Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONINUTUL TEMEI
Din antichitate pn n prezent retorica a cunoscut perioade de
declin, destituiri din registrul tiinelor i disciplinelor de studiu i
reabilitri. Aa cum menioneaz unii autor c, daca grecii, din teama de
asianizare (cf. Nietzsche), de anarhie i de violenta, au cutat un organon
care s extind jurisdicia raiunii dincolo de hotarele silogismului, cu att
mai mult societatea moderna a conflictelor, confruntrilor, are nevoie de
sistemul retoric ca modalitate de negociere a diferendelor. Retorica este
mai mult dect un set de reguli; prin amploarea observaiilor, precizia
definiiilor i rigoarea clasificrilor, ea se constituie ca studiu sistematic al
resurselor limbajului. Datorit reorientrii ateniei asupra subiectivitii,
n centrul preocuprilor specialitilor din diverse domenii ncepe din ce n
ce mai mult s fie dialogul, negocierea, argumentarea, discursul (Acionai
i non ficional), fapt ce a contribuit la reabilitarea retoricii. Astfel, din ce
n ce mai mult sesizm manifestarea unui interes n cretere pentru
retoric n general, dar i pentru aplicaiile retorice, cum ar putea fi
retorica juridic ca domeniu specializat al practicii discursive i oratoriei,
deoarece retoricul ncepe s fie pretutindeni i n consecin asistm la
naterea celor mai diverse retorici: a imaginii, a titlului, a povestirii, a
discursului etc.
De aceea, din cele spuse putem afirma cu certitudine c nu este
deloc ntmpltor faptul c marea majoritate a departamentelor de drept,
tiine politice, comunicare, filosofie, filologie includ n programele lor
retorica i teoria argumentrii sau n cadrul cursurilor de formare
continu, training-guri pentru aduli (pedagogi, publiciti, oameni politici,
juriti, experi . m. a.) care vor s-i optimizeze capacitatea de
comunicare.
ncercnd delimitarea cadrului problematic al retoricii juridice, vom
vedea c aceasta i are rdcinile n cele mai ndeprtate perioade din
istoria umanitii. Tangene directe cu domeniul retoricii juridice are