Eseu: COMUNICAREA INTERCULTURALA

Comunicarea este baza unei societi, este baza dialogului uman n orice condiie a vie ii.
Comunicarea este o nevoie social. Prin comunicare se realizeaz eficient toate chestiunile unei
persoane/ entitati. Comunicarea este o form de comportament uman, care apare din nevoia de a
relaiona i a interaciona.Prin comunicare reuim s ne nelegem mai mult sau mai puin
eficient cu semenii. Actul comunicaional poate conduce la relaii de armonie, colaborare sau,
dimpotriv, la dispute ori conflicte, atunci cnd este denaturat A comunica eficient nseamn:
s convingem;
s ne dezvolm gndirea, afectivitatea i personalitatea;
s ne informm inteligibil i s nelegem corect semnificaia mesajului;
A comunica eficient, putem explora si alte optiuni, care ne ajuta sa inelegem asa concepte ca:
Ce tie nu-ti place altuia nu face.
Cand primesti o palma, intoarce si celalalt obraz.
Cel mai destept cedeaza! Vorba dulce mult aduce!
Vorba buna mult aduna!
Un om inteligent are argumente, nu se cearta, nu tipa si nu sare la bataie.
Un om puternic isi intelege si controleaza emotiile, nu se lasa dominat de ele.
In comunicare eficienta putem folosi si Cuvinte magice care fac minuni:
Te rog frumos
Fii amabil
Mi-ar placea
Ai putea te rog sa
Avantajele aplicarii acestor proverbe:
comunicarea devine eficienta
suntem ascultati cu adevarat si cu atentie
mesajul nostru este mai bine transmis
putem chiar sa-i schimbam starea celuilalt, din negativa in pozitiva
castigam respectul si admiratia interlocutorului
dam dovada de calm, intelepciune, diplomatie, tact
pe termen lung se consolideaza o relatie de calitate

 ne simtim mult mai bine si mai puternic pentru ca nu am cazut in capcana de a raspunde
cu rau.
Trind ntr-o societate multinaional, e important ca fiecare din noi s fim cointeresai n
a cunoate i a descoperi noul (pe cel ce triete lng noi de a-i cunoate cultura, obiceiurile,
tradiiile specifice culturii date, bucatele tradiionale, portul naional...). Pentru a-l cunoate e
nevoie de o comunicare eficient ntre reprezentanii diferitor etnii. O comunicare eficient ne
ajut s inelegem mai bine o persoan sau o situaie i ne permite s rezolvam diferite probleme
pe care le ntlnim. La prima vedere pare simplu s comunici, majoritatea problemelor cu cei din
jurul nostru pornesc de la deficienele de comunicare. De multe ori ignoram faptul ca oamenii ce
apartin altor culturi difera de noi prin religie, statut, luarea deciziilor, atitudinea fata de timp,
limbaj non-verbal.
Cultura influenteaza atat comunicarea verbala (prin intermediul limbii vorbite), cat si
comunicarea nonverbala. Ea determina anumite comportamente non-verbale care reprezinta sau
simbolizeaza ganduri, sentimente, stari specifice ale comunicatorului. La nivel de individ si de
subculturi (fac parte dintr-o cultura-mama) apar anumite diferente, care determina tipuri de
comportament ce sunt inradacinate in fiecare membru si pot duce la perturbatii in comunicare, in
special in domeniul afacerilor internationale. In statele unde este dezvoltat contextul cultural
,comunicarea se realizeaza pe cale orala , avand la baza conduita morala, cultura generala
acumulata, puterea de convingere ,mai pe scurt , calitatea de om in ansamblu.. Conteaza insa si
reputatia organizatiei in cadrul comunitatii bazata pe modul in care ea face afaceri, crearea
relatiei de comunicare inainte de discutarea afacerilor, indeplinirea unor ritualuri legate de
procesul de cunoastere. Negociatorii, managerii, oamenii de afaceri din aceste tari vor dori sa
cunoasca modul de gandire al partenerilor de discutii si organizatia din care fac parte acestia.O
comunicare eficienta in domeniul managementului are la baza o perioada indelungata si puterea
de a astepta. Promisiunile facute se respecta nu atat de frica legii, cat pentru pastrarea bunei
reputatii personale, a familiei si a firmei.Comunicarea in statele cu un context cultural mai putin
dezvoltat este exact invers. Accentul se pune pe comunicarea in scris, pe documentatia scrisa, pe
discutarea amanuntita inca de la inceput a tuturor aspectelor. Conteaza doar ceea ce se poate
dovedi prin scris si prin lege. Falimentul sau insuccesul nu sunt o rusine sau o intamplare si se
acorda mai multe sanse firmelor care incearca si nu reusesc. Atunci cand contactam o persoana
apartinand unei alte culturi si incercam sa comunicam si sa negociem cu ea, apare ceva nou.
Apare un taram de granita, numit "cultura de schimb" (S.Prutianu,1998).
Cultura de schimb un ansamblu insuficient definit de reguli, conduite, obiceiuri, traditii,
cutume, tabu-uri si tendinte comportamentale specifice unei culturi, pe care nici una din parti nu
le va mai respecta cu exactitate.
De exemplu, daca cineva poarta negocieri si face afaceri cu un japonez, nu trebuie sa
devina japonez Totusi contractele pot fi mai fructuoase daca se aprecieza si respecta cultura
japoneza, insa nu trebuie sa se renunte la valorile esentiale ale culturii proprii, ci sa caute cauta
sa inteleaga si sa asimileze ceva din traditia culturala a partenerului.
Mesajul non-verbal este unul dintre cele mai puternice,dupa cuvantul scris si
oral,mesaje, deoarece poate fi subliminal si interperetativ.Semnificatia lui este diferita in functie
de cultura, zona geografica, statut social etc. De exemplu gestul de a da din cap poate avea

semnificatii contradictorii in tari si culturi diferite (in Bulgaria, de pilda, a da din cap de sus in
jos inseamna NU, iar a clatina din cap de la dreapta la stanga inseamna DA, la turci, se
semnalizeaza "NU" lasand capul pe spate, cu ochii inchisi.) Cele mai obisnuite mesaje nonverbale sunt gestica si mimica. In acest sens gasim numeroase exemple in toate culturile de pe
glob
Bratul drept incordat, cu pumnul inchis, strangand cu cealalta mana incheietura
antebratului, constituie o insulta sexuala, la noi. Acelasi gest, in Austria, in Tunisia si in tarile
scandinave, indica forta masculina, adica este un fel de a omagia si nu are nimic obscen.
Relatia femeie-barbat, una dintre cele mai controversate relatii ale omenirii, inca din
epoca lui Homo Sapiens. Femeia avea un statut bine definit in societatea preistorica, era
inferioara barbatului, menirea ei fiind, in principal de a perpertua specia. Evolutia omenirii a dus
la schimbarea relatiei femeie-barbat. Desi in secolul XXI se vorbaste de egaliatea intre sexe, in
unele culturi mai exista aceasta diferenta intre femeie si barbat. Spre exemplu, intraditia
musulmana,sa priveste o femeie in ochi e o jignire, in tarile occidnetale, in timpul unei
conversaii dac nu privete interlocutorul in ochi, denota timiditate sau plictiseala. A deschide
usa pentru a lasa sa treaca o femeie cu rang ierarhic inalt, inainte de intrarea intr-o sedinta de
consiliu de administratie, poate fi considerat un gest ofensator, in mediile de afaceri occidentale.
Comunicarea se poate distorsiona prin incredere/neincredere , asociate virstei, studiilor,
califiarii, sexului, statutului social. Din aceste puncte de vedere, problemele care se ridica privesc
gradul de importanta pe care il au factorii subiectivi in comunicarea interculturala. Intr-un dialog
cu un musulman fundamentalist, de pilda, nu se va putea trece usor peste argumentele de ordin
religios. A le aduce in discutie, poate fi o greseala care sa duca la un conflict. Tot in tarile
islamice, atunci cand mergi la cumparaturi intr-un bazar sau piata, nu este politicos daca nu
negociezi. Daca oferi pretul cerut initial esti considerat un om fara putere de convingere.
In cultura asiatica , in scrierea nu poate avea decat caracter oficial. Este, intotdeauna, de
foarte mare importanta si luata foarte in serios. Americanii sunt mult mai neconventionali, din
acest punct de vedere. Europenii, la fel. Exista corespondenta de afaceri purtata formal, cu
respectarea unor canoane precise, dar exista si o corespondenta informala legata de afaceri.
Actele oficiale specifice popoarelor latine accentueaza stilul politicos si raman la nivelul
unor concepte generale, imprecise. Documentele germane, de exemplu, sunt concise, sobre si cu
un grad ridicat de detaliere. In Japonia , scrierile de acest gen trebuie realizate cu mult tact si
multa strictete, iar acodarile onorurilor se fac cu mult fast. In tarile germanice se tine mult la
titlul de "Doctor". Acolo emblema de onoare este rangul si numele.In Nordul Americii se
foloseste o singura semnatura in timp ce in Europa doua.
Mediul politic si religios.
Acest aspect ridica numeroase intrebari: anumite grupuri, separate pe criterii politice sau
religioase, pot sau nu sa lucreze impreuna? Care sunt zilele de sarbatoare in care nu se fac afaceri
in tara sa? Aceste intrebari privesc toate culturile. In Spania, spre exemplu, de Paste, de
sarbatorile nationale (Santa Lucia) sau alte sarbatori religioasenu se fac afaceri decat, ca
exceptie, in micul comert stradal. La fel se intampla si in alte tari Europene sau din America

Latina unde religia fundamentala este catolicismul. De sarbatoarea Sabatului, in cultul mozaic,
sau cea a Ramadanului, in lumea islamica toate restaurantele se inchid.
Respectul, la fel ca si in exemplele de mai sus, depinde de aria culturala. Poate fi indicat
prin daruri, prin tacere, prin respectarea distantei, a orelor de rugaciune sau siesta, prin gesturi
specifice, prin contact vizual, prin postura, etc. Cum se respecta varsta in Turcia? Dca vrei sa-i
arati unui om mai invarsta respectul, fie ca esti femeie sau barbat, ii saruti mana si o duci la
frunte. In cultura occidentala femeile nu saruta mana barbatilor, doar in cazul in care acestia fac
parte din ierarhia religioasa
Prejudecatile.
Acest punct de vedere, se refera la ce suntem nevoiti sa facem pentru a modifica si
corecta parerile pe care alte popoare si culturi si le-au format, in mod eronat. In tarile
occidentale, romanii sunt vazuti ca fiind nu tocmai loiali si harnici din fire. Aceasta prejudecata
s-a format citind ziarele si observand tiganii romani care au migrat in aceste tari si supravietuiesc
din cersit si talharii. Romanii, percep poporul american ca fiind bautor, fumator, jucator der
jocuri de noroc.. In realitate, nu este deloc asa, americani sunt ofensati de fumul de tigara,
familisti si au un procent din populatie a alcoolicilor mai scazut decat in tarile europene.
Timpul si spatiul.
Comunicam prin intermediul limbajului, cu ajutorul mainilor, al expresiilor faciale, al
privirii dar comunicam si prin modul in care folosim un anumit spatiu. De exemplu, oamenii
politici care tin un discurs apropiati spatial de auditoriu, cu privirea indreptata spre ceo carora li
se adreseaa obtin un alt efect decat cei care, sa spunem, se plaseaza la o distanta apreciabila fata
de ei, mentin ptivirea in pamant, stau cu mainile in buzunar cand isi rostec discursul.
Referitor la spatialitate, ne priveste, in special, distanta fizica care trebuie respectata intre
partenerii ce apartin unor culturi diferite. Popoarele arabice pot negocia mult mai bine daca se
afla mai aproape unii de altii, spre deosebire de americani, care necesita un spatiu personal mare.
Comunicarea este o dimensiune central a vieii noastre culturale; fr ea, orice tip
de cultur moare. n consecin, studiul comunicrii presupune studiul culturii n care este
integrat. John Fiske