pensiei. Circa 202 persoane primesc pensii transferate peste hotare
conform acordurilor bilaterale, mrimea medie a acesteia constituind 896,2 lei.
1. Pensionarea

Vrsta a treia, este o perioad foarte solicitant, deoarece acum apar schimbri dramatice
cum ar fi pensionarea, pierderea partenerului de via, apariia i accentuarea bolilor, care fac tot
mai greu de pstrat autonomia, prsirea locuinei, mutarea eventual ntr-o instituie de ngrijire sau
pregtirea pentru nefiin, iar toate acestea solicit individului s se schimbe i s se adapteze.
Reaciile indivizilor la momentul pensionrii este specific fiecruia, ceea ce determina o diversitate
de modaliti de adaptare.
Momentul pensionrii, poate fi un factor major de stres mai ales la brbai i se poate
manifesta prin crize, tulburri de adaptare, chiar moarte social. Motivul pentru care brbaii
reacioneaz cu o intensitate mai mare la momentul pensionrii, este cauzat de gradul de implicare
mai mare al brbailor n viaa profesional, comparativ cu femeile care sunt angajate n paralel i n
activitile casnice, care dup pensionare reprezint sarcina lor principal, ceea ce le face s treac
mai uor de pragul pensionrii.
Pentru brbat, momentul pensionrii reprezint pierderea rolurilor i a statusului care au fost
cu greu ctigate, pierderea este cu att mai tare resimit, cu ct autoritatea sa profesional i rolul
su social erau mai mari.
Atitudinea fa de pensionare, este condiionat i de factori de mediu, rural sau urban,
deoarece n mediul rural activitatea profesional a fost continuat n timpul liber cu activiti
gospodreti, n schimb cei din mediul urban, n general, sau dedicat in totalitate activitii
profesionale, momentul pensionrii reprezentnd o ntrerupere brusc a rutinei zilnice, accentuat
de sentimentul inutilitii, iar reaciile de adaptare sunt ntrziate.
Indivizii cu un nivel de colarizare mediu, accept mai uor c nu mai sunt folositori din
punct de vedere profesional, se conformeaz statutului nou i nu ntreprind nimic pentru al schimba.
Unii teoreticieni susin c pensionarea i efectele ei negative sunt ntr-o relaie de invers
proporionalitate cu satisfacia n munc. Fenomenul, ns, nu este universal valabil i trebuie s fie
raportat la diferitele tipuri de atitudini exprimate de ctre vrstnici, care sunt grupate n:
1.
2.
3.
4.

dorina de a se odihni;
dorina de a rmne activ;
insatisfacia fa de activitatea trecut, asociat cu o poziie de resemnat;
atitudinea de frustrat, vinovat, plin de regrete fa de o via lipsit de sens.

De munca sa erau legate statusul1 i rolurile2 sale care acum decad, l egalizeaz doar cu
ceilali pensionari. Munca sa era canalul cel mai important de alimentare informaional. Ori, ieirea
la pensie ntrerupe, blocheaz acest canal i, de unde nainte putea s apar stres-ul de
suprasolicitare, acum se ivete la orizont un altul, pe care l-am putea denumi stres-ul de
subsolicitare. Pensionarul este nevoit s-i petreac o mare parte a timpului n cas ntre patru
perei iar oraele moderne accentueaz acest sentiment de claustrare cu efectele sale nocive.
1.1.

Tipologiile pensionrii

1. Pensionare retragere. Persoana desfoar activiti destinate ntreinerii vieii, se retrage

din viaa social, se deplaseaz puin n afara casei, este vorba de moartea social.
2. Pensionare-vrsta a treia. Persoana se implic n activiti creatoare pentru suplinirea
activitii profesionale. Orientarea pensionarului este spre lectur, grdinrit, etc., activiti
desfurate n compania altor persoane.
3. Pensionare consum. Se manifest fie prin activiti de petrecere a timpului liber prin
participarea la diferite excursii, vacane, spectacole, fie prin activiti desfurate n familie
i cu membrii acestora.
4. Pensionare revendicare. Este vorba de pensionarul activ, care-i dedic timpul liber
activitilor de obinere a drepturilor persoanelor de vrsta a treia, ca urmare a faptului c se
simte permanent nedreptit, discriminat.
5. Pensionare participare. Este persoana mare consumatoare de mass-media i foarte puin
implicat social. Legtura dintre resurse i practici este urmtoarea:
pensionarea de tip retragere, este condiionat de absena acumulrilor i a
potenialitilor
pensionarea de tip revendicare, este condiionat de existena doar a unui tip de resurse.
pensionarea participare, este condiionat de existena unor potenialiti i a unor
acumulri.
pensionare-vrsta a treia, este caracterizat de existena a dou tipuri de resurse, dar de
facturi inegale.
pensionarea de tip consum, este determinat de existena acumulrilor.
1.2.

Etapele pensionrii

Se refera pur si simplu la poziia cuiva n societate


Rolul social este un model normativ de aciuni pe care un grup sau o societate le atept de la
un individ
2

Pregtirea psihic pentru acceptarea i adaptarea la pensionare presupune cteva etape, sintetizate
de R. Atchley (Sociologia pensionrii) n:
faza de pre-pensionare, n care cei activi sunt sprijinii emoional pentru a accepta ideea
retragerii. Asistentul social poate s stimuleze persoanele apropiate subiectului pentru ca
acestea s-l familiarizeze cu ideea pensionrii;
faza imediat urmtoare pensionrii, n care subiectul i recapt plcerea de a petrece
timpul, cltorind, practicnd sporturi, fcnd colecii, crescnd nepoii, etc;
faza dezamgirii, n care se pierde ncntarea de a fi pensionar;
faza reorientrii, n care depindu-i starea de dezamgire caut o variant prin care s-i fie
satisfcut necesitatea de a fi activ din punct de vedere social.
Unul din efectele pensionrii const n diminuarea veniturilor i apariia dificultilor
financiare, care se reflect n pierderea poziiei sociale i a prestigiului.
nsa unii autori considera ca etapele pensionrii prin care trec vrsnicii n aceast perioad de
tranziie sunt:

1. Ante-pensionarea Planificarea timpului. n timpul activitii, pensionarea apare ca un


lucru ndeprtat i mult visat. Angajaii sunt contieni de existena acestei perioade, fac tot
posibilul s economiseasc pentru viaa la pensie i, din cnd n cnd, se gndesc ce vor face
n aceast etap a vieii lor.
2. Ziua cea mare caracterizat prin mbriri, strns de mini i zmbete. Cea mai
scurt etap a acestui proces este ziua cea mare cnd se anun pensionarea n cadrul
companiei, se ia la revedere de la dragii colegi i vechea activitate de zi cu zi. Aceast zi,
de cele mai multe ori, se srbtorete cu colegii de munc lund cina la un restaurant sau n
cadrul biroului unde viitorul pensionar face cinste oamenilor pe care era obinuit s-i vad zi
de zi, mprtindu-i amintirile pe care le au n comun. Acest eveniment poate fi comparat
cu o mas de nunt, ntr-un nceput de cstorie.
3. Etapa denumit luna de miere i libertatea. Bineneles, dup masa copioas dintre
colegi urmeaz partea cea mai plcut dup cstorie, respectiv luna de miere. Cel mai
adesea prima lun reprezint libertate pentru noul pensionar. Excursiile, hobbyurile i
ncetarea muncii sunt lucrurile pe care acum i le permite, de care va profita la maxim prin
aceast lun de miere pe care orice pensionar o creeaz.
4. Plictiseala. Dup o anumit perioad, la fel ca n orice csnicie, intervine perioada de
,,plictiseal" cnd persoanele respective nu se mai iubesc ca la nceput i aceleai lucruri pe
care le fac mpreun zi de zi nu mai prezint interes. Acesta este momentul care ncheie
luna de miere a pensionarului i totodat nceputul plictiselii, al deziluziilor, al
singurtii. Nu uitai c viaa la pensie este o permanent vacan i aceste sentimente
trebuie nlturate.

5. Reorientarea formarea unei noi identiti. Cu siguran aceast perioad este cea mai
dificil din toate etapele procesului de pensionare. n aceast perioad ajungei s v simii
mai intens neputina, btrneea i lipsa de chef, indiferent de propunerile celor din jur.
Important este s v alegei diferite activiti noi, precum un club de carte, tratamente
corporale, activiti sportive, etc. care s v ajute s depii aceste momente.
6. Obinuina i momentul n care depii criza pensionrii. n final, un nou program s-a
creat n viaa pensionarului, identificndu-se o nou identitate i un nou mediu cu care se
acomodeaz. n cele din urm, noua sa via devine plcut i tribil.
1.3.

Crizele pensionrii

In plan psihologic, pensionarea este momentul n care are loc o restructurare a trebuinelor
persoanei n raport cu mediul nconjurtor. Astfel are loc declanarea unei crize a intereselor.
Familia, din nou pe primul plan. Familia i cminul redevin cel mai important aspect din
viaa omului. De multe ori are loc o redecorare a cminului si o reorganizare a timpului alocat
plimbrilor.
Pensionarea reprezint, printre altele, momentul incheierii, chiar al pierderii statutului
profesional si al rolului social activ de pana atunci. Pentru unii reprezinta un prilej de bucurie,
pentru altii insa, din cauza capacitatii de adaptare pe care o presupune acest moment, reprezinta o
etapa dificila a vietii peste care reusesc cu greu sa treaca. Impactul psihologic pe care il are
pensionarea in randul oamenilor nu este usor de trecut cu vederea.
Aceasta pentru ca pensionarea presupune mai mult decat retragerea din campul muncii.
Femeile se acomodeaza mai usor. Studii realizate in domeniu arata ca momentul
pensionarii atrage dupa sine si efecte neplacute, cum ar fi sentimentul inutilitatii, iritabilitate,
scaderea stimei de sine, cresterea neincrederii in sine, pierderea initiativei, pierderea ritmului vietii.
De asemenea, intervin depresia, izolarea, dezinteresul pentru felul in care arata si pentru activitatile
care nu demult ii placeau, teama de boala si de moarte.
Aceste schimbari afecteaza mai mult barbatii decat femeile. In cazul celor din urma, desi isi
incheie si ele misiunea profesionala, au in continuare alte activitati care reusesc sa le ocupe timpul,
au grija de gospodarie, de copii si nepoti. Astfel, in cazul femeilor, schimbarea este mai putin
abrupta, iar sentimentul inutilitatii este diminuat. Pe langa toate aceste framantari, barbatilor le este
teama ca nu cumva, acum cand se simt inutili, sa fie parasiti, abandonati. Este important de
mentionat ca pensionarea atrage dupa sine si o scadere a nivelului de trai in cele mai multe cazuri, o
alta schimbare la care pensionarul este obligat sa se adapteze.

Starile de dezorientare dureaza intre 1 si 2 ani. De asemenea, de criza pensionarii sunt


mai afectate persoanele care in afara profesiei nu au avut si alte activitati care sa le pasioneze sau
persoanele a caror profesie nu mai poate fi practicata si dupa pensionare. In general aceste
framantari dureaza intre 1 si 2 ani, dupa care aceasta etapa va fi acceptata si privita firesc.
Cercetatori in domeniu au realizat o tipologie a personalitatilor pensionarilor. Acestia afirma ca
putem intalni 6 tipuri: constructiv, defensiv, demonstrativ, ostil, latent si tipul dependent de persoane
si ideologii. Indiferent de felul in care primiti si acceptati sau nu vestea pensionarii, este important
sa intelegeti ca trebuie sa o integrati cat mai repede in viata dumneavoastra. Cu cat va adaptati mai
usor, cu atat reusiti sa faceti fata modificarilor care vor aparea.
2. Integrarea i reintegrarea social a vrstnicilor pensionari

Integrarea sociala si reintegrarea sociala are o nota aparte, referindu-se la populatia varstnica
pensionara, care a incetat sa mai aiba pozitia si comportamentul social din perioada de activitate
profesionala.
In cadrul populatiei varstnice pensionare distingem:

varstnici cu o buna stare a sanatatii fizice si psihice, capabili sa ramana activi si dupa varsta

de 60 de ani (de regula pe intervalul 60-75 de ani) si


varstnici cu o stare precara a sanatatii fizice, care nu le mai permite sa ramana activi decat in
mod diferentiat, selectiv si pentru scurte perioade de timp.
Integrarea sociala reprezinta o politica a societatii fata de varstnicii pensionari din prima

categorie - capabili sa ramana activi dupa varsta de 60 de ani - prin care se urmareste asigurarea
unui cadru social necesar desfasurarii unei activitati utile din punct de vedere social.
Integrarea sociala a varstnicului pensionar capabil inca de activitate inseamna deci transferul
statutului si rolului din perioada de activitate profesionala in cea de pensionar. De realizarea unui
astfel de transfer depinde mentinerea constiintei utilitatii sociale a varstnicului si, placerea de a trai.
(Re-)integrarea sociala a varstnicului se refera la acea categorie de varstnici pensionari cu
o stare de sanatate deficitara. Drept urmare se impune o redefinire selectiva a posibilitatilor
varstnicului cu dizabilitati (cu o stare functionala deficitara) de a ramane activ, de a-si pastra
constiinta utilitatii sociale, oferindu-i-se corespunzator acestor posibilitati conditii concrete de
desfasurare a unor activitati. Activitatile accesibile acestei categorii de varstnici poarta numele de
"activitati informationale" (in cadrul familiei, in anturajul rudelor, prietenilor).
3. Sfaturi pentru a diminua disconfortul creat de pensionare

Puteti lucra in continuare part-time, ceva usor care sa nu va solicite prea mult si care sa va
scape de gandul inutilitatii. Mai mult decat atat, sa va aduca un venit in plus.
Oferiti-va voluntari in diverse campanii! Puteti incepe sa studiati ceva ce v-ati dorit mereu,
dar nu ati avut timp; invatati o limba straina, de exemplu.
Va puteti imbunatati sanatatea facand zilnic exercitii fizice usoare. Ganditi-va sa calatoriti.
Nu lasati sa treaca nici macar o zi fara sa cititi ceva.
Socializati cat mai mult, fie ca mergeti in vizita sau primiti vizite, fie ca va inscrieti in
cluburi de socializare, alaturi de alti pensionari. Daca va plac animalele, nu ar fi rau sa va luati un
astfel de "prieten". Nu uitati ca sedentarismul oboseste si imbatraneste organismul.
Orice activitate este mai potrivita decat nimic.

Concluzie

Webografie

1.
2.
3.
4.

https://www.farmaciata.ro/psihologia-familiei/item/674-cum-depasim-momentul-pensionarii
http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Pensionarea78.php
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Tranzitia-de-la-munca-la-pensionare.pdf
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/studiu_calitatea_vietii_2014.pdf

Anexe

Fig.1

Fig.2

Fig.3