Sunteți pe pagina 1din 20

Infarctul miocardic acut

Definitie

Infarctul miocardic acut, denumit si atacul de cord este definit ca necroza (moartea) muschiului cardiac si apare atunci cand fluxul sanguin intr- un teritoriu cardiac este intrerupt, prin blocarea uneia sau, mai rar, a mai multor artere coronare. Arterele coronare aduc sange incarcat cu oxigen la nivelul inimii. Blocajul unei artere coronare se face printr-un tromb (cheag de sange

Infarctul miocardic acut • Definitie • Infarctul miocardic acut, denumit si atacul de cord este definit

Cauze

• Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic este ateroscleroza coronariana (90% dintre cazuri). Ateroscleroza coronariana presupune ingustarea vasului prin formarea placii de aterom (depuneri de colesterol, calciu). Placa de aterom este evolutiva. In momentul in care evolutia placii se complica (ex. ruptura placii) diametrul vasului se reduce drastic, pana la obstructie totala, conducand in cele din urma la moartea celulelor miocardice.

Cauze

• Pacientii predispusi la boli cardiovasculare sunt cei care prezinta factori de risc cardiovasculari (hipertensiune arteriala, diabet zaharat, dislipidemie, obezitate, fumat, sedentarism, stres ). Cumulul factorilor de risc creste riscul de infarct miocardic.

• Cauze mai rare, asa zise non-aterosclerotice, sunt reprezentate de anomalii congenitale ale arterelor coronare, boli ale valvei aortice, embolii coronariene, boli inflamatorii ale vaselor, boli de sange, boli metabolice, consum de cocaina, traumatisme toracice.

Cauze

• Fumatul pare a fi cauza de circa 36%, iar obezitatea cauza a 20% din boli coronariene. Lipsa de exercitii fizice a fost legata de 7-12% din cazuri. Mai putin frecvente cauze includ stresul, ceea ce reprezinta aproximativ 3% din cazuri.

• Alcoolul, consumul excesiv de cantitati mari de alcool poate creste riscul de atac de cord.

Cauze

Diabetul zaharat (de tip 1 sau 2), hipertensiune arteriala, 0bezitatea sunt factori de risc in cazul unui infarct miocardic.

• Un numar de infectii acute si cronice, printre care: Chlamydophila pneumoniae, gripei, Helicobacter pylori si Porphyroori au fost legate de ateroscleroza si infarct miocardic.

Diagnostic si tablou clinic

• Manifestarea clinica cea mai frecventa este angina, adica durerea intensa in piept. Aceasta durere de intensitate mare, resimtita ca o apasare sau strangere puternica sub forma de gheara, sau intepatura ca o lovitura de cutit, se localizeaza retrosternal (in spatele sternului) sau precordial (toracica anterioara stanga).

Diagnostic si tablou clinic

• Durerea poate sa iradieze in gat, in mandibula, pe bratul stang, pana la ultimele 2 degete, sau in spate, uneori in ambele brate, sau poate sa nu iradieze. Durata durerii este de peste 30 minute, fara raspuns complet la nitroglicerina.

• De obicei, se insoteste de lipsa de aer, palpitatii, transpiratii, ameteli, panica, teama, confuzii, greata, varsaturi.

Diagnostic si tablou clinic

• La majoritatea pacientilor durerea este declansata de un efort fizic intens sau prelungit, un stress emotional, un pranz mai bogat, o interventie chirurgicala non-cardiaca, expunerea la frig.

• La anumite categorii de pacienti, de ex. la varstnici, diabetici, dupa interventii chirurgicale, manifestarea clinica este saracacioasa, cu durere toracica mai putin intensa sau chiar fara a prezenta durere toracica, in schimb prezentand fenomene de insuficienta cardiaca , accident vascular cerebral, sincopa.

Examen fizic

• Pacientii care au suferit un infarct miocardic de obicei sunt speriati, au tegumente palide si transpirate, pulsul este frecvent marit, tahicardic; tensiunea arteriala poate fi normala, scazuta sau crescuta.

• De asemenea, aduce informatii despre o posibila cauza (sufluri cardiace si vasculare, insuficienta cardiaca). In plus, examinarea fizica este foarte importanta pentru excluderea altor boli care pot mima infacrtul miocardic.

Examen paraclinic

• Prima investigatie in fata unui pacient cu durere in piept este electrocardiograma. Modificarile ECG stabilesc diagnosticul de infarct miocardic, momentul de debut al acestuia si artera coronara implicata. In functie de modificarile ECG se alege si modalitatea de tratament. Exista situatii in care modificarile ECG pot fi echivoce, situatie in care e nevoie de ECG-uri seriate si investigatii suplimentare.

• Recoltarea sangelui pentru dozarea enzimelor cardiace este o alta investigatie care sta la baza diagnosticului de infarct miocardic.

Examen paraclinic

• In prezent se utilizeaza pentru evidentierea necrozei miocardice troponinele si creatin kinaza. Dozarea acestora in dinamica arata evolutia infarctului.

• Ecocardiografia identifica si localizeaza tulburarea de cinetica (zona de miocard care a fost afectata este mai subtire si are o miscare mai redusa sau chiar absenta, in comparatie cu restul muschiului cardiac).

Examen paraclinic

• De asemenea evalueaza toate structurile inimii si evaluarile urmatoare ajuta la urmarirea evolutiei.

• Coronarografia este o investigatie invaziva (presupune introducerea unui fir metalic foarte subtire printr-o artera pana la nivelul inimii) care evidentiaza locul unde artera este blocata. In timpul aceleeasi proceduri se poate debloca artera prin montare de stent.

Tratament

• Daca pe baza manifestarilor expuse mai sus se suspicioneaza infarct miocardic, pacientul trebuie sa puna sub limba o tableta de nitroglicerina .

• Este foarte important ca pacientul care a primit diagnosticul de infarct miocardic sa ajunga intr- un serviciu de specialitate pentru a se deschide vasul blocat.

• Exista mai multe metode de reluare a fluxului prin vas:

Tratament

• angioplastie coronariana cu montare de stent, tromboliza cu dizolvare a cheagului de sange

• Sau

• chirurgia cardiaca prin by-pass coronarian. Primele 2 metode au eficienta maxima daca sunt aplicate in primele ore de la debutul infarctului, de preferat in primele 12 ore.

Tratament

• In continuare, pacientul care a suferit un infarct miocardic va trebui sa urmeze un tratament medical toata viata. Este foarte important controlul factorilor de risc (controlul valorilor tensiunii arteriale, al pulsului, al valorilor glicemice, al dislipidemiei) si de asemenea este esential ca pacientul sa aiba un stil de viata sanatos (dieta saraca in grasimi, cu mai putine zaharuri la pacientii diabetici, scadere ponderala la pacientii supraponderali, sa efectueze cel putin 30 minute de exercitii fizice zilnic, sa renunte la fumat).

Factori de risc

• intoleranţă la glucoza (Persoanele afectate afiseaza niveluri ale glicemiei mai ridicate decat ar fi normal, insa nu suficient de ridicate pentru a spune ca sufera de diabet.)

• – Pacientii cu diabet zaharat au un risc foarte mare de a dezvolta boala coronariana. Este foarte important sa se mentina valorile glicemiei in limitele normale: glicemia pe nemancate sub 110 mg/dL si hemoglobina glicozilata sub 7%.

Factori de risc

• stresul

• – sedentarismul trebuie combatut de la varste fragede. Este esential sa faceti minimum 30 de minute de miscare zilnic, insemnand mers pe jos, jogging, plimbari cu bicicleta

Factori de risc

• vârsta (la barbati peste 55 ani, la femei peste 65 ani)

• – genul (mai predispus sexul masculin la varste tinere, apoi riscul se egalizeaza, urmand ca in decada a 8-a de viata riscul sa se egalizeze)

• – ereditatea (importanta daca au existat in familie morti subite de cauza cardiovasculara la rude de gradul I, barbati sub 55 ani, femei sub 65 ani)

Factori de risc

• in anumite familii există o tendință mai mare de apariție a infarctului miocardic acut. Incidența acestuia crește de asemenea cu vârsta, iar barbații prezinta un risc mai mare decât femeile de a suferi un infarct miocardic la o vârstă mai tanara.