Sunteți pe pagina 1din 26

Drept Constitutional si Institutii Politice II

1.

Cetatenia

Cetatenia- legatura juridica intre o persoana, membra a unei colectivitati si statul in care colectivitatea traieste.

Continutul acestei institutii juridice:

o

Un ansamblu de norme ce reglementeaza dobandirea si pierderea acestei calitati

o

Drepturile si obligatiile ce sunt specifice doar cetatenilor

Sediul materiei: legea nr. 21/1,03.1991, republicata in MO nr.576 din 13 aug. 2010 1.1. Dobandirea cetateniei

Cetatenia romana se dobandeste prin nastere, prin adoptie sau prin acordare la cerere

1.1.1.

Dobandirea de drept a cetateniei

Ca efect al nasterii unei persoane

o

Art. 5: sunt cetateni romani, copii nascuti pe teritoriul Romaniei sau in

strainatate, din parinti care au ambii sau numai unul cetatenia romana.

o

Aplicarea principiului jus sanguinis(legatura de sange dintre noul nascut si parintele sau parintii lui)

o

Cand acest principiu vine in conflict cu principele jus loci se ajunge la situatiile de dubla cetatenie sau de nerecunoastere a unei cetatenii(apatrizii)

o

Situatia copilului gasit pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti. Reglementarea legii 21:

Art. 5 alin. 3: „Copilul gasit pe teritoriul statului raman este considerat cetatean roman, pana la proba contrarie, daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut.”

Art. 30: „In situatia prevazuta la art. 5 alin. 3 copilul gasit pierde cetatenia romana, daca pana la implinirea varstei de 18 ani i s-a stabilit filatia fata de ambii parinti, iar acestia sunt cetateni straini. Cetatenia romana se pierde si in cazul in care filiatia s-a stabilit numai fata de un parinte cetatean strain, celalalt parinte ramanand necunoscut.”

Care principiu se aplica situatia copilului gasit, jus sanguinis sau jus loci?

Raspuns 1: Jus sanguinis

o

Legea 21 creaza prezumtia relativa ca unul din parintii copilului a avut cetatenia romana, prezumtie ce poate fi combatuta cu proba contrara

o

Daca s-ar aplica jus soli, atunci copilul ar pastra cetatenia romana indiferent de cetatenia parintelui cunoscut ulterior

o

Situatia copilului gasit este reglementata sub titlul „Dobandirea cetateniei prin nastere”.

o

Concluzie: legea romana a cetateniei consacra in toate situatiile principiul jus sanguinis.

Raspunsul 2: jus soli, in subsidiar

o

Prezumtia legala trebuie prevazuta fara echivoc de lege(nulla praesumtio sine lege); nu a fost pana in 2003

o

Legea 405/2003 a introdus textul „este considerat cetatean roman”, care se refera la copil, si nu la parintii sai.

o

Potrivit art. 30, copilul gasit pierde cetatenia romana daca doar un parinte a fost cunoscul si acesta e cetatean strain, celalalt parinte ramanand necunoscut

o

Daca s-ar aplica jus sanguinis si prezumtia ca unul dintre parinti este cetatean roman, copilul ar trebui sa-si pastreze cetatenia si in situatia prev. La art. 30

o

Concluzie: cand si atat timp cat lipsesc elementele pentru aplicarea lui jus sanguinis, se aplica jus soli

Ca urmare a adoptarii unui copil

 

o

Art. 6 – cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani. Daca adoptatul a implinit varsta de 18 ani, e necesar consimtamantul acestuia.

o

Justificarea – asimilarea situatiei juridice a copilului nascut cu cea a copilului adoptat

o

Cand doar unul din parintii adoptatori are cetatenia romana cetatenia romana va fi hotarata:

 

De comun acord de catre adoptatori

Instanta competenta sa incuviinteze adoptia

 

o

In cazul declararii nulitatii sau a anularii adoptiei, copilul care nu a implinit

 

varsta de 18 este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman

 

o

In cazul desfacerii adoptie copilul care nu a implinit varsta de 18 ani, acesta pierde cetatenia romana pe data desfacerii adoptiei, daca domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate

Ca urmare a stabilirii filiatiei

 
 

o

Situatia minorului care are cunoscuta doar filiatia materna sau, mai rar, doar filiatia paterna, iar parintele cunoscut nu are cetatenia romana

o

Stabilirea ulterioara a filiatiei si fata de celalalt parinte, si acesta are cetatenia romana, va determina totodata dobandirea acestei cetatenii de catre copil

Schimbarea cetateniei parintelui/parintilor

 

o

Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care nu a implinit varsta de 18 ani dobandeste cetatenia romana o data cu parintii sai

o

Numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana

 

Parintii vor hotari de comun acord

Va decide tribunalul de la domiciliul minorului

1.1.2.

Dobandirea cetateniei ca efect al unui act juridic individual

Prin repatriere

 
 

o

Art. 10 – cetatenia romana se poate acorda persoanei care a avut aceasta cetatenie daca:

 

A

implinit varsta de 18 ani

Dovedesste loialitate fata de statul si poporul roman

Este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat pentru

 

o

infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman.

 

o

O.U. nr. 68/2002- aceste conditii au fost extinse si pentru cei care, inainte de 22 decembrie 1989, au pierdut cetatenia romana din diferite motive.

o

Redobandirea nu este conditionata de renuntarea la cetatenia straina sau de stabilirea domiciliului in tara.

La cerere sau incetatenirea

 

o

Sa fi implinit 18 ani

o

Sa dovedeasca prin comportamentarea si atitudinea sa loialitatea fata de statul si de poporul roman si sa fie cunoscut cu o buna comportare

o

Sa nu fi fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman

o

Sa se fi nascut si sa domicilieze, la data cererii pe teritoriul Romaniei sau locuieste in mod legal, continuu si statornic pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care e casatorit cu un cetatean roman, de cet putin 5 ani

o

Sa aiba mijloacele legare de existenta decenta

o

Sa cunoasca limba romana si sa posede notiuni elementare de cultura si civilizatie romana

o Sa cunoasca Constitutia si imnul Romaniei 1.2.Pierderea cetateniei

1.2.1.

Pierderea de drept a cetateniei romane

Adoptarea unui copil minor de catre un cetatean strain

 

o

Art. 29- copilul minor, cetatean roman, adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana, daca, la cererea adoptatorului dobandeste cetatenia acestuia

o

Data pierderii cetatenieiromane de catre copilul adoptat este data dobandirii cetateniei adoptatorului

o

In cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ce nu a pierdut niciodata cetatenia romana

Copilul gasit pe teritoriul Romaniei, din parinti necunoscuti

 

o

Anterior implinirii varstei de 18 ani, i s-a stabilit filiatia, iar parintii sai nu au cetatenia romana

o

In cazul in care doar unul din parinti este cunoscut si acesta nu are cetatenia romana

Copilul minor ai carui parinti obtin aprobarea renuntarii la cetatenia romana

 

o

Daca el se afla impreuna cu parintii sai in strainatate ori paraseste impreuna ccu ei tara, pierde cetatenia concomitent cu parintii sai

o

Daca parintii pierd cetatenia la date diferite, cetatenia va fi pierduta raportat la ultima data

o

Copilul minorcare paraseste tara dupa ce ambii parinti au pierdut cetatenia romana, va pierde cetatenia romana pe data plecarii sale din tara

1.2.2.

Pierderea cetateniei romane ca efect al unui act juridic individual

Prin retragere, cetateanului roman care:

o

Aflat in strainatate, savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele sau lezeaza prestigiul Romaniei

o

Aflat in strainatate, se inroleaza in armata unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau este in stare de razboi

o

A obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloasw

o

Este cunoscuta ca avand legaturi cu grupari teroriste sau le-a sprijinit, sub orice forma, ori a savarsit alte fapte care pun in pericol siguranta nationala

o

Art. 5 alin. 2 Constitutie: cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere. Intrebare:

Poate fi retrasa cetatenia romana, cu titlu de sanctiune, celui care a dobandit-o prin adoptie?

Poate fi retrasa cetatenia romana, cu acelasi titlu, persoanei care dobandit-o prin repatriere?

Aprobarea renuntarii la cetatenia romana

o Art, 27 – pentru motive temeinice se poate aproba renuntarea la cetatenia romana celui care a implinit 18 ani si care:

Nu este invinuita sau inculpata intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala

Nu este urmarita pentru debite catre stat, persoane fizice sau juridice

din tara sau, avand astfel de debite, le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor

A dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie

o Pierderea cetateniei romane prin aprobarea renuntarii nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului sau copiilor minori

o Totusi, daca ambii parinti obtin aprobarea renuntarii la cetatenia romana, minorul pierde cetatenia romana 1.3.Situatii speciale legate de cetatenie

1.3.1. Procedura dobandirii si a pierderii cetateniei romane

Dobandirea ca efect al unui act juridic individual

o

Aprobarea se face prin ordin presedintelui autoritatii nationale pentru cetatenie, pe baza propunerilor comisiei pentru cetatenie

o

Cererea de acordare a cetateniei romane se face personal sau prin mandatar cu procura speciala

o

Se adreseaza presedintelui autoritatii nationale pentru cetatenie, care va dispune printr-un ordin pe baza propunerilor comisiei pentru cetatenie

o

Comisia pentru cetatenie este un organ permanent, format dintr-un presedinte si 20 de membri, numiti prin ordin al ministrului justitiei pentru 2 ani

o

Comisia incheie un raport motivat cu privire la indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor legale pentru acordarea ori redobandirea cetateniei romane

o

Ordinul de respingere a cererii poate fi atacat, in 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ si fiscal a tribunalului Bucuresti, iar in recurs la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti

o

Daca cererea a fost respinsa, alta cerere poate fi depusa doar dupa 6 luni

o

Persoana va depune, in termen de 3 luni, juramantul de credinta fata de Romania

o

Daca, din vina sa, persoana careia i s-a acordat cetatenia romana nu depune juramantul de credinta fata de Romania in termenul de 3 luni, vor inceta efectele ordinului de acordare a cetateniei romane fata de persoana in cauza

o

Daca persoana decedeaza inaintea depunerii juramantului de credinta fata de Romania, ea va fi recunoscuta ca fiind cetatean roman de la data emiterii ordinului, la cererea succerorilor sai legali

o

Persoana care nu poate depune juramant de credinta din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obtine cetatenia romana de la data emiterii ordinului, pe baza cererii si a inscrisurilor medicale

Procedura retragerii sau aprobarii renuntarii

o

Cererea de renuntare la cetatenia romana se face personal sau prin mandatar

o

Presedintele Autoritatii dispune prin ordin retragerea sau, dupa caz, aprobarea renuntarii

o Ordinul de respingere a cererii de retragere poate fi atacat in aceleasi conditii ca si in procedura acordarii cetateniei romane

1.3.2.

Dovada cetateniei romane

Cu cartea de identitate sau pasaportul

Cetatenia copilului pana in 14 ani se dovedeste cu certificatul de nastere, insotit de c.i. sau de pasaportul oricaruia dintre parinti

1.3.3.

Dubla cetatenie si apatrizii

Situatii atipice – in urma unui conflict intre legislatiile diferitelor tari

Art. 18 Consitutie – apatrizii se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor

Apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internatonale sau in conditii de reciprocitate, in baza unei hotarari judecatoresti

1.3.4.

Cetatenia de onoare

Cetatenia romana cu titlu de cetatenie de onoare se acorda de catre Parlamentul Romaniei unor straini, la propunerea Guvernului, fara nici o alta formalitate. Aceasta se face luand in considerare unele servicii deosebite aduse tarii si natiunii romane de acele persoane

Chiar daca este vorba de un titlu onorific, iar persoanele care au dobandit cetatenia de onoare raman pe mai departe cetateni ai tarii lor de origine, ele se bucura totusi de toate drepturile civile si politice recunoscute cetatenilor romani, cu exceptia dreptului de a alege si a fi ales si de a ocupa o functie publica

2. Participarea politica

2.1.Partidele politice

Trasaturi definitorii:

 

o

Un program ideologic = fundamentul pe care partidul se organizeaza si actioneaza

o

Aspiratia de a exercita puterea politica = ratiunea de a fi a partidului

2.1.1.

Rolul partidelor politice

2.1.1.1. Rolul electoral al partidelor

2.1.1.1.1. Formarea opiniei corpului alegator

Cetatenii sunt deprinsi a renunta la preferinte strict personale, pentru a accepta progranul unui partid. In functie de prioritatile ce si le stabilesc, alegatorii se vor indrepta spre unul sau altul din partide

2.1.1.1.2. Influentarea alesilor

Legarea alesului de partidul sau poate fi mai stransa sau mai lejera, dupa tipul partidului. Dominarea alesilor de catre partid se poate realiza si prin scrutinul utilizat.

2.1.1.2. Rolul educativ al partidelor

2.1.1.2.1. Actiunea de informare

Poate fi una de convingere a electoratului de justetea deciziilor luate de autoritatile publice, cazul tipic al sistemelor de partid unic, sau poate fi una de criticare a puterii, actiune condusa in principal de partidele de opozitie

2.1.1.2.2. Educarea politica a maselor

E reflecata in actiunea de formare a opiniei publice (opinia publica e reprezentata prin pozitia unui grup social mai mult sau mai putin larg asupra unei probleme determinata). Partidele incearca nu numai a cultiva in randul populatiei gustul pentru politica, dar ele cauta totodata aderenti si candidati pentru alegeri.

Monopartidismul – un singur partid monopolizeaza puterea. El poate fi singurul partid legal recunoscut sau poate fi partidul dominant

Bipartidismul – existenta sau cvasi-existenta a doar doua partide (alte partide, chiar daca exista, nu participa la guvernare)

Multipartidismul – existenta a trei sau mai multe partide care participa la actul de guvernare, ceea ce aduce cu sine o distribuire mai mare a opiniei politice. Deseori partidele sunt obligate la crearea unor coalitii, ceea ce presupune acceptarea unor compromisuri, luarea in considerare a opiniei fiecarui partid participant la coalitie, iar aceasta este in folosul democratiei

In functie de forma de exercitare a puterii, partidele pot fi:

o

Liberale – partidele pluraliste, tolerante, de opinie, atasate democratiei liberale clasice, excluzand transformarea violenta a societatii, pe calea revolutiei

o

Autoritare – neaga libertatea de opinie si urmaresc desfiintarea celorlalte partide, instaurarea regimului partidului unic si reformarea societatii pe calea violentei. Reprezentarea populara nu este posibila decat prin acest partid, care a impus sistemul candidaturii unice. Se remarca stricta ierarhizare (centralism democratic), cu excluderea oricarei posibilitati de independenta faza de rganele de conducere.

In functie de gradul lor de organizare

o

Partide neorganizate- se caracterizeaza prin existenta doar a unui stat major compus din parlamentari reuniti in jurul unei personalitati ce se bucura de un prestigiu aparte sau in jurul unor oameni politici exercitand o influenta puternica

o

Partidele organizate democrate- se caracterizeaza printr-o structura interna democratica si perfectionata

Pe plan local, regional sau provincial, sectiunile sunt organizate in federatii

Pe plan national, sunt conduse de un comitet directordominat de un presedinte ajutat de un numar de vicepresedinti, controlati de o adunare permanenta, numita consiliu national sau consiliu politic

In fiecare an, delegatii se reunesc intr-un congres anual laolalta cu conducatorii nationali si parlamentarii. In acest cadru sunt alesi presedintele si comitetul director. Se cristalizeaza astfel in sanul partidului o elita politica care exercita un cvasi-monopol asupra conducerii sale. Partidele organizate trebuie sa dispuna de resurse financiare mult mai importante decat partidele care nu sunt organizate

In functie de dimensiunile lor

o

Partide mici, cu mai putin de 15%din voturi, au in general putini aderenti si militanti. Sunt adesea intolerante si de o mare intrasigenta, cautand sa justifice existenta lor prin originalitatea doctrinei promovate si a reformelor propuse sau prin apararea unor interese fractionale

o

Partidele mari, cu numerosi aderenti si militanti, sunt constranse a se organiza in mod democratic la toate nivelele si de a fi receptivi la doleantele numerosilor sai membrii. Acestia fiind recrutati din medii foarte diverse, partidele mari sunt partide de opinie, tolerante, predispuse chiar spre un oportunism care sa le permita nu numai de a-si pastra membrii sai atat de neomogeni, dar sa si atraga

membrii noi. Din aceasta cauza, ele au un program evolutiv, in functie de transformarile corpului electoral

Dupa compozitia sociala

o

Partide de clasa

o

Partide taranesti

o

Partide burgheze

o

Partide muncitoresti

Dupa compunerea geografica sau religioasa

o

Partide regionale

o

Partide separatiste

o

Partide lingvistice

o

Partide nationale

o

Partide internationale

Organizarea partidelor politice in Romania

o

Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere(patronatul) – art. 40 din Constitutie

o

Partidele sau organizatiile care militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale

o

Legea partidelor politice nr. 14 din 9 ianuarie 2003, republicata in M.O. nr. 550 din 6 august 2012

Din partidele politice nu pot face parte persoanele carora le este interzisa prin lege asocierea politica, nimeni nu poate fi constrans sa faca sau nu parte dintr-un partid politic. Nimeni nu poate fi membru in mai mult de un partid politic

Fiecare partid trebuie sa aiba statut, program politic, denumire si insemne proprii

Partidele politice se inregistreaza la Tribunalul Municipiului Bucuresti in Registrul partidelor politice, iar hotararea de admitere se publica in M.O.

Partidele politice se pot asocia intre ele, pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica

Un partid politic isi inceteaza activitatea ca urmare a autodizolvarii, a dizolvarii pronuntate pe cale judecatoreasca sau prin hotarare a C.C. ori prin reorganizare (fuziune, prin absorbtie sau contopire, ori divizare totala sau partiala)

Cand un partid politic nu prezinta candidati in doua campanii electorale legislative succesive, in cel putin 18 scircumscriptii, sau nu a tinut nici o adunare generale timp de 5 ani, Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata incetarea existentei sale

Sursele de finantare a unui partid politic (legea nr. 334/2006)pot proveni din cotizatiile membrilor de partid, donatiile legatele si alte liberalitati, veniturile provenite din activitati proprii si subventiile de la bugetul de stat 2.2.Grupurile de presiune

Caracteristicile gurpului de presiune

o

O minima organizare

o

Indivizi care exercita presiunea o fac intr-un interes ce le este propriu

o

Grupul de presiune sa constitue un centru autonom de decizie

o

Exercitarea unei presiuni efective, caci nu exista grupuri de presiune prin definitie (in afara exercitarii unei actiuni reale) si nici grupuri ce sunt excluse ab initio din aceasta categorie

2.2.1.

Grupuri private de presiune

Grupuri care apara interese materiale – organizatiile profesionale al caror obiectiv este de ordin corporativ (sindicatele si organizatiile patronale)

o

Vorbind de sindicate ca grupuri de presiune, o intrebare se naste cu privire la apolitismul declarat al acestora

o

Rolul organizatiilor patronale in jocurile politice este mai greu detectabil, deoarece folosesc de obicei mijloace oculte (finantarea partidelor politice, a campaniilor electorale, influentarea electoratului prin campaniile de presa). Presiunea exercitata de patronat este evidenta in cazul deciziilor politice ce intereseaza o anumita ramura industiruala, marile intreprinderi fiind pentru guverne parteneri de negocieri in domeniul economic

Grupuri aparand interese morale – reunesc membrii avand asemanari de conditie obiectiva (organizatiile feministe, de studenti sau ale veteranilor de razboi)

Biserica – poate juca rolul unui grup de presiune, cu precadere in tarile in care exista o reala autonomie a bisericii fata de puterea politica

Organizatiile politice specializate – au un obiectiv politic, declarandu-si culoarea politica, si actiunea lor se limiteaza la scopul declarat

Cluburile politice – cu o existenta din sec. Al 18-lea, aceste cluburi aveau la inceput rolul partidelor politice. Ele se adreseaza mai degraba unui public ales, decat maselor de militanti politici

2.2.2.

Grupurile publice de presiune

Grupurile civile

o

Colectivitatile teritoriale din tarile cu o puternica descentralizare adminisrtativa

o

Corpul functionarilor, cand poseda o mare coerenta si un accentuat spirit de casta

Grupurile militare

o

Existenta acestor grupuri este eidentiata prin complexele militaro-industriale, cum sunt cele din SUA, fosta URSS, Franta

o

Isi fac simtita prezenta cu ocazia aparitiai sau mentinerii unor zone de incordare pe glob (razboiul din Vietnam, interventiile din Cehoslovacia in 1968, din Golf sau din Kosovo)

Grupurile de presiune sunt bine reprezentate in SUA, unde sunt cunoscute actiunile de lobby desfasurate in cele mai diverse domenii

Romania a adoptat legea nr. 161/2003 privind grupurile de interese economice, definite ca o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pentru o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective. Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20, iar activitatea sa trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta

Grupurile europene de interes economic (GEIE), constituite cu respectarea prevederilor legii 161, sunt recunoscute si pot functiona in Romania.

Sistemul electoral se refera la tot ceea ce priveste exercitarea dreptului de vot al cetateanului, chemat sa si-l exprime fie la desemnarea parlamentarilor, fie la consultarea aupra unui proiect ori program legislativ sau aprobarea acestuia

Votul poate fi mai mult sau mai putin intins si poate fi exercitat in diferite modalitati

Dupa intinderea sa

o

Votul universal. Nu trebuie inteles in sensul recunoasterii lui tuturor membrilor unei societati, ci doar ca exercitiul lui nu este supus unor criterii discriminatorii. El este conditionat de o anumita maturitate fzica si psihica (o varsta minima si exitenta discernamantului), si de existenta unei legaturi afective si juridice cu statul respectiv (cetatenia)

o

Votul limitat (restrans). Limitarea votului poate interveni pe criterii:

De avere (censitar) – accesul la vot doar celor care fie plateau un anumit impozit, fie plateau o taxa la urna

Sex – recunoscut mult timp doar barbatilor

Rasa, capacitate sau provenienta sociala – conditioneaza dreptul de vot capacitatea ( apartenenta) sociala sau de capacitatea intelectuala.

o

Dupa modalitatea in care este exercitat

Votul direct – cetatenii isi aleg in mod nemijlocit reprezentantii

Votul indirect – alegerea reprezentantilor se face dupa parcurgerea mai multor etape in care se desemneaza electori de grade diferite

Votul individual – fiecare cetatean dispune de un singur vot

Votul multiplu – unii cetateni dispun de mai multe voturi

Votul secret – nu se stie optiunea exprimata de fiecare votant

Votul public – este cunoscuta optiunea exprimata

Votul facultativ – cetatenii pot sau nu sa se prezinte la urne

Votul obligatoriu – neexercitatea lui atrage anumite sanctiuni

Votul personal – depunerea biletului in urna chiar de votant

Votul comunicat

Prin procura – exercitat prin mandatar

Prin corespondenta – exercitat de cel care in momentul scrutinului se afla la o departare care face imposibila prezentarea personala la urna de votare

Scrutinul uninominal – este ales un singur candidat in fiecare circumscriptie. Este un vot exprimat in coniderarea unei persoane

Scrutinul plurinominal (de lista) – sunt alesi mai multi candidati, care s-au prezentat fie individual, fie grupat pe una sau mai multe liste, este acordat in considerarea unui program politic

Scrutinul majoritar – este declarat castigator candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi. El poate fi uninominal, de lista, plurinominat, poate avea loc intr-un singur tur ori in doua sau chiar trei tururi. Favorizeaza sistemul bipartinic.

Scrutinul proportional – locurile unt impartite cu numarul voturilor obtinute de fiecare lista sau partid. Daca intr-o circumscriptie sunt 10 locuri, iar voturile au fost 50% pentru lista 1, 30%pentru lista 2 si 2-% pentru lista trei, aceste lipse obtin 5,3, si, respectiv, 2 locuri.

Fiind practic imposibil a obtine proportii exacte, sistemul se completeaza cu reguli privind distribuirea resturilor

o

Se stabileste catul electoral, prin impartirea numarului de voturi exprimate la numarul de locuri disponibile intr-o circumscriptie

o

Se impart voturile obtinute la catul electoral, si se obtine numarul de locuri. Reprezentarea restului se face fie prin metodarestului mai mare (locul sau locurile nerepartizate direct se acorda partidului care a ramas cu cel mai mare rest de voturi), fie prin metoda mediei cele mai mari (numarul de voturi obtinute se imparte la numarul de locuri obtinute, locurile nerepartizate revenind celui care are media mai mare).

Reprezentarea democratica este legata adeseori de ideea de democratie

Democratia directa are avantajul de a oglindi fara echivoc vointa generala, insa nu intotdeauna forta multimii estea cea care ofera solutia optima intr-o anumita chestiune.

Exista un context in a caracteriza regimurile politice dn lumea occidentala, care se bazeaza pe reprezentarea democratica, drept regimuri democratice.

Astazi, democrat nu este considerat regimul politic care asigura respectarea stricta a guvernarii lui 50+1 din numarul cetatenilor cu drept la vot, ci regimul politic in care exista un sistem coerent si cuprinzator de drepturi cetatenesti fundamentale, si o protectie efectiva si eficienta a acestor drepturi, in primul rand in raport cu puterea de stat 3.1.Sistemul electoral in Romania

Sediul materiei:

o

Legea nr.35/2008 pt alegerea Parlamentului

o

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui

Vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de cetatenii romani care au exercitiul dreptului de vot

Fiecare cetatean are dreptul la un singur vot

Doua tururi in alegerile prezidentiale

Vot uninominal intr-un singur tur de scrutin pentru Parlament

Fiecare deputat sau ssenator este desemnat in circumscriptii electorale egale ca populatie si nu ca numar de alegatori

Alegerile sunt organizate, supravegheate si supervizate de birourile electorale, infiintate de la nivelul sectiilor de votare pana la nivel central

BEC este compus din 5 judecatori ai ICCJ, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente, 12 reprezentanti ai partidelor politice si aliantelor acestora, care participa la alegeri, precum si un reprezenttant desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor

Votarea incepe la ora 7 si se termina la ora 21

Presedintele incheie un proces verbal pentru fiecare Camera a Parlamentului. Nu sunt luate in considerare voturile nule.

A fost prevazut un prag electoral minimal, care reprezinta numarul minim de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara (5%, iar in cazul coalitiilor, se adauga pentru al doilea partid din alianta 3% si, incepand cu al treilea partid, cate un pricent, dar nu mai mult de 10%)

Obtinerea a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor cumulativ cu obtinerea a 3 colegii uninominale pentru Senat, colegii in care candidatii partidelor politice se situeaza pe primul loc, in ordinea numarului de voturi valabil exprimate

Daca minoritatile nationale nu au trecut pragul electoral, au dreptul la un mandat de deputat, daca au obtinut cel putin 10% din numarul mediu de voturi exprimate

Presedintele este ales, din primul tur, cel ce obtine peste 50% din voturile celor inscrisi pe listele electorale. In al 2-lea tur este ales cele ce obtine majoritatea din voturile exprimate

Partidele si aliantele politice pot avea doar o singura propunere de candidatura in fiecare colegiu uninominal

Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de cel putin 4% dintre alegatorii inscrisi pe listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4000 de alegatori pentru Senat

Candidatii pentru Presedinte, fie propusi de partide, fie independenti , au nevoie de sustinerea a 200.000 de cetateni cu drept de vot

Candidatul trebuie sa aiba exercitiul dreptului de a alege

23 de ani pentur a fi ales in Camera Deputatilor, 33 de ani pentru Senat si 35 de ani pentru Presedinte (la data alegerilor)

Sa nu-i fie interzis a fi membrul vreunui partid politic

o

Dovada constituirii unui depozit, in contul AEC, cu valoare de 5 salarii minime brute pe tara pentu fiecare candidat la parrlamentare

o

Candidatul pa prezidentiale a nu fi fost deja ales, de 2 ori, Presedinte al Romaniei, indiferent daca cele doua mandate au fost sau nu duse la capat

o

Candidaturile pentru prezidentiale se depun la BEC, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor

Campania electorala

o

Incepe cu 30 de zile inainte de ziua votarii si se incheie cu 24 de ore inainte de momentul inceperii votarii

o

Interzise

Mijloacele ce contravin ordinii de drept

Introducerea spoturilor publicitare electorale in alte emisiuni decat cele electorale

Campania electorala in unitatile militare

o

Accesul partidelor si aliantelor politice, precum si al candidatilor independenti la serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune este garantat si gratuit

o

Locuri speciale pentru afisaj electoral

o

Donatiile si legatele primite pentru finantarea campaniilor electorale trebuie declarate AEP

Contenciosul alegerilor

o

Proceduri speciale, cu termene scurte prevazute pentru solutionarea plangerilor si pentru introducerea cailor de atac

o

A permite folosirea cailor extraordinare de atac, dupa regulile dreptului comun, ar insemna sa se impiedice desfasurarea alegerilor sau sa se puna sub semnul incertitudinii un timp indelungat rezultatele alegerilor

Contenciosul legat de dreptul de a alege

o

Intampinarea, impotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite si a oricaror erori din Registrul electoral care se face la biroul teritorial judetean al AEP competent, acesta fiind obligat sa se pronunte, prin dispozitie,, in cel mult trei zile de la inregistrare, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala domicileaza alegatorul

o

Intampinarile impotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite si a oricaror erori din listele electorale se fac la primarul localitatii, acesta fiind obligat sa se pronunte,

prin dispozitie, in cel mult 3 zile de la inregistrare. Contestatiile impotriva dispozitiilor date se depun in termen de 5 zile de la comunicare si se solutioneaza, in cel mult 5 zile de la inregistrare, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala domiciliaza alegatorul

o

Intampinarile formulate cu privire la listele suplimentare e solutioneaza de catre biroul electoral al sectiei de votare, prin decizie

o

In timpul operatiunilor de votare si de deschidere a urnelor se pot face intampinari si contestatii cu privire la aceste operatiuni. Acestea se solutioneaza pe loc de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare

Contenciosul legat de dreptul de a fi ales

o

Contestatiile privind candidaturile se solutioneaza in 48 de ore de la inregistrare, de catre tribunalul in a carui raza teritoriala se afla circumscriptia electorala. Contestatiile inregirtate la candidaturile pentu circumscriptia electorala pentru romanii cu domiciliul in afara Romaniei se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti. Impotriva hotararii date in contestatie e poate face recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, la instanta ierarhic superioara. Recursul se solutioneaza in termen de 24 de ore de la inregistrare

o

Inregistrarea si respingerea inregistrarii candidaturilor pentru prezidentiale se fac de catre BEC in cel mult 48 de ore de la depunerea acestora, iar contestatiile cu privire la acestea se pot formula apoi in cel mult 24 de ore si se solutioneaza de Curtea Constitutionala

Alegerile parlamentare partiale

o

Alegeri anulate intr-o circumscriptie, in cel mult 10 zile se organizeaza un nou scrutin in sectiile de votare unde s-a constatat frauda electorala

o

Vacanta unui mandat , cand pentru ocuparea locului vacant se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal in care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar daca nu ar urma sa aiba loc cu mai putin de 6 luni inainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare

Omologarea votului

o

Birourile electorale de circumscriptie vor incheia, separar pentru camera deputatilorsi Senat, cate un proces verbal cuprinzand voturile valabil exprimate

o

Procesele verbale sunt inaintate BEC, care va stabili partidele care indeplinesc pragul electoral

o

Pentru fiecare competitar electoral se imparte numarul de voturi valabil exprimate obtinut prin insumarea voturilor valabil exprimate in favoarea tuturor candidatilor sai din colegiile uninominale de pe raza circumscriptiei electorale la coeficientul electoral, retinandu-se partea intreaga, nerotunjita, a catului. Rezultatul obtinut reprezinta numarul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscriptie competitorului electoral la nivelul circumscriptiei electorale

o

Rezultatul alegerilor prezidentiale este confirmat de Curtea Constitutionala. Aceasta anuleaza alegerile daca votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda, de natura sa modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin

o

In aceasta situatie, CCR va dispune de repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor

o Candidatul a carui alegere a fost validata va trebui sa renunte la calitatea de membru de partid, daca avea aceasta calitate, si sa depuna juramantul care se incheie cu o formula religioasa

4. Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor

4.1.Drepturile fundamentale

Clasificarea drepturilor fundamentale poate fi facuta plecand de la criterii diferite

Distingem intre drepturi care asigura libera dezvoltare a personalitatii umane, drepturi social politice, drepturi social economice, drepturi politice.

Exercitiul acestor drepturi se face potrivit unui principiu stipulat de Constitutie in art 16:

cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari

Asigurarea unui tratament egal nu exclude instituirea unei protectii speciale pentru anumite persoane

Exercitiul drepturilor fundammentale nu este unul absolut. Limitari:

o

Uzul de drept exclude abuzul de drept-art.57

o

Art. 53: exercitiul poate fi restrans numai prin lege, numai daca se impune si numai pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

o Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o , sa fie aplicata nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii. In urma revizuirii din 2003, textul constitutional precizeaza ca restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica 4.2.Protectia drepturilor fundamentale

4.2.1.

Avocatul poporului

Controlul Parlamentului asupra executivului

Institutia a fost introdusa pentru prima data in Suedia prin crearea unui organ special si specializat – ombudsman

Constitutia Romaniei prevede si ea, in capitolul IV al celui de-al 2-lea titlui al sau aceasta institutie, sub denumirea de Avocatul Poporului

Legea nr. 35/1997-Avocatul Poporului apara drepturile si libertatile cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice

Avocatul Poporului este numit in plenul celor doua Camere pe o durata de 5 ani

Este asistat de adjuncti specializati pe domenii de activitate, numiti de birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, la propunerea Avocatuluic Poporului, cu avizul comisiilor juridice. Acestia nu trebuie sa aiba pregatire juridica.

Poate sesiza CC si i se solicita punctul de vedere in cazul sesizarilor privind legile si ordonantele referitoare la drepturile si libertatile cetatenilor

Legea contenciosului administratic nr. 554 din 2 decembrie 2004 imputerniceste Avocatul Poporului sa sesizeze instanta competenta de contencios administrativ

Pot fi organizate birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce-i revin

Avocatul Poporului are acces la document ele secrete detinute de autoritatile publice, in masura in care le considera necesare

4.2.2.

Curtea Constitutionala Romana

Crearea Curtii – raportata la o traditie aparuta la 1912

4.2.2.1.

Compunerea Curtii

9 membrii numiti judecatori, 6 alesi de legislativ si 3 desemnati de Presedinte. Mandatul de 9 ani nu poate fi prelungit sau reinoit

Curtea se reuneste cu o treime la fiecare 3 ani, fiecare din autoritati numind un nou judecator

Judecatorii trebuie sa aibe cel putin 18 ani veechime intr-o activitate juridica sau in invatamantul superior juridic

Incompatibili cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia a celor din invatamantul juridic superior

Presedintele Curtii este ales de si dintre judecatori pentru un mandat dde 3 ani

4.2.2.2. Atributiile Curtii

4.2.2.2.1. Atributiile predominant jurisdictionale

4.2.2.2.1.1. Controlul anterior – referitor la legile regulamentele votate de Parlament si tratate sau alte acorduri internationale 4.2.2.2.1.2. Controlul posterior, pe cale de exceptie – legile intrate in vigoare si ordonantele guvernamentale

4.2.2.2.1.3. Controlul initiativelor legislative ale cetatenilor – respectarea dispozitiilor privind initiativa, procedura si limitele revizuirii, decizia sa insotind in Parlament proiectul de lege.

4.2.2.2.2. Atributii predominant politice

4.2.2.2.2.1. Interzicerea unui partid politic care militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept sau a suveranitatii, independentei si integritatii Romaniei 4.2.2.2.2.2. Cu privire la institutia Presedintelui – verifica alegerea si confirma rezultatele, aviz consultativ in cazul suspendarii; constata existenta circumstantelor care ar justifica

interimatul functiei

4.2.2.2.2.3. Solutionarea

publice

4.2.2.3. Procedura in fata curtii

4.2.2.3.1. Sesizarea

conflictelor

juridice

de

natura

constitutionala

dintre

autoritatile

Controlul anterir al legilor: presedintele, presedintii celor 2 Camere Parlamentare, Guvernul, un numar de 50 de deputati sau 25 de senatori, ICCJ si AP

Controlul posterior: instanta in fata careia chestiunea de neconstitutionalitate a fost invocata, AP

4.2.2.3.2. Judecata

In plen, presedintii Camerelor si Guvernul putand prezenta puncte de vedere scrise. In judecarea chestiunilor prejudiciale, sedintele sunt de regula publice

Curtea pronunta decizii, cand examineaza constitutionalitatea unei norme sau a unui partid politic, avize consultatice, in cazul propunerilor de suspendare a Presedintelui Romaniei si hotarari, in toate celelalte cazuri

Dispozitiile din legile i ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei

5. Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor

5.1.Drepturi care asigura libera dezvoltare a personalitatii umane

Constitutia romana garanteaza acest drept interzicand tortura si orice fal de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant

Ocrotirea efectiva se realizeaza prin mijloace de drept penal

Legea fundamentala romana interzice legea cu moartea

5.1.2.

Libertatea individuala

Unul dintre cele mai vechi drepturi fundamentale recunoscute omului – habeas corpus din dreptul englez

O serie de garantii menite a impiedica lipsirea abuziva a unei persoane de libertate:

o

Perchezitionarea, retinerea si arestarea unei persoane nu pot fi luate decat potrivit motivelor si procedurii prevazute de lege

o

24 de ore pentru retinere si 30 de zile pentru arestare preventiva(aceasta din urma se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile)

o

Privarea de libertate este exclusic de natura penala si se poate dispune numai in cursul procesului penal

o

Arestarea preventiva poate fi dispusa sau prelungita numai de judecator

o

Persoama arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune

o

Dreptul la aparare este si el garantat fiecarei persoane

o

Libertatea individuala si siguranta persoanei mai sunt garantate si prin alte doua prevederi importante ale Constitutiei

 

Potrivit art. 125, competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege, fiind interzisa infiintarea de instante extraordinare. Aceasta face ca orice persoana sa cunoasca regulile dupa care se desfasoara un proces, garantiile procedurale de care se bucura, astfel incat sa-si poata formula cea mai potrivita aparare in deplina cunostinta de cauza

De asemenea, pentru siguranta circuitului juridic, Constitutia stipuleaza ca legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile

5.1.3.

Dreptul la libera circulatie

Fiecarui cetatean fiindu-i asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara

Presupune, din partea statului roman, obligatia de a asigura exercitiul sau pe teritoriul Romaniei, precum si de a inlesni exercitarea lui in strainatate, prin abtinerea de la obstructionarea liberei circulatii in afara tarii si prin inmanarea actelor internationale de identitate

5.1.4.

Dreptul la viata intima, familiala si privata

Orice persoana sa se bucure de secretul vietii private, sa-i fie respectat dreptul la propria imagine, sa nu-i fie facute publice datele personale

De a dispune de ea insasi, daca nu incalca drepturile altora, ordinea publica sau bunele moravuri

5.1.5.

Inviolabilitatea domiciliului

Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia

Exceptii: executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti, inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane, apararea securitatii nationale sau a ordinii publice, prevenirea raspandirii unei epidemii

Perchezitiile domiciliare pot fi ordonate exclusiv de judecator si pot fi efectuate numai in formele prevazute de lege. Cu exceptia cazului infractiunilor flagrante, sunt interzise perchezitiile efectuate in timpul noptii

5.1.6.

Secretul corespondentei

Termenul de „corespondenta” in intelesul sau larg, orice mijloc de comunicare: secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace de comunicare

In interesul instructiei penale, exercitiul acestui drept, ca si cel al inviolabilitatii domiciliului, poate fi restrans

5.1.7.

Libertatea constiintei

Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase

Nimeni nu poate fi constrans sa adopte ori sa adere la o credinta religioasa contrara convingerilor sale, dar nimeni nu poate si nici constrans sa exprime o opinie sau sa aibe o anume credinta religioasa

Libertatea constiintei trebuie sa se manifeste intr-un spirit de toleranta si de respect reciproc

In relatiile dintrre culte sunt interzise orice forme, mijloace, ace sau actiuni de invrajbire religioasa

Cultele religiilor sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii, fiind intr-un raport de autonomie fata de stat si bucurandu-se de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azil si in orfelinate

5.1.8.

Dreptul la informatie

Dreptul fiecarei persoane de a avea acces la orice informatie de interes public

Obligatia autoritatilor publice ca, potrivit competentelor lor, sa ofere informatiile necesare

Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta

In 2001 a fost adoptata legea nr.544 privind liberul acces la informatiile de interes public

Legea defineste informatia de interes public ca fiind orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice, iniferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei

Informatia privind datele personale este orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila

Autoritatile sau institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile, sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii

Legea excepteaza:

o

Informatiile clasificate din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, cele privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei

o

Informatiile privind activitatile comerciale sau financiare care ar putea aduce atingere principiului concurentei loiale

o

Informatiile cu privire la date personale

o

Informatiile prin care se pericliteaza rezultatul anchetei penale sau disciplinare, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane

o Informatiile care ar prejudicia masurile de protectie a tinerilor

o In cazul refuzului de a raspunde, instanta poate obliga la furnizarea informatiilor si la plata de daune 5.2.Drepturi social politice

5.2.1.

Libertatea de exprimare

Constitutia declara inviolabile libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertarea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public.

Presupune:

 

o

Interzicerea cenzurii

o

Libertatea de a infiinta publicatii

o

Constitutia interzice suprimarea unei publicatii

Nu este un drept absolut

o

Nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine

o

Interzise defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, ontrare bunelor moravuri

Raspunderea civila pentru informaria sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune

Libertatea de exprimare poate fi supusa unei reglementari de drept comun sau poate face obiectul unei reglementari speciale, care, la randul ei, poate fi una liberala sau una autoritara, intruchipata de un sistem represiv sau preventiv

5.2.2.

Libertatea intrunirilor

Este garantat nu numai dreptul la propria opinie, dar si libetatea de a o exprima

Fie prin intermediul mijloacelor de informare in masa, fie in mod direct, in cadrul unor mitinguri, demonstratii, procesiuni sau orice alte intalinri

Legea 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice

o

Sa se desfasoare in mod pasnic si civilizat, cu protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stanjeneasca folosirea normala a drumurilor publice, a transportului in comun, functionarea institutiilor publice sau private

o

Interzise adunarile publice prin care se urmareste propagarea ideiilor totalitare sau ale oricaror organizatii terorist-diversioniste

o

Cand adunarile publice isi pierd caracterul pasnic si civilizat, politia si jandarmii vor interveni pentru impiedicarea sau neutralizarea manifestarilor ce tulbura grav ordinea si linistea publica

5.2.3.

Dreptul de asociere

Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere (patronatul)

Partidele sau organizatiile care militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale

Legea partidelor politice nr 14 din 9 ianuarie 2003

o

Din partidele politice nu pot face parte persoanele carora le este interzisa prin lege asocierea politica. Nimeni nu poate fi constrans sa faca sau nu parte dintr- un partid politic. Nimeni nu poate fi membru in mai mult de un partid politic

o

Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut, program politic, denumire si insemne proprii

o

Partidele politice se inregistreaza la Tribunalul Municipiului Bucuresti in Registrul Partidelor politice, iar hotararea de admitere se publica in MOR

Legiuitorul are libertatea de a reglementa conditiile in care pot fi constituite, organizate si in care functioneaza diferite tipuri si forme de asociatie

Posibilitatea restrangerii acestui drept prin impunerea pentru anumite profesii a unei forme unice de asociere

Art. 40 nu poate constitui temeiul crearii unor sociatati comerciale sau a altor asociatii cu caracter lucrativ

Sindicatele

 

o

Sunt organizatii fara caracter politic, constituite in scopul apararii si promovarii intereselor profesoinale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor si a drepturilor acestora, prevazute in legislatia muncii, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte si in contractele colective de munca

o

Sunt independente fataa de autoritatile publice, fata de partidele politice, si fata de patronate

o

Pentru formarea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 15 persoane. O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai dintr-o singura organizatie sindicala la acelasi angajator

o

Pentru dobandirea de catre sindicat a personalitatii juridice, un imputernicit special va depune cererea de inscriere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul sindicatul. Judecatoria pronunta o hotarare motivata, de admitere sau respingere a cererii

o

Sindicatul dobandeste personalitate juridica de la data inscrierii in registrul special pastrat la judecatorie a hotararii judecatoresti definitice de admitere a cererii

o

In realizarea scopului pentru care sunt create, sindicatele folosesc mijloace specifice, precum negocierile, procedurile de solutionare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petitie, pichet de protest, mars, miting si demonstratie sau greva

o

Doua sau mai multe sindicate din acelasi sector de activitate se pot asocia in vederea constituirii unei federatii profesionale, iar doua sau mai multe federatii profesionale din ramuri de activitate diferite se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale. Organizatiile sindicale se pot afilia la organizatii similare internationale

o

Sindicatele se pot dizolva prin hotararea adunarii membrilor sau delegatiilor acestora, insa ele nu pot fi dizolvate si nu li se poate suspenda activitatea in baza unor acte de dispozitie ale autoritatilor administratiei publice sau ale patronatelor

5.2.4.

Dreptul de petitionare

Cetatenii au dreptul constitutional recunoscut de a se adresa autoritatilor publice prin petitii

Formulate numai in numele semnatarilor, o alta forma de adresare fiind in fapt o sesizare si nu o cerere

Organizatiile legal constituite pot adresa petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta

Pentru exercitarea lui nestingherita, nu se percepe vreo taxa

Petitiile pot fi adresate oricaror autoritati publice, acestea avand obligatia de a raspunde la ele in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii

Termenul de raspuns este de 30 de zile. Daca este necesara o cercetare mai amanuntita, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate prelungi acest termen cu cel mult 15 zile

Nerespectarea termenelor de solutionare a petitiilor, interventiile sau staruintele pentru rezolvarea unor petitii in afara cadrului legal, si chiar primirea direct de la petitionar a

unei petitii, in vederea rezolvarii, fara sa fie inregistrata si faea sa fie repartizata de seful compartimentului de specialitate, constituie abatere disciplinara pentru functionarul in cauza. 5.3.Drepturi social economice

5.3.1.

Dreptul la invatatura

Asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare

Formele de organizare a invatamantului sunt invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta

Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba

Obligatia statului de a acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati

Este garantata autonomia universitara si libertatea invatamantului religios

5.3.2.

Dreptul la cultura

Introdus in urma revizuiriidin octombrie 2003

Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi ingradita

Statului ii revine obligatia de a asigira pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume

Elaborarea si aplicarea strategiei in domeniile culturii si artei, cultelor si cinematografiei revine Ministerului Culturii si Cultelor

Accesul liber la cultura se face cu respectarea dreptului de proprietate intelectuala

Statului ii revine obligatia asigurarii unei baze materiale adecvate

5.3.3.

Dreptul la ocrotirea sanatatii

Obligatia statului de a lua masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publica prin:

o

Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare

o

Controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale

o

Alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei

Asistenta de sanatate publica reprezinta efortul organizat al societatii in vederea protejarii si promovarii sanatatii populatiei, fiind o componenta a sistemului de sanatate publica

Asistenta de sanatate publica este coordonata de catre Ministerul Sanatatii Publice si se realizeaza prin toate tipurile de unitati sanitare de stat sau private

Acest minister asigura proiectarea si coordonarea realizarii programelor nationale de sanatate

5.3.4.

Dreptul la un mediu sanatos

Dreptul la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic

Statul garanteaza accesul la informatia privind mediul, asocierea in organizatii pentru protectia mediului, dreptul de a se adresa autoritatilor in probleme de mediu si dreptul la despagubire

Principiile ce stau la baza protectiei mediului sunt:

 

o

Integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale

o

Precautiei in luarea deciziei

o

Actiuni preventive

o

Retinerii poluantilor la sursa

o

„poluatorul plateste” conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor

o

Utilizarea durabila a resurselor naturale

o

Informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie in probleme de mediu

o

Dezvoltarea colaborarii internationale

Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si loccale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice

Pentru sustinerea si realizarea proiectelor prioritare pentru protectia mediului a fost creat Fondul pentru mediu, constituit integral din venituri proprii, care vizeaza activitati cu potential daunator pentru mediu

5.3.5.

Dreptul la munca si la protectia sociala a muncii

Nu poate fi ingradit pe vreun temei discriminatoriu

Acompaniat de masuri care sa asigure o reala protectie sociala a muncii

 

o

Masuri de protectie sociala care privesc securitatea si sanatatea salariatilor

o

Regimul de munca al femeilor si al tinerilor

o

Instituirea unui salariu minim brut pe tara

o

Repaosul saptamanal

o

Concediul de odihna platit

o

Prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale

o

Formarea profesionala

o

Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore

o

La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii

Dreptul la munca este legat de dreptul la libera asociere(dreptul la negocieri colective si obligativitatea conventiilor colective)

Munca fortata este interzisa. Nu este munca fortata:

 

o

Activitatile pentru indeplinirea indatoririlor milittare, precum si cele desfasurate in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta

o

Munca unei persoane condamnate, prestata in perioada de detentie sau de libertate conditioonata

 

o

Prestatiile in caz de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale

o

Pozitie ale autoritatilor administratiei publice sau ale patronatelor

5.3.6.

Dreptul la greva

Apararea intereselor profesionale, economice si sociale

Conflictele colective de munca au ca obiect inceperea, desfasurarea si incheierea negocierilor contractelor colective de munca

Nu pot constitui obiect al conflictelor revendicarile salariatilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ

In situatia in care unitatea nu a raspuns la toate revendicarile formulate au sindicatele nu sunt de acord, conflictul de interese se considera declansat

Inainte de declansarea grevei medierea si arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii daca partile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape

Grevele pot fi de avertisment, de solidaritate si propriu-zise

Greva de avertisment – 2 ore si cel putin 2 zile inaintea grevei propriu zise

Greva de solidaritate – 1 zi si anuntata cu cel putin 2 zile lucratoare inainte de data incetarii lucrului

Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic si social ale salariatilor si nu poate urmari realizarea unor scopuri politice

Numeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe

Conflictele ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii decurgand din acte normative precum si din contractele colective de munca sau individuale de munca ori din acordurile colective de munca si raporturile de serviciu ale functionarilor publici, sunt conflicte individuale de munca

Sunt considerate conflicte individuale de munca si:

o

Cele in legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca ori raportul de serviciu

o

Cele in legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale de munca ori a unor daune ale acestora

o

Cele in legatura cu constatarea incetarii raporturilor de serviciu ori a unor clauze ale acestora

Conflictele individuale de munca se solutioneaza in prima instanta de catre tribunalul in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau locul de munca reclamantul

Judecarea se face cu celeritate, termentele de judecata fiind pana la 10 zile

Solutia este supusa doar apelului, in termen de 10 zile de la data comunicarii hotararii

5.3.7.

Dreptul de proprietate

Dreptul de proprietate si creantele asupra statului, sunt garantate si ocrotite in mod egal, indiferent daca titularul este statul, o autoritate publica ori o persoana, fizica sau juridica

Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala

Interdictia de expropriere pentru alta cauza decat cea de utilitate publica, cu dreapta si prealabila despagubire

Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul

Art. 44, in forma revizuita, prevede expres ca sunt interzise nationalizarea sau oricare alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor

Dreptul de proprietate ebliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului

Averea dobandita ilicit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma

5.3.8.

Dreptul la mostenire

Stabilirea conditiilor in care acest drept se exercita, cum ar fi vocatia succesorala, cotele de succesiune, clasele de mostenitori, etc., revine legii civile

5.3.9.

Libertatea economica

Introdusa prin revizuirea din 2003: garanteaza accesul liber la o activitate economica si libera initiativa

Art. 135 vorbeste de macroeconomie, de economia nationala, pe cand art. 45 vizeaza o libertate fundamentala a cetateanului, libertatea economica

5.3.10.

Dreptul persoanei vatamate printr-un act administrativ

Atingerea adusa printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri

Se considera refuz nejustificat de rezolvare a cererii i faptul de a nu se raspunde petitionarului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii respective

Persoana este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei

Raspunderea patrimoniala a statului este angajata in situatia prejudiciilor cauzate in urma unor erori judiciare, revizuirea din 2003 adaugand acestei raspunderi pe cea a magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta

Conditii

o

Incalcarea unui drept subiectiv al unei persoane si nu doar a unui simplu interes

o

Incalcarea trebuie sa vina de la o autoritate publica

o Incalcarea sa se fi facut printr-un act administrativ, prin refuzul eliberarii unei asemenea act sau prin nesolutionarea in termen a cererii 5.4.Drepturi politice

5.4.1. Dreptul de a alege

Revizuirea din 2003 a consacrat dreptul de a fi ales in Parlamentul European, devenit efectiv dupa aderarea la UE

Pe 25 noiembrie 2007 au fost organizate primele alegeri pentru PE

Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Parlamentului

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui

Vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de cetatenii romani care au exercitiul dreptului de vot

Fiecare alegator are dreptul la un singur vot

Fiecare deputat sau senatoor este desemnat in circumscriptii electorale egale ca populatie si nu ca numar de alegatori

Conditii legate de exercitarea acestui drept

o Calitatea de cetatean roman

o

Conditii legate de profilul psihic al alegatorului – aceasta este o conditie care priveste fie evolutia biologica a individului, adica atingerea unei suficiente maturitati, prezumata in dreptul nostru la 18 ani impliniti pana in ziua alegerilor, fie existenta unor perturbari de ordin psihic de natura a afecta discernamantul persoanei

o

Conditii legate de profilul moral al alegatorului – este cazul persoanelor care, in urma unui proces penal, sunt condamnate la pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor electorale

Alegerile sunt organizate, supravegheate si supervizate de birourile electorale, infiintate de la nivelul sectiilor de votare si pana la nivel central

BEC este compus din 5 judecatori ai ICCJ, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente, 12 reprezentanti ai partidelor politice si aliantelor acestora, care participa la alegeri, precum si un reprezenttant desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor

Votarea incepe la ora 7 si se termina la ora 21

Presedintele incheie un proces verbal pentru fiecare Camera a Parlamentului. Nu sunt luate in considerare voturile nule.

5.4.2.

Dreptul de a fi ales

Vot uninominal intr-un singur tur de scrutin pentru Parlament

Doua tururi in alegerile prezidentiale

A fost prevazut un prag electoral minimal, care reprezinta numarul minim de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara (5%, iar in cazul coalitiilor, se adauga pentru al doilea partid din alianta 3% si, incepand cu al treilea partid, cate un pricent, dar nu mai mult de 10%)

Obtinerea a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor cumulativ cu obtinerea a 3 colegii uninominale pentru Senat, colegii in care candidatii partidelor politice se situeaza pe primul loc, in ordinea numarului de voturi valabil exprimate

Daca minoritatile nationale nu au trecut pragul electoral, au dreptul la un mandat de deputat, daca au obtinut cel putin 10% din numarul mediu de voturi exprimate

Presedintele este ales, din primul tur, cel ce obtine peste 50% din voturile celor inscrisi pe listele electorale. In al 2-lea tur este ales cele ce obtine majoritatea din voturile exprimate

Partidele si aliantele politice pot avea doar o singura propunere de candidatura in fiecare colegiu uninominal

Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de cel putin 4% dintre alegatorii inscrisi pe listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4000 de alegatori pentru Senat

Candidatii pentru Presedinte, fie propusi de partide, fie independenti , au nevoie de sustinerea a 200.000 de cetateni cu drept de vot

Candidatul trebuie sa aiba exercitiul dreptului de a alege

23 de ani pentur a fi ales in Camera Deputatilor, 33 de ani pentru Senat si 35 de ani pentru Presedinte (la data alegerilor)

Sa nu-i fie interzis a fi membrul vreunui partid politic

Dovada constituirii unui depozit, in contul AEC, cu valoare de 5 salarii minime brute pe tara pentu fiecare candidat la parrlamentare

Candidatul pa prezidentiale a nu fi fost deja ales, de 2 ori, Presedinte al Romaniei, indiferent daca cele doua mandate au fost sau nu duse la capat

Candidaturile pentru prezidentiale se depun la BEC, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor

5.4.3.

Campania electorala

 

Incepe cu 30

de zile inainte de ziua votarii

si

se incheie cu 24

de ore inainte de

momentul inceperii votarii

 

Interzise

o

Mijloacele ce contravin ordinii de drept

o

Introducerea spoturilor publicitare electorale in alte emisiuni decat cele electorale

o

Campania electorala in unitatile militare

Accesul partidelor si aliantelor politice, precum si al candidatilor independenti la serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune este garantat si gratuit

Locuri speciale pentru afisaj electoral

 

Donatiile si legatele primite pentru finantarea campaniilor electorale trebuie declarate AEP

5.4.4.

Contenciosul alegerilor

 

Proceduri speciale, cu termene scurte prevazute pentru solutionarea plangerilor si pentru introducerea cailor de atac

A permite folosirea cailor extraordinare de atac, dupa regulile dreptului comun, ar insemna sa se impiedice desfasurarea alegerilor sau sa se puna sub semnul incertitudinii un timp indelungat rezultatele alegerilor 5.4.4.1. Contenciosul legat de dreptul de a alege

Intampinarea, impotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite si a oricaror erori din Registrul electoral care se face la biroul teritorial judetean al AEP competent, acesta fiind obligat sa se pronunte, prin dispozitie,, in cel mult trei zile de la inregistrare, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala domicileaza alegatorul

Intampinarile impotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite si a oricaror erori din listele electorale se fac la primarul localitatii, acesta fiind obligat sa se pronunte, prin dispozitie, in cel mult 3 zile de la inregistrare. Contestatiile impotriva dispozitiilor date se depun in termen de 5 zile de la comunicare si se solutioneaza, in cel mult 5 zile de la inregistrare, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala domiciliaza alegatorul

Intampinarile formulate cu privire la listele suplimentare e solutioneaza de catre biroul electoral al sectiei de votare, prin decizie

In timpul operatiunilor de votare si de deschidere a urnelor se pot face intampinari si contestatii cu privire la aceste operatiuni. Acestea se solutioneaza pe loc de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare 5.4.4.2. Contenciosul legat de dreptul de a fi ales

Contestatiile privind candidaturile se solutioneaza in 48 de ore de la inregistrare, de catre tribunalul in a carui raza teritoriala se afla circumscriptia electorala. Contestatiile inregirtate la candidaturile pentu circumscriptia electorala pentru romanii cu domiciliul in afara Romaniei se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti. Impotriva hotararii date in contestatie e poate face recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, la instanta ierarhic superioara. Recursul se solutioneaza in termen de 24 de ore de la inregistrare

Inregistrarea si respingerea inregistrarii candidaturilor pentru prezidentiale se fac de catre BEC in cel mult 48 de ore de la depunerea acestora, iar contestatiile cu privire la acestea se pot formula apoi in cel mult 24 de ore si se solutioneaza de Curtea Constitutionala

5.4.4.3. Alegerile parlamentare partiale

Alegeri anulate intr-o circumscriptie, in cel mult 10 zile se organizeaza un nou scrutin in sectiile de votare unde s-a constatat frauda electorala

Vacanta unui mandat , cand pentru ocuparea locului vacant se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal in care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar daca nu ar urma sa aiba loc cu mai putin de 6 luni inainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare

5.4.5.

Omologarea votului

Birourile electorale de circumscriptie vor incheia, separar pentru camera deputatilorsi Senat, cate un proces verbal cuprinzand voturile valabil exprimate

Procesele verbale sunt inaintate BEC, care va stabili partidele care indeplinesc pragul electoral

Pentru fiecare competitar electoral se imparte numarul de voturi valabil exprimate obtinut prin insumarea voturilor valabil exprimate in favoarea tuturor candidatilor sai din colegiile uninominale de pe raza circumscriptiei electorale la coeficientul electoral, retinandu-se partea intreaga, nerotunjita, a catului. Rezultatul obtinut reprezinta numarul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscriptie competitorului electoral la nivelul circumscriptiei electorale

Rezultatul alegerilor prezidentiale este confirmat de Curtea Constitutionala. Aceasta anuleaza alegerile daca votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda, de natura sa modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin

In aceasta situatie, CCR va dispune de repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor

Candidatul a carui alegere a fost validata va trebui sa renunte la calitatea de membru de partid, daca avea aceasta calitate, si sa depuna juramantul care se incheie cu o formula religioasa 5.5.Indatoririle fundamentale

5.5.1.

Respectarea Constitutiei si a legilor

Nu numai cetatenii romani, dar si strainii si apartizii care traiesc in Romania trebuie sa respecte legea romana, fiind obligati sa o cunoasca. Aceasta indatorire are in vedere orice norma juridica ce emana de la o autoritate publica romana competenta. Dintre toate aceste noorme, cea care trebuie respectata in primul rand este insasi Constitutia, ca avand cea mai mare forta juridica. Initial aceasta prevedere se regasea in art 51 al legii fundamentale, pentru ca in urma modificarii constitutionale sa fie cuprinsa chiar in primul articol.

5.5.2.

Obligatia de fidelitate fata de tara

Este o obligatie sacra, pentru orice cetatean, codul penal roman incriminand infractiunea de tradare, si pentru cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii. Acestia raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege

5.5.3.

Obligatia de aparare a tarii

Revizuirea constitutionala din 2003 a modificat acest articol, in sensul ca a inlaturat prevederea privind obligativitatea serviciului militar pentru barbati, cetateni romani, care au implinit varsta de 20 de ani.

In prezent, pregatirea populatiei pentru aparare este reglementata de legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006

Serviciul militar se indeplineste de catre cetateni romani, barbati si femei, care au indeplinit varsta de 18 ani, in urmatoarele forme: activ, alternativ si in rezerva

Serviciul militar activ se indeplineste in calitate de militar profesionist, militar in termen, elev sau student la institutiile de invatamant din sistemul de aparare si securitate nationala, cu exceptia elevilor liceelor si colegiilor militare, soldat sau gradat voluntar. Cetatenii care, din motive religioasa sau de constiinta, refuza sa indeplineasca serviciul militar sub arme executa serviciul alternativ

La declararea mobilizarii si a starii de razboi sau la instituirea starii de asediu, indeplinirea serviciului militar sau la instituirea starii de asediu, indeplinirea serviciului militar in calitate de militar in termen ori rezervist concentrat sau mobilizat devine obligatorie pentru barbatii cu varste cuprinse intre 20 si 35 de ani

5.5.4.

Obligatia de coontributie financiara

Realizata prin plata impozitelor si taxelor, care sustin cheltuielile publice. Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale

Impozitul = prelevare obligatorie, fara contraprestatie si nerambursabile, pentru satosfacerea necesitatilor de interes general

Taxa = suma platita de o persoana pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o institutie publica sau un serviciu public.

5.5.5.

Exercitarea cu buna credinta a drepturilor si a libertatilor

Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti

Acest text trebuie interpretat, asa cum a facut-o instanta constitutionala, si prin prisma exercitarii libertatilor publice.