Stomatologie Terapeutic Tema: Noiuni parodontale.Clasificare.Rolul factorilor locali n etiologia lor. Student: Popov Dumitru grupa 3203 Profesor: Levco Irina
Plan: 1) Noiune de leziuni parodontale. 2) Clasificarea noiunilor parodontale. 3) Noiune de gingivite. 4) Clasificarea gingivitelor. 5) Noiune de parodontit marginal. 6) Clasificarea parodontilelor marginale. 7) Enumerai factorii locali n etiologia
leziunilor parodontale. 8) Rolul igienii cavitii bucale. 9) Notiune de depozite dentare (depozite moi si dure)
Obiective: 1) Elucidarea semnificaiei
noiunilor de leziune parodontal,
gingivit, parondontit marginal i evidenierea principalelor
criterii de clasificare a parodontopatiilor i imprtana acestora n structurarea i stabilirea diagnosticului. 2)
infectarea esutului ce sprijin dinii. Bolile parodontale atac exact n anul gingival, producnd leziuni dintelui i esutului.
2.Clasificarea afeciunilor parodontale:
Exist apte categorii majore de boli parodontale, dintre care ultimele ase sunt denumite boli parodontale distructive, deoarece acestea sunt, n esen ireversibile. Gingivita Parodontita cronic Parodontita acut Parodontita ca o manifestare de boal sistemic Gingivita necrozant, gingivita ulcerativ / parodontit Abcese ale parodontiului Leziuni periodontice profunde
3. Gingivit inflamaia gingiei condiionat de aciunea factorilor locali si generali cu pstrarea integritii ligamentului dento-gingival i lipsa proceselor distructive.
4. Clasificarea gingivitei: Gingivit cataral - d mucoasei un aspect de inflamaie i o culoare rouaprins,perfect vizibil cnd gingivita intereseaz dinii frontali.
Gingivit ulceroas - se caracterizeaz prin apariia unei ulceraii puin profunde care apoi se extind. Gingivit hipertrofic manifestarea ei predomin procesul de proliferare.
5. Parodontit marginal- este afeciunea al crei proces inflamator gingival se extinde asupra altor esuturi ale parodoniului, se caracterizeaz prin distrucia progresiv a periodoniului i esutului osos al septului interdentar.
6. Clasificarea parodontitelor marginale:
Parodontit marginal cronic superficial apar primele manifestri de disfuncie ntre gingie i dinte, leziuni parial distructiveale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar i demineralizri ale osului alveolar. Parodontit marginal cronic profund se mparte n parodontit pubertal, parodontit juvenil, parodontit marginal cronica profund la adult.
7. Factorii locali n etiologia leziunilor parodontale :
A. Factori locali : -cauzali: placa bacterian - starea i produsele metabolismului n placa baterian i depunerile albe moi. -favorizani: tatrul dentar, trauma ocluzal, cariile dentare, edentaia, anomaliile dento-maxilare, parafuncii, obiceiuri vicioase, factori etrogeni.
B. Factori generali, ce dirijeaz metabolismul esuturilor
C. Factori bioenergoinformaionali : dereglri bioenergetice.
8. Rolul igienii cavitii bucale :
Factorul cel mai important n epidemiologia bolii parodontale din punct de vedere al profilaxiei este ingiena bucal. n absena acesteia sau n condiii nesatisfctoare de igien gingivodentar placa bacterian se depune i se menine pe structurile superficiale ale parodoniului marginal, mbolnavirea de tip inflamator se instaleaz i n absena tratamentului antimicrobian, evalueaz progresiv prin afectarea i a structurilor profunde, de susinere, pn la pierderea dinilor.
9, Notiuune de depozite dentare
(depozite moi si dure):
Tartrul reprezinta o masa calcificata, aderenta, care
se depune la nivelul bazei dintilor si a santurilor dintre gingie si dinte, mai ales la nivelul fetelor din spate ale grupului de dinti anteriori mandibulari si pe fetele din fata ale molarilor maxilari, in dreptul unde se deschid canalele glandelor salivare. Tartrul dentar este cunoscut in literatura populara si sub denumirea de piatra pe dinti.
Tartrul dentar are doua
localizari:supragingivalsisubgingival.
Tartrul supragingival: Tartrul supragingival:
apare la nivelul coroanei dentare fiind vizibil
in cavitatea orala;
depunerea apare mai intai la nivel cervical,
dupa care va acoperi suprafete din ce in ce mai mari;
depunerea apare in general la mai multi dinti,
insa uneori (rar) poate fi la un singur dinte;
depozitele de tartru apar atat la dintii naturali,
cat si pe suprafetele dintilor artificiali.
Tartrul supragingivalse prezinta sub forma de
depozite de consistenta dura la palpare, ce are o culoare variabila (albgalbui pana la brun) aceasta fiind influentata de pigmentii care se adauga la exteriorul depozitelor de placa bacteriana in curs de mineralizare.Duritatea depozitului de tartru depinde de viteza de formare a acestuia si de vechimea depunerii (daca depunerea este mai veche, duritatea si aderenta sunt crescute).Depozitele de tartru dentar pot fi evidentiate in mod indirect cu ajutorul substantelor revelatoare a placii bacteriene.
Tartrul subgingival: Tartrul subgingival: acest tip de tartru apare in
sulcusul gingival si sub
jonctiunea smalt-cement; are culoare inchisa; se ataseaza de suprafata
cementului radicular; retentioneaza cu usurinta placa
bacteriana, putand fi observat
ca o linie ce transpare prin marginea gingivala. Depozitele de tartru, atat cele supragingivale cat si cele subgingivale, se pun in evidenta prin inspectie si palpare cu sonda parodontala.
Concluzii: Leziunile parodontale reprezint afeciuni inflamatori distrofice sau
hiperplazice ale esuturilor parodoniului i independen de cantitatea
esuturilor afectate se delimiteaz att gingivite ct i parodontite; totodat, numeroasele forme ale parodontopatiilor au contribuit la crearea unor clasificri bazate pe tipul afeciunii, gradul de manifestare, extindere, form, vrst ceia ce a facilitat mult lucrul medicului stomatolog. Parodontopatiile sunt practic ntotdeauna rezultatul facturilor locali ct
i generali, n activitatea medical nu pot fi neglijai nici unul dintre ei
printre factorii locali cel mai fregvent constatndu-se : placa baterian, obturaii, proteze i apratele ortodontice incorect aplicate, ocluzie traumatizant, obinuinele nocive, dar i inseria nalt a frenurilor mucoasei, particularitile morfologice a dinilor (anuri, gropie, zonele retentive, etc.) Igiena corect a cavitii bucale efectuat zilnic de ctre pacient i
periodic n cabinetul stomatologic de ctre medic are scopul n primul
rnd de a diminua riscul formrii plcii dentare totodtat medicul are obligaiunea de a instrui pacientul n vederea ngrijirii corecte a cavitii bucale, ori n periaj agresiv sau utilizarea scobitorilor pot conduce ntr-un final la instalarea acelorai parodontopatii.
