Sunteți pe pagina 1din 4

Filosofia culturii

Filosofi a culturii de dr. Vasile Carja - rezumat

Geneza culturii
Om cultura - filozofie
Accident al universului in actiunea de structurare evolutiva a naturii sau rod al unui proces complex de
creatie constienta, OMUL este asa cum afirma filozoful grec Protagoras masura a tuturor lucrurilor
sau, alt fel spus, este masura creatiei sale, masura a culturii pe care a dezvoltat-o. Nu este vorba despre
om ca si individ izolat ci despre aspectul sau colectiv, social, aspect in care se manifesta cele doua moduri
fundamentale de existenta extrabilologica ale sale si anume cunoasterea si actiunea creatoare precum si
valorizarea lor ca idealuri supreme ale progresului. Acesta este omul creator de valori, creator de cultura si
civilizatie.
Iubitor de cunoastere si intelepciune, omul s-a raportat in permanenta la creatia sa culturala prin
interpretarea sistematica si unitara a realitatatii, a lumii in care traieste, ceea ce este sinonim cu a face
filosofie. Filosofia care studiaza aspectele creatiei de valori a umanitatii poarta numele de filosofie a culturii.
Ea este o disciplina umanista care studiaza geneza, fundamentele si domeniile culturii. Avand in vedere
faptul ca fundamentul oricarei culturi il reprezinta procesul de valorizare atunci putem spune ca obiectul de
studiu al filosofiei culturii il constituie valorile umane.
In studiul genezei a modului in care a aparut cultura umana sunt analizate relatiile, raporturile, dintre
cateva categorii filosofice specifice cum sunt: subiectiv-obiectiv, particular-universal, cultura-natura, culturasocietate, continuitate-discontinuitate, istorie, mit.

Protoistoria trecerea de la existenta biologica la cea socio-culturala


Trecerea de la Animalitate la Umanitate, de la Natura la Cultura, s-a facut prin aparitia si dezvoltarea
aspectelor Subiectiv si Particular in raport cu Obiectivitatea si Universalitatea specifice ordinii Naturale.
Prin subiectivitate omul confera Naturii sensuri si semnificatii in concordanta cu trebuintele sale. Alaturi de
creatia obiectiva si universala a Naturii apare creatia subiectiva si particulara a omului care devine prin
eforturi milenare o fiinta culturala, o fiinta subiectiva care capata constiinta de sine si pentru sine. Creatia
umana realizata prin cunoastere si actiune este ceea ce numim Realitate sociala iar evolutia ei in timp si
spatiu genereaza istoria societatii umane.

Cultura si societate primele valori morale


Creatie colectiva a unui grup de oameni, cultura, are ca finalitate conservarea unitatii acelui grup social.
Primele valori care au aparut in evolutia colectivitatilor umane au avut caracter normativ si s-au manifestat
prin interdictii (de ex. legea talionului: ochi pentru ochi si dinte pentru dinte), fiind o afirmare indirecta a
valorilor pozitive de solidaritate, securitate si supravietuire. Apare subordonarea sociala a individului la grup
prin obligativitatea respectarii unor norme de conduita morale denumite generic Valori morale.
Legitimitatea si puterea acestor legi se baza pe existenta unui stramos comun. Ele statuau relatiile dintre
membrii grupului si au constituit modul de gandire primitiv ca prima modalitate abstracta de cunoastere
gandirea mitica.

Natura si societate
Deoarece indivizii unui grup social sunt inegali din punct de vedere al dotarii fizice si intelectuale, in
interiorul grupului se manifesta simultan doua tendinte: pe de o parte este vorba de tendinta celui mai
puternic de a-si impune vointa iar pe de alta parte necesitatea grupului de a subordona individul solidaritatii
colective. Gandirea magico-religioasa s-a dovedit singura capabila sa contrapuna imperfectiunii materiale a
lumii reale o realitate spirituala supranaturala perfecta. Practic intregul univers este antropomorfizat
capatand atribute umane ridicate la superlativ.

Cultura mitica
In procesul de trecere de la preistorie la istoria umanitati gandirea magico-religioasa a generat cultura
mitica. Confruntat in primul rand si in cea mai mare masura cu fortele naturii si problemele de supravietuire,
omul primitiv a dezvoltat cultul eroilor civilizatori cei care au creat istorie, au descoperit uneltele esentiale
precum focul, roata, etc si au adus societatii puterea civilizatoare a exemplului personal si forta sacrificiului.
Exemplul clasic este Prometeu. Miturile devin argumente esentiale ale identitatii de grup iar initierile
ritualice integreaza individul in ierarhia puterii.
Paradoxul culturii mitice este reprezentat de faptul ca in timp ce Neputinta a marcat specificul relatiei Om
Natura omul dezvolta prin intermediul gandirii mitice eroul acel exemplar uman ce egala fortele naturii
prin adaptabilitate dar se ridicau deasupra lor prin spiritualitate.
Pe de alta parte cooperarea prin asociere este conditia supravietuirii celor slabi si multi, solidaritatea fiind
sinonima cu ideea de putere.

Societate si cultura
Societatea este mediul de existenta specific uman, mediu in care se manifesta valorile culturale sau sociale
create de om prin intermediul cunoaserii si actiunii sociale. Aceste valori apar si se dezvolta in societate si
semnifica tendinte si aspiratii ale societatii omenesti.

Cultura si istorie
Chiar daca din punct de vedere teoretic continuitatea este o teza fundamentala a filosofiei culturii,
caracterul distinct si specific al fiecarei culturi in parte indica existenta unor elemente particulare de
discontinuitate.
Cultura omenirii face parte integranta din istoria societatii dar, pe de o parte, nu tot ce apartine istoriei este
cultura si nu toate manifestarile culturale sunt retinute de istorie. Daca istoria nu retine dact aspectele
esentiale ale unei culturi filosofia reprezinta o sinteza si o interpretare a istoriei civilizatiilor.

Conceptul de cultura
Definitia culturii
Se cunosc numeroase definitii date acestui termen pornind de la sensul originar de creatie prin
producere, trecand prin faza agricola de cultura a plantelor pana la semnificatia ulterioara de cultura a
spiritului.
Definitiile date notiunii de cultura depind de sistemul de referinta ales:
Din punctul de vedere al raportului Cultura Natura, cultura este:
Natura pusa in valoare de catre om;
Reactia umana fata de animalitate.
Raportata la Om, cultura este:
Creatie prin productie;
Realizarea conditiei umane;
Realitate a originalitatii omenesti;
Obiectualizarea energiilor creatoare ale subiectului colectiv.
Raportata la societate, cultura este:
Tot ceea ce raspunde la o trebuinta fundamentala sau ideal uman;
Ansamblul solutiilor la problemele esentiale, reflectate valoric;
Producerea si finalizarea sistemelor de valori;
Realitatea interactiunii dintre subiect si obiect sub raportul valorizarii;
Ansamblul valorilor materiale si spirituale, rezultate ale actiunii social-istorice.
Daca traditia este aceea care asigura stabilitatea in cultura pastrand si transmitand mai departe elementele
de continuitate, dimensiunea sa constructiva confera posibilitatea de progres. Cultura are un caracter
selectiv, retinand in continutul sau numai elementele originale, inovative si inventive. Geniul si talentul
oamenilor exceptionali sunt instrumentele prin care se realizeaza cultura.

Evolutie si cultura
Din punct de vedere evolutiv cultura poate fi privita ca un salt calitativ determinata de convergenta evoluiei
biologice cu cea cosmica. Daca evoluia biologica reprezint elementul de continuitate, cea cosmica

introduce discontinuitatea saltul de la existenta zoologica la cea culturala. Produs al acestei evoluii,
omul, este capabil sa i fureasc un orizont cosmic propriu in micarea sa permanenta de la concret la
abstract astfel nct realul, concretul, materialitatea exista numai pentru a fi depite. Dorina de nou,
starea de iniiativ, l-au fcut pe om s depeasc existenta biologic i s devin dintr-un obiect al
Naturii un subiect al Culturii. Din acest punct de vedere Cultura se definete ca expresie a unui mod de
existenta social care confer un neles cosmosului.

Contiin i natur
Apariia vieii spirituale contiina cu cele trei elemente: Raiune, Afect, Voin reprezint un salt, o
mutaie cosmic pe care o putem interpreta dar nu o putem explica. Se adopt n acest sens paradoxul
oglinzii fermecate care poate reflecta multe dar nu se poate arata pe sine.
Se presupune c procesul de apariie a contiinei a avut loc n paleolitic - pe parcursul a milioane de ani
(perioada pe care o numim preistorie) i a inclus etape importante cum ar fi mersul biped, perfecionarea
funciei minii, viaa n colectivitate, utilizarea si prelucrarea uneltelor, graiul articulat

Gndirea i inteligenta artificial


In evoluia sa, gndirea uman i-a creat instrumente logice precum comparaia, generalizarea,
abstractizarea Au fost dezvoltate modele logice ideale cu ajutorul crora s-au enunat legi de stare sau
funcionare. Au fost puse in evident caracteristicile gndirii precum anticipaia, creaia, analiza,
abstractizarea, simbolismul Aplicnd metode ca axiomatizarea, modelarea, formalizarea gndirea logic
a creat inteligenta artificial (calculatorul creierul artificial). Dar, n timp ce calculatorul este capabil de
performan, creierul este competent, creator, intuitiv. Plasticitatea i inteligena pot opera cu date pe care
calculatorul nu le poate prelucra, considerndu-le vagi sau improbabile.

tiina
O parte important a evoluiei gndirii umane o reprezint tiinele, att cele naturale care studiaz
procese, fenomene obiective, independenta de voina omului ct i cele umaniste a cror obiect l
formeaz fenomene sau evenimente unice, irepetabile i subiective. Distincia esenial dintre tiinele
naturale i cele umaniste poate fi redus la raportul dintre obiectiv subiectiv.