Sunteți pe pagina 1din 33

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing.

Carmen RCNEL
DRUMURI II: INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR
Drumurile sunt supuse actiunii mai multor categorii de ape: - apele din precipit
atii atmosferice (ploaia), care se pot cumula, n functie de regiune, cu cele din
topirea zapezilor. Aceste ape trebuie colectate si evacuate din zona drumului pr
in asigurarea pantelor transversale pe partea carosabila si acostamente, prin co
nstruirea de santuri si rigole laterale, canale de evacuare si descarcare etc. A
pele din precipitatii pot stagna n zona drumului, ducnd la o acumulare excesiva de
umiditate n fundatie, ceea ce face ca rezistentele pamntului din corpul drumului
sa scada si sa se micsoreze mult caracteristicile intrinseci ale acestuia. Aceas
ta umezire si / sau mbibare cu apa a pamntului din corpul drumului influenteaza re
zistenta si stabilitatea terasamentelor. Un alt fenomen ce poate sa apara din ca
uza apelor din precipitatii este acela de erodare sau chiar spalare a taluzurilo
r. Prin infiltrari se poate ajunge la alunecari sau chiar curgeri ale pamntului.
- apa de suprafata care se scurge spre terasamente (de exemplu, pentru un drum a
sezat pe o coasta) de pe terenul nconjurator. Ca masuri de prevenire n acest caz s
e protejeaza terasamentele: se colecteaza apele de la o oarecare distanta de amp
riza si se evacueaza direct n depresiuni si n albiile cursurilor de apa. Se realiz
eaza prin santuri de garda si canale de evacuare a apei. - apa subterana (de tip
ul: vapori, apa de higroscopicitate, apa adsorbita, apa libera etc.). Pentru pro
tectie se realizeaza drenuri, santuri de descarcare si canale de evacuare. - ape
curgatoare (ruri, pruri), care pot afuia permanent sau periodic picioarele ramblee
lor sau pot eroda terenul pe care sunt executate lunecari de terasament. Ca masu
ri de protectie se realizeaza regularizari de ruri, aparari de taluzuri si de mal
uri, constructii pentru combaterea rpelor, canale de scurgere etc.
1

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA Colectarea si ndepartarea apelor de s
uprafata din zona drumului se realizeaza prin proiectarea si executarea de dispo
zitive speciale pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice: - santuri la ma
rginea platformei - santuri de garda - rigole la marginea platformei - rigole la
bordura trotuarului - rigole de acostament - casiuri (pentru descarcarea rigole
i de acostament la rambleu) - lucrari de canalizare - canale de evacuare - putur
i absorbante Santuri laterale Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata
, pavata sau betonata. La deblee se executa obligatoriu, la marginea platformei,
rigole / santuri cu rolul de a colecta apele de pe taluz si platforma si de a l
e evacua n punctele de descarcare (vai, depresiuni etc).
ri g ol a
s a n t
La rambleele mici se prevad la piciorul taluzului santuri sau rigole pentru cole
ctarea si evacuarea apelor de suprafata.
2: 3 2: 3
1.75
0.50
0.50
1 : 1
sant trapezoidal
2

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


2: 3
1.00 0.25
1 :3
1 : 1
rigola
Forma si dimensiunile dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor de supraf
ata se stabilesc de la caz la caz, n functie de reflief, debitul si viteza apei,
natura terenului, conditii de circulatie etc.
d
Rigolele sunt santuri triunghiulare ce au de obicei peretii laterali captusiti. n
general rigola se prefera n regiunile accidentate, datorita pantelor mari de scu
rgere, n ciuda sectiunii reduse. Se recomanda ca din motive de siguranta mpotriva
accidentelor de circulatie, sa se prevada doar rigole pentru evacuarea apelor n a
fara zonei drumului. Recurgerea la santuri de forma trapezoidala se va face atun
ci cnd rigolele nu pot asigura ndepartarea ntregului debit de apa prevazut a fi col
ectat n zona. Att rigolele ct si santurile pot fi cu sectiune neprotejata (din pama
nt), partial pavata (fundul santului) sau pavata cu pereu sau placi prefabricate
din beton simplu. n regiunile de munte, unde apele se scurg repede, se pot amena
ja rigole taiate direct n stnca. Evacuarea apelor din santuri se face la cel mult
500 m iar a apelor din rigole la cel mult 250 m, n depresiuni sau n cursuri de apa
. Adncimea santurilor si a rigolelor se stabileste astfel nct sa se poata capta si
apele din patul drumului prin intermediul drenurilor de acostament. Adncimile min
ime si maxime prevazute sunt urmatoarele: - rigole: 0.20 m ... 0.40 m (atunci cnd
se justifica tehnic si economic) - rigolele de acostament: 0.05 m ... 0.10 m santuri: 0.30 m ... 0.50 m Latimea fundului santului trapezoidal este de 0.20 ..
. 0.50 m. Valoarea maxima se foloseste atunci cnd santul nu este protejat.
h
1: m
h
1 :m
n 1:
sant trapezoidal
1:
n
rigola
3

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


nclinarile peretilor santului sunt de: m = 1.5 (1:1.5) si n = 1 iar ale rigolei,
de: m = 1.5...3 (1:1.5 ... 1:1.5) si n = 1. Cteva exemple de dispozitive pentru c
olectarea si evacuarea apelor din precipitatii sunt prezentate mai jos.
Rigola la marginea platformei cu sectiune neprotejata
Rigola la marginea platformei cu sectiunea partial pavata
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate
din beton simplu)
4

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Rigola cu sectiunea betonata la marginea platformei
Rigola cu sectiunea betonata n interiorul acostamentului cu placuta carosabila di
n beton armat
Rigola de acostament cu sectiunea pavata sau placa prefabricata din beton simplu
pentru partea carosabila
5

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Sant la marginea platformei cu sectiune pavata sau cu placa prefabricata din bet
on simplu Oservatie: pentru a se asigura conditia ca fundul santului sau al rigo
lei sa fie situat la o cota cu 15 cm mai mica dect cota la care sunt situate guri
le de descarcare ale drenurilor de acostament, n functie de de grosimea structuri
i rutiere, naltimea de la marginea platformei pna la fundul rigolei / santului (ht
) poate rezulta diferita de naltimea (adncimea) rigolei / santului (hr, hs):
hr
0.15
ht
d r e n d e a c o sta m e n t / s tr a t d r e n a n t c o n ti n u u
Santuri de garda Santurile de garda (de aparare) au rolul de a colecta apele de
pe coasta si de a le conduce la punctele de descarcare, n scopul protejarii taluz
urilor mpotriva degradarilor prin eroziune de catre apele de suprafata. Se execut
a pe baza studiilor geotehnice. Santurile de garda protejeaza terasamentele si mp
iedica suprancarcarea santurilor laterale ale drumului cu apele care se scurg de
pe versanti. Se recomanda pereerea sau pavarea santurile de garda pentru a putea
asigura ndepartarea rapida a tuturor apelor. Dimensiunile sunt aceleasi ca ale s
anturilor trapezoidale laterale. n debleu, santurile de garda se amplaseaza la di
stanta minima de 5.00 m de la muchia taluzului iar n rambleu, pentru apararea pic
iorului rambleului de apele care vin n sens transversal se vor executa la distant
e de minim 2.00 m de la piciorul taluzului. n regiunile de munte cu coaste lungi
si pante mari, pentru mai multa siguranta, se pot executa doua sau mai multe san
turi de garda.
6

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Santuri de garda pentru rambleu
Santuri de garda n profil mixt
Santuri de garda n debleu n figurile de mai sus sunt folosite urmatoarele notatii:
Amp ampriza drumului P platforma drumului A acostament hr, hs adncimea rigolei /
santului ht naltimea de la marginea platformei pna la fundul rigolei / santului R
rigola Zs zona de siguranta
7

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Ed / Ec dren de acostament / strat drenant continuu hd naltimea de la partea infe
rioara a capului de dren pna la fundul rigolei / santului
a, b elemente geometrice ale rigolei / santului
Casiuri Folosesc pentru descarcarea rigolelor de acostament pe taluzurile de ram
bleu. Se trateaza diferit n functie de naltimea rambleului: - h = 1.50 ... 3.00 m:
- h = 3.00 ... 5.00 m:
8

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


- h > 5.00 m:
9

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Notatii: 3 pereu din piatra 4 sant prefabricat 5 element prefabricat din beton s
implu pentru casiuri pe taluzuri 6 pat de beton simplu 7 dig local n zona casiului
, pentru mentinerea apei n sant si evitarea patrunderii acesteia pe cmp 8 camera d
e cadere pentru atenuarea energiei apei
Se recomanda urmatoarele: - pentru ramblee cu h 0.50 m: utilizarea rigolelor de
tip rigola la marginea platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau c
u sectiune pavata, n vederea sporirii sigurantei circulatiei - pentru ramblee cu
h = 0.50 ... 3.00 m: utilizarea rigolelor de tip rigola la marginea platformei c
u sectiunea neprotejata, partial pavata sau cu sectiune pavata sau santuri de ti
p sant la marginea platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau cu se
ctiune pavata - pentru ramblee cu h = 3.00 ... 5.00 m: utilizarea rigolelor si s
anturilor de tip rigola/sant la marginea platformei cu sectiunea neprotejata, pa
rtial pavata sau cu sectiune pavata mpreuna cu rigole de acostament n cazul curbel
or convertite si supranaltate atunci cnd se suprapun cu racordari concave n profilu
l n lung; decarcarea rigolelor de acostament se face prin casiuri - pentru ramble
e cu h > 5.00 m: utilizarea rigolelor si santurilor de tip rigola/sant la margin
ea platformei mpreuna cu rigole de acostament si casiuri pe taluz pentru evitarea
ravinarii taluzurilor - pentru deblee: utilizarea, de la caz la caz, a rigolelo
r si santurilor sau a altor lucrari speciale de colectare si scurgere a apelor m
eteorice (de exemplu canalizari) n functie de cantitatile de apa si de posibilita
tile de evacuare. n general, panta fundului santului o urmeaza pe cea a drumului.
Pe portiunile unde drumul este n palier, trebuie sa se asigure fundului santului
o panta de cel putin 0.25% n teren natural, sau de 0.1% daca se paveaza fundul (
santuri pereate). Daca santurile sau rigolele sunt neprotejate, pantele maxime a
dmise sunt n functie de tipul de pamnt: - pentru pamnturi coezive: 2 ... 3% - pentr
u pamnturi necoezive: 2 ... 5 % (valoarea creste cu cresterea dimensiunii maxime
a particulei) Daca santurile sau rigolele sunt protejate, pantele maxime admise
sunt n functie de tipul de protectie: - pereu uscat din piatra bruta negeliva, ro
stuit: 5%
10

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


- pereu zidit din piatra bruta negeliva sau piatra de ru cu mortar de ciment sau
pereu din dale prefabricate din beton simplu pe pat din beton: 15% - pereu din d
ale de beton simplu turnat monolit pe pat de nisip: 10% - casiuri pe taluzuri nal
te din piatra bruta sau piatra de ru zidita cu mortar de ciment pe pat de beton :
67% Cascade si canale de fuga Daca drumul are o declivitate accentuata (se depa
sesc valorile de mai sus), apa capata viteza mare si poate eroda fundul santului
; n acest caz trebuie luate masuri pentru a mpiedica eroziunea: se proiecteaza cas
cade sau canale de fuga prin prevederea de trepte care sa conduca la caderi de n
ivel de pna la 50 .. 60 cm. Att la cascade ct si canalele de fuga este necesara amp
lasarea la capetele lor a disipatoarelor pentru amortizarea socului produs de ap
a n cadere, recomandndu-se ca acestea sa fie realizate din saltele de apa si pragu
ri.
p
b
Cascada
b a z i n d e a m o r ti z a r e p
b
l
Canal de fuga Distanta, d, ntre punctele de rupere ale pantei se stabileste n func
tie de naltimea de cadere propusa, h:
d= h i i0
(m)
unde
i este panta terenului i0 panta fundului santului
11

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


i0
i
d
Daca pe sectorul de sant considerat se executa n trepte iar H este diferenta de ni
vel totala ntre capetele sectorului, atunci avem:
H = n h + (n 1)d i0
Fundul santului poate avea latime constanta sau variabila. Elementele unei casca
de: pragul cascadei (punctul de cadere) care mparte constructia n doua parti: bi
eful superior si bieful inferior
peretele cascadei (zidul de cadere), care se
face vertical sau cu un mic fruct radierele de intrare si de iesire din cele d
oua biefuri camera de amortizare a caderii praguri pentru linistirea apei
aripi laterale pentru consolidarea taluzurilor Cascadele si canalele de fuga se
pot executa din zidarie de piatra bruta sau din beton. n amonte si n aval de casca
de si de canalele de fuga, santurile se consolideaza pentru a se mpiedica eroziun
ea si afuierea, iar capetele acestora se fac evazate. Canale de evacuare a apei
Canalul de evacuare se executa pentru evitarea construirii unui podet.
h
12

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Lungimea canalului este de minim 500 m iar panta longitudinala trebuie sa fie pe
ste 0.5 0.7 %. Latimea canalului la fund este 0.40 m iar adncimea este 0.50 m. Di
mensionarea dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor de suprafata Pentru
rezolvarea acestei probleme se executa doua categorii de calcule: calcul hidrol
ogic, n urma caruia rezulta debitul hidrologic calcul hidraulic, n urma caruia rez
ulta debitul hidraulic
Calculul hidrologic consta n determinarea cantitatii apelor de suprafata colectat
a n bazinul de receptie aferent fiecarui dispozitiv de colectare si evacuare n par
te n functie de debitul maxim dat de apele de ploaie. n calculul hidrologic, ploil
e sunt caracterizate prin: durata: timp, n minute, de la nceperea pna la ncetarea pl
oii intensitate: grosimea stratului de apa cazuta n unitatea de timp pe o suprafa
ta de 1 m2 frecventa: numarul de repetari ale unei ploi de aceeasi durata si cu
intensitatea mai mare sau cel putin egala cu cea considerata, ntr-o anumita perio
ada de timp
Qhg = m S ic F
Debitul hidrologic, Qhg se determina cu urmatoarea relatie: [l/s] unde: m este u
n coeficient de reducere care tine seama de capacitatea de nmagazinare pe santuri
si canale; se stabileste n functie de durata de curgere, t: - pentru t < 40 min.
, m = 0.8 - pentru t > 40 min., m = 0.9 S suprafata bazinului de receptie aferen
t santului sau canalului, [ha] se alege suprafata cea mai defavorabila n lungul d
rumului
S
Determinarea suprafetei bazinului de receptie
13

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


ic intensitatea de calcul a ploii:
ic = f k t
[l/s ha]
Studii statistice facute n tara noastra arata ca relatia dintre ic si t este de t
ipul unei parabole. k coeficientul ecuatiei parabolice ce exista ntre ic si t; se
stabileste n functie de zona: ses, deal, munte f frecventa ploii de calcul, n fun
ctie de importanta drumului (f = 1/1 pentru drumuri obisnuite, f = 1/2, pentru a
utostrazi, f = 1/3, 1/5 pentru aeroporturi) t durata ploii de calcul, [min.] (15
minute pentru ses, 10 minute pentru deal, 5 minute pentru munte)
Curbe de intensitate a ploilor de egala frecventa F coeficient de scurgere (< 1)
, dat de raportul ntre cantitatea de apa care se scurge si cantitatea de apa din
precipitatii. Depinde de natura pamntului, de panta transversala, de gradul de ac
operire cu vegetatie a suprafetei respective. Situatia locala Munte Munte Deal P
odisuri Ses 1000 m 500 1000 m 150 500 m 150 m 150 m Coeficientul de scurgere, F
Teren Teren Teren permeabil impermeabil semipermeabil 0.70-0.60 0.60-0.50 0.50-0
.30 0.60-0.50 0.50-0.30 0.30-0.20 0.50-0.30 0.30-0.20 0.20-0.10 0.30-0.20 0.20-0
.10 0.10-0.05 0.20-0.10 0.10-0.05 0.05-0.00
14

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Calculul hidraulic consta n determinarea capacitatii de scurgere a dispozitivelor
de colectare si evacuare a apelor din precipitatii, care depinde de forma si de
marimea sectiunii transversale, de panta longitudinala si de rugozitatea fundul
ui si a peretilor. Debitul hidraulic se calculeaza cu urmatoarea relatie:
Qhc = v
[m3/s] [m/s]
unde: v este viteza medie admisibila n sectiune:
v =C RI
C coeficientul de viteza functie de rugozitatea si raza hidraulica (Chzy, Pavlovs
ki, Bazin):
C= 87 n 1+ R
(Bazin)
n coeficient de rugozitate al sectiunii, cu valori diferite n functie de peretii
santului (beton, piatra, pamnt): n = 0.06 pentru pereti din beton sclivisit n = 0
.16 pentru pereti din beton nesclivisit n = 0.46 pentru pereti din zidarie de pi
atra bruta rostuita n = 1.30 pentru pereti din pamnt de sectiune regulata n = 1.7
5 pentru pereti neregulati, din pamnt, pietris, stnca bruta neprelucrata
C= 1 y R n
(Pavlovski)
y coeficient dat n tabele n coeficient de rugozitate: n = 0.011 pentru tencuiala
din mortar de ciment (peerti sclivisiti) n = 0.013 pentru beton neted, zidarie d
e piatra cioplita foarte bine n = 0.017-0.03 pentru zidarie din piatra bruta cu
mortar de ciment n = 0.020-0.027 pentru pavaj din bolovani n = 0.020 pentru cana
le (santuri) n pietris, pamnt, stnca bine cioplita n = 0.035 pentru canale si ruri c
u profil neregulat R raza hidraulica:
R=

P
[m]
15

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


P perimetrul udat al sectiunii, [m] I panta hidraulica a santului sau canalului n
ipoteza scurgerii uniforme (se considera egala cu declivitatea drumului pe zona
respectiva)
sectiunea efectiva de scurgere, [m2] (cu 5 cm mai putin plina dect sectiunea tota
la).
Se pune n final conditia ca debitul hidrologic sa fie mai mic dect debitul hidraul
ic. Se tinde spre egalitate (fie prin micsorarea sectiunii dispozitivului, fie p
rin marirea suprafetei de pe care colectam apele). Daca debitul hidrologic este
mai mare dect debitul hidraulic, cantitatea de apa ce ajunge la dispozitivul de c
olectare si evacuare depaseste capacitatea sectionala a dispozitivului. n acest c
az se impune micsorarea marimii bazinului de receptie sau marirea debitului hidr
aulic prin sporirea gradului de netezire al suprafetei (C) sau sporirea dimensiu
nilor dispozitivului de scurgere (). COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR SUBTERANE Ape
le subterane Apele care se gasesc si care se misca n straturile de sub nivelul te
renului natural se numesc ape subterane iar stratul de roci n care se afla si cir
cula apa subterana se numeste strat acvifer. Pozitia si nivelul stratului acvife
r se stabilesc prin sondaje si se raporteaza pe harta curbele de nivel ale supra
fetei apelor subterane. Apa infiltrata si retinuta n straturile superficiale ale
terenului este provenita n special din precipitatiile atmosferice si se prezinta
sub forma unor acumulari izolate. Cantitatea acestor ape, nivelul lor si modul l
or de repartizare sunt strns legate de regimul ploilor si al zapezilor din regiun
ea respectiva. Aceste ape dispar de obicei pe timp calduros si uscat. Apele care
se gasesc sub forma libera, n straturile de la suprafata terenului sunt numite d
e unii specialisti ape freatice. Apele subterane sunt apele din pamnt care pot fi
de mai multe tipuri: - apa sub forma de vapori: apa care tinde sa migreze catre
zone reci unde condenseaza - apa higroscopica: apa ce rezulta din condensarea v
aporilor de apa pe granulele solide; cu ct granulele sunt mai fine cu att cantitat
ea de apa higroscopica este mai mare - apa adsorbita: apa fixata pe suprafata gr
anulelor de pamnt si retinuta de acestea datorita atractiei moleculare; este o ap
a puternic legata (legatura mai puternica pentru granule fine); nu poate fi elim
inata prin mijloace curente sau prin drenaje ci numai prin uscare naturala sau a
rtificiala a pamntului
16

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


- apa libera sau gravitationala: apa nelegata; poate fi captata si ndepartata cu
ajutorul drenurilor; provine din infilitratii, circula prin straturile aluvionar
e sau prin crapaturile rocilor masive, se aduna si se scurge ntotdeauna pe supraf
ata unui strat impermeabil - apa capilara: apa retinuta care circula n golurile c
u dimensiuni capilare dintre granulele pamntului datorita tensiunilor superficial
e; ascensiunea capilara este cu att mai mare cu ct granulele pamntului sunt mai fin
e; nu poate fi ndepartata direct dar prin scaderea nivelului apelor gravitational
e scade si nivelul apelor capilare Ascensiunea capilara poate fi mpiedicata prin
interpunerea unui strat format dintr-un material cu granule peste 0.5 mm sau avnd
particulele cu dimensiuni neegale si repartizare neuniform n grosimea stratului
- apa solidificata (gheata): acumulare sub forma de gheata, n partile expuse frig
ului n timpul iernii, din cauza variatiilor de temperatura care se transmit n inte
riorul terasamentelor si care produc o redistribuire a apelor Aceste ape, daca p
atrund n corpul terasamentului, l pot umezi, iar patul drumului poate capata defor
matii ireversibile. Pentru a evita problemele ce pot aparea ca urmare a umezirii
pamntului din terasamentul drumului trebuie luate masuri care sa combata accesul
apei spre patul drumului prin executia unor constructii speciale numite drenuri
. Prin lucrari de drenaj se pot ndeparta doar apele gravitationale. Prin asigurar
ea unei evaporari si a unei ventilari intense se poate obtine o modificare impor
tanta si a cantitatii de apa adsorbita. Drenuri Drenul este o constructie subter
ana cu permeabilitate ridicata care are rolul de a intercepta apele libere, de a
le colecta si de a le evacua. Drenurile au un usor efect si asupra apelor capil
are, deoarece coboara nivelul apelor care alimenteaza capilaritatea precum si as
upra apei libere. Nu au efect asupra vaporilor. Drenurile trebuie sa absoarba si
sa ndeparteze n mod permanent si cu maximum de eficienta apele care patrund, care
se scurg sau care stagneaza n pamnt. Drenurile sunt constructii necesare pentru:
o colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie; o coborrea nivelulu
i pnzei freatice cnd aceasta poate influenta defavorabil comportarea corpului drum
ului; o asigurarea stabilitatii taluzurilor si versantilor; o asigurarea stabili
tatii zidurilor de sprijin si infrastructurilor podurilor Drenurile pot fi execu
tate: - izolat
17

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


- n grupuri - n retele. Dupa directia de scurgere a apei colectate sunt: - drenuri
verticale - drenuri orizontale Dupa adncimea la care colecteaza apa, drenurile o
rizontale pot fi - acoperite - descoperite Clasificarea drenurilor Criterii prin
cipale de clasificare a drenurilor: modul de functionare; drenuri care functione
aza gravitational; drenuri care functioneaza prin ventilatie; drenaj prin lucrar
i de inginerie biologica. functia drenului si ntretinerea lui; drenuri de asanare
; drenuri de consolidare pentru taluzuri, terasamente si versanti alunecatori; d
renuri de evacuare a apei; drenuri asociate la ziduri de sprijin. tehnologia de
executie; drenuri executate n sapatura deschisa, manual sau mecanizat; drenuri ex
ecutate prin forare de la suprafata terenului sau din chesoane deschise; drenaj
realizat prin lucrari de inginerie biologica. terenul n care se fundeaza radierul
drenului; drenuri perfecte drenuri imperfecte pozitia drenului n raport cu axul
drumului. drenuri longitudinale; drenuri transversale;
18

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


drenuri ventuza sau drenuri pe taluz; drenuri spice de captare. Drenuri orizonta
le deschise Atunci cnd stratul acvifer este aproape de suprafata terenului, pentr
u colectarea apelor se pot ntrebuinta santuri drenante. Apele subterane patrund n
santuri infiltrndu-se prin fund si prin peretii laterali, acestia nefiind proteja
ti cu straturi impermeabile.
n cazul n care apele colectate n sant se pot infiltra, atunci fundul santului va fi
cobort n stratul imperemeabil.
Daca nivelul apelor subterane este cobort, sunt necesare santuri foarte adnci; n ac
est caz se nlocuiesc cu drenuri nchise. Drenuri orizontale nchise Se compun dintr-u
n sant a carui adncime trebuie sa coboare n stratul acvifer. n functie de grosimea
stratului acvifer putem avea drenuri perfecte (cu baza n stratul impermeabil - st
rabat complet stratul acvifer) sau imperfecte (cu baza n stratul permeabil stratu
l acvifer are grosime mare, nu se poate cobor pna la stratul impermeabil). Drenul
perfect poate intercepta si evacua n ntregime stratul acvifer, n timp ce drenul imp
erfect coboara nivelul apelor subterane.
19

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


60 .. 80 cm
NAS (ape subterane)
curba de depresiune
strat permeabil
radier
strat impermeabil
Dren perfect
strat permeabil
strat impermeabil
Dren imperfect Stratul permeabil este pnza acvifera, iar daca acesta este foarte
aproape de suprafata este pnza freatica. Nivelul apelor subterane (NAS) este strns
legat de nivelul precipitatiilor. La drenuri se asigura scurgerea longitudinala
a apelor. Elementele drenului sunt urmatoarele: radier pentru colectarea si eva
cuarea apelor corp drenant (umplutura drenanta) capac de acoperire (nchidere)
Panta longitudinala a drenurilor depinde de declivitatea drumului si de rugozita
tea peretilor dispozitivului de evacuare si are valori de 0,2 10%. Corpul unui d
ren este reprezentat mai jos.
20

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


capac de inchidere
umplutura drenanta
H
radier pt. colectarea si evacuarea apelor
2% 2% 10 cm
L
Elementele corpului drenului Atunci cnd se executa prin sapatura manuala: - pentr
u o latime L de 0.6 m naltimea H a drenului trebuie sa fie ntre 1 si 1.5 m - pentr
u o latime L de 0.8 m naltimea H a drenului trebuie sa fie ntre 1.5 si 2.0 m - pen
tru o latime L de 1.20 m naltimea H a drenului trebuie sa fie ntre 2.0 si 4.0 m At
unci cnd se executa prin sapatura mecanizata latimea drenului se stabileste n func
tie de latimea cupei utilajului de sapat dar nu mai putin de 25 cm, Radierul, de
regula, se ncastreaza n stratul impermeabil pe o adncime de cca 30 .. 50 cm si se
executa din zidarie sau beton simplu. n cazul drenurilor imperfecte nu se executa
radier, pentru ca sub coloana de apa de sub curba de depresiune vor avea loc in
filitratii. Radierul se executa pe fundul transeei sapata sub forma de rigola (c
uneta), prin care se scurg apele. Radierul drenului poate fi: o rigid - se reali
zeaza din beton simplu - se foloseste n terenuri stabile, practic incompresibile,
cu compresibilitate redusa sau medie - pentru pante longitudinale de 0.2 ... 0.
5 % o elastic - se realizeaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii dre
nului (pentru drenuri perfecte) sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime (p
entru drenuri imperfecte) - se foloseste n pamnturi cu compresibilitate mare sau f
oarte mare, sau n pamnturi afectate de fenomene de instabilitate - pentru pante lo
ngitudinale de 0.5 ... 10 %
21

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


n cazul radierului rigid, colectarea apelor se face prin capace semirotunde din b
eton, prin tub de P.V.C. sau polietilena sau printr-un canal de zidarie uscata. n
cazul radierului elastic colectarea apelor se face prin tub de P.V.C. sau polie
tilena.
Umplutura drenanta trebuie sa respecte regula filtrului invers: viteza de intrar
e a apei din strat n dren nu trebuie sa produca antrenari hidrodinamice. Daca tot
usi se produc, debitul solid trebuie sa fie retinut de umplutura drenanta. Umplu
tura drenanta are un coeficient de permeabilitate mai mare dect cel al stratului n
care se executa drenul. Pe masura executiei, apele din pnza freatica se scurg n d
ren, se colecteaza n cuneta radierului si se evacueaza. Umplutura drenanta poate
fi alcatuita din: pietris ciuruit sau piatra sparta de cariera, cu filtru din ni
sip sau geosintetice
22

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


balast fara filtru (pentru evitarea colmatarii se executa filtru invers: unul sa
u mai multe straturi de nisip si pietris)
prefabricat geotextil drenant
profil din material plastic
geotextil
tub perforat
La alegerea materialului
e U pentru fiecare strat
r a doua straturi vecine
1 1 d1 d 2 = = ... = ...

de filtru se recomanda: - coeficientul de neuniformitat


sa fie cuprins ntre 5 si 10 iar ntre diametrele granulelo
sa existe raportul:
d 2 d3 4 6

- daca D este diametrul unei fractiuni din filtru si d este diametrul unei fract
iuni din pamantul stratului acvifer, sa fie satisfacute conditiile:
D15 5 d15 D15 5 d85 D50 25 d 25 D5 > 75
unde D15, D50, D5 sunt diametrele corespunzatoare procentelor de 15, 50, 5 de pe
curba de granulozitate a materialului din filtru d15, d85, d25 diametrele fract
iunilor corespunzatoare procentelor de 15, 85 si 25 de pe curba de granulozitate
a pamntului din stratul acvifer Cnd filtrul se executa din mai multe straturi, ma
terialul fin se aseaza spre exterior iar materialul grosier spre interiorul umpl
uturii.
23

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Capacul de nchidere. Drenul se nchide la partea superioara astfel nct apele de supra
fata sa nu patrunda n dren: fie cu pereu din piatra bruta asezat pe un strat de b
eton sau mortar, sub forma unei cunete sau casiu (cnd are rolul de a colecta apel
e de suprafata din zona drenanta) sau a unei rigole (cnd acopera drenurile longit
udinale amplasate la marginea platformei) fie cu argila batuta cu maiul n stratur
i de 20 cm grosime, acoperita cu pamant vegetal.
Drenurile fara tuburi sunt acelea la care tubul este nlocuit cu o umplutura perme
abila care trebuie sa asigure scurgerea ntregului debit de apa colectata. Pentru
ca umplutura sa fie suficient de permeabila si totodata sa nu se colmateze, dren
urile fara tub se executa din mai multe straturi, cu materiale permeabile, cu gr
anule de marimi diferite.
Stratul de lnga peretele de pamant se executa din nisip grauntos. Straturile urma
toare se executa fiecare din materiale cu granulele cu diametrul de 4..6 ori mai
mare dect al celor din stratul precedent. Declivitatea acestor drenuri este mai
mare si anume de 1 .. 5 %.
24

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Drenuri orizontale forate: se elimina executia santului si a umpluturii drenante
, executndu-se foraj orizontal cu panta de scurgere de 5 .. 10%. Astfel umplutura
drenanta si dispozitivul evacuare a apelor sunt introduse ntr-o transee executat
a prin sapatura deschisa, prevazuta sprijiniri de protectie. Se poate realiza si
o retea alcatuita din tuburi de drenaj si conducte evacuare introduse n pamnt.
un de cu de
Executia se ncepe din aval si consta n a realiza la nivelul stratului impermeabil
un foraj cu diametrul de 10 .. 20 cm .Daca peretii nu se surpa, pe masura execut
iei se extrag tuburile metalice. Daca peretii se surpa, forajul pastreaza n inter
ior tuburile metalice. Cnd forajul a atins limita pe care poate functiona (10 ..
20 .. 30 m) se introduc n interior tuburi din material plastic cu fante de 1 cm na
ltime si 1 mm latime. Un astfel de tub poate rezista la o sarcina de cca 70 kg.
Au lungimi de 10 .. 100 cm. Tuburile se introduc bucata cu bucata n foraj si daca
forajul este protejat metalic, pe masura ce se introduc tuburile de plastic, se
scot cele metalice. Prezinta avantajul ca drenul se poate executa n cteva ore. Dr
enuri verticale: se construiesc sub forma de puturi circulare n care se colecteaz
a apa. Foarte rar, evacuarea apei se face prin pompare. De obicei apa este elimi
nata prin scurgere libera n straturile permeabile situate mai jos de straturile d
in care s-au colectat. n acest caz drenurile se numesc puturi absorbante. Ele se
executa cu diametrul de 500 .. 600 mm.
25

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


La partea inferioara putul se poate fi umplut n ntregime cu material alcatuit din
bucati mari. Puturile absorbante pot fi puturi forate si puturi de mina. Puturil
e forate au diametrul de 150 .. 160 mm si se umplu cu 2 3 straturi de material d
renant. Tuburile cilindrice concentrice care se folosesc la executie, se scot pe
masura ce se realizeaza umplutura. Puturile se mai pot executa cu tuburi perfor
ate drenante. Puturile de mina se executa din beton armat cu sectiune dreptunghi
ulara (1.5 x 1.5m ... 2.0 x 1.5 m la interior) sau cu sectiune circulara cu diam
etrul de 1.0 ... 1.75 m. n pereti sunt gauri pentru patrunderea apei n put. Puturi
de aerisire: asigura eliminarea apei peliculare si a vaporilor de apa din strat
urile drenante. Se executa la capatul amonte al drenului si la primul camin de v
izitare pentru asigurarea aerisirii si ventilatiei. Sunt tuburi prefabricate cu
diametrul de 30 cm, montate n poztie verticala. Executia drenurilor Drenurile se
executa pe tronsoane de 5 .. 6 m lungime. Cnd primul tronson este gata, al doilea
este n stadiul de executie a radierului, al treilea la stadiul sapaturii santulu
i de dren. Iesirea la suprafata a drenurilor Daca un dren nu se leaga la un alt
dren orizontal sau vertical, atunci trebuie sa i se dea scurgere la suprafata.
Drenarea terasamentelor Drenurile folosite la interceptarea, colectarea si evacu
area sau coborrea nivelului apelor subterane se vor mparti, dupa pozitia lor, n urm
atoarele tipuri: drenuri executate sub santuri laterale ale drumului, nu n apropi
erea acestora drenuri executate n taluzurile debleelor drenuri executate pentru d
renarea rambleelor drenuri executate pentru drenarea straturilor permeabile din
fundatia drumului
26

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


drenuri executate n spatele zidurilor de sprijin
Atunci cnd nivelul apelor subterane este foarte ridicat si prin capilaritate apa
se poate ridica pna la nivelul fundatiei, supraumezind patul drumului se procedea
za la coborrea nivelului apelor subterane sau la ridicarea cotei platformei drumu
lui, pna cnd complexul rutier iese din zona de influenta a acestor ape. Cnd conditi
ile locale permit, este mai avantajos sa se execute o retea de drenuri.
Coborrea nivelului apelor subterane Drenul executat in axa (B) coboara nivelul ap
elor subterane, protejnd corpul drumului. Drenurile de sub acostament (C) au un e
fect mai redus iar cele de sub santuri (A) efectul cel mai redus. Totusi, cele m
ai indicate sunt drenurile de sub santuri datorita posibilitatii ntretinerii lor.
Cazul unui rambleu situat pe coasta: dren longitudinal situat n amonte, sub sant
ul de garda.
27

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Cazul unui profil mixt si exista o pnza de apa freatica: dren longitudinal sub sa
nt.
Cazul unui debleu, cnd taluzul strabate un strat acvifer : dren longitudinal deas
upra crestei taluzului. Cnd exista pericolul deranjarii echilibrului natural, sol
utia de consolidare consta n executia unui sistem de drenuri n spic.
Drenarea straturilor permeabile din fundatia drumului: dren transversal de acost
ament sau dren longitudinal de acostament:
28

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Prescriptii de amplasare - drenurile longitudinale se amplaseaza n lungul drumulu
i sub rigola, sant sau sub o parte a acostamentului
- drenurile transversale de interceptie se amplaseaza pe sectoare de drum cu dec
livitati mai mari de 4% sub patul drumului, la 50...100 m distanta ntre ele si ncl
inare, n sensul pantei, sub un unghi de cca 60 fata de axul drumului, la o adncime
H = 1.0 ... 1.5 m; are rolul de a intercepta si evacua apele care circula prin f
undatia drumului.
29

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


- drenurile ventuza se amplaseaza pe taluzurile debleelor n scopul de a capta si
evacua apele din izvoare; evacuarea se face printr-un cap de dren
- drenurile de taluz se compun din drenuri transversale unite cu drenuri n forma
de unghi; drenurile transversale se amplaseaza la distanta de 6 m iar cele n ungh
i pe unul sau mai multe niveluri, n functie de naltimea taluzului
30

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Calculul drenurilor Prezenta unui dren ntr-un strat acvifer are ca efect coborrea
nivelului apei subterane, dupa o suprafata curba, care n sectiune transversala re
prezinta o parabola denumita curba de depresiune. Se fac doua tipuri de calcule:
- calcul hidrologic: se determina cantitatea de apa colectata de dren - calcul
hidraulic: se determina dimensiunile tubului de dren
Debitul de apa care se scurge n dren (formula lui Darcy):
Q=k H h0 S = kI S L
unde
k este coeficientul de permeabilitate care depinde de caracteristicile pamntului
(m/s) I panta medie a curbei de depresiune (panta piezometrica sau gradientul hi
draulic) S sectiunea transversala a masei de pamnt prin care se infiltreaza apa
Viteza teoretica de infilitrare:
v= Q dy = kI = k S dx
Debitul de apa pe unitatea de lungime de dren si pentru un singur perete:
Q = Sv = ( y 1)kI = ky dy dx
Q dx = k y dy
Prin integrare:
Q dx = k y dy
h0 H
QL =
k k 2 ( H 2 h0 ) = ( H + h0 )( H h0 ) 2 2
31

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR CURS 2 conf.dr.ing. Carmen RCNEL


Dar
H h0 =I L
gradient hidraulic
ho este mult mai dect H (grosimea stratului permeabil):
Q= kIH 2
h0 este aproximativ diametrul tubului. Debitul hidraulic total:
QT = 2 Q lungimea
32