Sunteți pe pagina 1din 20

Infarctul miocardic acut

Definitie
Infarctul miocardic acut,
denumit si atacul de cord este
definit ca necroza (moartea)
muschiului cardiac si apare
atunci cand fluxul sanguin intrun teritoriu cardiac este
intrerupt, prin blocarea uneia
sau, mai rar, a mai multor
artere coronare. Arterele
coronare aduc sange incarcat
cu oxigen la nivelul inimii.
Blocajul unei artere coronare
se face printr-un tromb (cheag
de sange

Cauze
Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic
este ateroscleroza coronariana (90% dintre
cazuri). Ateroscleroza coronariana presupune
ingustarea vasului prin formarea placii de
aterom (depuneri de colesterol, calciu). Placa de
aterom este evolutiva. In momentul in care
evolutia placii se complica (ex. ruptura placii)
diametrul vasului se reduce drastic, pana la
obstructie totala, conducand in cele din urma la
moartea celulelor miocardice.

Cauze
Pacientii predispusi la boli cardiovasculare sunt
cei care prezinta factori de risc cardiovasculari
(hipertensiune arteriala, diabet zaharat,
dislipidemie, obezitate, fumat, sedentarism,
stres ). Cumulul factorilor de risc creste riscul de
infarct miocardic.
Cauze mai rare, asa zise non-aterosclerotice,
sunt reprezentate de anomalii congenitale ale
arterelor coronare, boli ale valvei aortice, embolii
coronariene, boli inflamatorii ale vaselor, boli de
sange, boli metabolice, consum de cocaina,
traumatisme toracice.

Cauze
Fumatul pare a fi cauza de circa 36%, iar
obezitatea cauza a 20% din boli
coronariene. Lipsa de exercitii fizice a fost
legata de 7-12% din cazuri. Mai putin
frecvente cauze includ stresul, ceea ce
reprezinta aproximativ 3% din cazuri.
Alcoolul, consumul excesiv de cantitati
mari de alcool poate creste riscul de atac
de cord.

Cauze
Diabetul zaharat (de tip 1 sau 2),
hipertensiune arteriala, 0bezitatea sunt
factori de risc in cazul unui infarct
miocardic.
Un numar de infectii acute si cronice,
printre care: Chlamydophila pneumoniae,
gripei, Helicobacter pylori si Porphyroori
au fost legate de ateroscleroza si infarct
miocardic.

Diagnostic si tablou clinic


Manifestarea clinica cea mai frecventa
este angina, adica durerea intensa in
piept. Aceasta durere de intensitate mare,
resimtita ca o apasare sau strangere
puternica sub forma de gheara, sau
intepatura ca o lovitura de cutit, se
localizeaza retrosternal (in spatele
sternului) sau precordial (toracica
anterioara stanga).

Diagnostic si tablou clinic


Durerea poate sa iradieze in gat, in
mandibula, pe bratul stang, pana la
ultimele 2 degete, sau in spate, uneori in
ambele brate, sau poate sa nu iradieze.
Durata durerii este de peste 30 minute,
fara raspuns complet la nitroglicerina.
De obicei, se insoteste de lipsa de aer,
palpitatii, transpiratii, ameteli, panica,
teama, confuzii, greata, varsaturi.

Diagnostic si tablou clinic


La majoritatea pacientilor durerea este
declansata de un efort fizic intens sau prelungit,
un stress emotional, un pranz mai bogat, o
interventie chirurgicala non-cardiaca, expunerea
la frig.
La anumite categorii de pacienti, de ex. la
varstnici, diabetici, dupa interventii chirurgicale,
manifestarea clinica este saracacioasa, cu
durere toracica mai putin intensa sau chiar fara
a prezenta durere toracica, in schimb
prezentand fenomene de insuficienta cardiaca ,
accident vascular cerebral, sincopa.

Examen fizic
Pacientii care au suferit un infarct miocardic de
obicei sunt speriati, au tegumente palide si
transpirate, pulsul este frecvent marit, tahicardic;
tensiunea arteriala poate fi normala, scazuta sau
crescuta.
De asemenea, aduce informatii despre o
posibila cauza (sufluri cardiace si vasculare,
insuficienta cardiaca). In plus, examinarea fizica
este foarte importanta pentru excluderea altor
boli care pot mima infacrtul miocardic.

Examen paraclinic
Prima investigatie in fata unui pacient cu durere
in piept este electrocardiograma. Modificarile
ECG stabilesc diagnosticul de infarct miocardic,
momentul de debut al acestuia si artera
coronara implicata. In functie de modificarile
ECG se alege si modalitatea de tratament.
Exista situatii in care modificarile ECG pot fi
echivoce, situatie in care e nevoie de ECG-uri
seriate si investigatii suplimentare.
Recoltarea sangelui pentru dozarea enzimelor
cardiace este o alta investigatie care sta la baza
diagnosticului de infarct miocardic.

Examen paraclinic
In prezent se utilizeaza pentru
evidentierea necrozei miocardice
troponinele si creatin kinaza. Dozarea
acestora in dinamica arata evolutia
infarctului.
Ecocardiografia identifica si localizeaza
tulburarea de cinetica (zona de miocard
care a fost afectata este mai subtire si are
o miscare mai redusa sau chiar absenta,
in comparatie cu restul muschiului
cardiac).

Examen paraclinic
De asemenea evalueaza toate structurile
inimii si evaluarile urmatoare ajuta la
urmarirea evolutiei.
Coronarografia este o investigatie invaziva
(presupune introducerea unui fir metalic
foarte subtire printr-o artera pana la nivelul
inimii) care evidentiaza locul unde artera
este blocata. In timpul aceleeasi proceduri
se poate debloca artera prin montare de
stent.

Tratament
Daca pe baza manifestarilor expuse mai sus se
suspicioneaza infarct miocardic, pacientul
trebuie sa puna sub limba o tableta de
nitroglicerina .
Este foarte important ca pacientul care a primit
diagnosticul de infarct miocardic sa ajunga intrun serviciu de specialitate pentru a se deschide
vasul blocat.
Exista mai multe metode de reluare a fluxului
prin vas:

Tratament
angioplastie coronariana cu montare de
stent, tromboliza cu dizolvare a cheagului
de sange
Sau
chirurgia cardiaca prin by-pass coronarian.
Primele 2 metode au eficienta maxima
daca sunt aplicate in primele ore de la
debutul infarctului, de preferat in primele
12 ore.

Tratament
In continuare, pacientul care a suferit un infarct
miocardic va trebui sa urmeze un tratament
medical toata viata. Este foarte important
controlul factorilor de risc (controlul valorilor
tensiunii arteriale, al pulsului, al valorilor
glicemice, al dislipidemiei) si de asemenea este
esential ca pacientul sa aiba un stil de viata
sanatos (dieta saraca in grasimi, cu mai putine
zaharuri la pacientii diabetici, scadere ponderala
la pacientii supraponderali, sa efectueze cel
putin 30 minute de exercitii fizice zilnic, sa
renunte la fumat).

Factori de risc
intoleran la glucoza (Persoanele afectate
afiseaza niveluri ale glicemiei mai ridicate decat
ar fi normal, insa nu suficient de ridicate pentru a
spune ca sufera de diabet.)
Pacientii cu diabet zaharat au un risc foarte
mare de a dezvolta boala coronariana. Este
foarte important sa se mentina valorile glicemiei
in limitele normale: glicemia pe nemancate sub
110 mg/dL si hemoglobina glicozilata sub 7%.

Factori de risc
stresul
sedentarismul trebuie combatut de la
varste fragede. Este esential sa faceti
minimum 30 de minute de miscare zilnic,
insemnand mers pe jos, jogging, plimbari
cu bicicleta

Factori de risc
vrsta (la barbati peste 55 ani, la femei peste 65
ani)
genul (mai predispus sexul masculin la varste
tinere, apoi riscul se egalizeaza, urmand ca in
decada a 8-a de viata riscul sa se egalizeze)
ereditatea (importanta daca au existat in
familie morti subite de cauza cardiovasculara la
rude de gradul I, barbati sub 55 ani, femei sub
65 ani)

Factori de risc
in anumite familii exist o tendin mai
mare de apariie a infarctului miocardic
acut. Incidena acestuia crete de
asemenea cu vrsta, iar barbaii prezinta
un risc mai mare dect femeile de a suferi
un infarct miocardic la o vrst mai tanara.